Ambasadorul Armeniei la București vorbește despre situația actuală din Nagorno-Karabakh și atrage atenția că în timpul conflictului de anul trecut au fost încălcate grav prevederile dreptului umanitar și militar.
Erevanul denunță o „adevărată catastrofă umanitară” și cere Consiliului Europei și organismelor internaționale să deruleze anchete cu privire la situația extrem de gravă din regiune.
„Autoritățile azere nu doar că nu și-au respectat angajamentele asumate, dar în războiul din toamna anului trecut au și încălcat grav prevederi ale dreptului umanitar și militar, fapte care au provocat o adevărată catastrofă umanitară, consecințele căreia nu au fost nici acum soluționate, ceea ce, în mod evident, trebuie să facă obiectul cercetării Consiliului Europei și al altor organisme internaționale” - Excelența Sa Sergey Minasyan, ambasadorul extraordinar și plenipotențiar al Republicii Armenia în România.
Redăm integral interviul acordat de Excelența Sa Sergey Minasyan, ambasadorul extraordinar și plenipotențiar al Republicii Armenia în România, la un an de la semnarea cordului trilateral de încetare a focului în Nagorno-Karabakh.
DefenseRomania: La 9 noiembrie s-a împlinit un an de la semnarea acordului trilateral de încetare a acțiunilor militare în Nagorno-Karabakh. Ce s-a întâmplat după părerea dumneavoastră?
E.S. Sergey Minasyan: După cum știți, pe 27 septembrie 2020, Azerbaidjan, cu implicarea și sprijinul direct al Turciei, dar și cu participarea luptătorilor teroriști străini din Orientul Mijlociu au pornit un război la scară largă împotriva regiunii Negorno-Karabakh, cu scopul de a priva poporul armean din Artsakh de dreptul la o viață liberă și sigură în propria-i Patrie, stăpânindu-și destinul după bunul său plac.
Războiul, care a durat 44 de zile, a fost însoțit de încălcări grave ale dreptului internațional umanitar și ale drepturilor omului, crime de război și alte atrocități în masă săvârșite de Azerbaidjan. În timpul ostilităților, forțele armate ale Azerbaidjanului au țintit deliberat cu lovituri de artilerie și aeriene, folosind chiar și armament interzis spre obiecte de infrastructură civilă și așezări pașnice, inclusiv capitala Stepanakert, ceea ce a dus la pierderi de vieți omenești și distrugeri. Crimele comise au fost întărite cu documente și prezentate în totalitate organizațiilor și instituțiilor internaționale specializate. Lucrările în această direcție continuă în cadrul diverselor platforme internaționale.
Politica armenofobă și amenințările considerabile privind uzul de forță la care recurge, de ani de zile, conducerea Azerbaidjanului: respingerea propunerilor venite din partea mediatorilor internaționali privind soluționarea conflictului și consolidarea armistițiului; încălcarea sistematică și cu regularitate a prevederilor acordului de încetare a focului; acumularea excesivă de armament prin încălcarea angajamentelor internaționale și organizarea exercițiilor militare ofensive de-a lungul liniei de contact; refuzul de a da curs apelului Secretarului General al ONU pentru instaurarea unui armistițiu global, precum și declarațiile de după război prin care se neagă existența Nagorno-Karabakhului, dar și alte acțiuni - demonstrează că Azerbadjanul n-a fost niciodată interesat de soluționarea pe cale pașnică a conflictului. Acest fapt a fost confirmat încă o dată acum o săptămână, atunci când Curtea Europeană a Drepturilor Omului a acuzat autoritățile azere de torturarea a doi armeni, locuitori de la granița cu țara învecinată, care în 2014, au ajuns din întâmplare pe teritoriul Azerbaidjanului.
Azerbaidjanul a împiedicat considerabil eforturile comunității internaționale, în special cel al țărilor ce co-prezidează Grupul de la Minsk al OSCE – singurul format mandatat internațional, de a instaura un armistițiu umanitar. După cum știți, cele trei acorduri de încetare a focului obținute la nivel ministerial la inițiativa Rusiei, Franței și a Statelor Unite nu au fost implementate. Acordul trilateral de încetare a focului semnat, la inițiativa Președintelui Rusiei, la data de 9 noiembrie 2020, urmat de dislocarea trupelor rusești de menținere a păcii, au oprit agresiunea azeră și au creat condiții pentru asigurarea securității complete a populației în Artsakh.
Ar trebui remarcat și faptul că agresiunea Azerbaidjanului împotriva Nagorno-Karabakhului, dincolo de toate celelalte, a fost și o încălcare gravă a angajamentelor asumate de autoritățile de la Baku în momentul aderării la Consiliul Europei, dar și în cadrul cooperării cu alte organizații internaționale pentru soluționarea conflictului exclusiv pe cale pașnică și în baza compromisurilor politice. Autoritățile azere nu doar că nu și-au respectat angajamentele asumate, dar în războiul din toamna anului trecut au și încălcat grav prevederi ale dreptului umanitar și militar, fapte care au provocat o adevărată catastrofă umanitară, consecințele căreia nu au fost nici acum soluționate, ceea ce, în mod evident, trebuie să facă obiectul cercetării Consiliului Europei și a altor organisme internaționale.
DefenseRomania: Ați menționat consecințele catastrofei umanitare, vă rugăm să ne dați mai multe detalii referitoare la această situație?
E.S. Sergey Minasyan: Cum am menționat deja, în urma agresiunii azero-turce împotriva Artsakhului, armenii din Artsakh s-au lovit de numeroase probleme umanitare – mai mult de 90 de mii de armeni din Artsakh au fost forțați să-și părăsească propriile locuințe, dar majoritatea dintre ei au revenit în prezent în Artsakh. Mai mult de 40 de mii de persoane au rămas fără case și proprietăți, obiecte de infrastructură vitală a fost distruse, inclusiv școli și spitale. Din acest motiv, Republica Armenia acordă o importanță majoră accesului liber al organizațiilor umanitare internaționale și a altor organisme în Artsakh, fapt extrem de important în contextul soluționării cuprinzătoare și eficiente a crizei umanitare rezultate în urma războiului. Chiar și la un an de la cele întâmplate, Azerbaidjanul încă ține în captivitate prizonieri armeni de război, militari și civili, încălcând grav angajamentele asumate prin semnarea Acordului Trilateral din 9 noiembrie, dar și dreptul international umanitar.
După cum se știe, mai multe organizații internationale, printre care și Human Rights Watch, au tratat subiectul crimelor de război săvârșite de Azerbaidjan, iar problema prizonierilor de război militari sau civili este în permanență adusă în față Azerbaidjanului, de țările ce co-prezidează grupul de la Minsk al OSCE. Așadar, este extrem de importantă pentru noi poziția comunității internationale, a instituțiilor Uniunii Europene și a țărilor membre. La rândul său, Armenia întreprinde demersurile necesare în această direcție atât la nivel de stat, dar și în dimensiunea parlamentară sau în interacțiunea cu organizațiile pentru apărarea drepturilor omului, cu instanțele internationale de judecată sau societatea civilă.
Între 13 septembrie și 11 octombrie a.c., la Geneva a avut loc cea de a 48-a Sesiune a Consiliului Drepturilor Omului, în care a fost discutat un spectru larg de chestiuni legate de protecția drepturilor omului și situația respectării drepturilor omului în diverse state, context în care, Republica Armenia a inițiat o Declarație Comună. Nouăsprezece state din toate grupurile regionale ale ONU s-au alăturat acelei Declarații referitoare la protecția dreptului international umanitar și a drepturilor omului și care condamnă uzul ilegal de forță, discursul instigator la ură și propaganda de război la scară largă. A fost reiterat faptul că prizonierii de război, militari și civili trebuie sa fie eliberați și repatriați imediat după încetarea ostilităților. Ținerea în captivitate și prelungirea detenției prizonierilor cu scopul negocierii este interzisă de dreptul internațional umanitar.
Recent am putut vedea că Republica Armenia a intentat o acțiune la Curtea Internațională de Justiție pentru a preveni încălcări ulterioare ale Convenției internaționale de eliminare a discriminării rasiale împotriva armenilor de către Azerbaidjan. Armenia a accentuat faptul că mecanismele Națiunilor Unite pentru drepturile omului și procedurile speciale ar trebui să aibă, în acest sens, un rol preventiv specific. Între timp, Azerbaidjanul ignoră adresele și solicitările venite din partea titularilor mandatați pentru proceduri speciale ale Consiliului Drepturilor Omului referitoare la încălcările drepturilor internationale ale omului și a Dreptului internațional umanitar în Nagorno-Karabakh.
DefenseRomania: Care este situația în regiune, la etapa actuală și care este poziția Republicii Armenia referitoare la perspectivele soluționării pe cale pașnică a conflictului?
E.S. Sergey Minasyan: Am menționat deja faptul că urmare a încheierii Acordului Trilateral, în Nagorno-Karabakh au fost dislocate trupe de menținere a păcii ale Federației Ruse, care în momentul de față sunt garantul care facilitează siguranța populației armene din Nagorno-Karbakh, cu toate că încă există mici probleme și incidente.
Din păcate, în pofida acordurilor încheiate, acțiunile Azerbaidjanului continua să destabilizeze situația în regiune, mă refer, în special, la cele întâmplate în primăvara anului curent, atunci când Azerbaidjanul a invadat teritoriul de la granița cu Armenia și a creat probleme în desfășurarea activităților agricole, a legăturilor de transport între localitățile armenești, care traversează teritoriile aflate sub controlul Azerbaidjanului.
Mai mult decât atât, autoritățile azere nu doar că își continuă politica ostilă față de poporul din Artsakh, dar au și redenumit așezări armenești ajunse sub controlul lor, au distrus și profanat lăcașuri de cult și obiecte de patrimoniu cultural. Aceste acțiuni și epurările entice complete ale populației armenești relevă încă o dată faptul că garantarea siguranței fizice și a dreptului la viață al armenilor din Artsakh sunt imposibile sub jurisdicția Azerbaidjanului.
Realitățile conturate în baza uzului de forță, a încălcărilor masive ale drepturilor omului, precum și acțiunile consistente de natură similară înfăptuite de Azerbaidjan după război, nu pot crea o bază sustenabilă pentru siguranța și pacea din regiune. Soluționarea cuprinzătoare și durabilă a conflictului din Nagorno-Karabakh presupune determinarea statutului Artsakhului, luînd în considerare respectarea dreptului inalienabil la autodeterminare, asigurarea securității poporului din Artsakh, întoarcerea în siguranță și cu demnitate a populației strămutate în locurile sale de baștină din Nagorno-Karabakh, conservarea patrimoniului cultural și religios armean de pe teritoriile ajunse sub controlul Azerbaidjanului.
E de la sine înțeles că Armenia va pleda constant pentru restaurarea și protecția drepturilor poporului din Artsakh și nu va precupeți niciun efort pentru a obține o soluționare justă, cuprinzătoare și durabilă a conflictului din Nagorno-Karabakh, garantând dreptul armenilor din Artsakh la o viață sigură și demnă în Patria lor.
De asemenea, este absolut evident că nu poate exista nicio alternativă la soluționarea pașnică a acestei chestiuni și deopotrivă cu determinarea statutului Nagorno-Karabakhului, în baza principiilor și deciziilor co-președinților grupului de la Minsk al OSCE, este imperios necesară și instaurarea unui mediu pașnic și stabil și deblocarea tuturor căilor de comunicație în regiune și crearea condițiilor pentru o democratizare completă, protejarea drepturilor omului și soluționarea problemelor de ordin umanitar.
Și în acest context, este importantă initiativa diplomației române susținută de 10 state europene și de Josep Borrell, Înaltul reprezentant al Uniunii Europene pentru Afaceri Externe şi Politici de Securitate. În cadrul acestei initiative, în vara a.c. a avut loc vizita în regiune a Ministrului Afacerilor Externe al României, Bogdan Aurescu, însoțit de omologii săi din Austria și Lituania, în cadrul căreia, au avut loc întrevederi cu conducătorii statelor din Caucazul de Sud. Sperăm că initiativa diplomației române va contribui, în primul rând, la soluționarea chestiunilor actuale și urgente cum ar fi cele de ordin umanitar, dar și la crearea unui mediu favorabil instaurării unei păci durabile, respectând standardele europene în domeniul democrației, a statului de drept și protejarea drepturilor omului.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
În cadrul unei reuniuni desfășurate pe 02.09.2022, în localitatea Visby de pe Insula Gotland din Marea Baltică, miniștrii apărării din statele baltice și o serie de țări din nordul Europei au convenit asupra extinderii cooperării regionale, după aderarea Finlandei și Suediei la NATO.
Ministrul Afacerilor Externe, Bogdan Aurescu, prezent la vineri la cea de-a VI-a ediţie a Black Sea and Balkans Security Forum, a precizat că preşedintele Federaţiei Ruse, Vladimir Putin, şi-a calculat "foarte greşit" planurile în privinţa războiului din Ucraina şi, în loc să despartă membrii NATO şi UE, "a contribuit la o unitate fără precedent".
Premierul Nicolae Ciucă, prezent vineri la cea de-a VI-a ediţie a Black Sea and Balkans Security Forum, a precizat că statele Parteneriatului Estic, "pe care agresiunea rusă le-a pus în faţa unor ameninţări existenţiale", trebuie sprijinite şi mai intens în parcursul european, dând ca exemplu acţiunea României în susţinerea Republicii Moldova.
Regiunea Mării Negre devine "o miză mai mare ca oricând" din perspectivă geopolitică, a declarat prim-ministrul Nicolae Ciucă, prezent vineri la cea de-a VI-a ediţie a Black Sea and Balkans Security Forum.
Mircea Geoană, secretarul general adjunct al NATO, a discutat despre contraofensiva ucraineană în Herson și despre ofensiva ocupantului rus în Donbas.
În cursul acestei zile MApN a înaintat Parlamentului o solicitare privind acordul pentru achiziționarea dronelor turcești Bayraktar TB2. Anunțul a surprins pe toată lumea.
New Strategy Center lansează joi, 1 septembrie, volumul Viitorul război și apărarea Europei, scris de reputații experți americani în securitate și relații internaționale, Generalul (rez.) John R. Allen și Generalul-locotenent (rez.) Ben Hodges, precum și de profesorul britanic Julian Lindley-French.
New Strategy Center organizează, în perioada 2-3 septembrie, a șasea ediție a conferinței internaționale Black Sea and Balkans Security Forum, în parteneriat cu Universitatea de Științe Agronomice și Medicină Veterinară din București.
Ideea privind constituirea unui sistem unificat de apărare antiaeriană pentru zona baltică - în special, a fost lansată, ieri, de cancelarul german Olaf Scholz, în cadrul vizitei din Cehia.
În pofida faptului că se încearcă recuperarea anilor în care Armata a fost subfinanțată și achiziționarea cât mai rapidă a unor sisteme de ultimă generație precum Patriot, HIMARS sau de generația a IV-a cum e cazul avioanelor de luptă, se trece cu vederea importanța infrastructurii fără de care această tehnică nu poate fi utilizată. Același lucru e valabil și cu soldații aliați care sunt dislocați în țara noastră cu tehnica din dotare.
DefenseRomania vă invită să urmăriți vineri, 26 august 2022, o nouă ediție a emisiunii „Obiectiv EuroAtlantic”.
Generalul (r.) Mircea Mîndrescu consideră că România ar fi trebuit să dezvolte un sistem de tup A2AD și să devină un arici la Marea Neagră, încă din 2014 de cât Federația Rusă a anexat ilegal Crimeea și a dezvoltat un asemenea sistem.
Într-un interviu acordat cotidianului Rzeczpospolita, ministrul polonez al Apărării, Mariusz Blaszczak, a declarat miercuri că "războiul de dincolo de granița estică a Poloniei a arătat tuturor cât de importanți sunt cetățenii obișnuiți, pregătiți pentru armată, pentru apărarea unei țări'', iar Varşovia intenţionează să aloce circa 120 de miliarde de euro până în 2035 pentru programul de modernizare şi extindere a armatei, adoptat anul trecut.
Forțele Aeriene ucrainene au informat că duminică, 21 august, o subunitate de apărare antiaeriană din cadrul Comandamentului Aerian „Centru” a distrus o dronă rusească de recunoaștere, pe direcția sud-est. Pentru a distruge ținta, militarii ucraineni au folosit sistemul de apărare antiaeriană 9K37M1 „Buk-M1”.
Generalul (r.) Mircea Mîndrescu consideră că Federația Rusă nu va face vreun gest necugetat prin atacarea unui stat membru NATO, în ciuda amenințărilor Moscovei, inclusiv împotriva statelor baltice.
Relațiile egipteano-americane sunt amenințate cu un regres, după o îmbunătățire în perioada recentă reprezentată de întâlnirea dintre președintele Abdel Fattah El-Sisi și Joe Biden în marja summit-ului Jeddah din Arabia Saudită (16 iulie), urmată de un apel telefonic în care Biden a mulțumit Egiptului pentru rolul său în medierea ce a condus la acordul de încetare a focului în urma agresiunii israeliene asupra Fâșiei Gaza, la începutul acestei luni.
În prezent, Turcia desfășoară o campanie limitată de lovire a milițiilor kurde din Siria, dar escaladarea fricțiunilor poate conduce ușor către o operație de amploare care va complica relațiile dintre Ankara și Moscova și ar putea împinge milițiile kurde să se apropie de Damasc și să pună capăt alianței lor cu SUA.
DefenseRomania vă invită să urmăriți vineri, 19 august 2022, o nouă ediție a emisiunii „Obiectiv EuroAtlantic”.
La o simplă privire asupra evoluției luptelor din Ucraina se poate spune că războiul a rămas blocat de luni bune într-o fază în care preocuparea principală a ambelor părți, dar în special a Rusiei, este utilizarea intensivă și diversificată a sistemelor de artilerie și rachete. În ultimele zile, însă, au apărut tot mai multe indicii că armata rusă va face o schimbare majoră în concepția de desfășurare a operațiilor militare, cel puțin în estul Ucrainei.
În Fâșia Gaza, controlată de gruparea teroristă palestineană Hamas, activează și Jihadul Islamic, cealaltă grupare teroristă importantă din Gaza, care s-a aflat în această lună în centrul unor confruntări de amploare cu forțele armate israeliene (IDF), după ce Jihadul Islamic a lansat din Gaza spre Israel peste 1.000 de rachete.
Un contingent de aproximativ treizeci de militari germani a sosit în Bosnia și Herțegovina pe 16 august, ca parte a misiunii de menținere a păcii a Uniunii Europene în agitatul stat balcanic, mișcare care a fost imediat criticată de ambasada Rusiei.
Războiul din Ucraina stagnează de câteva luni în faza actuală în care cele mai importante tipuri de arme implicate sunt sistemele de artilerie și rachete, responsabile pentru majoritatea pierderilor suferite de ambele părți.
Franța încearcă să construiască o nouă strategie în regiunea Sahel din Africa de Vest, alegându-și ca bază Nigerul, pentru a preveni extinderea terorismului și a înfrunta influența rusă, încercând astfel să evite "greșelile" pe care le-a făcut în Mali.
După ocuparea şi anexarea Peninsulei Crimeea în 2014, Federația Rusă a transformat acest loc, când o zonă turistică destul de frecventată, într-o bază militară, adăugând la portul principal al Flotei Mării Negre din Sevastopol, o rețea de baze aeriene şi multe sisteme de de apărare aeriană și apărare costieră.
DefenseRomania vă invită să urmăriți vineri, 12 august 2022, o nouă ediție a emisiunii „Obiectiv EuroAtlantic”.
Fostul șef al Statului Major General al Forțelor Armate ale Federației Ruse din perioada 2004-2008, general de armată Yuri Baluyevsky, apreciază că dronele comerciale simple de tip quadrocopter de producție chinezească au făcut o adevărată revoluție în întrebuințarea artileriei tradiționale.
China şi-a retras o promisiune de a nu trimite trupe sau personal administrativ în Taiwan după ce va lua insula înapoi, arată un document oficial publicat miercuri, citat de Reuters, care semnalează totodată decizia preşedintelui Xi Jinping de a acorda mai puţină autonomie decât a sugerat anterior.
Ca urmare a vizitei efectuate în Taiwan de Nancy Pelosi, speakerul Camerei Reprezentanților și al treilea om în statul american, China a demarat exerciții militare de amploare în jurul insulei pe care o revendică.
Pe fondul tensiunii în creștere cu Rusia, miniștrii apărării din Suedia, Norvegia și Danemarca au convenit luni să consolideze cooperarea comună în domeniul apărării.
Polonezii au efectuat o analiză a capcităților de luptă a forțelor armate române în contextul agresiunii ruse din Ucraina și în contextul în care România va aloca 2.5% din PIB pentru Apărare.
Federația Rusă începe să scoată din depozite cea mai veche versiune a tancului T-72 pentru înarmarea trupelor mobilizate care urmează să ia parte la agresiune militară asupra Ucrainei.
Dictatorul rus Vladimir Putin trece de punctul fără întoarcere, ceea ce va duce la un război prelungit, scrie The Guardian.
Vineri, la ora 15, Moscova plănuiește să organizeze o ceremonie publică: ”semnarea tratatelor de aderare la Rusia”.
Procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie, în colaborare cu autorităţile din Statele Unite ale Americii, au efectuat percheziţii în mai multe locuri din ţară într-un dosar în care sunt vizate fapte de corupţie, a informat DNA.
Potrivit mai multor imagini publicate pe reţele de socializate, militarii ucraineni au capturat de la forţele ruse de ocupaţie cea mai recentă versiune a obuzierului autopropulsat de 152 mm 2S19 de fabricație rusă, numită 2S19-SM2 sau 2S33.
Kremlinul a anunţat vineri că va considera atacurile asupra oricăror părţi din regiunile Ucrainei pe care urmează să le anexeze în cursul zilei drept acte de agresiune împotriva Rusiei înseşi, transmite Reuters.
Se pare că decizia lui Putin de a modifica prin forță granițele a fost picătura care a umplut paharul răbdării chiar și pentru ultimii aliați importanți ai Kremlinului.
În cadrul întâlnirii cu atașatul militar al Ucrainei, Vitali Moskalenko, care a avut loc pe 27 septembrie, ministrul interimar al apărării din Bulgaria, Dimitar Stoianov, a refuzat pentru a doua oară furnizarea de armament greu Ucrainei.
Două sisteme de tip M142 HIMARS, precum și aproximativ 12 militari, au fost trimise de armata americană în Letonia, unde sistemele de rachete au participat la exercițiul "Namejs 2022" - în cadrul căruia a fost testa capacitate de desfășurare rapidă a armelor de precizie cu rază lungă de acțiune pe flancul estic al NATO.
Pepartamentul Apărării din SUA face demersuri pentru a crea un comandament cu sediul în Germania care să se ocupe de coordonarea ajutorului militar destinat Kievului şi de antrenarea militarilor ucraineni, a informat joi cotidianul american The New York Times, citat de EFE.
Forţele ucrainene au cucerit întreg teritoriul oraşului Kupiansk şi au alungat trupele ruse din poziţiile de pe malul estic al râului Oskil, care desparte oraşul din nord-estul Ucrainei.
Norvegia și Coreea de Sud își intensifică cooperarea în domeniul apărării și securității. Compania sud-coreeană Hyundai Rotem a emis un comunicat de presă în care anunță că a fost semnat, pe 28 septembrie, un acord de cooperare cu compania norvegiană Kongsberg Defense & Aerospace AS.
DefenseRomania vă invită să urmăriți vineri, 30 septembrie 2022, de la ora 11.15, o nouă ediție a emisiunii „Obiectiv EuroAtlantic”.
În urmă cu două zile, pe o autostradă din Germania au fost observate camioane de mare tonaj încărcate cu echipament militar. Mai mulţi martori oculari au publicat imagini pe rețelele de socializare. În urma analizării acestora, vehiculele militare s-au dovedit a fi transportoare blindate canadiene LAV Super Bison. Ulterior, au apărut informaţii că aceste transportoare blindate sunt parte dintr-un pachet de asistenţă militară oferite Ucrainei de către Canada.
Preşedintele rus, Vladimir Putin, a recunoscut independenţa regiunilor ucrainene Herson şi Zaporojie, potrivit unor decrete prezidenţiale publicate joi seară, cu o zi înainte ca Rusia să finalizeze anexarea lor, notează AFP.
Compania turcă ASELSAN și Șantierul Naval SEFINE au prezentat în premieră nava de suprafață fără pilot (USV), sau colocvial spus drona maritimă „MARLIN”, în două exerciții NATO desfășurate în Portugalia în a doua jumătate a lunii septembrie 2022.
Declarațiile tot mai agresive ale președintelui Putin erau de neconceput în urmă cu câteva luni.
România are nevoie, mai mult ca oricând, de o reîmprospătare a efectivelor Armatei Române, arată gen (r.) Virgil Bălăceanu.
Conflictele din fosta URSS, între care şi cel în desfăşurare dintre Rusia şi Ucraina, sunt, "bineînţeles", rezultatul "prăbuşirii Uniunii Sovietice", a declarat joi preşedintele rus Vladimir Putin, care a acuzat Occidentul că seamănă discordie, relatează Agerpres, care citează AFP.
Ministerul Apărării Naționale a exprimat un punct de vedere oficial cu privire la situația radarului AN/FPS-117, instalat la Unitatea Militară 1803L Cârcea, jud. Dolj, aflat în centrul unor controverse cu privire la construcția unui hipermarket Lidl în zonă.
Interconectorul de gaze Grecia-Bulgaria ar însemna permite României să își diversifice sursele din care se aprovizionează cu gaze.
Infanteriștii marini ai Regimentului 307 Infanterie Marină din Babadag au desfășurat, în perioada 19-23 septembrie, exercițiul multinațional întrunit „Heracleea 22”, în raionul Mahmudia din Delta Dunării.
NATO va răspunde, probabil, cu un atac convențional asupra forțelor ruse din Ucraina, dacă Moscova va folosi arma nucleară pe teritoriul ucrainean, a precizat șeful diplomației poloneze.
Guvernul a aprobat, joi, Programul strategic de dezvoltare a infrastructurii aeroportuare la Societatea Naţională Aeroportul Internaţional Mihail Kogălniceanu, Constanţa, pentru perioada 2022-2030.
Deși Armata Rusă este amenințată cu înfrângerea la Lîman, media rusă continuă propaganda deșănțată.
Consiliul Atlanticului de Nord (NAC) a emis o declarație cu privire la deteriorarea conductelor de gaz, Nord Stream.
Pe 28 septembrie, nava de desant britanică "HMS Alibon" a andocat în portul Tripoli, într-un eveniment de excepție, Ambasada Marii Britanii în Libia, anunțând că este prima navă a Marinei Regale Britanice care a andocat în această țară în ultimii opt ani.
Presa occidentală și mai multe surse de monitorizare de pe Twitter și Telegram au informat că marinarii ruși au instalat bariere speciale la intrarea în Golful Sevastopol, unde se află cea mai mare bază navală a Flotei ruse din Marea Neagră (FRMN).
Operațiunile desfășurate de autoritățile muntenegrene ar face parte dintr-o anchetă mai amplă, realizată la nivel internațional.
Faptul că așa-zisa operațiune militară specială a Federației Ruse în primele luni ale invaziei din Ucraina a fost un fiasco nu mai e niciun secret.
Preşedintele Federaţiei Ruse, Vladimir Putin, va semna vineri tratatele privind anexarea la Rusia a regiunilor ucrainene Doneţk, Lugansk, Herson şi Zaporojie, a anunţat joi Kremlinul, potrivit Agerpres, care citează agenţiile de presă internaţionale.
România vinde un prim lot format din 20 de tancuri sovietice de tip T-55.
Un avion de atac Su-25 aparținând Forțelor Aeriene ale Bulgariei s-a prăbușit, pe 28.09.2022, în jurul orei locale 14.00, în apropierea Bazei 22 Aeriene din Bezmer.
