În fața unei Rusii care își accelerează producția de rachete balistice la un nivel alarmant, strategia defensivă a Europei se dovedește a fi periculos de inadecvată. În timp ce Moscova are capacitatea de a produce anual până la 1.000 de rachete balistice avansate, calculele reci arată că întregul continent european poate spera să intercepteze mai puțin de o treime din acest număr, creând un decalaj strategic ce subminează fundamental descurajarea convențională.

Ca răspuns direct la lecțiile învățate din Ucraina și la nevoia critică de interoperabilitate pe flancul estic al NATO, Armata SUA presează agresiv pentru o „platformă de lansare comună”, capabilă să tragă atât muniții ofensive, cât și defensive, provenite de la orice națiune aliată. Obiectivul, potrivit unui general de top al Armatei SUA în Europa, este un sistem unic, menit să depășească obstacolele birocratice de utilizare și să faciliteze accesul la rezervele de muniție ale alianței.

Facand o evaluare tranșantă a războiului din Ucraina, generalul-locotenent (r) Ben Hodges, fost comandant al forțelor americane în Europa, susține că Occidentul deține, dar ezită să folosească, instrumentele decisive care ar putea sugruma efortul de război al Rusiei.

O întâlnire între președintele rus, Vladimir Putin, și omologul său ucrainean, Volodimir Zelenski, ar putea fi doar ultimul pas în rezolvarea conflictului din Ucraina, a declarat astăzi (25.07.2025) purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov. Potrivit acestuia, o astfel de întâlnire ar trebui să servească la confirmarea unui acord între cele două părți, care în prezent pare să fie foarte departe.

Generalul Valerii Zalujnîi, fostul arhitect al apărării Ucrainei, a lansat un avertisment tranșant ce reflectă realitățile dure ale conflictului: războiul de agresiune al Rusiei riscă să se prelungească până în 2034. Potrivit acestuia, un astfel de scenariu poate fi evitat doar printr-o revizuire fundamentală a strategiei de apărare și de mobilizare a resurselor, atât de către Kiev, cât și de către aliații săi.

Peisajul de securitate al Europei a intrat într-o nouă eră, iar dovada cea mai recentă este un schimb tăios de avertismente nucleare între Moscova și Paris. Pe 24 iulie, purtătoarea de cuvânt a Ministerului rus de Externe, Maria Zaharova, a transmis, într-o notă agresiv-propagandistică, un mesaj direct Franței să nu uite de arsenalul nuclear al Rusiei. Avertismentul vine ca replică la noua Revizuire Strategică Națională (RNS 2025) a Franței, un document care numește explicit Rusia drept amenințarea principală și poziționează deschis forța de descurajare nucleară franceză ca un scut pentru Europa.

Secretarul General al NATO, Mark Rutte, a făcut apel la miniștrii apărării aliați să crească achizițiile de armament american. Această solicitare vine în contextul unei noi inițiative, anunțate recent de Rutte și președintele Statelor Unite, Donald Trump, care vizează deblocarea de active americane suplimentare prin investiții din partea aliaților europeni și canadieni.

Într-un mesaj direct și lipsit de ambiguitate adresat omologilor săi europeni, comandantul Forțelor Aeriene Regale Olandeze a transmis un avertisment clar: a sosit momentul ca Europa să planifice serios propria apărare, pornind de la premisa că Statele Unite nu vor mai fi principalul garant al securității sale.

Într-un apel direct și urgent către partenerii săi occidentali, comandantul-șef al Ucrainei, generalul Oleksandr Sîrskîi, a solicitat o schimbare strategică fundamentală: furnizarea mai multor sisteme avansate de apărare aeriană și, cel mai important, eliminarea restricțiilor care împiedică Ucraina să folosească rachete cu rază lungă de acțiune pentru a lovi ținte militare și industriale în adâncimea teritoriului Rusiei.

Polonia lansează o investiție masivă în sisteme aeriene fără pilot (UAV), alocând inițial 55 de milioane de dolari în 2025 pentru ceea ce oficialii numesc o „revoluție a dronelor” în cadrul forțelor sale armate. Această investitie strategică, influențată direct de lecțiile dure de pe câmpul de luptă din Ucraina, este concepută pentru a consolida rapid flancul estic al NATO și pentru a crea un factor de descurajare credibil în fața agresiunii rusești.

În ciuda agitației diplomatice privind o nouă rundă de negocieri la Istanbul, o evaluare a Institutului pentru Studiul Războiului (ISW) subliniază o realitate dură: singura pârghie capabilă să schimbe calculul strategic al Kremlinului este o înfrângere militară majoră. Pe măsură ce discuțiile despre pace se intensifică sub presiunea unui ultimatum american, strategia occidentală pare să se alinieze cu analiza ISW, concentrându-se pe consolidarea puterii de foc a Ucrainei ca fiind singura cale viabilă spre negocieri serioase.

În pofida atacurilor americane asupra instalațiilor nucleare iraniene, Teheranul nu va renunța la îmbogățirea uraniului, a declarat ministrul iranian de externe Abbas Araghchi într-un interviu acordat pe 21 iulie. Potrivit acestuia, deși în prezent procesul de îmbogățire a fost oprit deoarece daunele sunt “serioase și severe”, acesta nu va fi abandonat întrucât reprezintă o realizare a oamenilor de știință iranieni, iar acum a devenit deja „o chestiune de mândrie națională”. Orice viitor acord nuclear trebuie să ofere Iranului dreptul la acest proces, a subliniat acesta.

De ce ne era frică, se pare că nu vom scăpa. Rusia și China par a-și coordona mișcările în direcția destructurării ordinii mondiale din ultimii 80 de ani.

Președintele Vladimir Putin a cerut guvernului rus să impună noi restricții privind platformele online și aplicațiile utilizate în media socială rusă, în principal împotriva celor care provin din țările „neprietenoase”, întrucât acestea “limitează dezvoltarea sectorului IT intern al Rusiei”.

Fostul ministru al Apărării din Republica Moldova, Anatol Șalaru, susține că există o legătură între blocul politic Alternativa, condus de primarul Chișinăului, Ion Ceban, și Călin Georgescu. Blocul politic face parte dintr-o strategie sofisticată de infiltrare politică a Rusiei în Uniunea Europeană și România iar interdicția pe care Ceban a primit-o de a intra în Spațiul Schengen și implicit UE, are legătură cu dosarele lui Călin Georgescu, unde e foarte probabil să fi apărut noi informații.

Rusia își extinde masiv capacitățile de producție pentru a lansa atacuri de saturație cu până la 2.000 de drone simultan, o tactică menită să copleșească apărarea antiaeriană a Ucrainei și să inducă o stare de epuizare în rândul populației, a declarat un înalt oficial militar german. Acesta a subliniat că actualele metode de apărare sunt nesustenabile din punct de vedere economic și a cerut dezvoltarea unor contramăsuri inteligente și lovituri în adâncimea teritoriului rus.

După decenii de relativă pace, războiul de pe continentul european readuce în prim-plan nevoia de a adapta doctrinelor militare și de a regândi înzestrarea forțelor armate. Dacă Afganistanul și deceniile de luptă împotriva terorismului au schimbat doctrinele armatelor aliate, războiul rus de agresiune împotriva Ucrainei are un impact similar. 

Departamentul Apărării al SUA a anunțat Elveția că livrările de sisteme de apărare antiaeriană Patriot vor fi întârziate, întrucât se va prioritiza sprijinirea Ucrainei, după cum a informat serviciul de presă al Ministerului Apărării din Elveția.

DefenseRomania vă invită să urmăriți vineri, 18 iulie 2025, începând cu ora 11.00, o nouă ediție a podcastului Obiectiv EuroAtlantic.

Forțele NATO au elaborat un plan detaliat pentru a „neutraliza” exclava rusă Kaliningrad cu o viteză fără precedent în cazul unui conflict, a declarat generalul Christopher Donahue, Comandantul Armatei SUA în Europa și Africa și Comandantul Forțelor Terestre ale NATO. Declarația subliniază o schimbare fundamentală în postura de descurajare a Alianței, alimentată de lecțiile învățate din Ucraina și de progresele tehnologice rapide.

Președintele SUA, Donald Trump, și-a schimbat recent poziția față de Rusia privind intențiile ei sincere de a încheie războiul din Ucraina în condiții decente pentru toată lumea.

Nivelul de pregătire al apărării aeriene americane a atins un punct critic, forțând unul dintre cei mai înalți generali ai Armatei să recunoască o vulnerabilitate rară și să anunțe un plan de urgență. Generalul James Mingus, adjunctul șefului Statului Major, a dezvăluit că batalioanele de rachete Patriot, coloana vertebrală a scutului antirachetă al SUA, sunt utilizate foarte intens în teatrele de operaţii din Pacific, Europa și Orientul Mijlociu. Aceste unități, descrise de general drept „elementul de forță cel mai stresat” din întregul arsenal, se află într-o situație aproape de colaps, necesitând o intervenție imediată.

Într-o demonstrație de forță menită să remodeleze calculul strategic în Indo-Pacific, Armata SUA a testat noul său sistem de rachete cu rază medie de acțiune Typhon, lovind și scufundând o țintă maritimă în timpul exercițiului Talisman Sabre 25. Lansarea, efectuată pe 16 iulie din Teritoriul de Nord al Australiei, validează o nouă capacitate critică: abilitatea forțelor terestre de a controla spații maritime, o provocare directă la adresa strategiilor A2/AD (anti-access/area-denial) ale Chinei.

În contextul unei Europe redefinite de conflictul din Ucraina, noul ministru al Apărării, Ionuț Moșteanu, a respins ferm ideea reintroducerii serviciului militar obligatoriu, trasând o direcție clară pentru viitorul forțelor armate: profesionalizare, înzestrare de înaltă tehnologie și o rezervă de voluntari robustă. Poziția sa, articulată miercuri intr-un interviu acordat Antena 3 CNN, subliniază o schimbare de paradigmă accelerată de necesitatea descurajării agresiunii rusești la granița estică a NATO.

Nu doar Rusia primește un cadou de 50 de zile de la președintele Trump pentru a încheia războiul. De asemenea, principalii susținători ai Moscovei primesc și ele un timp prețios pentru a-l convinge pe Putin să oprească luptele. Dacă nu reușesc acest lucru, cele trei țări ar putea folosi cadoul lui Trump pentru a-și pune afacerile în ordine pentru că urmează să se confrunte cu dificultăți economice ceva mai mari decât de obicei.

Președintele Donald Trump a respins marți speculațiile conform cărora Statele Unite ar urma să furnizeze Ucrainei rachete cu rază lungă de acțiune capabile să lovească ținte strategice adânc în interiorul teritoriului rus, precum Moscova. Cu toate acestea, în ciuda declarațiilor publice, discuțiile private cu aliații și o posibilă modificare a regulilor de angajament pentru armele deja livrate sugerează o politică mult mai nuanțată.

Într-o conferință de presă susținută duminică seara, 14 iulie, alături de secretarul general NATO, Mark Rutte, președintele american Donald Trump a făcut o serie de declarații referitoare la războiul din Ucraina și la relațiile cu Federația Rusă. Sunt vești bune, dar e nevoie de un optimism rezervat. Corespondentul de război Radu Hossu a analizat pe larg cele mai importante puncte din discursul lui Trump.

Europa se pregătește pentru o nouă realitate. După ani de zile de investiții timide în apărare, liderii europeni par să fi înțeles că o Rusie agresivă nu este doar un simplu avertisment, ci o amenințare iminentă. Semnalul cel mai clar al acestei schimbări de paradigmă vine nu de la o nouă flotă de tancuri, ci dintr-un proiect aparent banal: redeschiderea unei căi ferate vechi de 170 de ani.

Într-un context geopolitic tensionat, Germania pare să-și revizuiască drastic politica de înzestrare militară. După ani de discuții și tergiversări, se pare că Guvernul de la Berlin este gata să facă un pas important, hotărând să extindă arsenalul de rachete de croazieră Taurus. Această decizie, deși încă neconfirmată oficial, ar putea marca momentul unei schimbări de paradigmă în strategia de securitate a Bundeswehr, mai ales în fața amenințărilor din est.

Ziua Marinei Române, ajunsă la cea de-a 123-a ediție, a fost marcată printr-o serie de evenimente desfășurate în principalele porturi ale țării, însă declarațiile ministrului Apărării, Ionuț Moșteanu, au fost cele care au punctat cel mai clar noile realități de securitate și economice cu care se confruntă România. De la malul mării, oficialul a vorbit deschis despre provocările generate de războiul din Ucraina, despre planurile de înzestrare militară și despre perspectivele economice ale Mării Negre.

Pierderea recentă a unui alt avion multirol Su-30SM din flota aeriană a Flotei Ruse din Marea Neagră scoate în evidență o realitate dură pentru Kremlin: capacitatea sa de luptă aeriană este erodată constant și ireversibil. Conform analizei publicației Militarnyi și a altor experți militari, unitatea de elită a Rusiei, Regimentul 43 Aviație Navală de Asalt, a pierdut deja mai mult de jumătate din flota sa de Su-30SM, avioane cu care a început invazia la scară largă în 2022.

Summitul programat în Alaska, între președinții Donald Trump și Vladimir Putin, a fost prezentat de unii experti internaționali drept o șansă istorică pentru pace. Realitatea, însă, este departe de a fi atât de optimistă. Conform analizei detaliate a The Institute for the Study of War (ISW) și a declarațiilor oficialilor ruși, Kremlinul nu vine la această întâlnire pentru a negocia, ci pentru a impune condițiile unei capitulări totale a Ucrainei.

Ministerul rus al Apărării a anunțat că, pe 14.08.2025, fregata Amiral Amelko, Proiect 22350, construită pentru Forțele Navale ale Federației Ruse, a fost lansată la apă la Sankt Petersburg. Ceremonia solemnă a avut loc la Șantierul naval nordic din cadrul Corporației întrunite constructoare de nave. Fregata poartă numele comandantului naval sovietic, amiral Nikolai Nikolaevich Amelko (1914-2007).

Ministrul român al Apărării, Ionuț Moșteanu, propune o extindere majoră a prezenței NATO în Marea Neagră, o zonă care a devenit un teatru de război crucial după invazia Rusiei în Ucraina din 2022. Într-un interviu acordat agenției Reuters, oficialul a declarat că grupul de lucru comun format din România, Bulgaria și Turcia, creat inițial pentru a elimina minele navale, ar trebui să evolueze într-un proiect de patrulare. Scopul este clar: protejarea infrastructurii energetice și a rutelor comerciale de potențialele atacuri ruse.

Ultimul soldat sovietic a părăsit Ungaria în iunie 1991, dar după 34 de ani, Rusia vrea să se amestece din nou în politica ungară și să influențeze deciziile alegătorilor ungari la următoarele alegeri parlamentare. Acestea sunt cuvintele liderului opoziției, Péter Magyar, ca răspuns la un comunicat de presă publicat săptămâna aceasta de Serviciul de Informații Externe (SVR) al Federației Ruse.

În linie cu poziția aproape clară pe care Donald Trump o va avea la întâlnirea din 15 august cu Vladimir Putin, și chiar în zilele dinaintea acesteia, Marea Britanie a anunțat că și-a reanalizat planurile privind desfășurarea unei forțe semnificative de menținere a păcii în Ucraina.

Marina ucraineană a raportat că rușii au pierdut contactul cu avionul Su-30SM, care s-ar fi prăbușit în Marea Neagră, lângă insula Șerpilor.

Surse militare rusești au informat, pe 14.08.2025, că Forțele Armate ale Federației Ruse intenționează să testeze în Ucraina o versiune mini a rachetei Oreshnik, respectiv sistemul de rachete Svirel. Potrivit acestora, mai multe instalații de lansare au fost transferate deja la frontiera cu Ucraina.

Rusia și Statele Unite ar putea ajunge la un acord asupra unor noi tratate de dezarmare dacă conflictul din Ucraina va fi pus capăt, a declarat președintele rus Vladimir Putin înainte de întâlnirea sa de vineri cu președintele american Donald Trump, relatează agenția de știri TASS.

Membrii Gărzii Naționale cu vehicule blindate au început să apară pe străzile capitalei americane, Washington, după ce președintele republican Donald Trump i-a chemat. De asemenea, el a transferat forțele de poliție locale sub control federal, argumentând că infracțiunile violente din oraș sunt scăpate de sub control. Trump a anunțat recent, de asemenea, că dorește să extindă și să extindă întreaga operațiune. Primarul democrat Muriel Bowser vorbește despre „presiune autoritară”.

Elveția, celebră pentru neutralitatea sa, se confruntă acum cu un paradox: cel mai bun avion de luptă pentru apărarea sa aeriană, F-35, vine cu o factură în creștere și o incertitudine politică tot mai mare. Și de vină e, se pare, ar fi politica tarifară impusă de Donald Trump.

Pentru prima dată de la sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial, Japonia a restabilit o componentă crucială a capabilităților sale navale de proiecție a puterii, odată cu sosirea primelor trei avioane de luptă F-35B. Această dezvoltare marchează un moment istoric, semnalând revenirea națiunii la operarea avioanelor de luptă cu decolare de pe portavioane și o schimbare majoră în strategia sa de apărare.

Războiul hibrid al Rusiei nu este un concept abstract, ci o realitate concretă, iar Norvegia simte acum din plin consecințele sale. Declarațiile șefului serviciului de informații norvegian, Nils Andreas Stensones, conform cărora Rusia reprezintă cea mai mare amenințare la adresa securității naționale, confirmă temerile tot mai mari din Europa. Este un semnal de alarmă pentru o regiune care, decenii la rând, a crezut că pacea este un dat.

Într-un context de război, credința și trădarea pot ajunge să se amestece într-un cocktail otrăvit. Un caz recent din regiunea ucraineană Zaporojie arată, încă o dată, cum Rusia folosește Biserica Ortodoxă subordonată Moscovei ca pe o unealtă de spionaj, nu doar ca pe o entitate religioasă.

Ofensiva Leopard 2 pe piața europeană continuă, încă un stat din flancul estic fiind gata să achiziționeze un batalion de tancuri moderne.

În miez de august, Alaska devine, pentru o scurtă perioadă, epicentrul politic al lumii. Aici, președintele american Donald Trump se întâlnește cu omologul său rus, Vladimir Putin, într-un summit care, la prima vedere, pare un exercițiu de diplomație. Dar, în umbra acestei întâlniri, se ascunde o realitate geopolitică dură și plină de incertitudine: soarta Ucrainei.

În capitala germană, la scurt timp după o teleconferință tensionată și plină de implicații strategice, liderii europeni s-au văzut confruntați cu o ecuație politică neașteptată. De la discuțiile lor online, de miercuri, cu Președintele american Donald Trump, a reieșit o schiță a unei păci post-conflict în Ucraina, o schiță care ridică la fel de multe întrebări pe cât oferă răspunsuri.

În așteptarea primelor aeronave F-35 de generația a cincea, Varșovia are planuri ambițioase cu F-16 aflate în uz: toate cele 48 de F-uri vor fi modernizate la standardul Viper (Block 72).

DefenseRomania a discutat cu corespondentul de război Radu Hossu despre „cimitirul de tancuri” rusești din Ucraina și noua strategie aplicată de ocupant care a pierdut în Ucraina, în iunie, doar 22 de tancuri. Însă acest lucru substituie cu greu pierderile colosale din ultimii trei ani și jumătate iar predicția potrivit căreia Polonia va depăși Federația Rusă rămâne pe masă. Cel puțin la nivel calitativ, Forțele Terestre ale Poloniei vor avea un avantaj în fața Rusiei. Un uriaș cu picioare de lut, însă nucleare. 

Rusia pare să se pregătească să testeze noua sa rachetă de croazieră cu propulsie nucleară, potrivit a doi cercetători americani și o sursă occidentală din domeniul securității, chiar în timp ce președintele rus Vladimir Putin se pregătește pentru discuții despre Ucraina cu președintele american Donald Trump, vineri.

Colegiul Ministerului ceh al Apărării a aprobat, pe 12.08.2025, achiziționarea unui prim lot de 44 de tancuri Leopard 2A8 din Germania. Împreună cu așa-numita “boemizare”, adică adaptarea tancurilor la nevoile armatei cehe, acestea vor costa 34,25 miliarde de coroane (aproximativ 1,4 miliarde de euro), inclusiv TVA. Ministerul va aloca încă cinci miliarde de coroane pentru rezervele de inflație și curs valutar.

Guvernul lituanian dorește să instruiască peste 22.000 de cetățeni în construcția și operarea dronelor. Acest grup va include și studenți, dintre care cel mai mic va avea 8 ani.

Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a sosit la Berlin. El și cancelarul german Friedrich Merz a participat la o videoconferință cu președintele SUA, Donald Trump.

Dronele serviciilor secrete ucrainene au atacat singura întreprindere rusă producătoare de heliu, esențial pentru producția de rachete.

Trupele ruse și belaruse vor exersa planificarea loviturilor cu arme nucleare și rachete Oreshnik la exercițiile Vest-2025 (Zapad) din septembrie. Ministrul belarus al Apărării, Viktor Khrenin, a declarat acest lucru astăzi (miercuri 13.08.2025) după discuțiile cu președintele Alexander Lukașenko, a informat agenția de stat belarusă Belta.

O misiunede interceptare a avut loc recent, semnalând o escaladare a tensiunilor aeriene în regiunea baltică. Pentru prima dată, avioane de vânătoare italiene de generația a cincea, F-35 Lightning II, au fost folosite pentru a intercepta aeronave rusești care operau în apropierea spațiului aerian al Alianței, sub egida misiunii de poliție aeriană a NATO.