Încordare fără precedent în relațiile dintre Federația Rusă pe de o parte și SUA, respectiv NATO, pe de altă parte
Siria și estul Mării Mediterane, Marea Neagră, Marea Baltică, Marea Barents și Oceanul Arctic, Marea Bering și Oceanul Pacific - toate aceste zone marchează locurile în care, în ultimele luni au avut loc incidente, tensiuni și provocări periculoase între militarii ruși și americani, respectiv din unele state membre NATO. Fricțiunile s-au produs atât pe uscat, dar mai ales în aer și pe apă.
Cele mai frecvente incidente de acest gen au avut loc în spațiul aerian, unde atât partea rusă, dar mai ales cea americană, desfășoară zboruri de patrulare și/sau de cercetare deasupra unor acvatorii maritime. În mod evident, epicentrul acestora este situat în Marea Neagră, unde, din partea a doua a lunii iulie și până în prezent, avioane și drone de cercetare, în special americane, dar și ale altor state membre NATO, au executat, aproape zilnic, zboruri în proximitatea frontierelor Federației Ruse.
Însă, punctul culminant al acestor tensiuni a fost înregistrat vineri, 28 august, în spațiul aerian neutru situat deasupra Mării Negre, Mării Baltice și Mării Bering (Oceanul Arctic și Oceanul Pacific). Fiecare tabără a efectuat zboruri cu bombardiere strategice, avioane de cercetare radioelectronică și avioane de patrulare antisubmarin, care au fost interceptate de avioane de vânătoare ale taberei adverse.
Astfel, în Marea Neagră, în proximitatea frontierelor Federației Ruse, au îndeplinit misiuni un bombardier strategic american de tip B-52H, precum și patru avioane de cercetare, din care două americane (RC-135W și P-8 A Poseidon) și două britanice (RC-135W și Sentinel R.1). Potrivit precizărilor reprezentanților ruși, pentru interceptarea acestora au fost ridicate în aer trei avioane de vânătoare de tip Su-27. Două dintre acestea au interceptat bombardierul B-52H, iar unul avionul de cercetare american RC-135W.
Deasupra Mării Baltice, au executat misiuni de patrulare în apropierea frontierelor ruse trei avioane de cercetare din cadrul Forțelor Întrunite ale NATO, aparținând Forțelor Aeriene ale SUA, Suediei și Danemarcei. Este vorba despre avioane de cercetare RC-135W, Gulf Stream și Challenger. Pentru interceptarea acestora, forțele ruse aflate în serviciu pentru apărarea antiaeriană au ridicat în aer un avion de vânătoare Su-27.
La rândul lor, avioanele de vânătoare aparținând unor state membre NATO, au interceptat, tot pe 28 august, deasupra apelor neutre ale Mării Baltice, Oceanului Arctic și Oceanului Pacific, o serie de aeronave rusești, care au participat la activități în cadrul exercițiului Scutul Oceanului-2020. Potrivit datelor prezentate de reprezentanții ruși este vorba despre avioane aparținând Flotei de Nord, Flotei din Oceanul Pacific, Flotei din Marea Baltică și Aviației cu rază lungă de acțiune. La aceste zboruri au participat, în total, opt avioane antisubmarin Tu-142, patru avioane antisubmarin Il-38, două bombardiere de front Su-24M, două bombardiere strategice Tu-95MS și un avion cisternă Il-78.
Trebuie spus faptul că interceptările aeronavelor adversarului în aer reprezintă un procedeu periculos, care poate escalada și poate să genereze chiar un conflict armat între părți.
Un exemplu în acest sens este reprezentat de incidentul produs în luna aprilie 2001, când un avion de cercetare american s-a ciocnit în aer cu un avion de vânătoare aparținând Forțelor Aeriene ale Chinei. Nu numai că pilotul chinez a fost ucis, dar aeronava americană a trebuit să efectueze o aterizare de urgență pe Insula Hainan din China.
Incidentul a produs o serie de tensiuni alarmante, deoarece autoritățile de la Beijing au refuzat să predea aeronava americană și, inițial, s-au opus chiar eliberării echipajului. În cele din urmă, cele două guverne au ajuns la un compromis. Administrația americană, condusă la acea vreme de George W. Bush și-a cerut scuze pentru incident, iar echipajul aeronavei a putut să se întoarcă acasă. China a păstrat însă avionul și tehnologia sofisticată a acestuia.
În urma acestui incident, americanii cu o poziție anti-China au căutat să exploateze criza pentru a promova o politică externă generală mult mai dură față de Beijing.
În concluzie, ținând cont de frecvența cu care se produc în prezent interceptările aeriene, se poate aprecia că repetarea incidentului din China este doar o problemă de timp. Consecințele unui astfel de eveniment ar putea fi însă mult mai mari și ar putea face ca războiul rece deja periculos dintre Federația Rusă și SUA (NATO) să se transforme rapid într-unul cald.
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News