Poți descărca aplicația:
Get it on App Store Get it on Google Play
Nagorno-Karabakh - un an de la acordul trilateral. Sergey Minasyan, ambasadorul Armeniei: Catastrofă umanitară după agresiunea azero-turcă
09 noi 2021, 09:54
Excelența Sa Sergey Minasyan, ambasadorul extraordinar și plenipotențiar al Republicii Armenia în România, ne-a acordat în exclusivitate un interviu în contextul împlinirii unui an de la semnarea acordului trilateral de încetare a focului în Nagorno-Karabakh ca urmare a ofensivei din septembrie 2020 a Azerbaidjanului, sprijinit de Turcia.
Foto: Ministerul Apărării din Armenia
EXCLUSIV

Ambasadorul Armeniei la București vorbește despre situația actuală din Nagorno-Karabakh și atrage atenția că în timpul conflictului de anul trecut au fost încălcate grav prevederile dreptului umanitar și militar.

Erevanul denunță o „adevărată catastrofă umanitară” și cere Consiliului Europei și organismelor internaționale să deruleze anchete cu privire la situația extrem de gravă din regiune.

Autoritățile azere nu doar că nu și-au respectat angajamentele asumate, dar în războiul din toamna anului trecut au și încălcat grav prevederi ale dreptului umanitar și militar, fapte care au provocat o adevărată catastrofă umanitară, consecințele căreia nu au fost nici acum soluționate, ceea ce, în mod evident, trebuie să facă obiectul cercetării Consiliului Europei și al altor organisme internaționale” - Excelența Sa Sergey Minasyan, ambasadorul extraordinar și plenipotențiar al Republicii Armenia în România.

Redăm integral interviul acordat de Excelența Sa Sergey Minasyan, ambasadorul extraordinar și plenipotențiar al Republicii Armenia în România, la un an de la semnarea cordului trilateral de încetare a focului în Nagorno-Karabakh.

G Ad:

 

„Azerbadjanul n-a fost niciodată interesat de soluționarea pe cale pașnică a conflictului”

 

DefenseRomania: La 9 noiembrie s-a împlinit un an de la semnarea acordului trilateral de încetare a acțiunilor militare în Nagorno-Karabakh. Ce s-a întâmplat după părerea dumneavoastră?

E.S. Sergey Minasyan: După cum știți, pe 27 septembrie 2020, Azerbaidjan, cu implicarea și sprijinul direct al Turciei, dar și cu participarea luptătorilor teroriști străini din Orientul Mijlociu au pornit un război la scară largă împotriva regiunii Negorno-Karabakh, cu scopul de a priva poporul armean din Artsakh de dreptul la o viață liberă și sigură în propria-i Patrie, stăpânindu-și destinul după bunul său plac.

Războiul, care a durat 44 de zile, a fost însoțit de încălcări grave ale dreptului internațional umanitar și ale drepturilor omului, crime de război și alte atrocități în masă săvârșite de Azerbaidjan. În timpul ostilităților, forțele armate ale Azerbaidjanului au țintit deliberat cu lovituri de artilerie și aeriene, folosind chiar și armament interzis spre obiecte de infrastructură civilă și așezări pașnice, inclusiv capitala Stepanakert, ceea ce a dus la pierderi de vieți omenești și distrugeri. Crimele comise au fost întărite cu documente și prezentate în totalitate organizațiilor și instituțiilor internaționale specializate. Lucrările în această direcție continuă în cadrul diverselor platforme internaționale.

Politica armenofobă și amenințările considerabile privind uzul de forță la care recurge, de ani de zile, conducerea Azerbaidjanului: respingerea propunerilor venite din partea mediatorilor internaționali privind soluționarea conflictului și consolidarea armistițiului; încălcarea sistematică și cu regularitate a prevederilor acordului de încetare a focului; acumularea excesivă de armament prin încălcarea angajamentelor internaționale și organizarea exercițiilor militare ofensive de-a lungul liniei de contact; refuzul de a da curs apelului Secretarului General al ONU pentru instaurarea unui armistițiu global, precum și declarațiile de după război prin care se neagă existența Nagorno-Karabakhului, dar și alte acțiuni - demonstrează că Azerbadjanul n-a fost niciodată interesat de soluționarea pe cale pașnică a conflictului. Acest fapt a fost confirmat încă o dată acum o săptămână, atunci când Curtea Europeană a Drepturilor Omului a acuzat autoritățile azere de torturarea a doi armeni, locuitori de la granița cu țara învecinată, care în 2014, au ajuns din întâmplare pe teritoriul Azerbaidjanului.  

Azerbaidjanul a împiedicat considerabil eforturile comunității internaționale, în special cel al țărilor ce co-prezidează Grupul de la Minsk al OSCE – singurul format mandatat internațional, de a instaura un armistițiu umanitar.  După cum știți, cele trei acorduri de încetare a focului obținute la nivel ministerial la inițiativa Rusiei, Franței și a Statelor Unite nu au fost implementate. Acordul trilateral de încetare a focului semnat, la inițiativa Președintelui Rusiei, la data de 9 noiembrie 2020, urmat de dislocarea trupelor rusești de menținere a păcii, au oprit agresiunea azeră și au creat condiții pentru asigurarea securității complete a populației în Artsakh.

Ar trebui remarcat și faptul că agresiunea Azerbaidjanului împotriva Nagorno-Karabakhului, dincolo de toate celelalte, a fost și o încălcare gravă a angajamentelor asumate de autoritățile de la Baku în momentul aderării la Consiliul Europei, dar și în cadrul cooperării cu alte organizații internaționale pentru soluționarea conflictului exclusiv pe cale pașnică și în baza compromisurilor politice. Autoritățile azere nu doar că nu și-au respectat angajamentele asumate, dar în războiul din toamna anului trecut au și încălcat grav prevederi ale dreptului umanitar și militar, fapte care au provocat o adevărată catastrofă umanitară, consecințele căreia nu au fost nici acum soluționate, ceea ce, în mod evident, trebuie să facă obiectul cercetării Consiliului Europei și a altor organisme internaționale.

 

„Catastrofă umanitară după agresiunea azero-turcă”

 

DefenseRomania: Ați menționat consecințele catastrofei umanitare, vă rugăm să ne dați mai multe detalii referitoare la această situație?

E.S. Sergey Minasyan: Cum am menționat deja, în urma agresiunii azero-turce împotriva Artsakhului, armenii din Artsakh s-au lovit de numeroase probleme umanitare – mai mult de 90 de mii de armeni din Artsakh au fost forțați să-și părăsească propriile locuințe, dar majoritatea dintre ei au revenit în prezent în Artsakh. Mai mult de 40 de mii de persoane au rămas fără case și proprietăți, obiecte de infrastructură vitală a fost distruse, inclusiv școli și spitale. Din acest motiv, Republica Armenia acordă o importanță majoră accesului liber al organizațiilor umanitare internaționale și a altor organisme în Artsakh, fapt extrem de important în contextul soluționării cuprinzătoare și eficiente a crizei umanitare rezultate în urma războiului. Chiar și la un an de la cele întâmplate, Azerbaidjanul încă ține în captivitate prizonieri armeni de război, militari și civili, încălcând grav angajamentele asumate prin semnarea Acordului Trilateral din 9 noiembrie, dar și dreptul international umanitar.

După cum se știe, mai multe organizații internationale, printre care și Human Rights Watch, au tratat subiectul crimelor de război săvârșite de Azerbaidjan, iar problema prizonierilor de război militari sau civili este în permanență adusă în față Azerbaidjanului, de țările ce co-prezidează grupul de la Minsk al OSCE. Așadar, este extrem de importantă pentru noi poziția comunității internationale, a instituțiilor Uniunii Europene și a țărilor membre. La rândul său, Armenia întreprinde demersurile necesare în această direcție atât la nivel de stat, dar și în dimensiunea parlamentară sau în interacțiunea cu organizațiile pentru apărarea drepturilor omului, cu instanțele internationale de judecată sau societatea civilă.

Între 13 septembrie și 11 octombrie a.c., la Geneva a avut loc cea de a 48-a Sesiune a Consiliului Drepturilor Omului, în care a fost discutat un spectru larg de chestiuni legate de protecția drepturilor omului și situația respectării drepturilor omului în diverse state, context în care, Republica Armenia a inițiat o Declarație Comună. Nouăsprezece state din toate grupurile regionale ale ONU s-au alăturat acelei Declarații referitoare la protecția dreptului international umanitar și a drepturilor omului și care condamnă uzul ilegal de forță, discursul instigator la ură și propaganda de război la scară largă. A fost reiterat faptul că prizonierii de război, militari și civili trebuie sa fie eliberați și repatriați imediat după încetarea ostilităților. Ținerea în captivitate și prelungirea detenției prizonierilor cu scopul negocierii este interzisă de dreptul internațional umanitar.

Recent am putut vedea că Republica Armenia a intentat o acțiune la Curtea Internațională de Justiție pentru a preveni încălcări ulterioare ale Convenției internaționale de eliminare a discriminării rasiale împotriva armenilor de către Azerbaidjan. Armenia a accentuat faptul că mecanismele Națiunilor Unite pentru drepturile omului și procedurile speciale ar trebui să aibă, în acest sens, un rol preventiv specific. Între timp, Azerbaidjanul ignoră adresele și solicitările venite din partea titularilor mandatați pentru proceduri speciale ale Consiliului Drepturilor Omului referitoare la încălcările drepturilor internationale ale omului și a Dreptului internațional umanitar în Nagorno-Karabakh.

 

Ambasadorul Armeniei la București denunță faptul că Azerbaidjanul continuă destabilizarea regiunii

 

DefenseRomania: Care este situația în regiune, la etapa actuală și care este poziția Republicii Armenia referitoare la perspectivele soluționării pe cale pașnică a conflictului?

E.S. Sergey Minasyan: Am menționat deja faptul că urmare a încheierii Acordului Trilateral, în Nagorno-Karabakh au fost dislocate trupe de menținere a păcii ale Federației Ruse, care în momentul de față sunt garantul care facilitează siguranța populației armene din Nagorno-Karbakh, cu toate că încă există mici probleme și incidente.

Din păcate, în pofida acordurilor încheiate, acțiunile Azerbaidjanului continua să destabilizeze situația în regiune, mă refer, în special, la cele întâmplate în primăvara anului curent, atunci când Azerbaidjanul a invadat teritoriul de la granița cu Armenia și a creat probleme în desfășurarea activităților agricole, a legăturilor de transport între localitățile armenești, care traversează teritoriile aflate sub controlul Azerbaidjanului.

Mai mult decât atât, autoritățile azere nu doar că își continuă politica ostilă față de poporul din Artsakh, dar au și redenumit așezări armenești ajunse sub controlul lor, au distrus și profanat lăcașuri de cult și obiecte de patrimoniu cultural. Aceste acțiuni și epurările entice complete ale populației armenești relevă încă o dată faptul că garantarea siguranței fizice și a dreptului la viață al armenilor din Artsakh sunt imposibile sub jurisdicția Azerbaidjanului.

Realitățile conturate în baza uzului de forță, a încălcărilor masive ale drepturilor omului, precum și acțiunile consistente de natură similară înfăptuite de Azerbaidjan după război, nu pot crea o bază sustenabilă pentru siguranța și pacea din regiune. Soluționarea cuprinzătoare și durabilă a conflictului din Nagorno-Karabakh presupune determinarea statutului Artsakhului, luînd în considerare respectarea dreptului inalienabil la autodeterminare, asigurarea securității poporului din Artsakh, întoarcerea în siguranță și cu demnitate a populației strămutate în locurile sale de baștină din Nagorno-Karabakh, conservarea patrimoniului cultural și religios armean de pe teritoriile ajunse sub controlul Azerbaidjanului.

E de la sine înțeles că Armenia va pleda constant pentru restaurarea și protecția drepturilor poporului din Artsakh și nu va precupeți niciun efort pentru a obține o soluționare justă, cuprinzătoare și durabilă a conflictului din Nagorno-Karabakh, garantând dreptul armenilor din Artsakh la o viață sigură și demnă în Patria lor.

De asemenea, este absolut evident că nu poate exista nicio alternativă la soluționarea pașnică a acestei chestiuni și deopotrivă cu determinarea statutului Nagorno-Karabakhului, în baza principiilor și deciziilor co-președinților grupului de la Minsk al OSCE, este imperios necesară și instaurarea unui mediu pașnic și stabil și deblocarea tuturor căilor de comunicație în regiune și crearea condițiilor pentru o democratizare completă, protejarea drepturilor omului și soluționarea problemelor de ordin umanitar.

Și în acest context, este importantă initiativa diplomației române susținută de 10 state europene și de Josep Borrell, Înaltul reprezentant al Uniunii Europene pentru Afaceri Externe şi Politici de Securitate. În cadrul acestei initiative, în vara a.c. a avut loc vizita în regiune a Ministrului Afacerilor Externe al României, Bogdan Aurescu, însoțit de omologii săi din Austria și Lituania, în cadrul căreia, au avut loc întrevederi cu conducătorii statelor din Caucazul de Sud.  Sperăm că initiativa diplomației române va contribui, în primul rând, la soluționarea chestiunilor actuale și urgente cum ar fi cele de ordin umanitar, dar și la crearea unui mediu favorabil instaurării unei păci durabile, respectând standardele europene în domeniul democrației, a statului de drept și protejarea drepturilor omului.  

Google News icon  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News

Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Get it on App Store
Get it on Google Play
Conflictul din Ucraina activează cooperarea regională: Statele baltice și țările din nordul Europei strâng rândurile în fața amenințării rusești
Bogdan Aurescu, prezent la forumul Black Sea and Balkans Security: Putin şi-a calculat foarte greşit planurile. A încercat să ne despartă
Nicolae Ciucă, prezent la forumul Black Sea and Balkans Security: Agresiunea rusă a pus statele Parteneriatului Estic în faţa unor ameninţări existenţiale
Nicolae Ciucă, prezent la forumul Black Sea and Balkans Security: Regiunea Mării Negre devine o miză mai mare ca oricând din perspectivă geopolitică
Contraofensiva Ucrainei nu e masivă ci are rolul preluării inițiativei. Rusia s-a împotmolit într-un moment favorabil militar
Achiziția dronelor pentru Armata României: Bayraktar TB2 vs. Watchkeeper X. Sau amândouă
Lansarea cărții „Viitorul război și apărarea Europei” în România. Volumul, semnat de generaliii Ben Hodges, John R. Allen și profesorul Julian Lindley-French
DefenseRomania: Black Sea and Balkans Security Forum. Ziua 2 de Conferință | Războiul din Ucraina și securitatea în regiune, subiecte ale conferinței
Propunerea Germaniei privind un sistem comun de apărare antiaeriană în nordul Europei arată mai degrabă o UE divizată
Tehnica de ultimă generație a României, „paralizată” fără infrastructură adecvată. Trupele aliate au și ele nevoie de construcții rapide
EXCLUSIV
Tentativa de asasinare a lui Aleksandr Dughin și forțele speciale ucrainene | Generalul Marius Crăciun, la Obiectiv EuroAtlantic la DefenseRomania
România trebuie să devină un arici în Marea Neagră. Generalul Mîndrescu: Noi nu ne vom duce niciodată peste Rusia
Mariusz Blaszczak: Accelerarea modernizării forţelor armate poloneze, singurul răspuns corect la atacul barbar al Rusiei asupra Ucrainei
Un Buk-M1 ucrainean doborând o dronă rusă arată că în lupta antidronă, interceptorul poate fi mult mai scump decât UAV-ul distrus (Video)
Generalul Mîndrescu: O confruntare cu NATO ar duce la distrugerea Rusiei. Depozitele ruse - obligate să fie pregătite pentru acel „dar dacă”
Acceptarea avioanelor de luptă Suhoi-35 și înghețarea recunoașterii Kosovo afectează semnificativ relațiile dintre Cairo și Washington
Tensiunile dintre armata turcă și milițiile kurde din nordul Siriei pot influența decisiv relațiile ruso-turce și implicarea SUA în regiune
EXCLUSIV
Atacurile din Crimeea și punctele cheie de pe Flancul NATO: Polonia și România | Generalul Mircea Mîndrescu, la Obiectiv EuroAtlantic la DefenseRomania
EXCLUSIV
Afluxul de rachete și sisteme S-300 rusești către Ucraina ar putea indica trecerea la o nouă fază a luptelor
Forțele armate israeliene (IDF). Foto: IDF @Official
EXCLUSIV
Cum e atacat Israelul de către Iran direct din Gaza prin proxy. Teheranul pompează zeci de milioane de dolari în susținerea războiului
Trupele germane revin în misiunea EUFOR de menținere a păcii în Bosnia
Obuzier 2A65 Msta-B de 152 mm. Sursă foto: Ministerul Apărării din Rusia
EXCLUSIV
Artileria rusă domină doar numeric în Ucraina. Rezervele sunt „sufocante”, dar slabe calitativ
Franța include Nigerul în noua sa strategie de limitare a influenței ruse în Africa de Vest
Atacarea bazei ruse de la Novofedorivka poate fi doar începutul. Există alte două bază militare ruse la fel de importante pe care armata ucraineană le-ar putea ataca
Sursă foto: MApN
EXCLUSIV
Criza războiului, „winter is coming” în Europa și achiziția de F-16 a României | Nicu Fălcoi, la Obiectiv EuroAtlantic la DefenseRomania
Fost înalt oficial militar rus: “O chinezărie” a făcut ca artileria să redevină “Zeul războiului”
China nu renunţă la unificarea forţată cu Taiwanul: Beijingul îşi retrage promisiunea de a nu trimite trupe pe insulă
Armata de Eliberare a Poporului, în timpul unor exerciții militare. Sursă foto: Ministerul Apărării din China
EXCLUSIV
Cum se pregătește Taiwanul de o posibilă invazie a Chinei. Ion Petrescu: Pe insulă există adăposturi subterane pe care Ucraina nu le are
Suedia, Norvegia și Danemarca își consolidează apărarea împotriva amenințării ruse
Polonezii fac radiografia Armatei române: Avioanele F-16 - capacitate limitată de a apăra singure spațiul aerian al României

Ştiri Recomandate

Rămasă fără tehnică militară modernă, armata rusă scoate de la naftalină cele mai vechi versiuni ale tancului T-72
Anexare, minut cu minut. Punct fără întoarcere. Putin proclamă anexarea a 4 regiuni. ”Ne vom face propriile reguli”
Procurorii DNA și cei americani au efectuat percheziții la baza militară de la Mihail Kogălniceanu
Militarii ucraineni au capturat de la ruşi cea mai nou versiune a obuzierului autopropulsat 2S19-SM2
Kremlinul: Orice atac asupra teritoriilor ucrainene anexate va fi considerat un atac asupra Rusiei
Anexarea teritoriilor din Ucraina, linia roșie pe care Moscova a traversat-o. Aliații lui Putin încep să se distanțeze de politica sinucigașă a Moscovei
Bulgaria nu va furniza Ucrainei armament greu, în pofida solicitărilor repetate ale Kievului
Pentru a respinge o eventuală agresiune militară, SUA şi-a testat capacitatea de a desfăşura sisteme HIMARS pe flancul estic al NATO
Statele Unite fac demersuri pentru a crea un comandament în Germania care să coordoneze ajutorul militar destinat Ucrainei
Ucraina a definitivat cucerirea orașul strategic Kupiansk și a împins forțele ruse de ocupație pe malul estic al râului Oskil
Norvegia urmează exemplul Poloniei şi semnează un acord cu compania sud-coreeană care produce tancul K2 Black Panther
Cu T-55 spre fier vechi, „lista” României include Ambrams și K2 + analiză a conflictului din Ucraina | Generalul (r.) Dan Grecu, la Obiectiv EuroAtlantic la DefenseRomania
Canada îşi respectă promisiunile faţă de Ucraina. Primele transportoare blindate LAV urmează să ajungă la Forţele Armate Ucrainene
Vladimir Putin a recunoscut independenţa regiunilor Herson şi Zaporojie
Turcii au arătat capacitățile noii drone maritime MARLIN care poate fi echipată cu rachete ghidate și torpile antisubmarin
China, pivotul care ar putea fi cheia în criza nucleară. SUA fac încă o încercare pentru a-l aduce pe Putin cu picioarele pe pământ
Gen (r.) Bălăceanu. Rezistența Ucrainei, lecție pentru România: Creșterea efectivelor Armatei și legea pregătirii populației pentru apărare
Putin: Războiul din Ucraina e unul din rezultatele prăbușirii URSS
Radarul Armatei vs. Lidl. MApN prezintă filmul evenimentelor: Armata nu a luat în calcul relocarea radarului AN/FPS-117
O gură de...gaz pentru România: Interconectorul Grecia-Bulgaria. Nicolae Ciucă: Avem asigurată conectarea. Este important și pentru BRUA
Infanteriștii marini români s-au antrenat pentru respingerea unui desant aerian pe Dunăre, pe baza scenariilor din Ucraina (Foto)
Furtuna perfectă a unui conflict NATO-Rusia? Polonia nu exclude ca NATO să trimită trupe în Ucraina
Guvernul român a aprobat programul modernizării aeroportului Mihail Kogălniceanu - punct strategic civil și NATO
NATO ia atitudine privind sabotajul Nord Stream: Avertizează că orice atac asupra infrastructurii critice va primi un răspuns hotărât din partea Alianței
Marea Britanie vrea securizarea rezervelor de gaz ale Libiei: Prima navă a Marinei Regale care acostează în portul Tripoli, după opt ani
Marinarii ruși au închis intrarea în Golful Sevastopol, unde se află baza navală principală a Flotei din Marea Neagră
Muntenegru destructurează un cuib de spionaj rusesc. Fost purtător de cuvânt al MAE muntenegrean, prins că livra informații Moscovei. „Unul dintre arestați lucra de peste zece ani”
Soldați ruși, interceptați când povesteau cum furau echipamente de protecție NATO pentru a le folosi, de la militari morți ucraineni
Kremlinul a anunțat că Putin urmează să semneze mâine alipirea teritoriilor ucrainene la Rusia
România vinde un prim lot de tancuri T-55. Bătrânele tancuri sovietice urmează să fie dezmembrate
Un Su-25 bulgar, recent modernizat în Belarus, s-a prăbușit în Bulgaria. Pilotul a reușit să se catapulteze
Crossuri parteneri
DCBusiness.ro
DCBusiness.ro
DCNews.ro
DCNews.ro
StiriDiaspora.ro
StiriDiaspora.ro
DCMedical.ro
DCMedical.ro
DCBusiness.ro
DCBusiness.ro
DCNews.ro
DCNews.ro
StiriDiaspora.ro
StiriDiaspora.ro
DCMedical.ro
DCMedical.ro