Merită subliniat faptul că decizia luată la Vilnius nu este catastrofală în sine și nu îndepărtează Kievul și Alianța una de cealaltă. Summitul NATO nu a închis ușa aderării Ucrainei și nici nu a complicat drumul spre aderare, dar nici nu l-a scurtat. De fapt, după Vilnius, status quo-ul în relațiile cu Alianța rămâne aproape același ca acum o săptămână, o lună, un an, precizează, în termeni critici, cotidianul ucrainean EuroIntegration.
Sursa citată precizează că este îngrijorător faptul că Alianța încearcă să facă din aderarea Ucrainei un proces lung, pe mai mulți ani. Dispoziția care prevede această posibilitate a fost adăugată la decizia summitului în ultimul moment. Potrivit unor surse, Germania a fost ideologul din spatele acestei clauze.
Ucrainenii susţin că este extrem de dezamăgitor faptul că acțiunile Statelor Unite nu se potrivesc cu imaginea lor de "lider al lumii libere" imediat ce începe să se discute despre războiul ruso-ucrainean. Evenimentele și discuțiile de la Vilnius au confirmat încă o dată acest lucru.
Un detaliu important pe care mass-media ucraineana tine să-l aducă în discuţie tine de faptul că Ucraina a fost pregătit pentru faptul că nu va exista o invitație imediată de aderare la NATO, în cadrul summitului de la Vilnius, din cauza faptului că mai multe capitale occidentale nu s-au pregătit pentru acest pas, în special la Washingtonul.
În ultimele zile sau chiar săptămâni, a fost clar că era vorba despre o "invitație amânată" sau "invitație cu condiții" - și aceasta era o opțiune perfect acceptabilă.
Dar decizia NATO arată că Alianța nu știe ce să facă cu Ucraina, dar nu poate recunoaște acest lucru.
Din fericire, în ciuda tuturor nemulţumirilor anunţate cu mult timp înainte, Zelenski a rămas la summit, iar Kievul a declarat că va continua să meargă pe drumul spre aderare - deși regretă că summitul de la Vilnius a ratat o ocazie istorică de a face acest pas mai repede.
Una dintre nemulțumirile care au reieșit din prima zi a summitului NATO a fost lipsa de sinceritate a declarațiilor și explicațiilor făcute de conducerea Alianței.
Povestea Planului de acțiune pentru aderare (MAP) pentru Ucraina ilustrează perfect acest lucru.
Casa Albă a plănuit să facă din decizia NATO de a anula etapa MAP a parcursului Ucrainei pe calea aderării principala "realizare ucraineană" a summitului de la Vilnius. Acesta ar fi fost, într-adevăr, un rezultat extraordinar - atât Kievul oficial, cât și comunitatea de experți au susținut de mult timp că parcursul Ucrainei către aderare ar trebui accelerat în actualul mediu de securitate.
Paragraful din decizie dedicat acestei probleme începe foarte optimist.
"Viitorul Ucrainei se află în NATO. Reafirmăm angajamentul de la summitul de la București din 2008, conform căruia Ucraina va deveni membră a NATO, iar astăzi recunoaștem că drumul Ucrainei către o integrare euro-atlantică deplină a trecut dincolo de necesitatea de a pune în aplicare Planul de acțiune pentru aderare. Ucraina devine din ce în ce mai interoperabilă și mai integrată politic cu Alianța și a înregistrat progrese semnificative în ceea ce privește agenda sa de reformă."
Pe această bază, NATO anulează în mod oficial cerința ca Ucraina să pună în aplicare MAP, a confirmat secretarul general Jens Stoltenberg. Dar, din păcate, doar formal.
În același timp, Alianța a introdus o nouă etapă care se va aplica doar Ucrainei - un fel de "substitut pentru MAP".
După ce a lăudat Ucraina pentru succesul reformelor sale, Alianța a adăugat că, din moment ce Ucraina nu va avea un MAP, în schimb miniștrii de externe ai NATO vor "evalua în mod regulat progresele înregistrate prin intermediul unui ''program național anual adaptat''(PNA), în vederea unei viitoare aderări".
"Putem invita Ucraina să adere atunci când aliații vor fi de acord și când condițiile vor fi îndeplinite", conchide decizia summitului.
Se știu puține lucruri despre acest substitut și despre ce "condiții" va include. Ideea nu doar de a anula MAP, ci de a o înlocui cu exact această formulare - program național anual adaptat, a ajuns la NATO în ultimele zile, dacă nu chiar în ultima zi.
Marți, la o conferință de presă, secretarul general al NATO a evitat să răspundă la toate întrebările legate de care sunt condițiile, cine le va stabili etc.
Cu toate acestea, în discuțiile cu jurnaliștii, oficialii occidentali au fost unanimi în sublinierea lor: Alianța va înainta un set de cerințe pentru ca Ucraina să realizeze "reformele structurale pe care Kievul s-a angajat să le implementeze anterior".
În general, având în vedere că aderarea la NATO nu va avea loc în timpul războiului și că există încă destul timp pentru a finaliza procesul, legarea aderării de necesitatea de a implementa anumite reforme nu este o idee rea.
Cu toate acestea, formatul PNA pe care Alianța l-a ales, din anumite motive, este cea mai proastă opțiune posibilă. Programele naționale anuale sunt un echivalent al MAP, care a fost inventat anterior pentru ca Ucraina să ocolească prin mijloace birocratice deciziile de la București din 2008.
PNA este o listă imensă de zeci de pagini de sarcini care copiază structura MAP. Acest document, în forma sa actuală, este nerealist prin concepție și poate doar "demonstra progresul în implementare".
Cu toate acestea, unele voci subliniază că decizia NATO se referă la un "ANP adaptat", astfel încât formatul s-ar putea schimba. Deocamdată nu există o decizie privind această schimbare.
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
La începutul anului 2025, exportul gazului rusesc în Europa a atins cote minime istorice. Ruta Yamal prin Polonia a fost oprită de Varșovia, acordul de tranzitare cu Ucraina a expirat, iar sistemul de gazoducte Nord Stream a fost paralizat după exploziile din 2022, când doar o ramură disponibilă a Nord Stream 2 a scăpat să nu fie complet secționată.
China a ordonat companiilor sale aeriene să nu mai accepte livrări de avioane de la compania americană Boeing. Decizia a fost luată într-un moment în care asistăm la un război tarifar fără precedent între China și Statele Unite, în care președintele american Donald Trump a impus Chinei tarife de importuri de până la 145%, iar Beijingul a impus taxe de 125% pe mărfurile americane.
Eficiența pe câmpul de luptă a sistemelor de rachete HIMARS nu a trecut neobservată, iar în următorii ani Armatele statelor occidentale vor avea în dotare tot mai multe lansatoare de rachete multiple.
Ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, a declarat pe 12 aprilie că NATO „și-a pierdut sensul” după prăbușirea Uniunii Sovietice și Alianța „ar fi trebuit să fie dizolvată”, adăugând că această chestiune este încă relevantă în prezent.
Relațiile diplomatice dintre Ucraina și Statele Unite se tensionează după ce președintele Volodimir Zelenski l-a acuzat public pe vicepreședintele american J.D. Vance că ar justifica într-un fel acțiunile liderului de la Kremlin, Vladimir Putin. Declarațiile vin în contextul unei dispute deschise privind poziționarea Washingtonului în conflictul ruso-ucrainean, aflat deja în al patrulea an.
România nu poate exclude posibilitatea ca Rusia să încerce un atac împotriva unui stat NATO în următorii ani, a avertizat generalul Gheorghiță Vlad, Șeful Statului Major al Apărării, într-un interviu difuzat de Pro TV, în cadrul emisiunii România, te iubesc!.
Președintele Camerei de Comerț și Industrie a României, Mihai Daraban, în cadrul unui interviu, a declarat că americanii au pe masă la Pentagon mutarea bazei de la Ramstein din Germania, la Mihail Kogălniceanu, în România (MK). Potrivit înaltului oficial român informații în acest sens au venit pe canalele militare americane.
Ceremoniile de 9 mai, de anul aceasta, marchează 80 de ani de la înfrângerea Germaniei naziste, fiind un nou prilej de propagandă pentru Kremlin.
Ministrul iranian de Externe, Abbas Araghchi, va vizita Moscova în zilele următoare pentru a discuta, alături de partea rusă, despre negocierile dintre Iran și Statele Unite privind programul nuclear, înaintea noii runde de discuții programate sâmbătă, la Roma.
Administrația președintelui american Donald Trump a suspendat luni granturile federale acordate Universității Harvard de peste 2 miliarde de dolari.
Liderul opoziției maghiare Péter Magyar a promis că va organiza un referendum privind aderarea Ucrainei la Uniunea Europeană dacă va câștiga alegerile de anul viitor.
Călin Georgescu este fiu de nomenclaturiști. De profesie este inginer pedolog. Înainte de căderea regimului comunist, în decembrie 1989, a lucrat ca inginer. A fost consilier al ministrului Apelor, Pădurilor și Protecției Mediului (1992-1996). După pierderea alegerilor de către Partidul Democrației Sociale din România (predecesorul Partidului Social Democrat) în 1996, și câștigarea lor de către Convenția Democrată Română a ocupat, prin concurs, funcția de secretar general al aceluiași minister. În presa vremii au fost publicate dovezi clare privind măsluirea concursului. Ministrul Afacerilor Străine Mircea Geoană l-a numit, în 2004, director al Direcției de organizații Internaționale din același minister. A fost raportor special al ONU (2011-2013) pe probleme privind protecția mediului, fiind numit de Ministerul Afacerilor Externe.
Inspectorul general al Armatei Germane (Bundeswehr), generalul Carsten Breuer, consideră că Federația Rusă ar putea ataca teritoriul NATO în 2029.
Ministerul chinez al Comerțului a numit decizia președintelui american Donald Trump de a scuti smartphone-urile, computerele, alte produse electronice și semiconductori de la noile tarife mari la importurile din China un „pas mic”.
Delegația Congresului Statelor Unite care vizitează România, luni, va fi formată din mai mulți reprezentanți americani importanți, republicani și democrați deopotrivă.
Alianța Nord-Atlantică se pregătește activ inclusiv pentru un potențial atac rusesc asupra României, unul dintre pilonii sudici ai Flancului Estic al NATO.
”Nu vom lăsa Bruxellesul să ne oblige să acceptăm aderarea Ucrainei la UE. Aceasta este o problemă uriașă, cu implicații pe scară largă pentru securitatea, economia și agricultura noastră”, a declarat astăzi premierul ungar Viktor Orban.
Ambasadorul SUA în Ucraina, Bridget Brink, demisionează din funcția sa în urma unor dezacorduri tot mai mari cu administrația președintelui Donald Trump.
Președintele chinez Xi Jinping a avertizat că țara sa „nu va ceda niciodată unui comportament nerezonabil” și i-a spus premierului spaniol Pedro Sánchez că Uniunea Europeană ar trebui să ajute China să reziste „bullying-ului tarifar unilateral” impus de președintele american Donald Trump.
Comandantul bazei Forțelor Spațiale americane Pituffik din Groenlanda, colonelul Susan Meyers, a fost revocat joi din funcție, la scurt timp după ce vicepreședintele SUA JD Vance a vizitat facilitatea, pe 28 martie.
Președintele Delegației Parlamentului României la Adunarea Parlamentară a NATO (AP NATO), deputatul Petre-Florin Manole (PSD), a participat, în perioada 5–6 aprilie, la reuniunea Comisiei Permanente, structura de conducere a Adunării.
Aproximativ cincisprezece țări, ca parte a unei coaliții de partide dispuse, doresc să-și trimită soldații în Ucraina pentru a monitoriza respectarea acordului de încetare a luptelor.
Președintele american Donald Trump a anunțat pe platforma Truth Social, o majorare spectaculoasă a tarifelor pentru importurile din China la 125%, în timp ce pentru toate celelalte zeci de alte țări a decis o pauză de 90 de zile. Deși mulți spun că decizia a fost luată după prăbușirea burselor, Casa Albă spune că de fapt acesta a fost de la început planul președintelui.
Uniunea Europeană pregătește o serie de măsuri tarifare dure ca răspuns la decizia președintelui american Donald Trump de a impune tarife „reciprocale” tuturor partenerilor comerciali ai SUA.
Rusia răspunde cu o măsură similară, după ce luna trecută atașatul militar al Rusiei la București și adjunctul acestuia au fost declarați ”persona non-grata” de către MAE român.
Secretarul american al Apărării, Pete Hegseth, a anunțat chiar din Panama care este planul noii administrații americane: ”Vom recupera Canalul Panama de sub influența Chinei”.
Preşedintele american Donald Trump a cerut din nou marilor companii americane să se întoarcă în SUA pentru a evita impunerea de tarife, în primele sale declaraţii după ce Beijingul a anunţat că va creşte tarifele pentru bunurile din Statele Unite de la 34% la 84%, informează miercuri Agerpres și EFE.
Statele Uniunii Europene au aprobat în Consiliul de Miniștri impunerea de contramăsuri comerciale împotriva Statelor Unite.
Comandantul Forțelor Armate ale Ucrainei, Oleksandr Sîrskîi, a declarat că forțele ruse au lansat o nouă ofensivă în regiunile Sumî și Harkov.
Conservatorii din CDU/CSU au convenit asupra unui acord de coaliție cu social-democrații (SPD). Părțile vor să prezinte documentul miercuri după-amiază.
Forțele Aeriene Ucrainene au făcut publică identitatea lui Dmytro, un fost programator civil care a devenit un simbol al ,,rezilienței tehnologice'' a Ucrainei. Ca urmare a unei realizări militare care o sa ramana in istorie, Dmitro, în prezent specialist militar, este considerat operatorul care a interceptat cu succes prima rachetă hipersonică rusească Kh-47M2 Kinzhal.
India va achiziționa avione Rafale M care vor opera de pe portavioane. Ele vor înlocui MiG-29K/KUB sovietice. Rușii fac o analiză și identifică trei motive pentru care India nu a ales tehnică rusă, dar remarcă și faptul că nu a ales nici F-35.
Comisarul european pentru apărare, Andrius Kubilius, a declarat că UE poate consolida semnificativ sprijinul militar pentru Ucraina prin achiziționarea de arme direct de la producătorii ucraineni. Kubilius a declarat că SUA și UE alocă aproximativ 40 de miliarde de euro anual pentru asistență militară Ucrainei. Cu toate acestea, comisarul european pentru apărare a spus că aceste fonduri ar putea fi utilizate mai eficient prin achiziționarea directă de arme de la producătorii ucraineni.
Președintele ceh Petr Pavel a clarificat faptul că desfășurarea de forțe de menținere a păcii în Ucraina nu este luată în considerare în acest moment din cauza absenței unui acord de pace.
Kremlinul are mare nevoie de o participare internațională semnificativă la festivitatea prin care marchează cea de-a 80-a aniversare a victoriei în Marele Război pentru Apărarea Patriei, așa cum le place rușilor să numească cel de-al Doilea Război Mondial. Nevoia decurge atât din satisfacția de a arăta Occidentului susținerea de care se bucură în ciuda acuzațiilor privind pornirea războiului din Ucraina, cât și din dorința de a crea propriilor cetățeni imaginea unei țări puternice, cu o ideologie împărtășită de alte state, care coagulează în jurul său alte națiuni și chiar le inspiră.
George Simion, candidatul AUR, a obţinut 3.735.578 de voturi (40,56%), la primul tur de scrutin al alegerilor prezidenţiale, arată datele publicate în noaptea de duminică spre luni, în timp real, pe site-ul Autorităţii Electorale Permanente, după centralizarea a 19.935 de procese verbale (99,25%).
Președintele american, Donald Trump, a declarat, pe 04.05.2025, în cadrul unui nou interviu acordat postului de televiziune NBC News, că Statele Unite au șansa de a pune capăt conflictului din Ucraina în mod pașnic. Potrivit precizărilor sale, astăzi Washingtonul este mai aproape de semnarea unui acord cu una dintre părți, în timp ce cu cealaltă parte “lucrurile nu sunt atât de bune”. El a refuzat să dea detalii la cine se referă în mod concret.
Cotidianul american The New York Times a informat, pe 04.05.2025, citând oficiali de la Washington, că, în viitorul apropiat, Kievul va primi încă un sistem de apărare antiaeriană de tip Patriot. Statele Unite au aprobat transferul acestuia în Ucraina, după ce anterior a acoperit Israelul. Însă, livrarea se va face numai după repararea sistemului.
România este în prezent angajată într-un program serios de modernizare militară, o inițiativă strategică determinată de necesitatea de a înlocui inventarul învechit de echipamente militare și de a asigura alinierea deplină la standardele NATO. Acest efort a căpătat o urgență deosebită din cauza evoluției peisajului de securitate din Europa de Est, în special a conflictului actual din Ucraina, care a subliniat importanța unor capacități de apărare solide și moderne. O componentă esențială a acestei inițiative de modernizare este achiziționarea de vehicule de luptă ale infanteriei (IFV) cu șenile, o măsură menită să sporească semnificativ eficacitatea operațională a Forțelor Terestre Române.
Alegeri prezidențiale din România au loc într-un moment dificil, în timp ce țara noastră navighează într-un peisaj geopolitic complex. Anularea alegerilor din 2024, marcată de acuzații de interferență străină, în special din partea Rusiei prin intermediul platformelor de socializare, subliniază vulnerabilitățile pe care următorul șef de stat trebuie să le abordeze pentru a proteja procesele democratice din România.
Utilizarea armelor nucleare în Ucraina nu este și probabil nu va fi necesară. Președintele rus Vladimir Putin a declarat acest lucru, spunând că Rusia are suficientă forță pentru a-și atinge obiectivele.
În prima jumătate a anului 2025, Taiwanul urmează să primească primul lot de lansatoare pentru sistemul american de rachete antinavă de coastă Harpoon, a precizat ediția taiwaneză a ziarului The Liberty Times. Livrarea acestor lansatoare a fost convenită încă din 2020, iar apoi au fost contractate 100 de lansatoare, radare, echipamente auxiliare și 400 de rachete antinavă, cu o valoare totală de aproximativ 2,37 miliarde de dolari.
În timp ce România traversează cel mai recent ciclu electoral, presa internațională, în special agențiile de presă europene și americane, au aruncat o privire critică asupra proceselor democratice din țară. Preocupările legate de interferența străină, extremismul în creștere și corupția înrădăcinată descriu o imagine complexă a unei națiuni aflate într-un moment crucial.
Conform celor mai recente date, serviciile ucrainene de informații ale apărării au reușit să doboare două avioane de luptă rusești Su-30 în timpul unei misiuni de luptă pe care au desfășurat-o în Marea Neagră. Vineri, 2 mai, Forțele Armate Ucrainene au doborât două avioane de luptă rusești Su-30 într-o singură misiune, iniţial existând informaţii despre lovirea unei singure aeronave de acest tip.
Departamentul Apărării al SUA (DoD) a efectuat, cu succes, un test de zbor al unei rachete hipersonice convenționale lansate de la Stația Forțelor Spațiale Cape Canaveral, Florida. Testul a marcat prima lansare a capabilității Conventional Prompt Strike, utilizând abordarea de lansare cu gaz rece a Marinei, care va fi utilizată în sistemele hipersonice de pe platformele de pe mare ale Forțelor Navale americane, potrivit unui comunicat de presă, din 2 mai, al DoD. Lansarea la rece (cold-gas launch) este un mare pas înainte pentru platformele de suprafață.
La 21 martie 2025, președintele american Donald Trump, secretarul apărării Pete Hegseth și șeful Statului Major al Forțelor Aeriene ale SUA, generalul David Allvin, au anunțat atribuirea către Boeing a proiectului „Next Generation Air Dominance”, etapa de proiectare și dezvoltare tehnologică pentru noul avion F-47, care va înlocui avionul F-22A Raptor și va asigura superioritatea aeriană a SUA pentru zeci de ani.
Statele Unite au aprobat o potențială vânzare către Ucraina de servicii de instruire, suport și modernizare pentru avioanele de luptă F-16, ca parte a unui contract estimat la 310,5 milioane de dolari. Această decizie semnificativă subliniază angajamentul continuu al Statelor Unite de a sprijini securitatea Ucrainei și de a-i consolida capacitățile de apărare aeriană, în contextul in care agresiunea militara Rusa continuă.
Franța și Polonia sunt pe cale să semneze un nou tratat bilateral de apărare care să aprofundeze legăturilor militare și strategice dintre cele două țări. Acest acord intervine într-un context internațional marcat de amenințările persistente din partea Rusiei și de o anumită incertitudine cu privire la angajamentul pe termen lung al Statelor Unite față de securitatea europeană, potrivit Financial Times.
Un raport alarmant publicat de organizația OpenMinds dezvăluie amploarea influenței actorilor pro-ruși în România prin platforma de mesagerie Telegram, un spațiu digital frecventat lunar de peste un sfert din populație. Chiar dacă nu atinge cifrele colosale ale platformelor mainstream, penetrarea semnificativă a Telegram (26% dintre români o utilizează lunar) o transformă într-un spaţiu ideal pentru cei care urmăresc să erodeze procesele democratice.
Un tanc Leopard 2A4 de fabricație germană, utilizat de forțele ucrainene, a rezistat la nu mai puțin de 10 lovituri directe cu drone FPV (First-Person View) pe frontul de est, un eveniment care i-a făcut pe militarii ucrainenei să sublinieze cât de rezistente sunt blindatele occidentale în comparaţie cu tancurilor de fabricație sovietică în fața noilor amenințări de pe câmpul.
Într-o demonstrație uluitoare de inovație militară și capacitate de luptă asimetrică, Ucraina a reușit să doboare, la 50 km vest de Novorossisk, un avion de vânătoare rusesc Su-30 cu ajutorul unei drone navale care a lansat o rachetă R-73. Evenimentul, raportat de surse ucrainene și confirmat ulterior, marchează prima dată în istorie când o dronă maritimă fără pilot reușește să distrugă un avion de luptă inamic.
Statele Unite ale Americii au anunțat o schimbare semnificativă în abordarea lor față de conflictul din Ucraina, semnalând că nu vor mai juca rolul de mediator activ în discuțiile de pace dintre Kiev și Moscova. Această decizie, comunicată de purtătoarea de cuvânt a Departamentului de Stat, Tammy Bruce, marchează o evoluție în implicarea Washingtonului, care insistă acum ca cele două părți să prezinte idei concrete și să negocieze direct pentru a pune capăt războiului.
Evaluarea recentă a datelor privind evoluția ofensivei ruse în Ucraina arată că armata rusă cucerește din ce în ce mai puțin teritoriu ucrainean, suferind în același timp pierderi semnificative de personal și resurse. Astfel, în ianuarie, februarie, martie și aprilie 2025, forțele ruse au cucerit un total de 1.627 km² de teritoriu ucrainean și regiunea Kursk, în timp ce, potrivit informărilor SMG al Forțelor Armate ale Ucrainei, pierderile rusești din ultimele patru luni s-au ridicat la 160.600 de soldați - o medie de 99 de victime (decedați și răniți) pe kilometru pătrat.
Președintele Volodimir Zelenski a ordonat accelerarea urgentă a dezvoltării sistemelor naționale de rachete balistice, în cadrul unei schimbări majore de consolidare a capacităților de apărare ale Ucrainei. Într-o declarație făcută în timpul discursului său din seara zilei de 2 mai 2025, Zelenski a subliniat că capacitățile de rachete cu rază lungă de acțiune ale Ucrainei reprezintă în prezent o garanție esențială pentru securitatea țării.
Rusia, confruntată cu pierderi semnificative de echipament militar în Ucraina, inclusiv distrugerea a aproximativ 10.000 de tancuri, pare să-și schimbe strategia. În loc de o invazie convențională cu tancuri și forțe masive, experții militari avertizează că Rusia se pregătește pentru un nou tip de agresiune, concentrat pe destabilizarea internă a Ucrainei și pe lovituri precise cu drone și rachete. Această schimbare de tactică reprezintă o adaptare la realitățile câmpului de luptă modern și o recunoaștere a limitărilor abordării convenționale în fața unei armate ucrainene din ce în ce mai bine echipate și motivate.
Potrivit unor statistici prezentate de Statul Major General (SMG) al Forțelor Armate ale Ucrainei, în luna aprilie a acestui an, Forțele Aerocosmice ale Federației Ruse au lansat 5.272 de bombe de aviație asupra unor ținte de pe teritoriul ucrainean. Această cifră este cea mai mare de la începutul invaziei militare rusești.
ANCOM avertizează în legătură cu prezenţa în spaţiul autohton online a unei reţele de site-uri de tip Doppelganger ("siteuri-clonă").
Turcia și-a anunțat ambițioasele planuri de a dezvolta submarine cu propulsie nucleară și de a se poziționa printre primele cinci flote navale ale lumii. Această strategie îndrăzneață, detaliată într-o analiză a publicatiei TurDef, indică o schimbare fundamentală în doctrina navală a Turciei și o hotărâre de a exercita o influență militară dominantă în Marea Mediterană și nu numai.
În fața întârzierilor livrărilor de ajutor militar occidental, Ucraina a demonstrat o remarcabilă capacitate de inovare și adaptare, intensificându-și producția internă de armament, în special în domeniul dronelor. Această "revoluție tehnologică" autohtonă, așa cum este descrisă de surse apropiate guvernului ucrainean, a permis țării să răspundă agresiunii rusești cu propriile forțe, având un impact semnificativ pe câmpul de luptă și dincolo de granițele sale.
Departamentul Forțelor Aeriene ale SUA a început testele la sol pentru programul Collaborative Combat Aircraft (CCA), parte din inițiativa Next Generation Air Dominance (NGAD). Programul validat la sol include vehiculele YFQ-42A de la General Atomics și YFQ-44A de la Anduril Industries. Baza Forțelor Aeriene Beale din California a fost aleasă ca locație pentru prima Unitate de Pregătire a Aeronavelor (ARU) dedicată flotei CCA.
CIA a publicat online o serie de materiale video care fac parte din eforturile de recrutare a funcționarilor chinezi nemulțumiți de corupția și represiunea politică de acasă. Materialele video în limba chineză, realizate cu multă ingeniozitate, prezintă un funcționar de nivel mediu în slujba unui șef corupt și bogat, iar un alt videoclip prezintă un funcționar de rang înalt îngrijorat că va fi prins într-una dintre acțiunile anticorupție ale liderului chinez Xi Jinping.
Ministerul rus al Apărării a afirmat că sistemele de apărare aeriană au distrus 121 de drone ucrainene deasupra Crimeei și a mai multor oblasturi rusești în noaptea de 1 spre 2 mai. Canalele Telegram au raportat explozii în mai multe localități din Crimeea.
