Merită subliniat faptul că decizia luată la Vilnius nu este catastrofală în sine și nu îndepărtează Kievul și Alianța una de cealaltă. Summitul NATO nu a închis ușa aderării Ucrainei și nici nu a complicat drumul spre aderare, dar nici nu l-a scurtat. De fapt, după Vilnius, status quo-ul în relațiile cu Alianța rămâne aproape același ca acum o săptămână, o lună, un an, precizează, în termeni critici, cotidianul ucrainean EuroIntegration.
Sursa citată precizează că este îngrijorător faptul că Alianța încearcă să facă din aderarea Ucrainei un proces lung, pe mai mulți ani. Dispoziția care prevede această posibilitate a fost adăugată la decizia summitului în ultimul moment. Potrivit unor surse, Germania a fost ideologul din spatele acestei clauze.
Ucrainenii susţin că este extrem de dezamăgitor faptul că acțiunile Statelor Unite nu se potrivesc cu imaginea lor de "lider al lumii libere" imediat ce începe să se discute despre războiul ruso-ucrainean. Evenimentele și discuțiile de la Vilnius au confirmat încă o dată acest lucru.
Un detaliu important pe care mass-media ucraineana tine să-l aducă în discuţie tine de faptul că Ucraina a fost pregătit pentru faptul că nu va exista o invitație imediată de aderare la NATO, în cadrul summitului de la Vilnius, din cauza faptului că mai multe capitale occidentale nu s-au pregătit pentru acest pas, în special la Washingtonul.
În ultimele zile sau chiar săptămâni, a fost clar că era vorba despre o "invitație amânată" sau "invitație cu condiții" - și aceasta era o opțiune perfect acceptabilă.
Dar decizia NATO arată că Alianța nu știe ce să facă cu Ucraina, dar nu poate recunoaște acest lucru.
Din fericire, în ciuda tuturor nemulţumirilor anunţate cu mult timp înainte, Zelenski a rămas la summit, iar Kievul a declarat că va continua să meargă pe drumul spre aderare - deși regretă că summitul de la Vilnius a ratat o ocazie istorică de a face acest pas mai repede.
Una dintre nemulțumirile care au reieșit din prima zi a summitului NATO a fost lipsa de sinceritate a declarațiilor și explicațiilor făcute de conducerea Alianței.
Povestea Planului de acțiune pentru aderare (MAP) pentru Ucraina ilustrează perfect acest lucru.
Casa Albă a plănuit să facă din decizia NATO de a anula etapa MAP a parcursului Ucrainei pe calea aderării principala "realizare ucraineană" a summitului de la Vilnius. Acesta ar fi fost, într-adevăr, un rezultat extraordinar - atât Kievul oficial, cât și comunitatea de experți au susținut de mult timp că parcursul Ucrainei către aderare ar trebui accelerat în actualul mediu de securitate.
Paragraful din decizie dedicat acestei probleme începe foarte optimist.
"Viitorul Ucrainei se află în NATO. Reafirmăm angajamentul de la summitul de la București din 2008, conform căruia Ucraina va deveni membră a NATO, iar astăzi recunoaștem că drumul Ucrainei către o integrare euro-atlantică deplină a trecut dincolo de necesitatea de a pune în aplicare Planul de acțiune pentru aderare. Ucraina devine din ce în ce mai interoperabilă și mai integrată politic cu Alianța și a înregistrat progrese semnificative în ceea ce privește agenda sa de reformă."
Pe această bază, NATO anulează în mod oficial cerința ca Ucraina să pună în aplicare MAP, a confirmat secretarul general Jens Stoltenberg. Dar, din păcate, doar formal.
În același timp, Alianța a introdus o nouă etapă care se va aplica doar Ucrainei - un fel de "substitut pentru MAP".
După ce a lăudat Ucraina pentru succesul reformelor sale, Alianța a adăugat că, din moment ce Ucraina nu va avea un MAP, în schimb miniștrii de externe ai NATO vor "evalua în mod regulat progresele înregistrate prin intermediul unui ''program național anual adaptat''(PNA), în vederea unei viitoare aderări".
"Putem invita Ucraina să adere atunci când aliații vor fi de acord și când condițiile vor fi îndeplinite", conchide decizia summitului.
Se știu puține lucruri despre acest substitut și despre ce "condiții" va include. Ideea nu doar de a anula MAP, ci de a o înlocui cu exact această formulare - program național anual adaptat, a ajuns la NATO în ultimele zile, dacă nu chiar în ultima zi.
Marți, la o conferință de presă, secretarul general al NATO a evitat să răspundă la toate întrebările legate de care sunt condițiile, cine le va stabili etc.
Cu toate acestea, în discuțiile cu jurnaliștii, oficialii occidentali au fost unanimi în sublinierea lor: Alianța va înainta un set de cerințe pentru ca Ucraina să realizeze "reformele structurale pe care Kievul s-a angajat să le implementeze anterior".
În general, având în vedere că aderarea la NATO nu va avea loc în timpul războiului și că există încă destul timp pentru a finaliza procesul, legarea aderării de necesitatea de a implementa anumite reforme nu este o idee rea.
Cu toate acestea, formatul PNA pe care Alianța l-a ales, din anumite motive, este cea mai proastă opțiune posibilă. Programele naționale anuale sunt un echivalent al MAP, care a fost inventat anterior pentru ca Ucraina să ocolească prin mijloace birocratice deciziile de la București din 2008.
PNA este o listă imensă de zeci de pagini de sarcini care copiază structura MAP. Acest document, în forma sa actuală, este nerealist prin concepție și poate doar "demonstra progresul în implementare".
Cu toate acestea, unele voci subliniază că decizia NATO se referă la un "ANP adaptat", astfel încât formatul s-ar putea schimba. Deocamdată nu există o decizie privind această schimbare.
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
Compania germană Rheinmetall, cel mai mare producător de armament din Europa, a început construcția unei facilități moderne de muniții la fabrica din Baisogala, Lituania, a relatat Bloomberg.
Prim-ministrul Ilie Bolojan l-a primit marţi, la Palatul Victoria, pe amiralul Pierre Vandier, comandantul suprem aliat pentru Transformare - SACT, pentru a discuta priorităţile României în cadrul NATO şi modul în care armata şi industria românească de apărare se adaptează transformărilor tehnologice necesare pentru a face faţă provocărilor în materie de securitate.
Ucraina și Republica Moldova pot deveni membre ale Uniunii Europene în următorii cinci ani dacă vor realiza toate reformele necesare, a anunțat oficial marți Comisia Europeană.
În perioada 5–6 noiembrie, la București, are loc NATO–Industry Forum 2025 (NIF25), desfășurat sub patronajul Secretarului General al NATO.
DefenseRomania va participa la eveniment și va transmite cele mai importante aspecte publice din cadrul Forumului.
Indonezia intenționează să comande patru avioane militare suplimentare A400M de la corporația europeană Airbus, a anunțat luni președintele Prabowo Subianto cu ocazia livrării unui prim asemenea aparat, informează agențiile Agerpres și AFP.
Surse ale DefenseRomania arată că Asociația Ofițerilor în Rezervă din România (AORR) a transmis Senatului o solicitare oficială de audiență, cu caracter de urgență, în legătură cu propunerea legislativă PLx-350/2025, aflată în prezent în procedură parlamentară.
Exporturile Rusiei de gaze naturale lichefiate (GNL) au scăzut în ritm anual cu 3,4% în primele zece luni din acest an, la 25,2 milioane tone metrice (mmt), deşi în octombrie s-a înregistrat un avans record, de 21%, în urma începerii livrărilor de la noua uzină Arctic LNG 2, a anunţat furnizorul global de date LSEG, transmit Agerpres și Reuters.
Secretarul Consiliului Securității Rusiei, Serghei Șoigu, a avertizat vineri SUA în legătura cu degradarea stabilității strategice după anunțul Casei Albe privind reluarea testelor cu arme nucleare, dar a afirmat că Rusia este pregătită să efectueze teste pe poligoanele sale de testare, în caz de necesitate, potrivit Agerpres și EFE.
SUA intenționează să reducă numărul de militari, începând de luna viitoare, după mișcarea din România, și în alte țări.
Corporația petrolieră rusă Lukoil, care se află sub sancțiuni americane și britanice, a fost de acord să își vândă activele internaționale companiei Gunvor care activează în domeniul tranzacționării energiei.
Guvernul lucrează la cadrul legal pentru sprijinirea industriei de apărare. Proiectul de ordonanță de urgență, aflat în primă lectură, reglementează cadrul juridic pentru realizarea investițiilor din domeniul industriei naționale de apărare destinate construirii, modernizării, reconversiei şi extinderii capacităţilor de producţie
Donald Trump și Lee Jae Myung au finalizat detaliile acordului comercial la un summit din Coreea de Sud, miercuri.
Președintele american Donald Trump și omologul său chinez Xi Jinping s-au întâlnit la Busan, Coreea de Sud, în jurul orei 4, ora României. Potrivit lui Trump, au convenit asupra tuturor aspectelor legate de pământurile rare, iar China, potrivit acestuia, nu va împiedica exportul acestora, datorită căruia SUA va reduce tarifele vamale de la 57%, cât este în prezent, la 47%.
Președintele american Donald Trump a apreciat joi că reducerea desfășurării de trupe americane în România ”nu este foarte importantă”, transmite Agerpres.
Avionul experimental X-59 QueSST al NASA a efectuat primul său zbor marți. Avionul supersonic, dar silențios, construit pentru NASA de Lockheed Martin, a efectuat primul său zbor de testare deasupra deșertului din sudul Californiei.
Președintele american Donald Trump a ordonat Departamentului Apărării să reia imediat testarea armelor nucleare americane, în conformitate cu acțiunile altor puteri nucleare, a scris șeful Casei Albe pe propria rețea de socializare Truth joi dimineață, cu puțin timp înainte de a se întâlni cu omologul său chinez Xi Jinping în Coreea de Sud.
O investigație The Guardian relevă că mai multe persoane din anturajul Kremlinului încearcă să determine autoritățile din Emirate să nu-l extrădeze pe Horațiu Potra în România.
Avioane de vânătoare poloneze au fost trimise marți pentru a intercepta un avion rusesc Ilyushin Il-20 care efectua o misiune de recunoaștere în spațiul aerian internațional deasupra Mării Baltice.
Reducerea prezenței militare americane în Europa, anunțată miercuri de România, este o ajustare, a declarat un oficial NATO.
România și Ucraina doresc să colaboreze în domeniul producției militare, în special în cadrul mecanismului de finanțare europeană SAFE.
Ucraina a propus României implementarea unor proiecte comune.
Bulgaria și gigantul european al apărării Rheinmetall au semnat un acord în valoare de peste 1 miliard de euro pentru construirea unei fabrici în țară care va produce praf de pușcă și obuze de artilerie de 155 mm.
Ministrul Ionuț Moșteanu a declarat într-o conferință de presă că reducerea trupelor americane din România nu înseamnă o retragere a prezenței americane, iar „prezența aliaților e considerabilă în România”, fie că vorbim de SUA sau statele europene. Ionuț Moșteanu a subliniat că principala forță care apără țara e Armata României.
Administrația Trump pare să își regândească echilibrul prezenței sale militare în Europa de Est, iar România se află în centrul acestei recalibrări. Iar surse neoficiale arată că Polonia e garantată, România nu.
Rușii au vorbit despre versatilitatea lansatoarelor de rachete: “Cu modificări minime, rachetele Iskander, Oreshnik și Burevestnik pot fi lansate de pe aceeași platformă”.
Una dintre lecțiile învățate în urma războiului din Ucraina este necesitatea unei forțe europene credibile de rachete de artilerie cu rază lungă și foarte lungă de acțiune.
Practic, în cazul unui conflict de mare intensitate, întreaga capacitate de lovire la distanță lungă depinde de rachetele americane; nu există încă o muniţie europeană pe scară largă care să înlocuiască rachetele GMLRS și ATACMS. Dar situația e pe cale să se schimbe.
Germania intenționează să achiziționeze arme pentru sectoarele terestru, aerian, maritim, spațial și cibernetic în valoare de 377 de miliarde de euro.
Președintele american Donald Trump, în cadrul turneului său în țările asiatice, s-a întâlnit marți, 28 octombrie, cu noul prim-ministru al Japoniei, Sanae Takaichi.
Compania petrolieră rusă Lukoil intenționează să își vândă activele externe ca răspuns la sancțiunile impuse acesteia și filialelor sale de către Statele Unite săptămâna trecută.
Serviciile secrete americane suspectează că rachetele aer-aer chinezești au fost îmbunătățite cu tehnologie americană. Datele ar fi fost trimise la Beijing de compania G42, cu sediul în Emiratele Arabe Unite, și de Huawei.
Forțele Aeriene ale SUA au început să utilizeze avioane de atac A-10 cu rachete ghidate APKWS de 70 mm pentru a combate dronele Shahed iraniene.
Planul de pace în 28 de puncte pentru războiul din Ucraina, despre care toată lumea vorbește acum, este practic o înțelegere americano-rusă care pedepsește victima și gratifică agresorul; un precedent dezastruos, poate chiar letal pentru actuala ordine mondială dominată de SUA.
Tensiunile militare dintre Maroc și Algeria escaladează, iar anunțul Rabatului privind consolidarea capacităților sale de apărare antiaeriană cu cele mai noi tehnologii chinezești vine ca o reacție directă la acordul Algeriei cu Rusia pentru achiziția avioanelor de vânătoare stealth Su-57.
Armata rusă a revendicat joi capturarea oraşului Kupiansk, o redută ucraineană din provincia Harkov, unul dintre oraşele în care trupele Moscovei au înaintat în ultimele săptămâni împotriva forţelor ucrainene aflate în dificultate de asemenea pe alte sectoare ale frontului, relatează agențiile Agerpres și AFP.
Oficialii UE au în vedere introducerea de noi măsuri restrictive împotriva flotei din umbră a Rusiei.
Comisia Europeană (CE) dorește un „Schengen militar”, adică să deplaseze rapid și fără probleme trupe, echipamente și arme în Europa. Conform noii sale propuneri, statele membre ale UE ar avea la dispoziție doar șase ore pentru a aproba tranzitul unităților militare și a echipamentelor în perioade de criză. Pe timp de pace, perioada scade la trei zile.
Într-o perioadă în care dezbaterile pe zona militară se concentrează, inclusiv în România, pe utilitatea armei tanc în războiul modern, într-un moment în care dronele sunt tehnologii emergente, Arabia Saudită face un pas major în acest sens, angajându-se să achiziționeze sute de tancuri americane Abrams, un acord anunțat de Casa Albă și prezentat drept o etapă esențială în relația strategică cu Washingtonul. Mai exact, e vorba de aproape 300 de tancuri. Aici trebuie amintit că și România are pe rol un program privind achiziția a 216 tancuri noi.
Germania nu își va atinge propriul obiectiv de 3,5% pentru cheltuieli de apărare în 2029, a declarat miercuri ministrul Apărării, Boris Pistorius, în contextul în care Berlinul își majorează cheltuielile în urma războiului Rusiei cu Ucraina.
Mercenarul Horaţiu Potra a fost adus, joi, în ţară, cu o cursă aeriană din Dubai şi va fi preluat de poliţişti de la Aeroportul Otopeni.
Companiile ucrainene din sectoarele critice vor putea cumpăra și utiliza sisteme anti-aeriene. Costurile vor cădea în sarcina companiilor.
De la sosirea lor istorică în august 2024, avioanele F-16 nu au rămas doar piese de muzeu sau simple instrumente care să ridice moralul ucrainenilor, aşa cum anticipau mulţi analişti militari. Datele recente confirmă o realitate care deranjează acolo unde cu adevărat este nevoie, la Moscova: avioanele occidentale au devenit coloana vertebrală a apărării și ofensivei Kievului.
Suntem în noiembrie 2025, iar calendarul războiului din Ucraina pare să fi intrat într-o nouă dimensiune temporală. Pe de o parte, avem lupte acerbe în tranșeele din Donețk, unde realitatea se măsoară în metri pierduți și vieți curmate, iar pe de altă parte, avem ceasurile diplomatice de la Washington, care bat într-un ritm alert, dictat de o administrație Trump revenită la Casa Albă cu o agendă clară: tranzacționarea păcii.
Un nou plan de pace american ia prin surprindere Uniunea Europeană care nu este prea fericită că nu a fost consultată în prealabil de administrația de la Casa Albă. Înaltul Reprezentant al Uniunii Europene, Kaja Kallas, spune că orice plan de a pune capăt războiului Rusiei împotriva Ucrainei trebuie să implice atât partea ucraineană, cât și cea europeană.
Într-un război care a devenit demult unul al resurselor și al logisticii, vestea venită de la Germania nu este doar despre tehnică militară, ci despre matematică pură aplicată pe câmpul de luptă din Ucraina. Armin Papperger, CEO-ul companiei germane Rheinmetall, a confirmat pe 18 noiembrie 2025 o informație esențială pentru securitatea energetică a Ucrainei: Germania a finalizat livrarea celor patru sisteme de apărare antiaeriană Skynex promise armatei ucrainene.
Trăim un moment de inflexiune în arhitectura de securitate a Europei, unul în care vechile granițe dintre decizia politică, execuția militară și capacitatea industrială nu doar că se estompează, ci se rescriu sub presiunea unei noi realități geopolitice. Până ieri, rolul industriei de apărare, fie ea și un gigant precum Airbus, era clar delimitat: să furnizeze avioanele, tancurile, muniția pe care guvernele îl comandă și generalii le utilizează. Strategia, doctrină și, mai presus de toate, decizia nucleară rămâneau apanajul exclusiv al șefilor de stat.
O dronă rusească a zburat, foarte probabil, de-a lungul Dunării, dinspre mare spre Galați, pe frontiera cu Ucraina, iar ulterior a luat-o spre nord, deasupra Prutului, pe granița cu Republica Moldova. Două ore mai târziu drona a fost detectată la aproximativ 40 km de Tiraspol, oraș aflat în Transnistria controlată de Rusia.
Agenția de presă cehă CTK a informat că astăzi (19.11.2025) armata germană a primit simbolic primul tanc de luptă Leopard 2A8, produs de KNDS. Până în 2030, Bundeswehr-ul ar trebui să primească în total 123 de astfel de tancuri de nouă generație. În septembrie anul acesta, Republica Cehă a aderat și ea la acordul-cadru dintre Ministerul Apărării german și KNDS, semnând un contract pentru achiziționarea a 44 de tancuri de comandă și de luptă Leopard 2A8.
Reforma educațională pregătită în regiunea Cernăuți nu afectează dreptul copiilor români la învățământ în limba maternă, ci urmărește modernizarea sistemului și adaptarea lui la realitățile demografice, au transmis oficiali ucraineni în cadrul unei conferințe de presă organizate la Ambasada Ucrainei în România. La eveniment au participat Ruslan Zaparanyuk, șeful Administrației Militare Regionale Cernăuți, și Roman Greba, vicepreședintele administrației.
Zece mii de soldați vor fi implicați în patrularea și protejarea infrastructurii critice. „Sporim cooperarea dintre toate serviciile pentru a contracara actele de sabotaj și a îmbunătăți securitatea”, a declarat ministrul Apărării Naționale, în cadrul unei conferințe de presă. Operațiunea a fost denumită în cod „Horyzont” - Operațiunea Orizont.
Armata germană se pregătește inclusiv de scenariul unor lupte în mediul urban. Batalionul de Gardă din cadrul Bundeswehr asigură infrastructura vitală din Berlin. Prin urmare, luptele urbane și cele de tip „casă cu casă” se află în programul de antrenament pentru exercițiul Bollwerk Bärlin III (Berlin III).
Președintele american Donald Trump a aprobat desfășurarea unor operațiuni CIA pe teritoriul Venezuelei, potrivit unei investigații publicate de The New York Times azi. Decizia survine în contextul în care administrația de la Washington își intensifică presiunea politică și militară asupra regimului condus de Nicolas Maduro, în paralel cu trimiterea în regiune a celui mai mare și modern portavion american, USS Gerald Ford.
Emiratele Arabe Unite se află în negocieri avansate cu Franța privind un parteneriat comun pentru dezvoltarea avionului de vânătoare Rafale F5 și a dronei de luptă care va lucra conjugat cu avionul, bazându-se pe relația de patru decenii dintre cele două țări în domeniul forțelor aeriene.
Aceste discuții ar putea oferi Abu Dhabiului un rol direct în conturarea unuia dintre cele mai ambițioase programe de drone de luptă fără pilot din Europa, cu implicații clare pentru puterea aeriană din Golf.
Guvernul neagă faptul că a bătut palma cu Rheinmetall pentru achiziția de mașini de luptă Lynx, program care urmează să fie inclus între cele eligibile în mecanismul european SAFE, după ce în presă au apărut informații pe surse care indicau faptul că România ar fi decis achiziția de Lynx. La fotbal procedura s-ar numi VAR (Video Assistant Referee), adică atunci când un arbitru anulează un gol marcat incorect după ce revede la monitor faza. Cel puțin oficial, meciul privind programul viitoarelor mașini de luptă ale infanteriei se joacă în continuare.
Statele Unite ale Americii iau în calcul dezvoltarea unui nou tip de flotă navală - denumită Golden Fleet (n.r. - Flota de Aur) - extrem de avansată tehnologic și cu capacități hipersonice de ultimă generație, în contextul în care China deține în prezent cea mai mare forță navală a lumii ca dimensiune, adică număr de nave.
Administrația Trump se așteaptă ca toate părțile să ajungă la un acord pentru a pune capăt războiului din Ucraina în următoarele zile.
Relația cu România nu a fost niciodată mai importantă, a declarat Darryl Nirenberg, nominalizat ambasador extraordinar și plenipotențiar al Statelor Unite ale Americii în România.
În noaptea de miercuri, 19 noiembrie, armata rusă a atacat masiv Ucraina cu drone și calibre de atac, rachete de la aeronave Tu -95 MS și Tu -160 și a ridicat în aer avioane MiG-31K. Atacul a fost în principal asupra vestului și centrului Ucrainei, iar Harkivul a suferit și el un atac masiv.
Nu mai suntem demult în zona supozițiilor sau a scenariilor teoretice de tip „ce-ar fi dacă”. Războiul hibrid purtat de Rusia împotriva Occidentului a intrat într-o nouă fază, una tangibilă, periculoasă și extrem de calculată.
Autorităţile ruse l-au inclus miercuri pe lista extremiştilor şi teroriştilor pe omul de afaceri Mihail Hodorkovski, fostul patron al companiei petroliere ruse Iukos, care a stat zece ani la închisoare, iar după eliberare şi exilarea în Occident a devenit unul dintre principalii opozanţi ai Kremlinului, relatează agențiile Agerpres și EFE.
În timp ce cancelariile occidentale încă dezbat liniile roșii și permisiunile de lovire în adâncimea teritoriului rus, pe un poligon din Nowa Deba, Polonia, se scrie discret, dar decisiv, o nouă pagină în manualul de apărare al NATO. Acolo, soldați români, alături de cei polonezi și americani, se antrenează cu Merops, un sistem anti-dronă care a trecut deja testul focului în Ucraina.
La Paris, șampania diplomatică a curs luni pentru ceea ce președintele Volodimir Zelenski a numit „un acord istoric”: o scrisoare de intenție pentru achiziția a până la 100 de avioane de luptă Rafale. Adăugați la asta o înțelegere similară cu Suedia, semnată cu doar câteva săptămâni în urmă, pentru alte 100-150 de aparate Gripen, și avem imaginea unei forțe aeriene ucrainene care, pe hârtie, rivalizează cu marile puteri europene.
Într-o mișcare care reflectă profunzimea relației strategice dintre Statele Unite și Regatul Arabiei Saudite, președintele american Donald Trump a desemnat oficial Regatul Arabiei Saudite drept Aliat major non-NATO (MNNA).
Ministrul John Healey anunță că Londra este pregătită să acționeze militar după incidentul cu nava rusească Yantar.
