În urmă cu 30 de ani, Ucraina a renunțat la un arsenal nuclear uriaș | Oficial ucrainean: L-am dat pe nimic
La sfârșitul Războiului Rece, a treia putere nucleară nu era Marea Britanie, Franța sau China, ci Ucraina. Când Uniunea Sovietică s-a prăbușit, Ucraina a renunţat la mii de arme nucleare în schimbul garanțiilor de securitate pe care le-a primit din partea Rusiei, Statelor Unite și a altor țări.
Destrămarea Uniunii Sovietice în anul 1991 a făcut ca Ucraina, în urma obținerii independenței, să moştenească aproximativ 5.000 de arme nucleare pe care Moscova le staționase pe teritoriul său, pe tot parcursul perioadei Războiului Rece, aminteşte The New York Times.
Silozurile subterane de pe teritoriul Ucrainei găzduiau rachete cu rază lungă de acțiune care puteau transporta până la 10 focoase termonucleare. În 1991, după Statele Unite şi Rusia, Ucraina era a trei tara cu cel mai mare arsenal nuclear. Renunţarea de către Kiev la armele nucleare este un gest pe care mulţi îl apreciază, în special diplomații și activiștii pentru pace, dar, istoria recentă ne demonstrează că denuclearizarea nu a fost cea mai bună decizie.
The New York Times aminteşte că la momentul când Ucraina a început procesul pentru renunţat la armele nucleare, atât experții ucraineni, cât și cei americani au pus sub semnul întrebării demersul dezarmării, deoarece aceste arme erau ’’singurele mijloace de încredere’’ care puteau descuraja Rusia să recurgă la o agresiune militară.
Astăzi, Ucraina nu poate produce sau achiziționa materialele necesare pentru a construi o armă nucleară.
„Noi am dat capacitatea [n.a. armele nucleare] pe nimic”, a spus Andrii Zahorodniuk, fost ministru ucrainean al Apărării. Referindu-se la garanţiile de securitate pe care Ucraina le-a primit în schimbul renunţării la armele nucleare.
Mariana Budjeryn, cercetător la Universitatea Harvard şi originară din Ucraina, precizează că în rândul societăţii ucrainene şi mai puţin în rândul politicienilor de la Kiev exista sentimentul de regret cu privire la această decizie: „Am avut armele, am renunțat la ele și acum uitați-vă ce se întâmplă.”
Imediat după 1991, Ucraina s-a grăbit să renunţe la armele nucleare care existau pe teritoriul său. Bombele, obuzele, și focoasele de diferite dimensiuni au fost cel mai ușor de mutat. Mai greu de mutat erau rachetele cu rază lungă de acțiune, care puteau cântări 100 de tone.
Volodimir Tolubko, fost comandant al unei baze militare care a găzdui focoase nucleare, a susținut că Ucraina nu ar trebui să renunțe niciodată la arsenalul său nuclear. În aprilie 1992, el a spus că este prematur ca Ucraina să se declare stat nenuclear și a insistat că ar trebui să păstreze o parte din focoasele nucleare cu rază lungă de acțiune, deoarece era suficient pentru a „descuraja orice agresor”.
În vara anului 1993, John J. Mearsheimer, un teoretician proeminent al domeniului relațiilor internaționale a precizat într-un articol pentru Foreign Affairs că un arsenal nuclear este „necesar” dacă Ucraina „dorește să mențină pacea”. Mearsheimer susţinea că arsenalul nuclear este un element de descurajare care va garanta că rușii, care au o lungă istorie de relaţii tensionate cu Ucraina, nu vor încerca să recucerească această ţară.
La Kiev, în 1993, guvernul a mers atât de departe încât a luat în considerare preluarea controlului operațional asupra rachetelor și bombardierelor nucleare pe care le moştenise de la URSS, dar acest lucru nu s-a întâmplat niciodată.
În schimb, Ucraina a cerut ca, în schimbul dezarmării nucleare, să primească garanții de securitate. Aceste solicitări au fost trecute în acordul semnat la Moscova la începutul anului 1994 de Rusia, Ucraina și Statele Unite.
La sfârșitul anului 1994, angajamentele au fost consemnate. Acordul, cunoscut sub numele de Memorandumul de la Budapesta, semnat de Rusia, Ucraina, Marea Britanie și Statele Unite, promitea că niciuna dintre națiuni nu va folosi forța împotriva Ucrainei și toate îi vor respecta suveranitatea și granițele existente. Acordul precizează, de asemenea, că, dacă va avea loc o agresiune, semnatarii vor solicita măsuri imediate din partea Consiliului de Securitate al Națiunilor Unite pentru a ajuta Ucraina.
În mai 1996, Ucraina a văzut cu ultimele arme nucleare care se mai aflau pe teritoriul său erau transportate înapoi în Rusia.
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
![Joint Air-to-Surface Standoff Missile-Extended Range [JASSM-ER] este o rachetă ghidată cu precizie, avansată, cu rază lungă de acțiune, dezvoltată de Lockheed Martin.](https://media.defenseromania.ro/image/202406/w322h220/agm-158b-2_jassm_69188600.jpg "Joint Air-to-Surface Standoff Missile-Extended Range [JASSM-ER] este o rachetă ghidată cu precizie, avansată, cu rază lungă de acțiune, dezvoltată de Lockheed Martin.")
