Poți descărca aplicația:
"Tragedia" care se petrece în Afganistan trebuie să-i determine pe europeni să se doteze cu o capacitate militară de intervenţie pentru a face faţă viitoarelor crize care ameninţă să se declanşeze în Irak şi în Sahel, a avertizat Borrell într-un interviu acordat sâmbătă AFP.
Căderea guvernului afgan şi cucerirea Kabului de către talibani înainte de retragerea ultimilor militari americani programată pentru 31 august a constrâns ţările occidentale să organizeze de urgenţă evacuarea propriilor cetăţeni şi a colaboratorilor lor afgani.
"Mai avem încă peste 200 de agenţi afgani care aşteaptă să pătrundă pe aeroportul din Kabul şi nu este uşor. Mai întâi trebuie să treacă de controalele talibanilor, apoi de cele americane, extrem de restrictive; am cerut deja o mai bună coordonare", a declarat Borrell referitor la dificultăţile de evacuare din Afganistan într-un interviu pentru publicaţia spaniolă El Confidencial.
"Americanii vor să scoată 60.000 de persoane din Afganistan înainte de sfârşitul lunii. Matematic, aceasta este imposibil", a susţinut Josep Borrell.
Mai mulţi aliaţi ai NATO au cerut vineri americanilor să-şi amâne plecare. Cu 6.000 de militari, ei au preluat controlul asupra aeroportului din Kabul, de unde sunt organizate evacuările.
"Problema este accesul la aeroport. Măsurile de control şi securitate ale americanilor sunt foarte puternice.Noi înşine ne-am plâns. Le-am cerut să manifeste mai mult flexibilitate. Nu vom reuşi să-i facem să treacă pe colaboratorii noştri", a spus Borrell, potrivit Agerpres.
"Înţeleg că ei trebuie să controleze din motive de securitate, dar aceasta complică foarte mult accesul", explică şeful diplomaţiei europene, care a discutat deja problema cu secretarul de stat american Antony Blinken.
Pentru a eficientiza şi mai mult aceste activităţi, Borrell consideră că este necesar de a miza pe o aşa-numită "autonomie strategică" a Uniunii Europene.
"Ne-am dori acum - subliniază el, citat de EFE - să avem capacitatea de a acţiona prin noi înşine, să avem o forţă militară capabilă să se mobilizeze aşa cum nord-americanii şi-o mobilizează pe a lor, ceea ce reprezintă o 'busolă strategică', un 'pivot strategic", 'o primă forţă de intrare', o forţă de a acţiona în regim de urgenţă. Nu numai în misiuni de antrenament, ci şi în situaţii mai complicate, ca în acest scenariu".
În plus, şeful diplomaţiei europene îndeamnă ca mesajul transmis de administraţia americană să fie bine înţeles: "Ceea ce a spus (preşedintele Joe) Biden este că SUA nu vor mai purta războiul altora, iar UE a acţionat ca o putere 'kantiană', utilizând instrumentele păcii, statului de drept şi comerţului".
"Ceee ce se petrece acum în Afganistan este o tragedie. Marea întrebare este: pentru ce s-a întâmplat aşa?", şi-a exprimat el regretul, făcând referire la o întâlnire cu fostul preşedinte afgan Ashraf Ghani, în iulie, la Taşkent, în Uzbekistan: "Avea o mare amărăciune. Mi-a spus că, fără sprijinul aerian american, nu putea să păstreze ţara şi că trebuia să se replieze spre Kabul".
"El nu a mai avut timp să aplice această strategie. Armata afgană a refuzat să lupte. Totuşi ea nu era dezarmată, având în vedere cantitatea de armament lăsată talibanilor. Dar nu mai credea" în victorie, a adăugat Borrell.
"Regret mult modul în care s-au petrecut lucrurile. Dar nimeni nu a cerut părerea europenilor", a amintit şeful diplomaţiei UE.
"Acest nou scenariu pune fără îndoială probleme de leadership la nivel mondial şi cred că este o ocazie de a consolida conceptul şi politica activă de autonomie strategică europeană", a concluzionat înaltul oficial al UE. A
Ucraina este un partener NATO ''foarte important'' şi Alianţa va oferi ţării sprijin politic şi practic, a afirmat marţi secretarul general al NATO Jens Stoltenberg, referindu-se la preocupările legate de ameninţările ruseşti la adresa ţării, relatează Reuters.
Potrivit unui comunicat de presă al Ambasadei România în SUA, zeci de elicoptere Black Hawk și Apache ale Armatei SUA vor survola România, în perioada 1-11 decembrie.
Statele Unite îşi vor intensifica desfăşurarea militară în faţa Chinei şi Rusiei, încercând în acelaşi timp să menţină o descurajare eficientă împotriva Iranului şi a grupărilor jihadiste din Orientul Mijlociu, a declarat luni o responsabilă cu rang înalt din cadrul Pentagonului, notează AFP.
Profesorul Răzvan Munteanu, expert în relații internaționale și președintele think tank-ului Chamber of Excellence in International Affairs (CEIA) a discutat despre escaladarea tensiunilor dintre Federația Rusă și Ucraina, în contextul în care Moscova a dislocat din nou aproximativ 92.000 de soldați la granița statului pe care deja l-a agresat în 2014.
Şeful agenţiei britanice de informaţii MI6, Richard Moore, a declarat marţi că regimul chinez reprezintă o „provocare serioasă” pentru pacea globală şi a devenit „cea mai mare prioritate” pentru organizaţia sa.
Chiar dacă în ultimul an, numărul trupelor ruse de la graniţa cu Ucraina a crescut semnificativ de la o lună la alta, președintele rus Vladimir Putin reia retorica ’’liniilor roșii’’pe care NATO nu ar trebui să le încalce, asta dacă nu vrea să supere şi mai mult Moscova.
Aflat la Riga, secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a declarat după întâlnirea sa cu președintele Letoniei, Egils Levits, că, în caz de nevoie, în țara baltică pot fi trimiși în scurt timp peste 40.000 de militari, după cum a relatat Delfi.lv.
DefenseRomania vă propune un interviu special, într-o zi specială, de mare sărbătoare: 1 Decembrie - Ziua Națională a României. Cu acest prilej general-locotenent (rtr.) Virgil Bălăceanu, președintele Asociației Ofițerilor în Rezervă din România (AORR), va acorda publicației noastre un interviu.
