Poți descărca aplicația:
Get it on App Store Get it on Google Play
Nagorno-Karabakh - un an de la acordul trilateral. Sergey Minasyan, ambasadorul Armeniei: Catastrofă umanitară după agresiunea azero-turcă
Strategica
Data actualizării:
Data publicării:
Excelența Sa Sergey Minasyan, ambasadorul extraordinar și plenipotențiar al Republicii Armenia în România, ne-a acordat în exclusivitate un interviu în contextul împlinirii unui an de la semnarea acordului trilateral de încetare a focului în Nagorno-Karabakh ca urmare a ofensivei din septembrie 2020 a Azerbaidjanului, sprijinit de Turcia.
Foto: Ministerul Apărării din Armenia
EXCLUSIV
Foto: Ministerul Apărării din Armenia

Ambasadorul Armeniei la București vorbește despre situația actuală din Nagorno-Karabakh și atrage atenția că în timpul conflictului de anul trecut au fost încălcate grav prevederile dreptului umanitar și militar.

Erevanul denunță o „adevărată catastrofă umanitară” și cere Consiliului Europei și organismelor internaționale să deruleze anchete cu privire la situația extrem de gravă din regiune.

Autoritățile azere nu doar că nu și-au respectat angajamentele asumate, dar în războiul din toamna anului trecut au și încălcat grav prevederi ale dreptului umanitar și militar, fapte care au provocat o adevărată catastrofă umanitară, consecințele căreia nu au fost nici acum soluționate, ceea ce, în mod evident, trebuie să facă obiectul cercetării Consiliului Europei și al altor organisme internaționale” - Excelența Sa Sergey Minasyan, ambasadorul extraordinar și plenipotențiar al Republicii Armenia în România.

Redăm integral interviul acordat de Excelența Sa Sergey Minasyan, ambasadorul extraordinar și plenipotențiar al Republicii Armenia în România, la un an de la semnarea cordului trilateral de încetare a focului în Nagorno-Karabakh.

 

„Azerbadjanul n-a fost niciodată interesat de soluționarea pe cale pașnică a conflictului”

 

DefenseRomania: La 9 noiembrie s-a împlinit un an de la semnarea acordului trilateral de încetare a acțiunilor militare în Nagorno-Karabakh. Ce s-a întâmplat după părerea dumneavoastră?

E.S. Sergey Minasyan: După cum știți, pe 27 septembrie 2020, Azerbaidjan, cu implicarea și sprijinul direct al Turciei, dar și cu participarea luptătorilor teroriști străini din Orientul Mijlociu au pornit un război la scară largă împotriva regiunii Negorno-Karabakh, cu scopul de a priva poporul armean din Artsakh de dreptul la o viață liberă și sigură în propria-i Patrie, stăpânindu-și destinul după bunul său plac.

Războiul, care a durat 44 de zile, a fost însoțit de încălcări grave ale dreptului internațional umanitar și ale drepturilor omului, crime de război și alte atrocități în masă săvârșite de Azerbaidjan. În timpul ostilităților, forțele armate ale Azerbaidjanului au țintit deliberat cu lovituri de artilerie și aeriene, folosind chiar și armament interzis spre obiecte de infrastructură civilă și așezări pașnice, inclusiv capitala Stepanakert, ceea ce a dus la pierderi de vieți omenești și distrugeri. Crimele comise au fost întărite cu documente și prezentate în totalitate organizațiilor și instituțiilor internaționale specializate. Lucrările în această direcție continuă în cadrul diverselor platforme internaționale.

Politica armenofobă și amenințările considerabile privind uzul de forță la care recurge, de ani de zile, conducerea Azerbaidjanului: respingerea propunerilor venite din partea mediatorilor internaționali privind soluționarea conflictului și consolidarea armistițiului; încălcarea sistematică și cu regularitate a prevederilor acordului de încetare a focului; acumularea excesivă de armament prin încălcarea angajamentelor internaționale și organizarea exercițiilor militare ofensive de-a lungul liniei de contact; refuzul de a da curs apelului Secretarului General al ONU pentru instaurarea unui armistițiu global, precum și declarațiile de după război prin care se neagă existența Nagorno-Karabakhului, dar și alte acțiuni - demonstrează că Azerbadjanul n-a fost niciodată interesat de soluționarea pe cale pașnică a conflictului. Acest fapt a fost confirmat încă o dată acum o săptămână, atunci când Curtea Europeană a Drepturilor Omului a acuzat autoritățile azere de torturarea a doi armeni, locuitori de la granița cu țara învecinată, care în 2014, au ajuns din întâmplare pe teritoriul Azerbaidjanului.  

Azerbaidjanul a împiedicat considerabil eforturile comunității internaționale, în special cel al țărilor ce co-prezidează Grupul de la Minsk al OSCE – singurul format mandatat internațional, de a instaura un armistițiu umanitar.  După cum știți, cele trei acorduri de încetare a focului obținute la nivel ministerial la inițiativa Rusiei, Franței și a Statelor Unite nu au fost implementate. Acordul trilateral de încetare a focului semnat, la inițiativa Președintelui Rusiei, la data de 9 noiembrie 2020, urmat de dislocarea trupelor rusești de menținere a păcii, au oprit agresiunea azeră și au creat condiții pentru asigurarea securității complete a populației în Artsakh.

Ar trebui remarcat și faptul că agresiunea Azerbaidjanului împotriva Nagorno-Karabakhului, dincolo de toate celelalte, a fost și o încălcare gravă a angajamentelor asumate de autoritățile de la Baku în momentul aderării la Consiliul Europei, dar și în cadrul cooperării cu alte organizații internaționale pentru soluționarea conflictului exclusiv pe cale pașnică și în baza compromisurilor politice. Autoritățile azere nu doar că nu și-au respectat angajamentele asumate, dar în războiul din toamna anului trecut au și încălcat grav prevederi ale dreptului umanitar și militar, fapte care au provocat o adevărată catastrofă umanitară, consecințele căreia nu au fost nici acum soluționate, ceea ce, în mod evident, trebuie să facă obiectul cercetării Consiliului Europei și a altor organisme internaționale.

 

„Catastrofă umanitară după agresiunea azero-turcă”

 

DefenseRomania: Ați menționat consecințele catastrofei umanitare, vă rugăm să ne dați mai multe detalii referitoare la această situație?

E.S. Sergey Minasyan: Cum am menționat deja, în urma agresiunii azero-turce împotriva Artsakhului, armenii din Artsakh s-au lovit de numeroase probleme umanitare – mai mult de 90 de mii de armeni din Artsakh au fost forțați să-și părăsească propriile locuințe, dar majoritatea dintre ei au revenit în prezent în Artsakh. Mai mult de 40 de mii de persoane au rămas fără case și proprietăți, obiecte de infrastructură vitală a fost distruse, inclusiv școli și spitale. Din acest motiv, Republica Armenia acordă o importanță majoră accesului liber al organizațiilor umanitare internaționale și a altor organisme în Artsakh, fapt extrem de important în contextul soluționării cuprinzătoare și eficiente a crizei umanitare rezultate în urma războiului. Chiar și la un an de la cele întâmplate, Azerbaidjanul încă ține în captivitate prizonieri armeni de război, militari și civili, încălcând grav angajamentele asumate prin semnarea Acordului Trilateral din 9 noiembrie, dar și dreptul international umanitar.

După cum se știe, mai multe organizații internationale, printre care și Human Rights Watch, au tratat subiectul crimelor de război săvârșite de Azerbaidjan, iar problema prizonierilor de război militari sau civili este în permanență adusă în față Azerbaidjanului, de țările ce co-prezidează grupul de la Minsk al OSCE. Așadar, este extrem de importantă pentru noi poziția comunității internationale, a instituțiilor Uniunii Europene și a țărilor membre. La rândul său, Armenia întreprinde demersurile necesare în această direcție atât la nivel de stat, dar și în dimensiunea parlamentară sau în interacțiunea cu organizațiile pentru apărarea drepturilor omului, cu instanțele internationale de judecată sau societatea civilă.

Între 13 septembrie și 11 octombrie a.c., la Geneva a avut loc cea de a 48-a Sesiune a Consiliului Drepturilor Omului, în care a fost discutat un spectru larg de chestiuni legate de protecția drepturilor omului și situația respectării drepturilor omului în diverse state, context în care, Republica Armenia a inițiat o Declarație Comună. Nouăsprezece state din toate grupurile regionale ale ONU s-au alăturat acelei Declarații referitoare la protecția dreptului international umanitar și a drepturilor omului și care condamnă uzul ilegal de forță, discursul instigator la ură și propaganda de război la scară largă. A fost reiterat faptul că prizonierii de război, militari și civili trebuie sa fie eliberați și repatriați imediat după încetarea ostilităților. Ținerea în captivitate și prelungirea detenției prizonierilor cu scopul negocierii este interzisă de dreptul internațional umanitar.

Recent am putut vedea că Republica Armenia a intentat o acțiune la Curtea Internațională de Justiție pentru a preveni încălcări ulterioare ale Convenției internaționale de eliminare a discriminării rasiale împotriva armenilor de către Azerbaidjan. Armenia a accentuat faptul că mecanismele Națiunilor Unite pentru drepturile omului și procedurile speciale ar trebui să aibă, în acest sens, un rol preventiv specific. Între timp, Azerbaidjanul ignoră adresele și solicitările venite din partea titularilor mandatați pentru proceduri speciale ale Consiliului Drepturilor Omului referitoare la încălcările drepturilor internationale ale omului și a Dreptului internațional umanitar în Nagorno-Karabakh.

 

Ambasadorul Armeniei la București denunță faptul că Azerbaidjanul continuă destabilizarea regiunii

 

DefenseRomania: Care este situația în regiune, la etapa actuală și care este poziția Republicii Armenia referitoare la perspectivele soluționării pe cale pașnică a conflictului?

E.S. Sergey Minasyan: Am menționat deja faptul că urmare a încheierii Acordului Trilateral, în Nagorno-Karabakh au fost dislocate trupe de menținere a păcii ale Federației Ruse, care în momentul de față sunt garantul care facilitează siguranța populației armene din Nagorno-Karbakh, cu toate că încă există mici probleme și incidente.

Din păcate, în pofida acordurilor încheiate, acțiunile Azerbaidjanului continua să destabilizeze situația în regiune, mă refer, în special, la cele întâmplate în primăvara anului curent, atunci când Azerbaidjanul a invadat teritoriul de la granița cu Armenia și a creat probleme în desfășurarea activităților agricole, a legăturilor de transport între localitățile armenești, care traversează teritoriile aflate sub controlul Azerbaidjanului.

Mai mult decât atât, autoritățile azere nu doar că își continuă politica ostilă față de poporul din Artsakh, dar au și redenumit așezări armenești ajunse sub controlul lor, au distrus și profanat lăcașuri de cult și obiecte de patrimoniu cultural. Aceste acțiuni și epurările entice complete ale populației armenești relevă încă o dată faptul că garantarea siguranței fizice și a dreptului la viață al armenilor din Artsakh sunt imposibile sub jurisdicția Azerbaidjanului.

Realitățile conturate în baza uzului de forță, a încălcărilor masive ale drepturilor omului, precum și acțiunile consistente de natură similară înfăptuite de Azerbaidjan după război, nu pot crea o bază sustenabilă pentru siguranța și pacea din regiune. Soluționarea cuprinzătoare și durabilă a conflictului din Nagorno-Karabakh presupune determinarea statutului Artsakhului, luînd în considerare respectarea dreptului inalienabil la autodeterminare, asigurarea securității poporului din Artsakh, întoarcerea în siguranță și cu demnitate a populației strămutate în locurile sale de baștină din Nagorno-Karabakh, conservarea patrimoniului cultural și religios armean de pe teritoriile ajunse sub controlul Azerbaidjanului.

E de la sine înțeles că Armenia va pleda constant pentru restaurarea și protecția drepturilor poporului din Artsakh și nu va precupeți niciun efort pentru a obține o soluționare justă, cuprinzătoare și durabilă a conflictului din Nagorno-Karabakh, garantând dreptul armenilor din Artsakh la o viață sigură și demnă în Patria lor.

De asemenea, este absolut evident că nu poate exista nicio alternativă la soluționarea pașnică a acestei chestiuni și deopotrivă cu determinarea statutului Nagorno-Karabakhului, în baza principiilor și deciziilor co-președinților grupului de la Minsk al OSCE, este imperios necesară și instaurarea unui mediu pașnic și stabil și deblocarea tuturor căilor de comunicație în regiune și crearea condițiilor pentru o democratizare completă, protejarea drepturilor omului și soluționarea problemelor de ordin umanitar.

Și în acest context, este importantă initiativa diplomației române susținută de 10 state europene și de Josep Borrell, Înaltul reprezentant al Uniunii Europene pentru Afaceri Externe şi Politici de Securitate. În cadrul acestei initiative, în vara a.c. a avut loc vizita în regiune a Ministrului Afacerilor Externe al României, Bogdan Aurescu, însoțit de omologii săi din Austria și Lituania, în cadrul căreia, au avut loc întrevederi cu conducătorii statelor din Caucazul de Sud.  Sperăm că initiativa diplomației române va contribui, în primul rând, la soluționarea chestiunilor actuale și urgente cum ar fi cele de ordin umanitar, dar și la crearea unui mediu favorabil instaurării unei păci durabile, respectând standardele europene în domeniul democrației, a statului de drept și protejarea drepturilor omului.  


Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență

Get it on App Store
Get it on Google Play

Google News icon  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News

Foto: militar ucrainean, operând sistemul Avenger / Генеральний штаб ЗСУ / General Staff of the Armed Forces of Ukraine
EXCLUSIV
Avertismentul șefului spionajului militar ucrainean: Fereastra de pace se închide în 2026. Ce prevede planul confidențial în 28 de puncte aprobat de Donald Trump
Când corporațiile trasează liniile frontului. Șeful Airbus sparge marele tabu: Europa are nevoie de bomba nucleară tactică pentru a descuraja Rusia
Franța mută imediat pentru a echilibra balanța: F-35 american pentru saudiți, contracarat în regiune cu Rafale în cea mai modernă versiune F5
Arabia Saudită a fost desemnată de către SUA drept aliat major non-NATO. Dar ce presupune acest “statut”?
Capcana „zonei gri”: De ce Rusia testează nervii NATO sub pragul Articolului 5 și de ce „calmul” nu mai e suficient
Moment istoric: SUA au anunțat că vor vinde avioane F-35 Arabiei Saudite, decizie cu impact major în echilibrul de putere din Orient
Un avion de luptă francez de tip Rafale, decolând de una din pistele Bazei Aeriene 86 Borcea, România. Foto: Ambasada Franței în România
EXCLUSIV
Cu Rafale și Gripen la negocieri: Ucraina și avioanele care poate nu vor zbura niciodată, dar pot schimba termenii finali ai războiului rus
Iluzia scutului de oțel și realitatea ,,podurilor de hârtie''. De ce NATO riscă să piardă războiul logistic cu Rusia înainte de a trage primul foc
„Adversarul a început pregătirile”. Când sabotajul rusesc devine preludiul invaziei și necesitatea unui Război Rece 2.0
Șah la rege cu barilul de petrol. Cum încearcă Statele Unite să "înfometeze" mașinăria de război a Rusiei înainte de iarna lui 2025
NATO ezită cu aderarea, UE propune un plan B? Ideea lui Andrius Kubilius: Armata ucraineană, călită în luptă, să apere tot flancul estic
Cum dispare încet, dar sigur mitul „mâinii forte” a liderului de la Kremlin
Atac strategic efectuat de ucraineni la Novorossiysk: Ucraina paralizează exporturile de petrol și distruge o baterie S-400. Analiza imaginilor din satelit
„Portavioane de buzunar” pe Marea Neagră: Ucraina a utilizat dronele Katran, înarmate cu torpile, pentru a anihila radarele rusești
Rusia atacă din nou la Dunăre. Un nou RO-Alert, emis în județul Tulcea, după un atac cu drone în proximitatea României
Rachetele europene care vor putea lovi la peste 1.000 km. Storm Shadow și ATACMS sunt letale, însă au o rază de doar câteva sute de km
Lukoil nu mai forează în perimetrul Trident din Marea Neagră. Sancțiunile SUA pun reflectorul pe autoritățile române: "Nu ne vindem țara" americanilor de la Exxon Vs. blândețea față de Lukoil
Franța ia vălul de pe racheta cu capacitate nucleară ASMPA-R. Lansată din Rafale-M, racheta e acum utilizată oficial de Marina Franceză
Scutul lui Ahile al Greciei, cu sisteme de apărare antiaeriană din Israel, inclusiv sistemul SPYDER ales și de România
SUA se pregătesc să lovească Venezuela: De ce primele ținte pentru F-35 vor fi avioanele Su-30 și care e riscul în ciuda diferenței uriașe de forță militară
Ce a obținut Viktor Orban după vizita la Trump: Zero sancțiuni, la schimb cu arme, LNG și echipamente nucleare din SUA
Crimeea nu e impenetrabilă. Gen. Mîndrescu: Avem ac pentru cojocul sistemului A2/AD. Dar românii ar fi rezistat ca societate precum ucrainenii? Ar fi bine să nu ne mințim
SUA vor apăra Europa de Est de un atac al Rusiei. Rubio clarifică și la ce se referă ”testarea capacităților nucleare” anunțată de Trump
Rușii au finalizat crearea ,,trupelor de sisteme fără pilot''. Oficiali ucraineni afirmă că Rusia a copiat abordările de succes ale Ucrainei în acest domeniu
Surse africane: EAU finanțează "Corpul African" al Rusiei și își asigură un punct de sprijin vital în Republica Centrafricană pentru a susține războiul din Sudan
Armata rusă. Foto: Ministerul Apărării din Rusia
EXCLUSIV
„Războiul din Umbră” este deja aici. Fost comandant NATO avertizează asupra noii strategii de sabotaj a Rusiei: de la drone la „flote fantomă”
Strategia Națională de Apărare. Nicușor Dan: ”Cine nu reușește să facă saltul tehnologic, va fi penalizat”
De la beneficiar de ajutor la partener strategic: Analiza „Drone Deal” care pune Ucraina în rol de inovator militar pentru SUA
Sistem Patriot, Ministerul slovac al apărării / Kinzhal, Russian Federation MoD
EXCLUSIV
De ce Ucraina cere mai multe sisteme Patriot deși sunt informații privind scăderea eficienței acestora contra rachetelor Kinjal
Un „oraș” al dronelor Shahed (FOTO). Sateliții au surprins complexul militar mamut pe care Rusia l-a ridicat în timp record pentru a copleși defensiva Ucrainei

Ştiri Recomandate

Israelul anunță că va rămâne în sudul Siriei și solicită crearea unei zone tampon
„Sunt puțin dezamăgit.” Trump crede că Zelenski încă nu a citit propunerea de pace a SUA. Președintele ucrainean este primit luni de aliaţii săi europeni
Cât de aproape este pacea în Ucraina? Adevărul despre „ultimii 10 metri” ai negocierilor
Fabrica de minciuni asistată de AI: Rețeaua rusă „Doppelgänger” inundă Franța cu sute de site-uri de știri false înaintea alegerilor cruciale din 2026
Criză istorică la nivelul industriei militare americane: SUA recunosc oficial că nu mai au capacitatea să construiască două avioane de generația a șasea simultan
Ucraina nu mai irosește rachete de milioane de dolari pe drone. Arma „low-cost” montată surprinzător pe avioanele F-16 (FOTO)
Tensiuni în Europa: Germania evaluează aderarea la programul rival de avioane de luptă GCAP, pe fondul blocajului cu Franța
„Momentul adevărului” pentru europeni: Șeful apărării din UE cere un plan de pace european, independent de cel propus de SUA
Sfârșitul unei ere de tensiuni? Turcia, la un pas de a renunța la sistemele rusești S-400 pentru a reveni în programul F-35
NATO realiniază flancul nordic: Danemarca, Suedia și Finlanda trec în responsabilitatea comandamentului din Statele Unite
Ce înseamnă să fii considerat încă aliat cheie al SUA pe Flancul Estic al NATO: Polonia a reușit să obțină o flotă de 250 de blindate Stryker la prețul simbolic de un dolar
"Resturi" de drone ucrainene au lovit din nou uriașa rafinărie din Riazan. Moscova minimizează pagubele
Șeful Armatei Ucrainei: Rușii sunt superiori la artilerie, dar 60% din lovituri sunt realizate de drone; acolo suntem la paritate
Putin oferă Indiei acces nelimitat la petrolul rusesc; Modi spune că India nu este neutră, ci se află de partea păcii
NATO reacționează în Polonia: Avioane poloneze și elicoptere cehe Mi-171 au decolat, ca răspuns la valul de rachete și drone rusești care a lovit Ucraina
"Sarcofagul" de la Cernobîl nu mai este sigur, anunță ONU. Se impun reparații mai serioase după atacul rusesc din februarie 2025
Una dintre cele mai puternice armate limitează utilizarea Android și pariază pe iPhone-uri
Rachetele Oreshnik din Belarus fac din baza de la Deveselu o țintă principală. Cum va răspunde NATO la amplasarea de rachete rusești la câteva sute de km de capitale europene
Negocierile SUA–Ucraina avansează lent. Witkoff & Co vor să-i convingă pe ucraineni că e cel mai bun Plan de Pace, în timp ce Putin amenință cu scenariul Novorossiya
Rusia a efectuat un nou atac masiv asupra Ucrainei cu rachete Kinjal, Iskander-M, rachete de croazieră și drone
Marea Britanie și Norvegia vor opera împreună o flotilă de fregate
Unitatea de elită a României: JLTV au turele automatizate iar blindatele Polaris au fost parașutate cu succes. Forțele speciale excelează ca dotări și pregătire
Suedia va opri asistența pentru dezvoltare acordată unor țări și va dona Ucrainei banii. În schimb, Danemarca reduce din contribuție
Combinația letală, rachete Meteor și F-35, tot mai aproape de realitate, iar România ar putea fi unul dintre beneficiari. Teste la sol, trecute cu brio, urmează zborul
O bază de submarine nucleare franceze, survolată de drone. Militarii au deschis focul
Consultări militare România - SUA. Discuții tehnice privind modernizarea armatei și programele de achiziții
Sursă foto: US Army Facebook
EXCLUSIV
Ultimatum de la Washington: Statele Unite impun termenul limită 2027 pentru ca Europa să preia conducerea apărării NATO
Bundestagul aprobă reforma Armatei: Începând cu 2026, tinerii vor fi întrebați cu privire la disponibilitatea lor de a se înrola
F-16 primesc "vedere" de F-35: Sistemul de țintire Sniper NTP partajează informații între avioane de a cincea și a patra generație
„Cimitirul” de fier vechi al Rusiei: De ce noile autorități siriene refuza să utilizeze tancurile „inutile” furnizate de ruşi
Noua strategie de securitate a SUA avertizează asupra „declinului civilizațional” al Europei și pune sub semnul întrebării viitorul NATO
România şi Ungaria, acord pentru creșterea capacității de transport a liniilor electrice
pixel