"Regiunea Mării Negre a devenit o zonă recunoscută şi tratată ca fiind de importanţă strategică pentru securitatea euroatlantică, iar acest fapt a fost consemnat oficial şi în cele mai importante documente strategice ale NATO. Prin dialog şi implicare permanentă, am consolidat această abordare inclusiv la recentul Summit NATO de la Washington, când toţi aliaţii au subliniat că rămân ferm angajaţi faţă de securitatea şi stabilitatea regiunii Mării Negre, un rezultat care este foarte bun pentru ţara noastră. Iată, aşadar, că România este recunoscută şi apreciată la nivel aliat ca un pilon solid de securitate regională şi un contribuitor major la procesul de consolidare a posturii NATO de descurajare şi apărare pe flancul estic", a spus Iohannis în alocuţiunea sa.
De asemenea, preşedintele a afirmat că România este o ţară sigură şi stabilă şi a amintit de efortul politic, diplomatic şi militar al ţării noastre în contextul războiului declanşat de Rusia împotriva Ucrainei.
"Chiar dacă trăim vremuri marcate de multiple provocări de securitate, România este astăzi o ţară sigură şi stabilă, înscrisă ireversibil pe calea dezvoltării democratice, alături de partenerii şi de aliaţii din Uniunea Europeană şi din NATO. Aici, pe ţărmul Mării Negre, în vecinătatea războiului de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei, vedem mai clar ca oricând rezultatele efortului politic, diplomatic şi militar al României din ultimii ani. Ţara noastră beneficiază astăzi de cele mai solide garanţii de securitate, iar cetăţenii români sunt apăraţi şi protejaţi în faţa oricăror potenţiale ameninţări", a precizat şeful statului.
Preşedintele a enumerat câteva din iniţiativele României în domeniul securităţii regionale, printre care înfiinţarea unei Grupări Operative pentru Combaterea Minelor Marine din Marea Neagră, alături de Bulgaria şi Turcia.
"Începând cu anul 2015, am înfiinţat şi operaţionalizat numeroase structuri NATO în România, iar prezenţa camarazilor noştri aliaţi, care se antrenează alături de militarii români pe teritoriul naţional, a crescut constant, atingând un număr de aproximativ 5.000 de militari aliaţi dislocaţi în România. Această colaborare denotă angajamentul nostru ferm de a ne apăra reciproc, conform Articolului 5 al Tratatului de la Washington. Îmi reafirm cu acest prilej aprecierea şi recunoştinţa pentru prezenţa în ţara noastră a militarilor din Statele Unite ale Americii, Franţa, Polonia, Portugalia, Belgia, Italia, Marea Britanie, Ţările de Jos, Spania, Bulgaria, Ungaria, Canada, Turcia, Grecia, Macedonia de Nord şi Luxemburg. Totodată, le mulţumesc forţelor aeriene din Finlanda şi Marea Britanie, care au încheiat recent misiunea de poliţie aeriană în România", a continuat şeful statului.
Iohannis a subliniat că România continuă să fie un pilon important al securităţii regionale şi euroatlantice.
"Rămânem solidari cu Aliaţii noştri din NATO şi cu partenerii din Uniunea Europeană în eforturile de asistenţă dedicată Ucrainei, care luptă de peste doi ani şi jumătate împotriva unei agresiuni brutale şi ilegale", a adăugat preşedintele.
Klaus Iohannis le-a spus marinarilor că devotamentul, tenacitatea şi spiritul de sacrificiu care îi definesc constituie un exemplu de excelenţă, iar Forţele Navale Române reprezintă un simbol al puterii şi al rezilienţei naţionale.
"În contextul actual de securitate, tot mai provocator, inclusiv în mediul maritim, rolul Forţelor Navale Române în asigurarea libertăţii de navigaţie şi a securităţii maritime este esenţial. Cu prilejul Zilei Marinei Române, în semn de apreciere a înaltului profesionalism şi a rezultatelor deosebite obţinute, am dat curs propunerii ministrului Apărării Naţionale şi am decorat Drapelul de Luptă al Statului Major al Forţelor Navale cu Ordinul 'Virtutea Maritimă' în grad de Comandor cu însemn de pace pentru militari", a transmis preşedintele.
De asemenea, Iohannis a lăudat dăruirea şi profesionalismul marinarilor şi a apreciat numărul mare al românilor veniţi la festivităţile de la Constanţa.
"În acest ultim an de mandat, este cu atât mai emoţionant pentru mine să mă aflu alături de dumneavoastră, pentru a celebra împreună una dintre cele mai aşteptate sărbători. Se creează de fiecare dată o atmosferă extraordinară aici! Mă bucur să văd atât de mulţi români veniţi special aici pentru a participa la festivităţile dedicate navigatorilor noştri, militari şi civili deopotrivă, care poartă cu mândrie drapelul României în lume. Dragi marinari, nu întâmplător protectoarea Marinei Române este Sfânta Fecioară Maria, ale cărei atribute - hotărârea, tenacitatea şi forţa - îi inspiră pe marinarii noştri, astfel încât să facă faţă provocărilor acestei vocaţii speciale. Profesia de marinar se potriveşte temerarilor veritabili, caracterelor puternice şi celor capabili de sacrificiu şi în măsură să abordeze neînfricat provocările de orice natură. Dăruirea şi profesionalismul cu care dumneavoastră, marinarii, purtaţi drapelul României în lume sunt exemplare şi devin repere pentru întreaga societate şi modele de urmat în special pentru tinerele generaţii. Totodată, cu respect şi recunoştinţă, ne gândim astăzi şi la cei care au plătit jertfa supremă pe mările şi oceanele lumii, departe de familie şi de cei dragi, şi aducem un pios omagiu eroilor marinari ai României", a mai spus şeful statului.
Alături de preşedintele Klaus Iohannis, la festivitatea de la Constanţa au mai participat preşedintele Senatului, Nicolae Ciucă , ministrul Apărării Naţionale, Angel Tâlvăr şi ministrul Justiţiei, Alina Gorghiu.
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
Ministerul Forțelor Armate de la Paris, prin vocea ministrului Sebastian Lecornu, a oferit câteva detalii interesante despre viitorul portavion nuclear francez PA NG. Nava e planificată să înlocuiască portavionul Charles de Gaulle.
Companiile de apărare coreene sunt deja o prezență cunoscută în ceea ce privește dezvoltarea forțelor armate în Europa de Est. România, asemenea Poloniei, urmează și ea acest drum.
Francezii de la Naval Group sunt pe cale să bată palma pentru un alt acord major în ceea ce privește vânzarea de submarine din clasa Scorpene. Pentru aceeași soluție și-a manifestat și România interesul.
Ministerul rus al Apărării a informat, pe 06.10.2024, că armata rusă a executat un atac cu complexul operativ-tactic de rachete Iskander pentru a distruge o navă container încărcată cu muniție, care a sosit din Europa în portul Yuzhny din regiunea Odesa.
Statele Unite „nu au reușit” să elimine amenințarea la adresa transportului maritim internaţional din cauza atacurilor pe care rebelii houthi le efectuează în largul coastelor Yemenului „din cauza lipsei de voință politică”, chiar dacă dispun de suficiente mijloace militare pentru a face acest lucru. Această opinie a fost exprimată, printre alții, de generalul în retragere Kenneth Frank McKenzie, fost comandant al Comandamentului central al SUA, cu ocazia prezentării noii sale cărți Melting Point: High Command and War in the 21st Century. Gruparea Houthi este recunoscută drept organizație teroristă de către Statele Unite și o serie de țări.
Entuziasmul Turciei de a începe explorarea pentru petrol și gaze în largul coastei Somaliei înlătură impresia care a prevalat în ultimii ani că obiectivul principal de interes al Ankarei în această țară este să găsească un punct de sprijin în Golful Aden și Strâmtoarea Bab al-Mandab și să asigure un coridor către Africa de Est și confirmă că acest obiectiv se află pe locul doi după strategia de preluare a controlului petrolului și gazelor.
Viceamiralul Mihai Panait - șeful Forțelor Navale Române a declarat care sunt prioritățile României pentru modernizarea Forțelor sale Navale.
Pe 3 octombrie, Grupul Damen Shipyards a organizat o ceremonie comună de începere oficială a debitării și punere a chilei la Șantierul Naval Damen Galați. E vorba de o navă ce va deservi, în limbaj popular, și ca portavion pentru drone.
Surse rusești de pe rețelele de socializare au informat, pe 02.10.2024, că submarinul Ufa al Flotei ruse din Oceanul Pacific (FROP) a părăsit portul Tartus din Siria și se deplazează spre Vladivostok, urmând să tranziteze Canalul Suez. Submarinul diesel-electric din clasa Varshavyanka (Improved Kilo în clasificare NATO) din cadrul Proiectului 636.3 a ieșit din Tartus pe 29 septembrie, fiind însoțit de corveta Merkury și remorcherul de salvare Alatau.
Serviciul de presă al Flotei ruse din Oceanul Pacific (FROP) a anunțat, pe 01.10.2024, că nave de luptă din Rusia și China au format o grupare navală tactică și au trecut la îndeplinirea unor misiuni de patrulare în Regiunea Asia-Pacific.
Cel mai nou submarin nuclear al Chinei s-a scufundat în timpul procesului de construcție, au anunțat oficiali americani din domeniul apărării ca urmare a imaginilor analizate din satelit.
Pentru a înțelege intensitatea războiului neprovocat declanșat de Rusia împotriva Ucrainei și drama prin care trece statul nostru vecin e suficient să ne aruncăm un ochi pe cifre și pe numărul de bombe lansate lunar de ocupant.
Cel mai nou submarin cu propulsie nucleară al Chinei s-a scufundat lângă docuri. Incidentul a avut loc în primăvară, iar Marina chineză a încercat să ascundă pierderea, potrivit a doi oficiali americani din domeniul apărării. Conform oficialilor, submarinul de atac a fost primul din noua linie de nave din clasa Zhou, aflată în construcție la un șantier naval de lângă orașul Wuhan. Submarinele din clasa Zhou au o pupă caracteristică în formă de X, concepută pentru a îmbunătăți manevrabilitatea sub apă.
Surse occidentale și regionale au informat că Iranul mediază discuțiile secrete aflate în desfășurare între Rusia și Houthi pentru a transfera rachete antinavă către grupul armat yemenit, o evoluție care evidențiază relațiile în creștere dintre Teheran și Moscova. Sursele confirmă că finalizarea acordului este legată de furnizarea de către Occident a armelor cu rază lungă de acțiune către Ucraina.
Pentagonul a publicat pentru prima dată o fotografie care arată un avion de luptă F-35 purtând o rachetă antinavă cu rază lungă de acțiune (LRASM) AGM-158C.
În Rusia există temeri că în cazul unui război de mare intensitate cu NATO, Flota rusă a Mării Nordului ar fi paralizată și scoasă rapid din joc. Iar temerile nu sunt deloc neîntemeiate, căci rușii au mai pățit acest lucru în timpul celui de-al Doilea Război Mondial.
Publicația norvegiană FriFagbevegelse a informat, pe 24.09.2024, că distrugătorul rusesc Amiral Levchenko a tras un foc de avertisment în direcția unei nave de pescuit norvegiene, al cărei căpitan a refuzat să părăsească zona închisă în care se desfășurau exerciții ale Forțelor Navale ale Federației Ruse.
Într-un articol publicat pe 22.09.2024, revista Forbes a semnalat faptul că Amiral Kuznețov, singurul portavion al Forțelor Navale ale Federației Ruse, nu a mai fost dislocat de opt ani și este din ce în ce mai puțin probabil să mai fie operaționalizat vreodată.
Serviciul de presă al Flotei ruse din Oceanul Pacific (FROP) a anunțat că, pe 21.09.2024, în Orientul Îndepărtat a început executarea exercițiului naval ruso-chinez Belbu/Interacțiunea-2024.
Marina SUA a alocat peste 30 de milioane de dolari pentru achiziționarea și integrarea sistemelor AEGIS pentru distrugătoarele cu rachete ghidate din clasa Arleigh Burke. Lockheed Martin Rotary and Mission Systems, cu sediul în Moorestown, New Jersey, se ocupă de contract, iar finalizarea este prevăzută pentru iunie 2027.
Joi, 19 septembrie, în cadrul șantierul său naval din Lorient, Grup Naval a lansat la apă a doua fregată de apărare și intervenție (FDI), clasa Kimon, destinată Forțelor Navale ale Greciei.
După dezastrul suferit în Marea Neagră, rușii au început să monteze pe navele de război noi module pentru lupta împotriva dronelor.
Rusia se șubrezește tot mai mult în urma războiului cu Ucraina. Cheltuielile militare, într-o creștere permanentă, au generat presiune nu doar pe economia și resursele ruse ci și pe sateliții săi, inclusiv pe republicile nerecunoscute din Caucazul de Sud, aflate pe teritoriul Georgiei.
Bărci de asalt care vor fi utilizate de ucraineni și donate de Suedia au ajuns în România. Țara noastră va asigura sprijinul logistic privind antrenarea ucrainenilor. Mai mult, președintele Klaus Iohannis a propus Parlamentului intrarea României în Coaliția pentru capabilități maritime dezvoltată sub egida Grupului de contact pentru Ucraina (UDCG).
Ultimii doi ani au adus progrese semnificative în inovarea pe câmpul de luptă, cu implicații profunde asupra modului în care se desfășoară războiul modern. Cel mai nou document al Marinei SUA - ”Proiectul 33” - propune, printre altele, creșterea substanțială a numărului de drone maritime ce vor fi integrate în sistemul de luptă.
Ministerul Apărării Naționale (MApN) a trimis către Parlament aprobarea pentru achiziția unor vehicule amfibii de asalt americane de tip AAV-7. Potrivit documentului oficial consultat de DefenseRomania, e vorba de 44 de astfel de vehicule de asalt amfibii.
Guvernul danez a promis să transfere un alt lot de avioane de luptă F-16 Ucrainei în cursul acestui an, a relatat postul de radio danez DR pe 15 septembrie, citându-l pe ministrul danez al apărării Troels Lund Poulsen. „Danemarca va livra suplimentar avioane F-16 în a doua jumătate a anului 2024”, a declarat Poulsen într-un comentariu pentru agenția de presă Ritzau după vizita sa la Kiev.
Ministerul rus al Apărării a anunțat, pe 16.09.2024, că, în raioane maritime din Marea Japoniei, nave de luptă ale Flotei ruse din Oceanul Pacific (FROP) și Forțelor Navale ale Chinei au executat un exercițiu complex, cu trageri de artilerie și lansări de rachete.
În dimineața de 14 septembrie, Forțele Navale ucrainene au raportat o informație îngrijorătoare despre o prezență masivă în Marea Neagră a navelor de luptă rusești. O parte dintre ele sunt înzestrate cu rachete Kalibr. Rusia a desfășurat 16 nave militare în Marea Neagră, în ultimele 24 de ore. Dintre acestea, șapte sunt purtătoare de rachete de croazieră Kalibr, salva totală putând ajunge la 48 de rachete. Informația a fost prezentată public de Marina ucraineană, sâmbătă dimineața.
Fregatele poloneze prevăzute în proiectul AH140 (Miecznik) vor primi o suprastructură și sisteme de arme modernizate, ca parte a creșterii capacităților de luptă pe care Polonia le doreşte pentru forţele sale navale, potrivit publicaţiei Defence24.
Deși se luptă de trei ani să controleze o parte dintr-o țară pe care o considerau posibil de ocupat integral în trei zile, iar în prezent sunt departe de o victorie în teren, rușilor nu le-a dispărut apetitul propagandist de intimidare, prin care încearcă să mai compenseze din lipsurile severe de putință.
Un atac masiv cu drone efectuat pe teritoriul Rusiei, în noaptea de 13-14 ianuarie, a vizat rafinăria de petrol din Saratov, imaginile din satelit confirmând deteriorarea rezervoarelor instalațiilor de stocare. După cum reiese din imaginile realizate din satelit, dronele ucrainene au lovit cel puțin două rezervoare de la rafinăria Saratov.
Creșterea atacurilor cibernetice din partea Chinei evidențiază diferențele de abordare între președinții Biden și Trump. În timp ce Biden pune accent pe cooperarea internațională și stabilirea de reguli globale pentru a contracara aceste amenințări, Trump a promovat o abordare mai unilaterale, concentrându-se pe sancțiuni și conflicte directe. Aceste divergențe reflectă perspectivele distincte asupra securității cibernetice și a relațiilor internaționale în contextul unei amenințări din ce în ce mai mari din partea Chinei.
Rusia și Belarus se pregătesc pentru exercițiile militare strategice West 2025, care vor avea loc pe teritoriul Belarusului în acest an. În dimineața zilei de 14 ianuarie, serviciul de presă al Ministerului Apărării al Republicii Belarus a raportat despre instruirea personalului Comandamentului comun al Grupului regional de trupe al Federației Ruse și Belarus. Se menționează că scopul instruirii este de a „spori capacitatea de apărare” a statului Uniunii Statale Rusia-Belarus. Exercițiile West-2025 vor fi una dintre cele mai mari din ultimii ani. Peste 13 000 de militari ai forțelor armate belaruse și ai forțelor armate ruse vor fi implicați în manevre.
Ucraina își lansează din ce în ce mai des dronele în adâncimea teritoriului rusesc, distrugând facilități militare și rafinării de petrol, au relatat surse occidentale la 14 ianuarie, după ce forțele armate ucrainene au lansat ceea ce au numit un atac „masiv” cu drone în mai multe regiuni din Rusia. Experții occidentali subliniază că ucrainenii au făcut progrese semnificative în ceea ce privește tehnologia sa și se află în prezent în fruntea producției de drone unice, care se disting prin raza lor de acțiune, precizie și ieftinire.
În dimineața zilei de 15.01.2025, trupele ruse au declanșat un atac masiv cu rachete asupra unor ținte de pe teritoriul Ucrainei, după ce pe timpul nopții au fost întrebuințate preponderent drone kamikaze. La loviturile aeriene au participat bombardiere cu rază lungă de acțiune, dar și alte tipuri de avioane dotate cu rachete hipersonice și de croazieră.
Apărarea Teritorială a Germaniei va fi însărcinată exclusiv cu lupta împotriva actelor de sabotaj rusesc împotriva infrastructurii critice a țării.
Când Statele Unite au început să trimită APC-uri M113 din stocul Gărzii Naționale în Ucraina aflată în conflict în aprilie 2022, atât mass-media ucraineană, cât și cea rusă au vorbit despre asta ca fiind încă un caz în care Washingtonul și-a trimis „gunoiul” la Kiev. Cu toate acestea, aproape trei ani mai târziu, acești transportatori sunt foarte apreciați pe frontul de luptă.
Pe 14 ianuarie, la Helsinki, a avut loc un summit al reprezentanților țărilor baltice membre NATO, respectiv Danemarca, Germania, Letonia, Lituania, Polonia, Finlanda, Suedia și Estonia, pentru a discuta despre siguranța infrastructurii subacvatice din Marea Baltică.
Guvernul german a comandat 54 de obuziere cu roți RCH 155 pentru a fi transferate în Ucraina, a anunțat de ministrul german al Apărării, Boris Pistorius, în cadrul unei conferințe de presă cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski, marți, 14 ianuarie.
După ce la prezidențialele din 24 noiembrie, aproape 60% dintre românii din Germania și-au dorit suveranism, iată că aceștia ar putea gusta din propriul medicament: migranții in Germania, inclusiv românii, ar putea fi chiar obligați să-și facă bagajele dacă AfD își va pune în aplicare ”planul de țară”.
Poliția germană a început să analizeze campania electorală a Alternativei pentru Germania (AfD) la Karlsruhe. Membrii organizației locale a acestui partid anti-imigrație au pus în cutiile poștale pliante care semănau cu bilete de avion și aveau imprimate cuvintele „bilet de deportare”.
Surse ruse și ucrainene raportează că a avut loc un atac cu rachete și drone asupra Uzinei chimice Bryansk din Rusia. Potrivit diferitelor surse, atacul a implicat utilizarea sistemul de rachete tactice ATACMS livrat de SUA.
Toți pentru unu, unul pentru toți. România își extinde prezenţa, cu efective şi tehnică militară, la încă două grupuri de luptă ale NATO care funcţionează în ţările aliate de pe Flancul estic.
Următoarele două portavioane ale Marinei SUA se vor numi USS William J. Clinton (CVN 82) și USS George W. Bush (CVN 83).
În Statele Unite, portavioanele sunt de obicei numite după foști președinți. Excepțiile au fost portavionul USS Nimitz (CVN-68) numit în onoarea amiralului de flotă Chester Nimitz, viitorul portavion USS Doris Miller (CVN-81), numit în onoarea lui Doris Miller, eroul de la Pearl Harbor, și viitorul portavion din clasa Ford, USS Enterprise (CVN-80).
Armata rusă a desfășurat sisteme suplimentare de apărare aeriană în Crimeea pentru a proteja obiective militare cheie, expunând astfel alte părți ale frontului, potrivit agenților mișcării de partizani ucraineni „Atesh”. Luni, într-o postare pe rețelele de socializare, partizanii au declarat că au efectuat o recunoaștere a aerodromului militar „Hvardeyskoye” de lângă Simferopol, pe care rușii îl folosesc acum intens pentru operațiuni ale aviației de luptă, dar și pentru logistică în Crimeea.
La sfârșitul lunii aprilie, Bulgaria va primi primele două avioane de vânătoare F-16 Block 70, iar al treilea va rămâne în Statele Unite pentru antrenament. Aceste aeronave fac parte dintr-un acord pentru 16 avioane de luptă, care vor fi livrate în etape în următorii ani. Ministrul bulgar al Apărării, Atanas Zapryanov, a anunțat că primul avion va fi livrat oficial pe 31 ianuarie în Greenville, Florida.
Programul Next Generation Air Dominance (NGAD) reprezintă una dintre cele mai ambitioase și strategice inițiative pentru viitorul Forțelor Aeriene ale Statelor Unite. Scopul principal al acestui proiect este dezvoltarea unui nou avion de vânătoare de generație a șasea care să înlocuiască avioanele de generație a cincea, cum ar fi F-35 și F-22.
În 2024, numărul interceptărilor efectuate de avioanele de vânătoare NATO pentru a opri aeronavele militare ruse care se apropie de spațiul aerian al statelor membre din Europa a rămas constant comparativ cu 2023, în ciuda îngrijorărilor tot mai mari din partea liderilor occidentali cu privire la agresiunea Rusiei și la războiul hibrid.
Pe 9 ianuarie 2025, Grecia a primit ultimul său avion de vânătoare Rafale F3R, finalizând un program de achiziții ambițios care a îmbunătățit capacitățile forțelor aeriene. Acordul, inițiat în ianuarie 2021 cu Franța, a avansat rapid, consolidând suveranitatea Greciei și superioritatea sa aeriană într-o regiune marcată de tensiuni geopolitice persistente.
Numărul soldaților nord-coreeni uciși și răniți desfășurați în lupta împotriva Ucrainei este probabil să depășească 3.000, din care peste 300 morți și 2.700 răniți. Potrivit Reuters, acest lucru a fost declarat astăzi de un parlamentar sud-coreean, referindu-se la informațiile furnizate de serviciul secret sud-coreean NIS.
Consilierul pentru securitate națională al SUA, Jake Sullivan, a numit inteligența artificială drept cea mai mare amenințare la adresa securității naționale a SUA. Sullivan a declarat acest lucru în timpul ultimei sale ședințe de informare de la Casa Albă din 13 ianuarie, răspunzând la întrebările jurnaliștilor.
Generalul-maior Abdul Rahim Mousavi, comandantul șef al armatei iraniene, a anunțat că armata are în prezent o unitate separată care desfășoară misiuni cu drone, indicând posibilitatea formării unei forțe independente dedicate dronelor în viitor, dar această chestiune nu face parte în prezent din planurile pe termen scurt.
Deși pentru România nu pare a fi o prioritate achiziția de elicoptere, sunt state europene care mizează în continuare pe cartea elicopterelor.
Interoperabilitatea e unul din obiectivele Forțelor Armate ale Franței care fac pași etapizați pentru a se conecta cu toate rețelele logistice militare ale Europei. Astfel, pentru prima dată, tehnicieni de sol ai avioanelor franceze Rafale, vor deservi avioane de tip Eurofighter.
Forțele speciale ucrainene au distrus un tanc M1A1 Abrams pentru a preveni capturarea acestuia de către ruși, în contextul unui atac rusesc asupra liniilor ucrainene de aparare. Această ofensivă rusă, care a implicat aproximativ 50 de vehicule blindate, a fost probabil o încercare de a perturba o contraofensivă ucraineană desfășurată în aceeași perioadă. Atacul trupelor ruse s-a soldat cu pierderi semnificative, ucrainenii raportând 45 de soldați ruși uciși și 53 răniți. În timpul acțiunilor de distrugere a coloanei ruse de blindate, o echipă de drone ucrainene a lovit accidental unul dintre tancurile M1A1 Abrams ale Brigăzii 47 Mecanizate, incidentul fiind surprins și distribuit pe rețelele sociale.
Polonia sprijină cererea preşedintelui ales al SUA, Donald Trump, ca membrii NATO să îşi crească cheltuielile de apărare la 5% din PIB, transmit Agerpres și DPA, citând o declaraţie a ministrului apărării de la Varşovia.
Ucraina a primit de la Franța bomba ghidată AASM Hammer, care a fost integrată cu succes pe avioanele de vânătoare de origine sovietică. Există dovezi că această muniție a fost deja instalată la bordul aeronavelor ucrainene. O fotografie rară surprinde momentul în care un pilot ucrainean de MiG-29 a lansat o astfel de bombă, aceasta desfășurându-și aripile pentru a se îndrepta spre țintă. Imaginea este considerată valoroasă, arătând momentul în care pilotul avionului MiG-29 verifică dacă bomba ghidată AASM Hammer îşi urmează traiectoria.
Canalele mass-media ruse au publicat recent un videoclip despre care se credea inițial că arată o lovitură aeriană rusă reușită asupra unui „sistem radar de fabricație occidentală” operat de forțele ucrainene.
Kremlinul a avertizat luni că cele mai recente sancțiuni anunțate de Washington împotriva sectorului energetic din Rusia riscă să destabilizeze piețele globale ale petrolului și energiei și a promis că Moscova va face tot posibilul pentru a minimiza impactul respectivelor măsuri, transmit Agerpres, Reuters și AFP.
Agenția de presă rusă Tass a publicat, pe 13.01.2025, o statistică privind atacurile ucrainene asupra teritoriului rus în anul 2024, bazată pe datele furnizate de Ministerul Apărării. Din aceasta rezultă că, în perioada 01 ianuarie - 31 decembrie 2024, sistemele rusești de apărare antiaeriană au interceptat și distrus peste 7.300 de drone ucrainene.
Algerul a găzduit săptămâna aceasta membri ai Partidului Muncitorilor din Kurdistan (PKK) în Siria și ai Unităților de Protecție a Poporului Kurd (YPG) care au participat la o conferință organizată de Frontul Polisario în tabăra Tinduf în sud-vestul Algeriei, într-o mișcare care este puțin probabil să treacă fără un răspuns din partea Ankarei, mai ales că instituțiile de presă turcești au considerat regimul algerian responsabil pentru “sprijinul separatiștilor kurzi”.
Aselsan, o companie de apărare din Turcia, a efectuat o revizuire importantă a documentației interne, eliminând sistemul de apărare antiaeriană S-400 Triumf fabricat în Rusia din sistemul său de comandă și control Hakim 100. Actualizarea a stârnit interes, deoarece S-400 a fost anterior inclus în rețeaua integrată de apărare aeriană Hakim 100, alături de alte sisteme precum sistemul de apărare aeriană Sibir.
