Poți descărca aplicația:
Get it on App Store Get it on Google Play
Lupii Războinici (I). Xi, între o decizie ce amintește de Tiananmen și cruciada lui Trump
Strategica
Data actualizării:
Data publicării:
În acea zi de mai a anului 1989, liniștea care imperial domnește, indiferent de epocă sau anotimp, peste etajul al doilea al principalului palat din complexul Kremlin nu părea tulburată la auzul pașilor conducătorului sovietic. 
EXCLUSIV

Secretarul General al PCUS, Michail Gorbaciov se indrepta calm spre scările monumentale pentru a coborî spre curtea mică, unde limuzina Zil, îl aștepta pentru a îl duce spre aeroport. Vizita oficială pe care urma să o facă era importantă, deși atenția lui era îndreptată spre zgomotul deja clar al crăpăturilor care apăreau zilnic în zidurile comuniste ale imperiului sovietic. Pierduse deja lupta cu reforma economică.

 

Vizita lui Gorbaciov în China

 

La Washington, deși prietenos, noul președinte George Bush Sr. nu numai că nu avea carisma lui Ronald Reagan, dar nici nu avea dorința de îl ajuta pentru a supraviețui. Polonia și Cehoslovacia erau deja pierdute pentru imperiu iar Franța cerea din ce în ce mai mult să fie acceptată la masa de negocieri pentru a își reconstrui influența, deja masivă din punct de vedere istoric, în estul european.

Pleca deci la Beijing înțelegând că subiectul politic al supraviețuirii comunismului va fi principalul element de dialog, luptele dintre facțiunile comuniste chineze fiind extrem de violente. Vizita sovieticului presupunea o dublă misiune: o întâlnire cu Deng, recent retras din viața politică dar încă leaderul militar al Chinei și o reasezare a relațiilor cu partidul comunist chinez. Gorbaciov știa deja că niciunul dintre partidele comuniste din Europa nu mai aveau influența sau importanța pe care o exercitaseră la începutul secolului. Victoria din 1978 a lui Deng, echilibrul precar dintre gruparea maoistă și cea reformistă, reformele economice care depășeau imaginația chiar și celor de la Kremlin, creau o confuzie de mesaj pentru Gorbaciov. Ce putea să ofere URSS unei Chine care se deschidea, încet dar sigur, către economia lumii?

Colac peste pupăză, în piața Tiananmen, exact înainte de sosirea lui, manifestații masive studențești, îi dădeau impresia unui haos perfect care nu putea decît să umbrească imaginea sa de leader mondial calculat și metodic. Cu toate acestea, șeful sovietic mai cunoștea un amănunt important dar secret, că cei doi ideologi ai revoltei studențesti conduseseră și incidentele din 1976 la moartea lui Zhou En Lai, iar mesajul lor era radical maoist, revoluționar marxist și extrem de violent anti-american.

Bătrânul Deng, conducătorul de facto al Chinei post Mao, intrase aproape neauzit în camera fiului său. Erau singurele momente de liniște și de pace pe care le avea, de foarte mulți ani. În anul 1968, în plină Revoluție Culturală, fiul adorat al lui Deng este aruncat de la etajul patru al bibliotecii publice unde studia pentru examentul de literatură. Incidentul nu a fost niciodată clarificat dacă a fost ordonat de Mao însuși pentru a îl umili pe colegul său ambițios sau doar rezultatul unei crime locale organizate de către unul dintre detașamentele de adolescenți analfabeți, care terorizau China la ordinul lui Mao. Supraviețuiește, dar rămâne paralizat pe viață. De atunci, în fiecare seara, Deng, se află în camera fiului său pentru a îi vorbi și pentru a îl hrăni. Până la moartea sa, decenii după, Deng va respecta acest ritual expiator zilnic, refuzând pentru cîteva ore din zi să se gândească la China și partidul pe care îl conducea.

În memoriile sale, fiica lui Deng scrie că în seara aceea, secretarul particular al celui mai puternic om din China va fi încercat în zadar să întrerupă întâlnirea tată-fiu, deplasându-se la domiciliul acestuia. Deng nu îi va răspunde. Spre miezul nopții, după ce fiul său va fi adormit, Deng, furios, îl ia de braț pe imprudentul secretar și îl dă efectiv afară din casă. Până dimineața, în afară de șefii securității comuniste de la Beijing, generalii armatei chineze și o mână de ziariști străini acreditați, nimeni din conducerea supremă comunistă nu aflase despre ocuparea pieței Tiananmen.

 

1 milion de protestatari în piață

 

În China, o luptă politică post Mao împărțise elita de la Beijing. Iar în interiorul universităților existau tensiuni majore față de ritmul lent al liberalizării economice. Secretarul general reformist al partidului, Hu Yaobang, a tolerat protestele segmentate ale studenților, care au explodat în 1986. Conservatorii l-au acuzat că nu a dat dovadă de o conducere fermă, iar în ianuarie 1987, Hu a fost forțat să renunțe la putere. Izolat și exilat, acesta moare în urma unui atac de cord în aprilie 1989. Exact ca la moartea lui Zhou En Lai, în același loc, în piața Tiananmen, studenții l-au jelit pe Hu ca pe un martir. Astfel se declanșează proteste noi. Premierul conservator, Li Peng, cere acțiuni imediate de reprimare, Zhao Ziyang, noul secretar general al partidului comunist, un reformist, nu este de acord. Deng, retras deja de mai bine de un an din conducerea comunistă chineză, urmărește discret evenimentele. Are armata alături de el.

Exploatând această ruptură vizibilă dintre cei doi, studenții decid organizarea unei acțiuni care să promoveze, ceea ce ei credeau a fi reale, reformele sovietice ale lui Gorbaciov. Cu două zile înainte de vizita acestuia la Beijing, aceștia ocupă celebra piață. Calculul este cinic dar perfect din punct de vedere strategic. Conducerea chineză nu ar fi riscat pentru nimic în lume reprimarea violentă a manifestației pe perioada vizitei oficiale sovietice. Astfel, leaderii revoltei cumpără timp. Evoluția ocupației pieței este spectaculoasă. În numai șapte zile, se ajunge la 1 milion de protestari.

Un singur gest greșit al secretarului general al partidului provoacă mînia distrugătoare a lui Deng. În timpul întâlnirii cu Gorbaciov, exploatând faptul că în sala de primiri era reprezentată toată presa chineză și occidentală, acesta, pe un ton anodin dorește să îl informeze pe sovietic că deși s-a retras politic, adevăratul leader al Chinei și sef al statului a rămas Deng. Pe fondul manifestațiilor din Beijing, această declarație a dorit de fapt să transmită că Deng este responsabilul. Și nu partidul comunist aflat la putere. Declarația comunistului chinez, sunând a raport dat fratelui mai mare de la Moscova reaprinde amintirile dureroase despre aroganța sovietică. Gorbaciov este prins efectiv pe picior greșit iar poporul chinez descoperă că leaderul lor politic (comunist) îi cere ajutor. Transmis greșit, mesajul provoacă singura forță capabilă să asigure suveranitatea Chinei. Armata chineză ia foc.

 

Masacrul din Piața Tiananmen. Deng, expresia totală: „Ori eu, ori voi”

 

Presa chineză va transmite acest mesaj, de a doua zi, revoltații din piață întorcându-se nu împotriva partidului comunist și elitei ideologice de la Peking ci direct împotriva lui Deng. Provocat ca om de stat, insultat în fața unui conducător străin, perceput ca pierzând lupta, Deng decide să devină conducătorul statului, renegând partidul comunist pentru care sacrificase totul în viața sa. Comanda militară va zdrobi orice comandă politică. Întîlnirea dintre el și Gorbaciov va fi un fiasco, chinezul știind deja că URSS se va prăbuși. Căderea imperiului sovietic reprezenta pentru Beijing cea mai mare oportunitate statală pentru direcțiile strategice pe care Deng le va imprima în ultimii ani ai săi de viață. Partidul Comunist Chinez nu va mai fi niciodată singura forță a statului chinez. Deng va creiona un echilibru de forțe care și astăzi domină autoritar China.

Masacrul din Piața Tiananmen va fi opera sa integrală, va fi expresia totală, ori eu ori voi, a unui împărat. Va reprezenta decizia de a impune puterea statului în fața partidului. Reformele sale post Tiananmen vor accelera transformarea Chinei în puterea economică mondială de astăzi. 1989 va fi anul în care se deschide lupta exclusivă și structurală dintre statul chinez și partidul comunist chinez, cu un singur obiectiv acela al supremației economice.

 

Xi Jinping, obligat să decidă

 

Căci, pentru acea decizie fatidică de a folosi armata în reprimarea revoltei populare, după 30 de ani, un alt conducător suprem chinez, Xi Jinping este obligat să decidă dacă acceptă să continue aceeași luptă de secole, între Shanghai și Beijing, între elita burgheză și culturală a vechiului regim, astăzi capitalistă până în măduva oaselor și elita tradiționalistă provenită din aristocrația maoistă crescută la Beijing. Deciziile sale cruciale ori pentru nașterea secolului chinez ori pentru supraviețuirea secolului american.

Pandemia din 2019 doar a precipat lucrurile. A fost exact cutremurul, ca și cel din 1989, care va pune, din nou, China să aleagă. Primul Război Mondial a obligat SUA să aleagă între izolare sau transformarea în puterea dominantă mondială. Pandemia obligă pe fiul unui conducător maoist din Marșul cel Lung, aflat la zenitul puterii personale, să aleagă între retragere sau dominație globală. Indiferend de alegeri, ambele superputeri știu că numai globalismul este soluția.

Ironia istoriei, după ce decenii ocupanții succesivi ai Biroului Oval erau promotorii globalismului, astăzi, din Orașul Interzis, globalistul total să fie tocmai conducătorul comunist al Chinei. Cel mai mare actor globalist astăzi, nu este nici Soros, nu este nici UE, este China comunistă.

Atacurile virulente la adresa Chinei, venite din partea lui Donald Trump exprimă exact această paradigmă politică, devenită opțiune naționalistă pentru administrația pe care o conduce. De aproape un deceniu, conducătorii americani au înțeles că principalul adversar economic este reprezentat de către imensa resursă de piață pe care o reprezintă China. Milioane de locuri de muncă pierdute, floarea industriei americane, începând cu industria de autoturisme și terminând cu simplele stegulețe americane pentru 4th of July, toate au fost transferate în China. Marele sat global, unde totul se produce la cel mai mic preț și cu cele mai puține costuri în resurse devenise obsesia dominației americane.

 

Pandemia a provocat șocul redescoperirii naționalismului economic american

 

A fost necesară o pandemie pentru a provoca șocul necesar redescoperirii naționalismului economic american. Minciuna este evidentă, niciun investitor cu minim de inteligență nu se va duce în SUA să producă știind că devine prizionier economic. Trump, prin ideile lui devenite subiect de Facebook global, râset homeric pe TikTok și banc la recepții simandicoase, tocmai asta propune. Nimeni nu mai produce în China, nimeni nu mai cumpară din China, iar aliații SUA să fie obligați sub amenințarea puștii cu lunetă a democrației să depindă total economic de ceea ce Washington dorește să vândă.

O identică exprimare propagandistică a principiului dominației economice sovietice, care ascunde de fapt lupta pentru crearea unei piețe mondiale prizoniere. Noul CAER, acum de limbă engleză, devine mantră, religie și armă. Economia naționalistă impusă de la Washington devine politică internă care seduce. Donald Trump este ales tocmai cu asemenea agendă și purcede la a rupe, orice mecanism internațional, pe care el îl consideră inechitabil pentru SUA. Că are sau nu dreptate, acest lucru nu mai contează. Pentru a își menține limbajul devenit cu timpul violent și deseori vitriolic, Trump anunță de fapt noul Război Rece. Secolul american pe care el îl dorește este un inamic al oricui și al tuturor. Viitorul american este să cumperi grîul din bible belt, să consumi LNG din New York, neapărat să ceri oțel din vestul sălbatic și să votezi transgender la centru. Dacă nu o faci ca națiune sau stat, ești comunist, vândut regimurilor dictatoriale, produsul reacțiunii și neapărat anti american.

Lipsa de alfabet sau șchioapăta educație devin diplomele de onoare ale maselor muncitoare americane. Trump le promite locuri de muncă prin impunerea cu forța a producției americane la export. Democrația, liberul schimb, circulația mărfurilor, competiția, acestea sunt vorbele comuniștilor. Capitalismul trumpian nu mai este liberal, nu mai este democratic. Devenind naționalist, sigur trebuie apărat cu arma în mână și cu cuțitul între dinți.  Iată cum naționalismul economic produce frisoane lumii, dar plăceri nebănuite maselor americane.

 

Xi a făcut un model de propagandă

 

La numai două oceane diferență, Xi al Chinei va face din administrația sa un model de propagandă. China va oferi lumii un proiect economic global, sub numele de BRI, care va seduce. Made in China, vi le aducem la scara blocului și voi cumpărați local. Africa devine curtea din spate. Asia de Sud devine principalul importator de produse chineze. În timp ce economia lumii se prăbușește peste tot din cauza măsurilor împotriva Covid-19, comerțul de pandemie se triplează între China și vecinii săi. În același timp și el este cu arma în mână și cu cuțitul între dinți.

În insulele Spratly și Paracel, teritorii oceanice aflate în dispută, China testează prima sa mare strategie. “Marele zid de nisip” produce insule artificiale care vor dubla apele teritoriale ale Beijingului. Exploatând o breșă a legii mărilor, cea mai importantă și veche din istoria modernă a umanității, avînd resursele umane și o excelentă mobilizare ideologică, China va schimba geografia Mării Chinei de Sud. Nici Vietnam, nici Philipine, nici Thailanda sau Malaezia, nici Australia, acest nemesis de carton și plin de aere ba pro-americane ba pro-britanice nu vor putea face ca Washingtonul globalist să aducă vreo remediere situației.

 

Taiwan, obsesia Chinei. Locul de unde Trump va porni cruciada împotriva Beijingului

 

Inventând o nouă graniță maritimă, China urmărește permanent rezolvarea, acum pe cale sinocentrică a unei insulte istorice și unei înfrângeri morale. Taiwan, această obsesivă și rebelă provincie a Chinei, pierdută de către Mao și niciodată câștigată de către SUA sau lumea vestică. Această fațadă de propagandă a democrațiilor occidentale aflate la ananghine în Asia, acest teritoriu ocupat timp de decenii de una dintre cele mai feroce dictaturi militare asiatice create sub conducerea fondatorului său Chiang Kai-Shek, această provincie istorică transformată în cea mai iliberală economie a lumii. Această insulă chineză este provocare permanentă.

Și tocmai acesta este locul de unde Trump va porni cruciada sa împotriva Chinei. Taiwan este Piața Tiananmen redivivus. Va arunca vina pandemiei pe partidul comunist chinez și va transfera criza economică, declarând-o ca fiind produs al politicii statale chineze. Atacă ambele structuri de putere din China. Cine însă îi va răspunde va fi doar statul. Căci președintele Xi este nu numai secretar general politic comunist dar este conducătorul constituțional al statului chinez. Astăzi, la o altă scară istorică, dar provocând aceleași reacții, Trump joacă esențial rolul studenților din piața Tiananmen. Pierderea insulei Taiwan devine o ireparabilă greșeală a oricărui conducător occidental. Căci după Taiwan, prin marele zid de nisip, Marea Chinei de Sud devine doar o mare interioară. O astfel de victorie, militară, ideologică și geo-strategică oferă nu numai supraviețuirea partidului comunist chinez, dar cimentează abia născutul secol al statului chinez.

 

Xi, surprins de atac

 

Surprins de atac, președintele Xi nu pare în primele săptămâni a reacționa. Politica sa de a disimula puterea crescândă a Chinei prin jocul contabil, care a lăsat ani de zile, galant și subtil locul de prima putere mondială Americii, devine iluzorie și fără efect. Studenții chinezi revoltați nu au realizat în 1989 că revolta lor nu avea șanse pentru simplul motiv că nu era nevoie de ea. Deng o făcuse pentru ei. Trump nu realizeză că nu este nevoie de el ca lumea să înțeleagă că secolul chinez s-a născut. Fenomenul s-a petrecut deja în timpul administrațiilor Bush și Obama.

Acum ani buni, un serial chinezesc făcea furori, fiind urmărit de nou creata generație Facebook a Chinei. Acest serial se intitula: Lupii Războinici. Linia narativă era simplă, tipică Hollywood: Rambo chinez își urmărea până la capăt dușmanii. Aceia erau întotdeauna albi și occidentali. Drama fiului său a reprezentat forța lui Deng ca om de stat, căci în secunda crimei, în chiar durerea niciodată uitată a tatălui, a dispărut partidul comunist chinez și s-au ridicat statul, națiunea, imperiul lui Deng. Președintele Xi asteaptă doar un astfel de moment fondator pentru a transforma eroii de film în soldați reali. Căci istoria, prin inegalabila savoare a lui Trump, i-a oferit deja, măcar și lingvistic motivul. Lupii războinici, adulmecă tainic aerul. Ținta lor este drumul uscat. Măcar așa să afle și alții că lupii nu înoată.

Notă DefenseRomania: Textul analizei și opinia aparțin autorului, intertitlurile redacției


Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență

Get it on App Store
Get it on Google Play

Google News icon  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News

Cum văd rușii România, deja a doua putere militară din Est. Suntem pe locul 10 în topul statelor ostile și anticipează F-35, bombardiere B-52 și avioane AWACS dislocate aici
Între sabotaj și acaparare forțată: Strategia Rusiei pentru preluarea controlului centralei nucleare de la Zaporojie
Vladimir Putin ordonă „rusificarea” totală a teritoriilor anexate din Ucraina: Planul strategic până în 2036 pentru ștergerea identității ucrainene
Rachete antiaeriene MANPAD Mistral pentru Armata României. Ce prevede contractul de peste 600 de milioane de euro semnat cu Franța
Rusia a trezit colosul militar german. Pe lângă achiziții de F-35 sau Patriot, nemții vin cu o idee bună și pentru România: Veterani ucraineni împărășesc experiența de luptă împotriva Rusiei
UE, pe două voci în relația cu Israelul: De ce statele care critică Israelul sunt mai agresive și vocale? Ambasadoarea Israelului în Ungaria: UE nu sprijină Hamas. Dar sprijină Fatah
Pregătiri pentru amenințarea chineză: Japonia anunță planuri de desfășurare a rachetelor; Taiwanul crește cheltuielile pentru apărare cu 40 de miliarde de dolari
Cât va fi, de fapt, armata Ucrainei pe timp de pace? Detaliile noului acord cu SUA care sfidează cerințele inițiale ale Rusiei
Pacea din Ucraina se joacă acum la Abu Dhabi: Între realpolitik-ul Statelor Unite și „liniile roșii” de pe frontul din Donbas
Lovitură în inima aviației strategice ruse (Foto/Video): Ucraina distruge rarul ''laborator zburător A-60'' și un prototip A-100 la Taganrog
De la dialog la „forțe de reasigurare”: Cum răspunde Franta amenințării rusești și de ce Europa nu își mai permite să fie ,,naivă militar''
Amețirea Rusiei, de la presiuni brutale la propuneri neașteptate de pace. Toată isteria din aceste zile ar putea fi parte a noii strategii pe care SUA o aplică Rusiei?
EXCLUSIV
Adio, pace pe repede-înainte! Statele Unite au realizat că nu pot livra Rusiei o Ucraină „pe tavă” până la Ziua Recunoștinței
Azi are loc ședința CSAT care rescrie securitatea României: Miza accesării fondurilor europene SAFE și conceptul de „independență solidară” propus de președinte
Europa ripostează la Geneva. Contrapropunerea oficială care demontează „Planul în 28 de puncte” al SUA și schimbă total datele problemei pentru Ucraina
Pace din Ucraina, în etapa bătăliei din birouri. Europa vrea o ofensivă diplomatică asupra echipei lui Trump pentru a relaxa predarea Donbasului către ruși
Centrul analizei geostrategice s-a mutat la Constanța săptămâna aceasta: Dezbatere internațională de anvergură privind strategia UE la Marea Neagră
Președintele Nicușor Dan anunță finalul dezbaterii privind Strategia de Apărare a României. Aceasta va suferi unele modificări după propunerile trimise
O Ucraină înarmată, înfrântă și cu sentimentul trădării, ținută la granița Europei?
Se înmulțesc semnele lovirii iminente a Venezuelei: Portavionul USS Gerald R. Ford e „pe poziții” iar SUA avertizează avioanele de linie privind survolul Venezuelei
„Articolul 5” fără aderare. Marea iluzie de securitate din planul lui Trump: Ce înseamnă, de fapt, protecția Statelor Unite oferită la schimb cu ruperea teritorială a Ucrainei
Harta Ucraina
EXCLUSIV
Munchen 1938, reeditat? Ucraina, „teritorii în schimbul păcii” și riscurile pentru România | Hari Bucur-Marcu, la Obiectiv EuroAtlantic
Plan de Pace sau Dictat? Zelenski a primit un proiect din partea americană. Dacă zvonurile se adeveresc, documentul ar fi o capitulare de facto în schimbul a nimic
„Nu am fost consultați”: UE respinge ideea unui plan de pace american impus fără acordul Ucrainei
Foto: militar ucrainean, operând sistemul Avenger / Генеральний штаб ЗСУ / General Staff of the Armed Forces of Ukraine
EXCLUSIV
Avertismentul șefului spionajului militar ucrainean: Fereastra de pace se închide în 2026. Ce prevede planul confidențial în 28 de puncte aprobat de Donald Trump
Când corporațiile trasează liniile frontului. Șeful Airbus sparge marele tabu: Europa are nevoie de bomba nucleară tactică pentru a descuraja Rusia
Franța mută imediat pentru a echilibra balanța: F-35 american pentru saudiți, contracarat în regiune cu Rafale în cea mai modernă versiune F5
Arabia Saudită a fost desemnată de către SUA drept aliat major non-NATO. Dar ce presupune acest “statut”?
Capcana „zonei gri”: De ce Rusia testează nervii NATO sub pragul Articolului 5 și de ce „calmul” nu mai e suficient
Moment istoric: SUA au anunțat că vor vinde avioane F-35 Arabiei Saudite, decizie cu impact major în echilibrul de putere din Orient

Ştiri Recomandate

După aproape 4 ani de război, Armata rusă încă nu a cucerit regiunea Donețk, dar revendică controlul asupra Pokrovskului
Mesajul tranșant al generalului ucrainean Sîrski pentru Rusia: „Nu ne vom împăca niciodată cu rolul unei țări slabe”
Administrația Trump, acuzată că ar viza dezintegrarea Uniunii Europene prin „smulgerea” a patru state din bloc
Bătălia pentru legendarul A-10 „Mistreț”: De ce SUA refuză să renunțe la cel mai rezistent avion de atac la sol, în ciuda dorinței Forțelor Aeriene ale SUA
Planul Suediei pentru a ocoli blocajul industrial Gripen-E: Cum ar putea vechile modele „Charlie” să ajungă mai repede pe mâna Ucrainei
Sfârșitul armatelor clasice? Un singur om și un „roi” de drone operat de sisteme AI vor decide soarta unei armate pe viitorul câmp de luptă
Avertisment teribil de la șeful NATO: „Suntem următoarea țintă a Rusiei”. Cât timp avem să ne pregătim
Cum am ajuns în acest punct? Premieră absolută în spionajul european: Danemarca a ajuns să clasifice Statele Unite drept „ameninţare de securitate”
SUA și NATO monitorizează constant situația de pe flancul estic. Mai multe active ISR au activat în spațiul aerian al României și deasupra apelor neutre ale Mării Negre
Avertismentul unui fost comandant NATO: „America nu se poate apăra singură” fără aliații europeni, în fața unor viitoare amenințări de securitate
Primul atac ucrainean confirmat în Marea Caspică (VIDEO). O platformă petrolieră și o uzină chimică ale Rusiei au fost paralizate într-o singură noapte
Războiul s-a schimbat ireversibil: Momentul în care o dronă terestră ucraineană „Droid” spulberă un vehicul blindat al armatei ruse (VIDEO)
Rachetele cu APKWS au confirmat în Ucraina. Marina SUA comandă zeci de mii de kituri APKWS care pot fi folosite și contra dronelor
Efectele strategiei MAGA: Danemarca include SUA pe lista țărilor care pot reprezenta o potențială amenințare
A fost inaugurată una dintre cele mai mari baze din Orientul Mijlociu. Facilitatea are o suprafață totală de 42 de km pătrați
Există viață și după o posibilă retragere a SUA din NATO? Cât trebuie să investească Europa în următorul sfert de secol
SUA pune presiune pe Venezuela și confiscă un petrolier. Dacă Moscova și-a lăsat din brațe aliatul, ce a primit la schimb?
Războiul din Marea Neagră: Dronele ucrainene Sea Baby lovesc un petrolier strategic al „flotei fantomă” rusești (FOTO/VIDEO)
Rusia recrutează aproape cât numărul pierderilor, dar anunță că a îndeplinit planul: Peste 400.000 de militari s-au alăturat armatei ruse de la începutul acestui an
Războiul din Ucraina: Se pregătește un „plan de pace” în 20 de puncte pentru Statele Unite, în timp ce diplomația intră într-o fază critică
Reputatul think tank românesc NSC organizează conferința internațională „Reconstrucția Ucrainei: Securitate, oportunități și investiții”
Orizont 2029: Războiul invizibil și miopia strategică a Occidentului. Este un atac rusesc asupra NATO inevitabil?
„VLAH”: Debut oficial pentru primul blindat de luptă 4x4 produs 100% în România
Rusia pierde un pion important în Marea Neagră. Detaliile operațiunii SBU care a demascat transportul ilegal de cereale din Crimeea
Succes major pentru Damen în SUA (VIDEO): Designul ales de US Navy validează soluția propusă şi pentru Forțele Navale Române
Rusia creează o armată de drone în spatele frontului aproape de granița României. Informațiile arată că Transnistria va fi folosită ca trambulină împotriva Ucrainei și destabilizarea Moldovei
Trupele ruse au primit în dotare noi bombardiere Su-34. Al șaptelea lot din 2025 a fost livrat Forțelor Aerocosmice
Ucraina e pe punctul de a mai primi câteva avioane MiG-29 din Europa. S-au reluat negocierile pentru avioanele MiG-29 poloneze „înghețate” de doi ani și jumătate
Sursă foto: FORTER
EXCLUSIV
Recalibrarea prezenței militare SUA în Europa pune România în fața unor noi responsabilități strategice. Un punct de comparație necesar: Polonia
IAR-99 nu pot efectua testele în zbor ale noului soft. Nici „Dumnezeu, râul, ramul nu ține” cu avioanele românești IAR-99 Șoim
Moscova, mulțumită de declarațiile lui Trump: Interviul e în conformitate cu viziunea noastră
Nicuşor Dan a mers la fabrica Thales din Limours: "România va investi semnificativ în apărare, dar nu doar ca simplu cumpărător"
pixel