Meleşcanu, despre trilaterala România-Polonia-Turcia: vom continua să ne coordonăm pe toate subiectele de interes comun
Ministrul Afacerilor Externe, Teodor Meleşcanu, a afirmat marţi, la finalul reuniunii Trilaterale România-Polonia-Turcia, că întâlnirea de la Bucureşti a reconfirmat valoarea adăugată a acestui format de dialog constituit la iniţiativa României în 2012 şi a pledat pentru continuarea consultărilor comune.
"Discuţiile noastre de astăzi au reconfirmat valoarea adăugată a acestui format de dialog constituit la iniţiativa României în 2012. (...) Am convenit că vom continua să ne coordonăm pe toate subiectele de interes comun. (...) Doresc să le mulţumesc colegilor pentru dialogul deschis şi constructiv. Suntem hotărâţi să ne revedem în acest format trilateral, pentru că discuţiile din cadrul acesta aduc rezultate benefice ţărilor noastre şi ne permit să promovăm mai eficient obiective comune în interesul securităţii regionale şi euroatlantice şi în spiritul solidarităţii aliate", a spus Meleşcanu la conferinţa comună cu omologii săi din Polonia şi Turcia, la finalul reuniunii trilaterale.
Potrivit ministrului, pe agenda discuţiilor au figurat teme legate de evaluarea stadiului implementării măsurilor adoptate la Summitului NATO de la Varşovia şi de la Bruxelles, situaţia de securitate din Vecinătatea estică în regiunea Balcanilor de Vest şi perspectivele relaţiei NATO cu statele din această regiune, ca şi situaţia de securitate din Vecinătatea sudică a alianţei şi rolul NATO în acest context.
În opinia lui Meleşcanu, organizată la două luni de la cel mai recent summit NATO, de la Bruxelles, reuniunea "a constituit un bun prilej pentru a analiza paşii parcurşi în procesul de implementare a deciziilor de şefii de state şi de guvern şi pentru a discuta asupra obiectivelor pe care trebuie să ne concentrăm în perioada următoare".
"Am avut în vedere, desigur, continuitatea proiectelor care au demarat încă de la Summitul din Ţara Galilor din 2014, când a început, practic, un proces substanţial de adaptare a NATO la noul context internaţional de securitate, consolidat prin deciziile ulterioare la Summitul de la Varşovia şi de la Bruxelles. În esenţă, am discutat despre demersurile legate de consolidarea posturii de descurajare şi apărare a NATO, rolul NATO în proiectarea stabilităţii în vecinătatea sa, precum şi contribuţia alianţei la combaterea terorismului", a precizat Meleşcanu.
El a deplâns "deteriorarea climatului de securitate atât în Est, cât şi în Sud, situaţia foarte complicată din aceste regiuni fiind marcată nu doar de lipsa unor progrese viabile în soluţionarea crizelor existente, ci şi de o escaladare a tensiunilor şi violenţelor".
Totodată, Teodor Meleşcanu a exprimat "interesul direct în asigurarea securităţii şi stabilităţii regionale de la Marea Baltică până la Marea Neagră şi Marea Mediterană, precum şi în Balcanii de Vest".
Şeful diplomaţiei române a menţionat că în cadrul reuniunii a fost abordată situaţia generată de anexarea "ilegală" de către Rusia a Peninsulei Crimeea.
"Am discutat despre efectele grave ale anexării ilegale a Peninsulei Crimeea şi ale militarizării acesteia pentru securitatea regională şi europeană şi despre progresele obţinute în adoptarea posturii NATO ca reacţie la aceste evoluţii. România salută prezenţa Aliată în zona Mării Negre şi consideră că aceste eforturi trebuie să continue în coerenţă cu toate celelalte măsuri care vizează Flancul estic şi consolidarea posturii NATO în ansamblul său", a spus ministrul.
Meleşcanu a arătat că i-a informat pe colegii săi despre "demersurile întreprinse de România pentru ca Brigada multinaţională pe care o găzduim la Craiova să-şi consolideze capacitatea şi să poată acţiona în orice circumstanţă".
"Un alt subiect de interes major rămâne relaţia cu ţările partenere din Vecinătatea Estică şi Sudică. NATO va continua să acorde sprijin acestor state cu un accent special asupra consolidării rezilienţei şi capacităţilor naţionale de apărare. Ţările noastre vor rămâne angajate în eforturile din acest domeniu fie că vorbim de susţinerea Ucrainei, a Georgiei sau a Republicii Moldova, ori de Iordania sau Irak, în funcţie de nevoile şi interesele lor specifice", a mai arătat Meleşcanu.
El a accentuat că România, Polonia şi Turcia au fost şi rămân susţinătorii continuării procesului de extindere a NATO.
"Urmează o perioadă importantă din acest punct de vedere - şi mă refer aici la invitaţia adresată Guvernului de la Skopje de a începe negocierile de aderare şi la referendumul din 30 septembrie. Am subliniat importanţa istorică a acestui moment pentru întreaga regiune şi pentru securitatea europeană în ansamblul său. Un pas înainte este şi un mesaj pentru celelalte state aspirante - Georgia, Bosnia-Herţegovina - privind angajamentul tuturor ţărilor aliate faţă de politica uşilor deschise", a spus ministrul de Externe.
Teodor Meleşcanu a precizat că în cadrul discuţiilor au fost reamintite tragicele evenimente de la 11 septembrie 2001.
"Nu în ultimul rând şi cu atât mai mult că ne-am întâlnit la data de 11 septembrie, o dată tragică în istoria recentă a tuturor, ţin să reamintesc că atacurile de la 11 septembrie 2001 au condus la invocarea de către NATO, pentru prima dată în istoria sa, a Articolului 5 al Tratatului de la Washington. Astăzi am discutat şi despre contribuţia NATO la combaterea terorismului şi despre determinarea statelor noastre de a continua eforturile în acest domeniu, inclusiv prin participarea la Coaliţia Globală împotriva Daesh", a mai spus Teodor Meleşcanu.
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
