Secretarul General al PCUS, Michail Gorbaciov se indrepta calm spre scările monumentale pentru a coborî spre curtea mică, unde limuzina Zil, îl aștepta pentru a îl duce spre aeroport. Vizita oficială pe care urma să o facă era importantă, deși atenția lui era îndreptată spre zgomotul deja clar al crăpăturilor care apăreau zilnic în zidurile comuniste ale imperiului sovietic. Pierduse deja lupta cu reforma economică.
La Washington, deși prietenos, noul președinte George Bush Sr. nu numai că nu avea carisma lui Ronald Reagan, dar nici nu avea dorința de îl ajuta pentru a supraviețui. Polonia și Cehoslovacia erau deja pierdute pentru imperiu iar Franța cerea din ce în ce mai mult să fie acceptată la masa de negocieri pentru a își reconstrui influența, deja masivă din punct de vedere istoric, în estul european.
Pleca deci la Beijing înțelegând că subiectul politic al supraviețuirii comunismului va fi principalul element de dialog, luptele dintre facțiunile comuniste chineze fiind extrem de violente. Vizita sovieticului presupunea o dublă misiune: o întâlnire cu Deng, recent retras din viața politică dar încă leaderul militar al Chinei și o reasezare a relațiilor cu partidul comunist chinez. Gorbaciov știa deja că niciunul dintre partidele comuniste din Europa nu mai aveau influența sau importanța pe care o exercitaseră la începutul secolului. Victoria din 1978 a lui Deng, echilibrul precar dintre gruparea maoistă și cea reformistă, reformele economice care depășeau imaginația chiar și celor de la Kremlin, creau o confuzie de mesaj pentru Gorbaciov. Ce putea să ofere URSS unei Chine care se deschidea, încet dar sigur, către economia lumii?
Colac peste pupăză, în piața Tiananmen, exact înainte de sosirea lui, manifestații masive studențești, îi dădeau impresia unui haos perfect care nu putea decît să umbrească imaginea sa de leader mondial calculat și metodic. Cu toate acestea, șeful sovietic mai cunoștea un amănunt important dar secret, că cei doi ideologi ai revoltei studențesti conduseseră și incidentele din 1976 la moartea lui Zhou En Lai, iar mesajul lor era radical maoist, revoluționar marxist și extrem de violent anti-american.
Bătrânul Deng, conducătorul de facto al Chinei post Mao, intrase aproape neauzit în camera fiului său. Erau singurele momente de liniște și de pace pe care le avea, de foarte mulți ani. În anul 1968, în plină Revoluție Culturală, fiul adorat al lui Deng este aruncat de la etajul patru al bibliotecii publice unde studia pentru examentul de literatură. Incidentul nu a fost niciodată clarificat dacă a fost ordonat de Mao însuși pentru a îl umili pe colegul său ambițios sau doar rezultatul unei crime locale organizate de către unul dintre detașamentele de adolescenți analfabeți, care terorizau China la ordinul lui Mao. Supraviețuiește, dar rămâne paralizat pe viață. De atunci, în fiecare seara, Deng, se află în camera fiului său pentru a îi vorbi și pentru a îl hrăni. Până la moartea sa, decenii după, Deng va respecta acest ritual expiator zilnic, refuzând pentru cîteva ore din zi să se gândească la China și partidul pe care îl conducea.
În memoriile sale, fiica lui Deng scrie că în seara aceea, secretarul particular al celui mai puternic om din China va fi încercat în zadar să întrerupă întâlnirea tată-fiu, deplasându-se la domiciliul acestuia. Deng nu îi va răspunde. Spre miezul nopții, după ce fiul său va fi adormit, Deng, furios, îl ia de braț pe imprudentul secretar și îl dă efectiv afară din casă. Până dimineața, în afară de șefii securității comuniste de la Beijing, generalii armatei chineze și o mână de ziariști străini acreditați, nimeni din conducerea supremă comunistă nu aflase despre ocuparea pieței Tiananmen.
În China, o luptă politică post Mao împărțise elita de la Beijing. Iar în interiorul universităților existau tensiuni majore față de ritmul lent al liberalizării economice. Secretarul general reformist al partidului, Hu Yaobang, a tolerat protestele segmentate ale studenților, care au explodat în 1986. Conservatorii l-au acuzat că nu a dat dovadă de o conducere fermă, iar în ianuarie 1987, Hu a fost forțat să renunțe la putere. Izolat și exilat, acesta moare în urma unui atac de cord în aprilie 1989. Exact ca la moartea lui Zhou En Lai, în același loc, în piața Tiananmen, studenții l-au jelit pe Hu ca pe un martir. Astfel se declanșează proteste noi. Premierul conservator, Li Peng, cere acțiuni imediate de reprimare, Zhao Ziyang, noul secretar general al partidului comunist, un reformist, nu este de acord. Deng, retras deja de mai bine de un an din conducerea comunistă chineză, urmărește discret evenimentele. Are armata alături de el.
Exploatând această ruptură vizibilă dintre cei doi, studenții decid organizarea unei acțiuni care să promoveze, ceea ce ei credeau a fi reale, reformele sovietice ale lui Gorbaciov. Cu două zile înainte de vizita acestuia la Beijing, aceștia ocupă celebra piață. Calculul este cinic dar perfect din punct de vedere strategic. Conducerea chineză nu ar fi riscat pentru nimic în lume reprimarea violentă a manifestației pe perioada vizitei oficiale sovietice. Astfel, leaderii revoltei cumpără timp. Evoluția ocupației pieței este spectaculoasă. În numai șapte zile, se ajunge la 1 milion de protestari.
Un singur gest greșit al secretarului general al partidului provoacă mînia distrugătoare a lui Deng. În timpul întâlnirii cu Gorbaciov, exploatând faptul că în sala de primiri era reprezentată toată presa chineză și occidentală, acesta, pe un ton anodin dorește să îl informeze pe sovietic că deși s-a retras politic, adevăratul leader al Chinei și sef al statului a rămas Deng. Pe fondul manifestațiilor din Beijing, această declarație a dorit de fapt să transmită că Deng este responsabilul. Și nu partidul comunist aflat la putere. Declarația comunistului chinez, sunând a raport dat fratelui mai mare de la Moscova reaprinde amintirile dureroase despre aroganța sovietică. Gorbaciov este prins efectiv pe picior greșit iar poporul chinez descoperă că leaderul lor politic (comunist) îi cere ajutor. Transmis greșit, mesajul provoacă singura forță capabilă să asigure suveranitatea Chinei. Armata chineză ia foc.
Presa chineză va transmite acest mesaj, de a doua zi, revoltații din piață întorcându-se nu împotriva partidului comunist și elitei ideologice de la Peking ci direct împotriva lui Deng. Provocat ca om de stat, insultat în fața unui conducător străin, perceput ca pierzând lupta, Deng decide să devină conducătorul statului, renegând partidul comunist pentru care sacrificase totul în viața sa. Comanda militară va zdrobi orice comandă politică. Întîlnirea dintre el și Gorbaciov va fi un fiasco, chinezul știind deja că URSS se va prăbuși. Căderea imperiului sovietic reprezenta pentru Beijing cea mai mare oportunitate statală pentru direcțiile strategice pe care Deng le va imprima în ultimii ani ai săi de viață. Partidul Comunist Chinez nu va mai fi niciodată singura forță a statului chinez. Deng va creiona un echilibru de forțe care și astăzi domină autoritar China.
Masacrul din Piața Tiananmen va fi opera sa integrală, va fi expresia totală, ori eu ori voi, a unui împărat. Va reprezenta decizia de a impune puterea statului în fața partidului. Reformele sale post Tiananmen vor accelera transformarea Chinei în puterea economică mondială de astăzi. 1989 va fi anul în care se deschide lupta exclusivă și structurală dintre statul chinez și partidul comunist chinez, cu un singur obiectiv acela al supremației economice.
Căci, pentru acea decizie fatidică de a folosi armata în reprimarea revoltei populare, după 30 de ani, un alt conducător suprem chinez, Xi Jinping este obligat să decidă dacă acceptă să continue aceeași luptă de secole, între Shanghai și Beijing, între elita burgheză și culturală a vechiului regim, astăzi capitalistă până în măduva oaselor și elita tradiționalistă provenită din aristocrația maoistă crescută la Beijing. Deciziile sale cruciale ori pentru nașterea secolului chinez ori pentru supraviețuirea secolului american.
Pandemia din 2019 doar a precipat lucrurile. A fost exact cutremurul, ca și cel din 1989, care va pune, din nou, China să aleagă. Primul Război Mondial a obligat SUA să aleagă între izolare sau transformarea în puterea dominantă mondială. Pandemia obligă pe fiul unui conducător maoist din Marșul cel Lung, aflat la zenitul puterii personale, să aleagă între retragere sau dominație globală. Indiferend de alegeri, ambele superputeri știu că numai globalismul este soluția.
Ironia istoriei, după ce decenii ocupanții succesivi ai Biroului Oval erau promotorii globalismului, astăzi, din Orașul Interzis, globalistul total să fie tocmai conducătorul comunist al Chinei. Cel mai mare actor globalist astăzi, nu este nici Soros, nu este nici UE, este China comunistă.
Atacurile virulente la adresa Chinei, venite din partea lui Donald Trump exprimă exact această paradigmă politică, devenită opțiune naționalistă pentru administrația pe care o conduce. De aproape un deceniu, conducătorii americani au înțeles că principalul adversar economic este reprezentat de către imensa resursă de piață pe care o reprezintă China. Milioane de locuri de muncă pierdute, floarea industriei americane, începând cu industria de autoturisme și terminând cu simplele stegulețe americane pentru 4th of July, toate au fost transferate în China. Marele sat global, unde totul se produce la cel mai mic preț și cu cele mai puține costuri în resurse devenise obsesia dominației americane.
A fost necesară o pandemie pentru a provoca șocul necesar redescoperirii naționalismului economic american. Minciuna este evidentă, niciun investitor cu minim de inteligență nu se va duce în SUA să producă știind că devine prizionier economic. Trump, prin ideile lui devenite subiect de Facebook global, râset homeric pe TikTok și banc la recepții simandicoase, tocmai asta propune. Nimeni nu mai produce în China, nimeni nu mai cumpară din China, iar aliații SUA să fie obligați sub amenințarea puștii cu lunetă a democrației să depindă total economic de ceea ce Washington dorește să vândă.
O identică exprimare propagandistică a principiului dominației economice sovietice, care ascunde de fapt lupta pentru crearea unei piețe mondiale prizoniere. Noul CAER, acum de limbă engleză, devine mantră, religie și armă. Economia naționalistă impusă de la Washington devine politică internă care seduce. Donald Trump este ales tocmai cu asemenea agendă și purcede la a rupe, orice mecanism internațional, pe care el îl consideră inechitabil pentru SUA. Că are sau nu dreptate, acest lucru nu mai contează. Pentru a își menține limbajul devenit cu timpul violent și deseori vitriolic, Trump anunță de fapt noul Război Rece. Secolul american pe care el îl dorește este un inamic al oricui și al tuturor. Viitorul american este să cumperi grîul din bible belt, să consumi LNG din New York, neapărat să ceri oțel din vestul sălbatic și să votezi transgender la centru. Dacă nu o faci ca națiune sau stat, ești comunist, vândut regimurilor dictatoriale, produsul reacțiunii și neapărat anti american.
Lipsa de alfabet sau șchioapăta educație devin diplomele de onoare ale maselor muncitoare americane. Trump le promite locuri de muncă prin impunerea cu forța a producției americane la export. Democrația, liberul schimb, circulația mărfurilor, competiția, acestea sunt vorbele comuniștilor. Capitalismul trumpian nu mai este liberal, nu mai este democratic. Devenind naționalist, sigur trebuie apărat cu arma în mână și cu cuțitul între dinți. Iată cum naționalismul economic produce frisoane lumii, dar plăceri nebănuite maselor americane.
La numai două oceane diferență, Xi al Chinei va face din administrația sa un model de propagandă. China va oferi lumii un proiect economic global, sub numele de BRI, care va seduce. Made in China, vi le aducem la scara blocului și voi cumpărați local. Africa devine curtea din spate. Asia de Sud devine principalul importator de produse chineze. În timp ce economia lumii se prăbușește peste tot din cauza măsurilor împotriva Covid-19, comerțul de pandemie se triplează între China și vecinii săi. În același timp și el este cu arma în mână și cu cuțitul între dinți.
În insulele Spratly și Paracel, teritorii oceanice aflate în dispută, China testează prima sa mare strategie. “Marele zid de nisip” produce insule artificiale care vor dubla apele teritoriale ale Beijingului. Exploatând o breșă a legii mărilor, cea mai importantă și veche din istoria modernă a umanității, avînd resursele umane și o excelentă mobilizare ideologică, China va schimba geografia Mării Chinei de Sud. Nici Vietnam, nici Philipine, nici Thailanda sau Malaezia, nici Australia, acest nemesis de carton și plin de aere ba pro-americane ba pro-britanice nu vor putea face ca Washingtonul globalist să aducă vreo remediere situației.
Inventând o nouă graniță maritimă, China urmărește permanent rezolvarea, acum pe cale sinocentrică a unei insulte istorice și unei înfrângeri morale. Taiwan, această obsesivă și rebelă provincie a Chinei, pierdută de către Mao și niciodată câștigată de către SUA sau lumea vestică. Această fațadă de propagandă a democrațiilor occidentale aflate la ananghine în Asia, acest teritoriu ocupat timp de decenii de una dintre cele mai feroce dictaturi militare asiatice create sub conducerea fondatorului său Chiang Kai-Shek, această provincie istorică transformată în cea mai iliberală economie a lumii. Această insulă chineză este provocare permanentă.
Și tocmai acesta este locul de unde Trump va porni cruciada sa împotriva Chinei. Taiwan este Piața Tiananmen redivivus. Va arunca vina pandemiei pe partidul comunist chinez și va transfera criza economică, declarând-o ca fiind produs al politicii statale chineze. Atacă ambele structuri de putere din China. Cine însă îi va răspunde va fi doar statul. Căci președintele Xi este nu numai secretar general politic comunist dar este conducătorul constituțional al statului chinez. Astăzi, la o altă scară istorică, dar provocând aceleași reacții, Trump joacă esențial rolul studenților din piața Tiananmen. Pierderea insulei Taiwan devine o ireparabilă greșeală a oricărui conducător occidental. Căci după Taiwan, prin marele zid de nisip, Marea Chinei de Sud devine doar o mare interioară. O astfel de victorie, militară, ideologică și geo-strategică oferă nu numai supraviețuirea partidului comunist chinez, dar cimentează abia născutul secol al statului chinez.
Surprins de atac, președintele Xi nu pare în primele săptămâni a reacționa. Politica sa de a disimula puterea crescândă a Chinei prin jocul contabil, care a lăsat ani de zile, galant și subtil locul de prima putere mondială Americii, devine iluzorie și fără efect. Studenții chinezi revoltați nu au realizat în 1989 că revolta lor nu avea șanse pentru simplul motiv că nu era nevoie de ea. Deng o făcuse pentru ei. Trump nu realizeză că nu este nevoie de el ca lumea să înțeleagă că secolul chinez s-a născut. Fenomenul s-a petrecut deja în timpul administrațiilor Bush și Obama.
Acum ani buni, un serial chinezesc făcea furori, fiind urmărit de nou creata generație Facebook a Chinei. Acest serial se intitula: Lupii Războinici. Linia narativă era simplă, tipică Hollywood: Rambo chinez își urmărea până la capăt dușmanii. Aceia erau întotdeauna albi și occidentali. Drama fiului său a reprezentat forța lui Deng ca om de stat, căci în secunda crimei, în chiar durerea niciodată uitată a tatălui, a dispărut partidul comunist chinez și s-au ridicat statul, națiunea, imperiul lui Deng. Președintele Xi asteaptă doar un astfel de moment fondator pentru a transforma eroii de film în soldați reali. Căci istoria, prin inegalabila savoare a lui Trump, i-a oferit deja, măcar și lingvistic motivul. Lupii războinici, adulmecă tainic aerul. Ținta lor este drumul uscat. Măcar așa să afle și alții că lupii nu înoată.
Notă DefenseRomania: Textul analizei și opinia aparțin autorului, intertitlurile redacției
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
Iranul își mărește în continuare stocul de uraniu îmbogățit și a ajuns la un nivel apropiat de cel de cel necesar pentru producerea de arme nucleare, se arată în raportul AIEA.
O analiză recentă, pe care Forțele Aeriene ale SUA pentru Europa și Africa (USAFE-AFAFRICA) au solicitat-o instiutului Rand Corporation, arată că o eventuală luptă între NATO și Rusia ar diferi semnificativ de războiul în curs din Ucraina.
Atât Rusia, cât și Ucraina doresc o încetare a focului pentru a încheia cei peste trei ani de lupte, a declarat vineri (30.05.2025) ministrul turc de externe, Hakan Fidan, în timpul unei vizite în Ucraina. Totodată, el a spus că Turcia ar putea organiza o întâlnire între președinții Statelor Unite, Ucrainei și Rusiei în încercarea de a pune capăt războiului. Agenția de presă slovacă TASR a informat despre acest lucru, preluând o știre de la AFP.
Războiul din Ucraina demonstrează încă o dată că purtarea unui conflict presupune costuri uriașe, în comparație cu înarmarea preventivă.
Spre exemplu, Ucraina a cheltuit în primele patru luni ale anului, aproximativ 9,6 miliarde de euro strict pentru nevoile de apărare — o sumă care reprezintă mai mult decât dublul bugetului României pentru Apărare pe anul 2024.
La aceste cheltuieli se adaugă costuri suplimentare de aproape 7 miliarde de euro, reprezentând plăți sociale, beneficii și programe medicale — toate susținute din bugetul de stat al unei țări aflate în război.
Un raport al Agenției de Informații a Apărării (DIA) a Statelor Unite, publicat la 11 mai 2025, avertizează că Beijingul ar putea recurge la operațiuni militare limitate care să vizeze insulele Kinmen și Matsu care se învecinează cu Taiwanul. Aceste mișcări, parte a unei strategii de "feliere", urmăresc să testeze limitele descurajării americane și să erodeze controlul Taipeiului asupra frontierelor sale, fără a declanșa un conflict deschis.
Pe fondul unei Rusii din ce în ce mai agresive, statele europene membre ale NATO se confruntă cu o provocare bugetară majora. Summitul NATO din iunie de la Haga va stabili oficial ''noile obiective pentru 2025'' (CT25), care impun o creștere semnificativă a cheltuielilor militare. Olanda a estimat că îndeplinirea cotei sale din CT25 va costa 16-19 miliarde de euro anual, pe lângă bugetul existent, ajungând la aproximativ 3,5% din PIB – noua țintă asumată de NATO.
Comisia Europeană a publicat miercuri, 28 mai, documentul privind Abordarea strategică a UE la Marea Neagră. Principalele acțiuni vizează dezvoltarea și protecția coridoarelor de mobilitate militară, precum și protecția platformelor energetice din Marea Neagră, în contextul în care, începând cu anul 2027, România va extrage gaze din perimetrul Neptun Deep.
Aproape că ne-am obișnuit să privim cu îngăduință ușurința cu care președintele Donald Trump face declarații uneori hazardate, alte ori contradictorii referitoare la probleme extrem de importante cu care se confruntă lumea. Însoțite însă de anumite acțiuni, ideile repetate în mai multe contexte ajung să contureze o posibilă imagine îngrijorătoare pe care președintele american pare să și-o dorească la nivel global, și anume împărțirea lumii în sfere de influență între Statele Unite, Rusia și China.
Europa își intensifică în mod semnificativ sprijinul militar acordat Ucrainei, înarmând armata ucraineana cu sisteme avansate de apărare aeriană, artilerie și avioane de luptă, în timp ce Rusia respinge ferm orice nou acord de încetare a focului și se pregătește pentru o nouă ,,ofensivă de vară''. Această schimbare decisivă vine după avertismentele repetate ale Uniunii Europene, care își mobilizează acum pe deplin resursele pentru a ajuta Ucraina.
Ministrul apărării al Republicii Belarus, Viktor Khrenin, a anunțat miercuri (28.05.2025) că cel mai mare exercițiu militar comun din acest an cu Rusia - Vest-2025 - se va muta de la granițele de vest în interiorul țării. Această decizie are ca scop contribuția la reducerea tensiunilor din regiune, a explicat Khrenin, scrie agenția de presă slovacă TASR, pe baza unui raport de pe site-ul radiodifuzorului public estonian ERR.
Președintele României, Nicușor Dan, a avut marți seară o convorbire telefonică cu președintele Statelor Unite ale Americii, Donald Trump, marcând primul contact la nivel înalt cu administrația republicană de la Washington de la preluarea mandatului său. Discuția, care a durat aproximativ 10 minute, a abordat teme esențiale precum securitatea, domeniul energetic și situația din Ucraina, potrivit surselor politice citate de Digi24.
Rusia a lansat in ultimele zile cel mai intens val de atacuri împotriva Ucrainei de până acum, marcând trei nopti consecutive de bombardamente aeriene intense și diminuând și mai mult sperantele unei soluții pașnice la conflictul care dureaza de mai bine de trei ani. Oficialii ucraineni au raportat un număr impresionant de 355 de drone utilizate de rusi in atacul de duminică seara, cu un total de 900 de drone lansate de vineri până duminică.
China și-a sporit capacitatea de a lansa un atac surpriză asupra Taiwanului prin putere și operațiuni aeriene mai rapide, noi sisteme de artilerie și unități de asalt aerian mai receptive.
Este un moment important pentru Armata Britanică. Pe 26 mai 2025, a fost anunţată o schimbare radicală a doctrinei sale de război terestru, introdusă sub denumirea de ,,strategia 20-40-40'', așa cum a relatat The Times. Elaborata pe baza celor mai importante lecțiile învăţate din modul cum a evoluat câmpul de luptă din Ucraina, această nouă doctrină vine să schimbe decenii de utilizare a blindatelor grele că principala arma, în favoarea unei forțe mai flexibile, axate pe utilizarea dronelor.
Cancelarul german Friedrich Merz a făcut, pe 26 mai, o declarație extrem de importantă care marchează o schimbare de abordare în ceea ce priveşte sprijinul militar occidental acordat Ucrainei: nu mai există restricții privind raza de acțiune a armelor livrate Kievului pentru a fi utilizate împotriva țintelor militare rusești. Această confirmare deschide noi orizonturi pentru capacitatea Ucrainei de a se apăra, inclusiv prin atacarea pozițiilor militare aflate pe teritoriul Federației Ruse.
Pierderile umane imense, care depășesc 400.000 pe an, nu par să oprească mașina de război a Rusiei în Ucraina. Contrar aşteptărilor inițiale, capacitatea Rusiei de a-și reface forțele și echipamentele se dovedește a fi mult mai robustă decât se anticipa, sugerând că timpul este de partea lui Vladimir Putin şi încurajează continuarea unui conflict prelungit. Această realitate, adesea ignorată în dezbaterile publice despre înfrângerea sau victoria inevitabilă a Rusiei, subliniază o strategie de negociere a Moscovei bazată pe rezistență și așteptare, refuzând o încetare a focului necondiționată și ocolind discuțiile de pace.
Pe 20 mai 2025, Forțele Aeriene ale SUA și Corpul Pușcașilor Marini au efectuat o manevră logistică și strategică de excepție, transportând un sistem de rachete de artilerie de înaltă mobilitate (HIMARS) de la Baza Aeriană Andoya din Norvegia la Visby, pe insula suedeză Gotland, cu ajutorul unui avion de transport C-130 Hercules. Această operațiune, parte integrantă a Exercițiului multinațional Swift Response 25, subliniază capacitățile NATO de desfășurare rapidă și strategiile de apărare colectivă în Europa.
Într-un mesaj clar și urgent adresat Comitetului pentru Servicii Armate al Senatului SUA, oficiali de rang înalt ai Forțelor Aeriene și Forțelor Spațiale americane au subliniat o reorientare majoră a structurii puterii aeriene a Americii. Scopul este de a răspuns amenințărilor venite din partea adversarilor geopolitic, cu un accent deosebit pe inovația tactică și modernizarea sistemelor de luptă. Confruntându-se cu ascensiunea militară a Chinei, conducerea Forțelor Aeriene ale SUA a accentuat că menținerea superiorității tactice necesită o nouă generație de aeronave şi o adaptare rapidă a doctrinei militare.
Cotidianul britanic The Telegraph a semnalat, în ediția din 23.05.2025, că Rusia desfășoară o strategie militară în trei pași, cunoscută sub numele de “tripla sufocare”, pentru a distruge trupele ucrainene. Astfel, forțele Kievului se confruntă cu o presiune severă pe mai multe fronturi, în timp ce Rusia încearcă să le ducă la epuizare prin integrarea a trei elemente de luptă într-o strategie coerentă.
Securitatea europeană se află la o răscruce majoră, prinsă între continuarea agresiunii ruse în Ucraina și semnele de întrebare privind angajamentul necondiționat al Statelor Unite. Pe măsură ce Alianța se pregătește pentru viitorul Summit NATO de la Haga (2025), discuțiile despre împărțirea poverii apărării în cadrul NATO se intensifică. Această situație forțează aliații europeni să-și reevalueze fundamental responsabilitățile de apărare, impunând o regândire urgentă a arhitecturii de securitate a continentului.
Orizontul de evoluție a inteligenței artificiale (AI) este deja văzut ca fiind practic nelimitat. În aceste condiții, sistemele bazate AI încep să devină active strategice, iar siguranța foarte multor oameni va depinde de cât de bine sunt ele protejate.
Statele Unite iau în considerare mutarea câtorva mii de soldați din Coreea de Sud în Guam și în alte baze din regiunea Indo-Pacifică, relatează Wall Street Journal.
Rusia își crește arsenalul, adăugând la inventarul de arme rachete aer-aer cu focoase nucleare, relatează Agenția de Informații pentru Apărare (DIA) a Pentagonului.
La summitul grupului celor șapte mari puteri economice (G7) - din care fac parte Marea Britanie, Canada, Franța, Germania, Italia, Japonia și Statele Unite, împreună cu Uniunea Europeană ca membru ne-enumerat - care a avut loc în Canada, ministrul ucrainean de finanțe, Serghei Marcenko, a propus ca țările UE să participe la finanțarea Forțelor Armate ale Ucrainei începând cu 2026.
Declarațiile recente ale fostului Comandant-șef al Forțelor Armate ale Ucrainei și actualul ambasador în Marea Britanie, Valerii Zaluzhnîi, marchează o reevaluare semnificativă a obiectivelor de război ale Kievului. Într-un discurs franc susținut la forumul "Security Export: Ukrainian Technological Weapons in the World", Zaluzhnîi a descris aspirațiile de a restabili granițele Ucrainei din 1991 drept o "fantezie inutilă" atâta timp cât Rusia își menține capacitatea de a duce un război. Această perspectivă, deși dureroasă, pare să alinieze strategia militară cu realitățile dure de pe teren, sugerând o schimbare de la obiective teritoriale ambițioase la o strategie de supraviețuire bazată pe tehnologie.
Ca urmare a unei schimbări radicale care remodelează peisajul de securitate al Europei, Germania a început prima sa desfășurare de trupe pe termen lung în străinătate după cel de-Al Doilea Război Mondial, prin inaugurarea joi, la Vilnius, a celei de a 45-a brigăzi blindate „Lituania”. Acest pas istoric, lăudat atât de Berlin, cât și de Vilnius, înseamnă o schimbare profundă în postura de apărare postbelică a Germaniei și un mesaj puternic pentru Rusia cu privire la angajamentul neclintit al NATO față de apărarea colectivă.
Un lansator de rachete ucrainean HIMARS a fost distrus recent la doar 10 kilometri de linia frontului, lângă orasul Ceasov Iar, în regiunea Donețk. Lovitura de precizie, surpinsa in imagini, arată sistemul furnizat de SUA deplasându-se pe un drum înainte de a fi lovit de o dronă rusească operată de Rubicon - o unitate de elită rusa care opereza sisteme fără pilot.
Generalul Ben Hodges, fostul comandant al Forțelor Terestre Americane din Europa, a lansat un avertisment clar pentru România: în cazul unui atac rusesc asupra NATO, Portul Constanța ar fi o țintă prioritară pentru bombardamente. Declarația a fost făcută în exclusivitate pentru Antena 3 CNN, unde generalul a subliniat necesitatea unei colaborări strânse a României cu vecinii săi.
Statele Unite au finalizat dezvoltarea primei bombe nucleare B61-13, care va putea fi transportată exclusiv de bombardiere strategice B-21 Raider de generația a șasea.
Generalul Gheorghiță Vlad, șeful Statului Major al Apărării, a avertizat intr-un interviu acordat Digi24 despre multiplele pericole la adresa României, generate de Federația Rusă de la începutul războiului din Ucraina. Acesta a detaliat o serie de amenințări constante, de la perturbări electromagnetice la mine plutitoare și riscuri legate de infrastructura subacvatică.
Într-un moment ce scoate în evidență o contradicție strategică periculoasă pe flancul estic al NATO, Ministerul Apărării Naționale din România a atribuit un contract de 10,1 milioane de lei (aproximativ 2 milioane de euro) companiei de stat CFR Marfă pentru „transport militar feroviar”. Problema? Infrastructura pe care se vor deplasa aceste transporturi este „jalnică”, după cum a spus la începutul anului generalului american Ben Hodges, fost comandant al trupelor SUA în Europa.
La Kazan, în inima complexului militar-industrial al Rusiei, imagini recente din satelit dezvăluie o activitate intensă. Kremlinul investește aproximativ un miliard de euro pentru a extinde masiv uzina de aviație care produce și modernizează bombardierele sale strategice Tu-160 „Blackjack” și Tu-22M3 „Backfire”. O nouă hală de producție, cu o suprafață de 19.000 de metri pătrați, echivalentul a trei terenuri de fotbal, este construită pe repede înainte. Pe hârtie, planul este grandios. În realitate, este un pariu disperat.
Armata Statelor Unite ale Americii face un pariu calculat în cursa înarmării hipersonice. În loc să mizeze totul pe arme strategice, mari și extrem de costisitoare, a decis să echipeze legendarul său sistem de artilerie HIMARS cu o rachetă hipersonică mai mică, mai ieftină și mai agilă: Blackbeard Ground Launch (GL).
Trupele ruse controlează deja întreaga regiune Lugansk, a declarat în seara zilei de luni (30.06.2025), Leonid Pasechnik, șeful administrației de ocupație a regiunii ucrainene, potrivit agenției de știri ruse Interfax. Kievul nu a comentat afirmațiile sale, iar declarații similare ale părților beligerante nu pot fi verificate independent în condiții de război. Dacă informațiile sunt confirmate, regiunea Lugansk va fi prima regiune ucraineană ocupată complet de Rusia de la invazia sa în țara vecină în 2022, a notat AP.
Jakub Jaworowski, ministrul activelor statului, a dezvăluit că Polonia va crește de cinci ori producția de muniție de calibru mare.Varșovia vrea să fie superputere regională în producția de muniții: Compania autohtonă PGZ, contract pentru obuze de 155 și 120 mm
Televiziunea de stat chineză a publicat joi o animație care înfățișează, se pare, un nou tip de bombă concepută pentru a dezactiva centralele electrice, întrerupând efectiv alimentarea cu energie electrică a unei întregi zone care se confruntă cu un atac chinez.
Dronele Shahed sunt folosite de ruși pe scară largă, dar Kievul ar putea să neutralizeze în curând problema.
Ministerul Apărării al Ucrainei a testat cu succes și a aprobat pentru utilizare în cadrul Forțelor Armate ale Ucrainei noului complex terestru robotizat fără pilot autohton Muraha (ucr. Мураха). În traducere din limba ucraineană, „Furnica”.
Luni, 30 iunie 2025, a avut loc, la Palatul Cotroceni, şedinţa Consiliului Suprem de Apărare a Ţării, condusă de către Preşedintele României, Nicușor Dan.
Rușii au adunat până la 50.000 de soldați în regiunea Sumî din Ucraina, depășindu-i numeric de trei ori pe apărătorii ucraineni, a relatat duminică Wall Street Journal (WSJ). Trupele rusești se află în prezent la aproximativ 19 kilometri de capitala regională.
La o săptămână după bombardamentul american de weekendu-trecut, iranienii s-au întors la instalația nucleară de la Fordow. Majid Takht-Ravanchi, secretarul ministrului de externe iranian, a declarat pentru BBC că negocierile suplimentare cu SUA ar fi posibile doar dacă Statele Unite se angajează să nu mai comită atacuri similare.
O acuzație dură, venită recent din partea unui înalt oficial al Departamentului de Stat al SUA, zguduie lumea tehnologiei: DeepSeek, startup-ul chinez de inteligență artificială care a uimit Silicon Valley, nu mai este doar un concurent comercial pentru chatboții americani cu inteligență artificială. Potrivit Washingtonului, DeepSeek a devenit un instrument al armatei chineze și al aparatului de informații de la Beijing, care utilizează o rețea de companii-fantomă pentru a eluda sancțiunile americane și pentru a facilita accesul la tehnologii moderne.
Teheranul pare că și-a pierdut răbdarea. După ani de așteptare pentru avioanele de luptă rusești Su-35 care nu au mai sosit, Iranul își reorientează strategia de achiziții militare către Beijing. Surse multiple indică faptul că negocierile pentru achiziționarea avionului de luptă multirol chinez Chengdu J-10C, supranumit în cercurile de apărare „Ucigașul de Rafale”, s-au intensificat, semnalând o schimbare majora în peisajul geostrategic din Orientului Mijlociu.
Confruntată cu realitatea brutală a războiului din Ucraina, unde resturi de drone rusești au căzut în mod repetat pe teritoriul său, România pare că accelerează masiv construcția unui scut antiaerian modern și stratificat. Printr-o serie de programe de înzestrare în valoare totală de peste 2,6 miliarde de euro, ţara noastră se pregătește să închidă o vulnerabilitate critică în arhitectura sa de securitate.
Blocul este convins că restricțiile împotriva Federației Ruse în condițiile actuale ar trebui menținute și, dacă este necesar, consolidate.
Comunitatea ucraineană din București a organizat, pe 28 iunie 2025, un eveniment de solidaritate intitulat „Întoarce-te viu”, cu ocazia Zilei Internaționale de Susținere a Victimelor Torturii. Evenimentul a avut loc în fața Teatrului Odeon din București și a avut ca scop tragerea unui semnal de alarmă asupra încălcărilor grave ale drepturilor omului și a tratamentului inuman la care sunt supuși prizonierii de război și civilii ucraineni în Federația Rusă.
Fără îndoială, revolta de 24 de ore orchestrată de Evgheni Prigojin în iunie 2023 a fost un șoc pentru sistemul politic al Rusiei. Lumea a privit cu sufletul la gură cum mercenarii Wagner au ocupat un cartier general militar și au pornit într-un marș spre Moscova, o provocare directă la adresa autorității președintelui Vladimir Putin. Dar a vedea acest eveniment doar prin prisma ambițiilor lui Prigojin înseamnă a rata imaginea de ansamblu, una mult mai periculoasă pentru Kremlin.
Armata Statelor Unite ale Americii accelerează eforturile pentru a construi o armată de lansatoare de rachete ,,robotizate'', o mișcare menită să sporească letalitatea și să protejeze soldații în fața amenințărilor unui viitor conflict de mare intensitate. Într-o mișcare decisivă, Biroul pentru Capacități Rapide și Tehnologii Critice (RCCTO) al U.S. Army a inaintat o solicitare pentru un nou program ambițios, denumit Common Autonomous Multi-Domain Launcher (CAML).
La recentul summit NATO de la Haga, într-o mișcare mai puţin aşteptata ce a evidenţiat o falie strategică în interiorul alianței, președintele turc Recep Tayyip Erdogan i-a cerut direct omologului său francez, Emmanuel Macron, să deblocheze un acord crucial pentru apărarea aeriană a Turciei. Miza: accesul la sistemul european de rachete sol-aer SAMP/T, o componentă vitală pe care Ankara o consideră esențială pentru ambițiosul său program național, denumit „Cupola de Oțel” (Steel Dome).
Regatul Unit a anunțat recent că va trimite Ucrainei un nou pachet de asistenta militara care consta in sisteme de apărare aeriană. Ajutorul oferit de Marea Britanie include 350 de rachete avansate cu rază scurtă de acțiune (ASRAAM) și cinci lansatoare mobile suplimentare, cunoscute sub numele de sistemul Raven. Valoarea acestui pachet este 70 de milioane de lire sterline si nu va fi suportat de contribuabilul britanic, ci va fi acoperit din dobânzile generate de activele rusești înghețate în Marea Britanie.
„Recunoștința” pe care statul rus o arată față de trupurile neînsuflețite ale tinerilor căzuți în războiul din Ucraina este doar una declarativă. Mormintele acestora din diferite localități și regiuni sunt tratate de autorități cu orice, însă mai puțin cu respect.
Ministrul pakistanez al Apărării, Khawaja Asif, a respins recentele speculații din mass-media care sugerau că Islamabadul a semnat un acord cu China pentru achiziționarea avionului de vânătoare de generația a cincea J-35A.
Într-un comunicat de presă postat pe rețelele de socializare, Forțele Aeriene ale Ucrainei au confirmat faptul că, “în noaptea de 29 iunie 2025, ocupanții ruși au lansat din nou un atac masiv cu rachete și drone asupra Ucrainei (în total, peste 500 de ținte aeriene)”.
În plină tensiune între Iran și Israel, după o serie de atacuri aeriene asupra unor obiective nucleare iraniene, atacuri la care au luat în premieră parte și SUA după decizia lui Donald Trump de a bombarda Iranul cu bombardiere strategice B-2 Spirit, planează o întrebare majoră care alimentează atât cercurile diplomatice, cât și cele de intelligence: unde se află uraniul îmbogățit de la Natanz și alte situri? Și cât a reușit desigur America să distrugă infrastructura nucleară iraniană și să dea „înapoi” programul nuclear iranian.
Ministrul rus de externe, Serghei Lavrov, a afirmat duminică că Occidentul nu a învins niciodată Rusia şi că nici de data aceasta nu va reuşi, în cadrul unei întâlniri cu omologul său din Kârgâzstan, Jeenbek Kulubaiev, în oraşul kârgâz Cholpon-Ata, informează agențiile Agerpres și EFE.
Potrivit proiectului de buget dedicat apărării pentru 2025 al Germaniei, Berlinul a alocat 1,48 miliarde de euro pentru achiziționarea suplimentară a unor vehicule de luptă pentru infanterie Puma (IFV), o gură de oxigen pentru Rheinmetall și Krauss-Maffei Wegmann, dezvoltatorul programului.
În cursul nopții de 29.06.2025, Forțele Armate ruse au lansat unul dintre cele mai mari atacuri combinate asupra Ucrainei, folosind rachete de croazieră și balistice cu bazare aeriană, maritimă și terestră, precum și un număr mare de drone de atac de tip Geran (Shahed).
Chiar dacă există cifre diferite în ceea ce privește pierderile ruse de tehnică militară, ce știm sigur din munții de imagini foto și video, e că Rusia a suferit în trei ani și jumătate pierderi uriașe în ceea ce privește tehnica de luptă grea, inclusiv tancuri principale de luptă. Cu alte cuvinte Ucraina a devenit un cimitir pentru blindatele ruse.
Armata israeliană le-a ordonat palestinienilor să evacueze duminică zone din nordul Fâşiei Gaza înainte de intensificarea operaţiunilor sale împotriva Hamas, în timp ce preşedintele Donald Trump a cerut încheierea războiului în contextul noilor eforturi de a ajunge la un armistiţiu, relatează Agerpres și Reuters.
Turcia a fost eliminată din programul F-35 după ce a achiziționat radare de apărare aeriană rusești S-400, însă s-ar putea să fie dispusă să renunțe la acestea în schimbul revenirii sale în program. Concomitent turcii își dezvoltă propriul avion de vânătoare de generația a 5-a, e vorba de Kaan. Însă F-35 e palpabil.
Pe aerodromul rusesc din Ahtubinsk (regiunea Astrakhan) este în curs de desfășurare construcția activă de hangare de protecție pentru aeronave. Ele sunt destinate avioanelor Su-57 rusești, considerate de ruși de generația a 5-a.
În cadrul podcastului Obiectiv EuroAtlantic de pe DefenseRomania, Ioana Constantin Bercean, expert în relații internaționale, a oferit o analiză detaliată a conflictului de 12 zile dintre Israel și Iran, precum și a intervenției militare a SUA, afirmând că, deși a avut caracter pragmatic și cinic, războiul ar fi putut avea un efect de detensionare a tensiunilor regionale.
