Peste 5.000 de persoane au manifestat joi în centrul Chişinăului pentru a protesta împotriva unui proiect de lege ce vizează limitarea puterilor prezidenţiale în Republica Moldova, considerat o tentativă de a obstrucţionare a noii preşedinte alese, Maia Sandu, potrivit AFP.
Reuniţi în faţa parlamentului, la apelul preşedintei ales, proeuropeana Maia Sandu, manifestanţii au scandat "Jost trădătorii!" şi au cerut dizolvarea parlamentului.
Zeci de poliţişti au fost desfăşuraţi în jurul parlamentului, fără a interveni pentru moment
Manifestanţii, dintre care unii agitau pancarte cu inscripţia "Vrem media libere!", protestează împotriva unui proiect de lege care propune preluarea controlului Serviciului de Informaţii de către parlament, care în prezent se află în subordinea preşedintelui.
Propus de Partidul Socialist, care îl susţine pe preşedintele încă în exerciţiu, prorusul Igor Dodon, acest proiect de lege este considerat de opoziţie o tentativă de a limita puterile preşedintei alese Maia Sandu, a cărei ceremonie de învestitură este prevăzută să aibă loc la sfârşitul lunii decembrie.
Documentul figurează pe ordinea de zi a reuniunii de joi a parlamentului, la fel ca şi alte iniţiative denunţate de opoziţie, în special cea privind acordarea unui statut special limbii ruse în Republica Moldova şi ridicarea interdicţiei de difuzare în ţară a buletinelor de ştiri difuzate de canalele de televiziune ruseşti.
"Acest parlament este înglodat în corupţie", a lansat Maia Sandu în faţa protestarilor, cerând "societăţii moldovene să se unească în faţa unei ameninţări comune".
"Avem nevoie de o ţară bună pentru toate persoanele oneste. Avem nevoie de alegeri legislative anticipate pentru a-i alunga pe hoţi de la putere", a subliniat ea.
În apelul său către cetăţenii moldoveni, Maia Sandu a acuzat coaliţia PSRM-Şor că este mai mult preocupată de reducerea atribuţiilor preşedintelui, prin trecerea SIS din subordinea acestuia în cea a parlamentului, decât de nivelul de trai scăzut al populaţiei.
,,Suntem astăzi aici pentru a ne apăra democraţia, pentru a ne apăra dreptul să avem o ţară fără corupţie, fără sărăcie, o ţară în care să ni se facă dreptate. În acelaşi timp, trebuie să avem grijă de sănătatea noastră, de aceea vă rog foarte mult să respectăm regulile sanitare. Aproape zece luni, Dodon şi guvernul lui au făcut totul pe dos şi tot din cauza lor trebuie să ieşim din nou în stradă în plină pandemie ca să ne apărăm drepturile. Oamenii mor în spitale pentru că nu au medicamente, oamenii nu au ce mânca şi majoritatea PSRM-Şor se preocupă de reducerea atribuţiilor preşedintelui!", a declarat Sandu, citată de Radio Chişinău.
Un protest al partidelor de opoziţie proeuropene avea loc simultan în interiorul legislativului, unde grupurile parlamentare ale Partidului Acţiune şi Solidaritate (PAS), al Maiei Sandu, şi Platformei DA, a lui Andrei Năstase, au blocat tribuna centrală, după ce majoritatea constituită din socialişti şi platforma "Pentru Moldova" au refuzat excluderea de pe ordinea de zi a trei proiecte controversate, înregistrate pe ultima sută de metri - conform Ziarului Naţional. Este vorba de trecerea SIS în subordinea legislativului, acordarea unui statut special limbii ruse şi anularea legii antipropagandă.
Totodată, parlamentarii din opoziţie au cerut amânarea pentru săptămâna viitoare a dezbaterii proiectului de lege al bugetului de stat pe 2021.
Printre legile controversate incluse de socialişti pe ordinea de zi figura şi un "pachet de proiecte de legi privind Găgăuzia", despre care vicepreşedintele parlamentului Aleksandru Slusari, liderul grupului parlamentar al Platformei DA, a spus că reprezintă un pericol de federalizare a Republicii Moldova.
Unul din proiecte ar conferi administraţiei de la Comrat dreptul de veto asupra proiectelor ce ţin de Legea privind statutul juridic special al Găgăuziei, conform Deschide.md. " Avem pericolul federalizării, nu avem avizul guvernului... Deschidem o poartă largă pentru federalizare", a declarat el, solicitând amânarea examinării subiectului.
Propunerea lui Slusari a fost susţinută doar de reprezentanţii opoziţiei. PSRM şi "Pentru Moldova" - formată din deputaţii Partidului "ŞOR", al controversatului milionar Ilan Şor, primarul Orheiului - şi mai mulţi neafiliaţi, au respins propunerea.
Sosirea la putere a Maiei Sandu, care a câştigat alegerile prezidenţiale la jumătatea lunii noiembrie, a marcat un revers pentru Rusia, preocupată să-şi păstreze influenţa asupra acestei ex-republici sovietice, având trupe desfăşurate în Transnistria.
Moscova îl susţine deschis pe rivalul Maiei Sandu, preşedintele încă în exerciţiu Igor Dodon.
Ex-premier proeuropean, Maia Sandu şi-a axat campania electorală pe lupta împotriva corupţiei în această ţară cu 3,5 milioane de locuitori, una dintre cele mai sărace din Europa.
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
Nava petrolier Eagle S, despre care se crede că face parte din flota umbră a Rusiei și care a fost reținută de Finlanda pe 26 decembrie în legătură cu defectarea unui cablu de comunicații în Marea Baltică, transporta echipamente care puteau fi folosite pentru a spiona avioane și navele NATO. Informația a fost publicată de ziarul britanic Lloyd's List, pe 27 decembrie.
Serviciul național de informații din Coreea de Sud confirmă că Forțele armate ucrainene au capturat pentru prima dată un soldat din Republica Populară Democrată Coreeană care a luptat de partea Rusiei, a relatat agenția Yonhap.
SBU și GUR se întrec pentru a lichida înalți oficiali ruși sau pentru a ataca ținte militare majore din ce în ce mai adânc în interiorul Rusiei.
Serviciile de securitate ucrainene (SBU) au anunţat că au arestat membri ai "unei vaste reţele de agenţi ruşi" care aveau drept misiune să spioneze aerodromuri militare ce pot găzdui avioane militare F-16 furnizate Ucrainei de către Occident, relatează Agerpres și AFP.
La începutul acestui an, autoritățile britanice au arestat șase bulgari acuzați de spionaj în favoarea Rusiei. Săptămâna trecută, doi dintre aceștia - Orlin Rusev și Biser Djambazov - au pledat vinovați în instanță, marcând un punct de cotitură în ceea ce a fost numit cazul „Spy Cell”. Detaliile activităților lor secrete, dezvăluite în fața Curții Penale Centrale din Londra, descriu o imagine îngrijorătoare a unei rețele sofisticate de spionaj care operează în întreaga Europă.
Ministerul Afacerilor Externe (MAE) susține că a notificat aliații României cu privire la încercările unor actori externi de a se implica în campania electorală și garantează că ţara noastră va răspunde în mod corespunzător. "Autorităţile române investighează această tentativă de influenţare, care este în desfăşurare. Ne-am informat aliaţii cu privire la această încercare de interferenţă externă şi vom lua toate măsurile necesare pentru a proteja democraţia, securitatea naţională şi suveranitatea", se arată într-un comunicat al MAE.
Potrivit FBI, rusoaica Nomma Zarubina stabilea legături cu jurnaliști, personal militar și experți în numele serviciilor de informații ruse. Conform documentelor agenției, aceasta a mințit autoritățile americane cu privire la legăturile sale cu Rusia, dar ulterior a recunoscut că a lucrat cu FSB.
Potrivit surselor publicațiilor ucrainene, Biroul Președintelui dorește să-l schimbe pe Kirilo Budanov, șeful HUR, informațiile militare ucrainene și să numească în locul lui „o persoană mai loială autorităților”.
Comandantul unei unități ucrainene de Forțe pentru Operații Speciale (FOS) a fost arestat sub acuzația de spionaj în favoarea GRU (serviciul de informații al Ministerul rus al Apărării). Informația a fost făcută publică, pe 15 noiembrie, de Serviciul de Securitate al Ucrainei (SBU).
Rusia nu a reușit să intercepteze o dronă ucraineană care a survolat o mare parte a teritoriului rus și a lovit probabil nave rusești aflate într-un port din Marea Caspică, potrivit unui raport al serviciilor de informații britanice, publicat la 15 noiembrie. Potrivit comunității britanice a serviciilor de informații, este destul de probabil că acest lucru să fi provocat îngrijorare în rândul liderilor politici și militari din Rusia.
Numărul de hackeri susținuți de China, potrivit FBI, este de cel puțin 50 de ori mai mare decât numărul personalului cibernetic al agenției americane. În total, China a adunat o armată de aproximativ 600.000 de spioni.
Președintele rus Vladimir Putin testează „liniile roșii” ale Occidentului, i-a avertizat șeful serviciilor de informații civile, Bruno Kahl, pe parlamentarii germani, în cursul audierii de luni a comisiei parlamentare de supraveghere a Bundestagului.
Britanicii sunt preocupați și de amenințarea tot mai mare a Al-Qaida, care încearcă să profite de conflictul din Orientul Mijlociu.
Creșterea producției de bombe ghidate de către Rusia, precum și furnizarea de muniție de artilerie de către Coreea de Nord, creează probleme serioase trupelor ucrainene pe câmpul de luptă. Șeful Direcției Principale de Informații (GUR) a Ministerului Apărării al Ucrainei, generalul Kirilo Budanov, a făcut declarații în acest sens, pe 14 septembrie la Kiev, cu ocazia forumului Strategia Europeană de la Yalta (YES).
Buletinul informativ francez “Intelligence Online” a publicat recent un articol cu titlul: “Serviciul de informații militare așteaptă ca specialiștii OSINT (Open Source Intelligence) să ajute la urmărirea sistemelor de rusești de interceptare electronică”, în care se arată că monitorizarea mijloacelor rusești de război electronic în continuă îmbunătățire de pe linia de contact dintre părțile aflate în conflict are o importanță decisivă pentru informațiile militare occidentale.
Raportul publicat joi, citat de site-ul RND, arată că serviciile de informații rusești își concentrează tot mai mult activitățile asupra Bundeswehr.
O unitate notorie a agenției ruse de informații militare (GRU) efectuează atacuri cibernetice împotriva infrastructurii critice din țările NATO și UE, precum și din Ucraina, au avertizat agențiile de informații occidentale la 5 septembrie. Unitatea GRU 29155 este considerată responsabilă pentru o serie de atacuri fizice în țările occidentale, inclusiv otrăvirea fostului agent dublu Serghei Skripal în Regatul Unit în 2018 și exploziile de la depozitele de muniții din Cehia în 2014.
Numărul mercenarilor care lucrează pentru Wagner Group s-a redus drastic la un an de la decesul fostului lider Evgheni Prigojin, a declarat Ministerul Apărării din Regatul Unit într-o actualizare a serviciilor de informații publicată pe 23 august, la împlinirea unui an de la moartea lui Prigojin .
Unii dintre cei mai importanţi spioni ai Rusiei sunt antrenați ani de zile pentru a copia comportamentul și obiceiurile străinilor și apoi sunt trimiși în alte state în misiuni care pot dura zeci de ani. Acești agenți sunt forțați să mintă pe toată lumea din jurul lor, inclusiv pe proprii copii, timp de ani de zile. Jurnaliștii din presa occidentală au aflat mai multe detalii despre o familie cu doi adolescenți, pe care Rusia i-a primit recent în schimbul de prizonieri din țările occidentale prin intermediul unui acord interguvernamental.
O unitate de forțe pentru operaţii speciale a armatei ucrainene a încercat o incursiune amfibie îndrăzneață pe teritoriul ocupat de Rusia la gura de vărsare a fluviului Nipru în primele ore ale zilei de marți, 6 august. ''Unitatea pentru Acțiuni Active Artan'' și Serviciul de Informații Militare (GUR) au desfășurat o operațiune pe mica insulă Tendra Spit, ocupată temporar în partea de nord a Mării Negre.
Adjunctul ministrului de externe rus, Serghei Riabkov, a declarat, pe 06.08.2024, la televiziunea rusă că serviciile speciale ucrainene se pregăteau să-l asasineze pe președintele Federației Ruse, Vladimir Putin, și pe ministrul apărării, Andrei Belousov.
Joi, 01 august a avut loc cel mai amplu schimb de ”prizonieri” din ultimele opt decenii. Nici măcar în timpul Războiului Rece nu a existat o operațiune atât de complexă precum cea de acum.
Negocierile dintre Occident și Rusia cu privire la un recent schimb de prizonieri au început în urmă cu mai bine de doi ani, a raportat Reuters la 1 august, citând sursele sale confidențiale. Un schimb istoric de prizonieri a avut loc la 1 august, Rusia și mai multe țări occidentale schimbând un total de 24 de deținuți, cea mai importantă mișcare de acest fel din ultimii aproape 15 ani.
Serviciul de Informații și Securitate (SIS) al Republicii Moldova efectuează o percheziție în incinta Parlamentului Republicii Moldova ca urmare a unei investigații privind un caz de spionaj rusesc, a relatat pe 31 iulie Serviciul moldovenesc al Radio Europa Liberă / Radio Liberty.
O unitate specială a agenției ruse de informații militare (GRU) a organizat sabotaje în Europa recrutând executanți prin Telegram și TikTok, precizează centrul de investigații Dossier, care a obținut acces la documente
Poliția franceză a arestat marți un bărbat rus suspectat că ar fi pus la cale acte de „destabilizare” în timpul Jocurilor Olimpice de la Paris, au declarat procurorii pentru AFP, relatează Agerpres.
De câteva decenii, Kremlinul și-a dezvoltat o rețea teribilă de spionaj, formată din ofițeri sub acoperire diplomatică, ucigași și agenți de influență, care acționează în toate statele UE.
Serviciul de Securitate al Ucrainei (SBU) a anunțat luni destructurarea unui grup subversiv care planifica un eveniment public în capitala Kiev, având scopul de a răsturna autoritățile civile și militare și de a prelua controlul asupra clădirii Radei Supreme (Parlamentul țării), informează Agerpres, care citează EFE.
Timp de aproape doi ani, experții şi analiştii de informaţii din cadrul Direcției Principale de Informații (GUR) din Ucraina au utilizat satelitul ICEYE pentru a detecta țintele inamice și a facilita desfăşurarea operaţiunilor militare pe front. Astfel, armata ucraineană are acces rapid la imagini din satelit extrem de detaliate. Potrivit unui contract cu compania finlandeză de imagistica prin satelit ICEYE, Forţele Armate Ucrainene au permisiunea de a folosi un satelit radar (SAR) non-stop care oferă imagini inclusiv pe timp de noapte sau în condiţii de vizibilitate redusă.
Fostul Șef al Armatei Naționale a Republicii Moldova generalul Igor Gorgan, acuzat că era informator pentru serviciile de informații rusești - ar trebui să fie știrea săptămânii în Republica Moldova, dar și în România.
Cancelarul german Friedrich Merz plănuieşte să se consulte miercuri cu preşedintele american Donald Trump, cu preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski şi cu lideri europeni cu privire la războiul din Ucraina, a declarat luni guvernul de la Berlin, informează Agerpres și DPA.
Pe 4 august 2025, unul dintre avioanele F-16A Netz ale companiei private Top Aces, provenit din fosta flotă a Forțelor Aeriene Israeliene, a fost surprins pentru prima dată zburând cu o nouă schemă de camuflaj spectaculoasă, inspirată direct de la avionul de vânătoare rusesc Su-57 „Felon”.
Președintele Poloniei, Karol Nawrocki, a anunțat, în primul său mesaj oficial, că susține extinderea Formatului București 9 (B9) prin includerea Finlandei și Suediei, considerând că acest pas ar întări reziliența flancului estic și nordic al NATO. „Visez ca București 9 să devină, pe termen lung, București 11, alături de statele scandinave”, a declarat acesta, subliniind că Polonia trebuie să fie lider în consolidarea securității regionale.
Într-o demonstrație uluitoare de incompetență tactică, o operațiune chineză de intimidare, implicând o navă de război a Marinei Armatei Populare de Eliberare (PLAN), Paza de Coastă Chineză (CCG) și poliţiei maritime, s-a încheiat cu o umilință auto-provocată luni. În încercarea de a intercepta o singură navă a Pazei de Coastă Filipineze (PCG) în apropierea insulelor Scarborough, o navă CCG a intrat în coliziune nu cu ținta sa, ci cu propria sa navă de război a PLAN.
Statele Unite lucrează pentru a ''programa'' o întâlnire între președintele Donald Trump și omologii săi rus și ucrainean, Vladimir Putin și Volodimir Zelenski, a declarat duminică vicepreședintele american JD Vance, în timp ce aliații europeni ai Ucrainei fac presiuni pentru prezența lui Zelenski la summitul americano-rus din Alaska, prevăzut pentru 15 august, transmite Agerpres și AFP.
Tot mai multe zvonuri arată că Federația Rusă ar putea să renunțe definitiv la portavionul Amiral Kuznețov, dar acum rușii se plâng că aceeași soartă ar putea-o avea și o altă navă. E vorba de nava de luptă antisubmarin Amiral Ceabanenko, a cărei reparație și modernizare sunt efectuate tot de către Șantierul Naval de Reparații nr. 35, unde se află și singurul portavion rus.
Vitali Kliciko, primarul Kievului și un barometru al sentimentului public, a rostit cu voce tare ceea ce mulți șopteau de luni de zile: „Toată lumea în ţara noastră este obosită de acest război”. Nu este o capitulare, ci o constatare rece a unei națiuni ajunse la capătul puterilor. Iar această constatare, venită cu doar câteva zile înainte de întâlnirea fatidică dintre Donald Trump și Vladimir Putin în Alaska, pică precum o sentință.
Aripa dură anti-Putin din Partidul Republican face unele recomandări înaintea summitului Trump-Putin din Alaska pe tema războiului din Ucraina. Senatorul american Lindsey Graham a declarat într-un interviu la emisiunea „Meet the Press” de la NBC News că Rusia și Ucraina ar trebui să facă schimb de teritorii pentru a pune capăt războiului, reiterând comentariile președintelui Donald Trump despre schimburile de teritorii.
Forțele ruse au început să utilizeze o nouă rachetă de croazieră de mici dimensiuni în Ucraina, un semnal clar al eforturilor Moscovei de a-și diversifica arsenalul de atac la distanță cu muniții mai compacte și mai eficiente din punct de vedere al costurilor. Resturile noii arme, apărute în fotografii la începutul lunii august, indică un design care seamănă vizual cu o copie la scară redusă a rachetei britanico-franceze Storm Shadow/SCALP, dar care, din punct de vedere conceptual, este un răspuns direct la racheta-dronă ucraineană „Peklo”.
Imaginile apărute la începutul lunii august, care arată tancurile M1A1 Abrams de fabricație americană operate de Ucraina și dotate cu blocuri de blindaj reactiv exploziv (ERA) de origine sovietică, reprezintă mai mult decât o simplă modificare de pe câmpul de luptă. Această adaptare, impusă de realitatea cruntă a frontului, subliniază o vulnerabilitate critică a platformelor occidentale și trimite un semnal puternic către planificatorii de la Pentagon și din cadrul NATO: epoca blindajului proiectat exclusiv pentru confruntări frontale a apus.
Într-un joc diplomatic cu mize uriașe, administrația Trump pregătește o întâlnire bilaterală între președintele american și Vladimir Putin, vineri, în Alaska, pentru a negocia o pace în Ucraina. Semnalul transmis de la Washington este însă unul care provoacă fiori la Kiev și îngrijorare în capitalele europene: soarta Ucrainei ar putea fi decisă fără Ucraina la masă, iar prețul păcii ar putea fi chiar integritatea sa teritorială.
În negocierile privind o soluție pașnică la războiul ruso-ucrainean, va fi dificil să se evite problema viitorului teritoriilor ucrainene controlate în prezent de Rusia. Într-un interviu acordat postului american ABC, acest lucru a fost declarat de secretarul general al Alianței Nord-Atlantice, Mark Rutte.
După ani de prototipuri și teste operaționale, Armata SUA face pasul decisiv către integrarea armelor laser în arsenalul său. Anul viitor, va fi lansată o competiție pentru primul contract de producție în serie a sistemelor laser de mare putere, montate pe vehicule, un moment important in cei peste zece ani ai Pentagonului de a transforma această tehnologie futuristă într-o capacitate de luptă reală.
S-au scris tone de cărți, excepțional de valoroase, despre națiuni, imperii și mari puteri mondiale, în care sunt explicate deosebit de clar și logic lecții importante ale istoriei. Sunt adevărate biblii care nu ar trebui ratate într-o educație solidă ale unei națiuni.
În ultimele zile s-a vorbit mult despre proiectul F-55, după ce Lockheed Martin a pierdut competiția în fața F-47 al Boeing, pentru avionul de generația a șasea. Dar pe lângă F-47, chiar Donald Trump a fost cel care recent a anunțat și un alt proiect, anume F-55, un fel de F-35 cu două motoare, căci spunea președintele american: „Nu îmi plac motoarele simple”. Dar oare nu „există” deja F-55?
În contextul componentei de război informațional și psihologic pe care Rusia îl poartă împotriva Occidentului, concomitent cu cel convențional din Ucraina, sunt alimentate artificial tot mai mult scenarii false privind pregătirea Armatei României de a se alătura Ucrainei în război. La acestea se adaugă dezinformări ce au ca obiectiv discreditarea Armatei române care nu ar fi pregătită să-și îndeplinească misiunea fundamentală: De a apăra teritoriul național și propria populație. Deja a devenit un clișeu al propagandei celebra frază „Rusia ar cuceri România în trei ore”. Ca să nu mai menționăm de prezența robustă a trupelor aliate în țara noastră, unde Franța e națiune-cadru și conduce un grup de luptă la Cincu iar la Mihail Kogălniceanu sunt dislocate unități ale Armatei SUA.
Este așadar totul, de la cap la coadă, fals și parte a războiului informațional purtat prin vectori ai propagandei ruse, dar și idioți utili. Ultimii mulți din păcate.
Vicepreşedintele american JD Vance a declarat, într-un interviu publicat duminică de postul Fox News, că preşedintele Donald Trump intenţionează să retragă sprijinul financiar al SUA pentru susţinerea Ucrainei în războiul cu Rusia, dar aliaţii europeni sunt bineveniţi să cumpere din SUA arme pentru Ucraina, consemnează agenţia DPA.
Polonia trece printr-un proces amplu de modernizare, la finalul căruia bătrânele tancuri T-72, dar și PT-91 - versiunea poloneză a T-72 - vor fi înlocuite treptat de tancuri de ultimă generație K2 și Abrams. Dar ce se va întâmpla cu acestea odată retrase din serviciu? Și, desigur, în tot acest context trebuie să reamintim și de soarta tancurilor T-72 pe care România le-a retras din serviciu acum mult timp.
Iranul a ameninţat sâmbătă că ar putea bloca un coridor pe care Statele Unite doresc să-l dezvolte în Caucaz între Armenia şi Azerbaidjan, coridor inclus în acordul de pace dintre aceste două ţări semnat vineri la Casa Albă în prezenţa preşedintelui american Donald Trump, relatează Agerpres și Reuters.
Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat duminică că Kievul "apreciază şi susţine pe deplin" o declaraţie comună a liderilor europeni privind obţinerea păcii în Ucraina, protejând în acelaşi timp interesele ucrainene şi europene, relatează Agerpres și Reuters.
Pe 8 august 2025, CBS News a relatat un episod mai puțin mediatizat petrecut la întâlnirea oficială dintre Vladimir Putin și emisarul special al SUA Steve Witkoff, în care președinte rus i-a înmânat Ordinul Lenin reprezentantului american pentru ca acesta să-l transmită la rândul său Julianei Gallina, director adjunct la CIA pentru inovație digitală.
Importanţi lideri europeni au declarat sâmbătă că "drumul către pace" în Ucraina nu poate fi decis fără Kiev şi că negocierile pot avea loc doar în contextul unui armistiţiu sau al reducerii ostilităţilor, Agerpres și Reuters.
Atacul rusesc de noapte cu drone explozive Shahed a vizat, pentru prima dată, exclusiv linia întâi ucraineană a frontului.
Într-o postare pe rețelele de socializare, editorialistul ziarului german Bild, Julian Röpke, a informat că Forțele Armate ale Federației Ruse pregătesc capturarea sau blocarea simultană a patru grupuri de orașe din zona de război din Ucraina.
Inovație interesantă la care a apelat industria de apărare din Ucraina. Avionul civil agricol turbo-propulsor Z-137, de producție cehoslovacă, a fost reconvertit pentru îndeplinirea misiunilor de apărare antiaeriană. Astfel, pe partea din spate a fuzelajului a fost aplicat un marcaj de identificare specific aviației militare, format din două benzi transversale albe. Iar sub aripile avionului au fost montate două sisteme AKU-73, ceea ce a permis integrarea rachetelor aeriene cu rază scurtă de acțiune R-73.
Înainte de februarie 2022, aviația civilă rusă era într-un proces de modernizare accelerată. Aproximativ 70% dintre avioanele folosite de marii transportatori ruși (Aeroflot, S7, Rossiya, Ural Airlines) erau fabricate de Airbus sau Boeing. Pentru public, zborurile cu A320neo sau cu Boeing 737NG reprezentau normalitatea cotidiană, iar autoritățile promovau imaginea unui transport aerian comparabil cu standardele occidentale.
Pesa rusă anunță că pe 01.08.2025 generalul colonel Evgheni Nikiforov a preluat conducerea Grupării de trupe Nord, care operează în regiunile Sumî și Harkov din Ucraina.
Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a comunicat sâmbătă în reţelele sociale că ţara sa "nu va ceda teritorii ocupantului", semnalează Agerpres, Reuters şi AFP.
Generalul de brigadă Loï Girard ne oferă o perspectivă directă asupra angajamentului trupelor franceze în România, într-un context geopolitic sensibil și o cooperare militară complexă. Detașat în România din vara anului 2023, generalul deține o poziție dublă: „prima mea funcție este să fiu adjunct al Diviziei Multinaționale de Sud-Est, unitatea tactică care comandă trupele noastre în cadrul operațiunii NATO de pe flancul estic, iar a doua este cea de reprezentant național superior, adică responsabil pentru toți soldații francezi dislocați aici, dar și punct de contact cu autoritățile militare române.”
Trump a anunţat vineri pe reţeaua sa Truth Social că "mult aşteptata întâlnire" cu omologul său rus Vladimir Putin va avea loc pe 15 august în statul american Alaska (nord-vest), relatează Agrepres și AFP. De semnalat că Vladimir Putin, urmărit internațional pentru crime de război, va „călca” astfel pe teritoriu american. Trebuie menționat că SUA nu au ratificat tratatul pentru a fi stat membru al Curţii Penale Internaţionale (CPI), împiedicând astfel ca presupusele decizii să fie puse în aplicare, dar simbolistica prezenței lui Putin în SUA în ciuda acuzelor asupra sa, rămâne.
SUA şi Rusia încearcă să ajungă la un acord pentru încetarea războiului în Ucraina şi care ar cimenta ocuparea de către Rusia a teritoriilor ucrainene aflate sub controlul armatei ruse, scrie vineri Bloomberg News, în timp ce postul Fox News relatează că preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski refuză să cedeze teritorii către Rusia fără un referendum, consemnează agenţiile Agerpres, Reuters şi EFE.
Reușită importantă a Forțelor de Apărare Ucrainene. Se pare că deși inițial Serviciul de Informații Militare al Ucrainei (GUR) era sigur că a lovit o stație radar a sistemului antiaerian S-400, în Crimeea ocupată, la o analiză mai atentă a fost vorba chiar de o stație a S-500 Prometheus, cel mai modern sistem antiaerian rus, intrat recent în serviciul Federației și despre care rușii precizează că e capabil să intercepteze și rachete balistice intercontinentale.
