NATO și surprinderea Rusiei: În urma invaziei din Ucraina, Alianţa își aliniază strategia la "planurile regionale"
În urmă cu aproape două săptămâni, la sediul NATO din Bruxelles a avut loc un eveniment care a trecut aproape neobservat în mijlocul luptelor de pe frontul din Ucraina și al atacurilor rusești asupra oraşelor ucrainene. Între timp, acest eveniment este important pentru a înțelege cum și de ce se schimbă strategia NATO față de Ucraina și răspunsul aliaților la agresiunea Rusiei.
Reprezentanților permanenți ai NATO și ai țărilor partenere le-a fost prezentat un raport analitic "Încotro se îndreaptă strategia NATO-Ucraina", elaborat de Fundația Potomac. Este interesant faptul că acest raport, elaborat înainte de Summitul NATO de la Vilnius, a fost prezentat într-un moment în care Rusia încearcă să escaladeze din nou tensiunile, iar Ucraina se confruntă cu o reducere efectivă a asistenței militare, în special din partea Statelor Unite, în așteptarea unei decizii fatidice a Congresului pe această temă. Concluziile la care au ajuns cercetătorii, reflectă cu acuratețe logica evenimentelor și scenariile privind evoluția lor ulterioară.
Autorii raportului, care și-au prezentat efectiv activitatea în fața aliaților și partenerilor, sunt, de asemenea, de menționat. Experții americani, Dr. Philip Karber și generalul-locotenent (în retragere) Trevor Cadieux, sunt cunoscuți pentru vasta lor experiență în domeniul relațiilor militare și pentru înțelegerea profundă a ceea ce se întâmplă în Ucraina.
În special, Dr. Philip Karber, fost pușcaș marin și fost consilier strategic în cadrul Biroului Departamentului american Apărării, a efectuat mai mult de 40 de vizite în Ucraina începând din 2013. El este autorul mai multor analize privind impactul războiului Rusiei împotriva Ucrainei asupra securității SUA și a evoluției întregului sistem de securitate transatlantic. Actualul raport include concluzii și recomandări cu privire la direcția și, cel mai important, la rapiditatea cu care ar trebui să evolueze strategia NATO față de Ucraina și răspunsul aliaților la agresiunea rusă.
Schimbările strategice sunt inevitabile şi ireversibile
"La doar trei zile după începerea așa-numitei "operațiuni militare speciale" a Rusiei, noul cancelar german Olaf Scholz a ținut un discurs impresionant în Bundestag, descriind invazia rusă ca ducând la o "Zeitenwende", un "punct de cotitură în istorie". Acest semnal de alarmă a sugerat că un pericol care a fost mult timp subestimat subminează "zona de confort" a Europei. El a fost foarte curajos în a recunoaște cu onestitate consecințele multiple ale unui război la scară largă pe continent", au notat autorii raportului.
Aceștia au reamintit că, din 2014, Ucraina nu și-a făcut iluzii cu privire la intențiile ostile ale Rusiei și a ridicat în mod constant problema viitoarei aderări la NATO ca fiind un pas crucial pentru strategia de supraviețuire pe termen lung a țării. Dar această chestiune a rămas iluzorie, și nu pentru că Ucraina nu era pregătită pentru acest pas. De facto, forțele armate ale Ucrainei ar fi putut avea deja o contribuție decisivă la apărarea comună a Alianței, deoarece aveau deja personal cu experiență de luptă, care era mai mare decât cea a tuturor celor zece membri "noi" care au aderat recent la NATO.
Așadar, adevăratul motiv pentru care avansarea strategică a Ucrainei în NATO a fost pus în așteptare a fost că, într-o Alianță în care toate deciziile sunt luate în unanimitate, unele state membre s-au opus "intrării în club" pe baza propriilor interese personale, care încă reprezintă o amenințare la adresa obiectivelor strategice ale Alianței.
Între timp, raportul concluzionează că mobilizarea militară masivă a Rusiei în 2021 și agresiunea neprovocată împotriva Ucrainei au devenit un "semnal de alarmă" pentru NATO. A devenit clar că Alianța se confruntă cu un punct de cotitură în istorie care reprezintă amenințări serioase pentru întregul sistem de securitate european. "Centrul de greutate" în eforturile alianței de apărare s-a deplasat în cele din urmă spre est și a pus Alianța în situația de a avea nevoie de o nouă strategie care să țină cont de experiența eforturilor comune de la sfârșitul Războiului Rece.
Potrivit autorilor, componentele unei astfel de noi strategii ar trebui să includă dezvoltarea "apărării avansate" cu crearea a cel puțin trei "centre de putere" pe flancul estic al Alianței, consolidarea prezenței înaintate a trupelor și clarificarea "politicii de descurajare" a NATO pentru a contracara șantajul nuclear rusesc. Un astfel de șantaj a fost declarat drept "escaladare pentru dezescaladare" și a inclus amenințările Rusiei de a utiliza arme nucleare tactice. Acest lucru, la rândul său, necesită dezvoltarea eforturilor în cadrul Grupului de Planificare Nucleară (NPG) al NATO pentru a preveni repetarea unor astfel de amenințări în viitor.
Planificarea apărării pe termen lung a Alianței ar trebui să devină un domeniu separat. În ceea ce privește Rusia, potrivit raportului, aliații ar trebui să urmărească o abordare dublă - descurajarea eficientă și găsirea unor modalități de reducere a riscurilor militare, pentru care ar trebui să continue să se angajeze cu "conducerea responsabilă a Rusiei".
Potrivit autorilor raportului, șantajul exercitat în mod deschis de Rusia asupra Occidentului înainte de invazia Ucrainei, precum și amploarea pregătirilor pentru invazie și mărimea forțelor implicate, sunt dovezi că Kremlinul a considerat inițial agresiunea împotriva Ucrainei ca parte a unei campanii militare împotriva Occidentului în ansamblu.
Potrivit raportului, războiul nou generat, care a început în 2014 cu ocuparea Crimeei, precum și războiul prin procură din Donbas, au fost preludiul invaziei pe scară largă a Rusiei în Ucraina în februarie 2024.
"Natura acestor acte rămâne neschimbată. Pe baza dovezilor evidente, de la o serie largă de declarații până la cele mai intense pregătiri militare pentru cea mai mare invazie din Europa din 1945 încoace, Vladimir Putin a intenționat să înceapă un război în care Ucraina era un câmp de luptă operațional, dar obiectivul său strategic era nu mai puțin decât întregul Occident", subliniază autorii studiului.
Această concluzie este motivată, în special, de cantitatea de putere militară pe care Rusia a acumulat-o înainte de invazie. Aceasta includea 12 armate, 5 corpuri de armată separate, peste 70 de brigăzi separate și 4 divizii aeropurtate, care erau pregătite să furnizeze cel puțin 150 de grupuri tactice de nivel batalion (BTG) pentru a participa la invazie. Din totalul acestora, 120 de BTG-uri au fost implicate în invazie atunci când războiul împotriva Ucrainei a început în dimineața zilei de 24 februarie 2022. Aceste forțe militare de ocupaţie au fost înfrânte în Ucraina pe trei fronturi separate.
Victoria Ucrainei este necesară pentru tot Occidentul
Potrivit autorilor documentului, președintele Zelenski și autoritățile ucrainene au fost foarte clare că sunt inacceptabile față de orice opțiuni de încheiere a războiului care nu includ recuperarea tuturor teritoriilor ocupate de Rusia din 2014, inclusiv a regiunilor ocupate din regiunile Donețk și Luhansk și a Crimeei ocupate.
,,Conducerea militară ucraineană a recunoscut deja că atingerea acestor obiective ambițioase va necesita încă un an de operațiuni contraofensive. Dacă guvernele occidentale îi vor furniza Ucrainei armele de care are nevoie în prezent și de care nu dispune pentru a-și reconstrui și susține forțele operaționale, ucrainenii vor putea deschide noi fronturi pentru contraofensive în vederea respingerii Rusiei... Este clar că aceste forțe grele mecanizate, care vor trebui să opereze în stepă, vor trebui să străpungă liniile defensive rusești pentru a avansa spre Marea Azov și a diviza forțele rusești", se arată în document.
Este demn de remarcat faptul că aceste rânduri au fost scrise înainte ca Ucraina să fie nevoită să treacă la apărarea strategică în războiul cu Rusia, tocmai pentru că nu primise suficiente resurse și arme grele de la partenerii săi occidentali pentru a străpunge apărarea rusească profund fortificată, în special în direcția sud.
Aderarea Ucrainei la NATO este necesară atât pentru Ucraina, cât şi pentru Alianţă
Autorii raportului au acordat o atenție deosebită procesului de aderare a Ucrainei la NATO. Ei remarcă faptul că este important pentru NATO să recunoască țări precum Ucraina și Suedia ca membri cu drepturi depline ai Alianței.
,,NATO are nevoie de aceste țări la fel de mult cum ele au nevoie de NATO. O alianță formată din 31 de națiuni care permite uneia sau două țări să refuze în mod deliberat capacități strategice care sunt esențiale pentru securitatea europeană trebuie să găsească o alternativă la consens sau să recunoască faptul că NATO nu este o comunitate pentru discuții..... Regulamentul NATO nu are un mecanism de înlăturare a membrilor care neglijează securitatea colectivă. Dar acest lucru nu înseamnă că statelor care sabotează apărarea colectivă a Alianței ar trebui să li se permită să participe la sistemul de comandă și control militar, la exerciții comune sau la schimbul de informații", se arată în document.
Potrivit autorilor raportului, conflictul actual cu Rusia privind extinderea NATO nu este de natură militară, așa cum încearcă rușii să îl prezinte. Kremlinul se simte amenințat de exercitarea dreptului națiunilor la autodeterminare în contextul alegerii unui sistem de securitate colectivă care să blocheze orice plan imperialist expansionist al Rusiei.
Pe lângă toate discuțiile despre o încetinire pe linia frontului din Ucraina și despre un impas militar, pe care propaganda rusă nu obosește să le speculeze, există o înțelegere profundă în Occident că singura cale de ieșire din această situație este de a furniza forțelor armate ucrainene armele și echipamentele necesare pentru a elibera teritoriul Ucrainei și a îngropa ambițiile imperiale ale Rusiei. Împreună cu însuși imperiul muribund.
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News