Reprezentanților permanenți ai NATO și ai țărilor partenere le-a fost prezentat un raport analitic "Încotro se îndreaptă strategia NATO-Ucraina", elaborat de Fundația Potomac. Este interesant faptul că acest raport, elaborat înainte de Summitul NATO de la Vilnius, a fost prezentat într-un moment în care Rusia încearcă să escaladeze din nou tensiunile, iar Ucraina se confruntă cu o reducere efectivă a asistenței militare, în special din partea Statelor Unite, în așteptarea unei decizii fatidice a Congresului pe această temă. Concluziile la care au ajuns cercetătorii, reflectă cu acuratețe logica evenimentelor și scenariile privind evoluția lor ulterioară.
Autorii raportului, care și-au prezentat efectiv activitatea în fața aliaților și partenerilor, sunt, de asemenea, de menționat. Experții americani, Dr. Philip Karber și generalul-locotenent (în retragere) Trevor Cadieux, sunt cunoscuți pentru vasta lor experiență în domeniul relațiilor militare și pentru înțelegerea profundă a ceea ce se întâmplă în Ucraina.
În special, Dr. Philip Karber, fost pușcaș marin și fost consilier strategic în cadrul Biroului Departamentului american Apărării, a efectuat mai mult de 40 de vizite în Ucraina începând din 2013. El este autorul mai multor analize privind impactul războiului Rusiei împotriva Ucrainei asupra securității SUA și a evoluției întregului sistem de securitate transatlantic. Actualul raport include concluzii și recomandări cu privire la direcția și, cel mai important, la rapiditatea cu care ar trebui să evolueze strategia NATO față de Ucraina și răspunsul aliaților la agresiunea rusă.
"La doar trei zile după începerea așa-numitei "operațiuni militare speciale" a Rusiei, noul cancelar german Olaf Scholz a ținut un discurs impresionant în Bundestag, descriind invazia rusă ca ducând la o "Zeitenwende", un "punct de cotitură în istorie". Acest semnal de alarmă a sugerat că un pericol care a fost mult timp subestimat subminează "zona de confort" a Europei. El a fost foarte curajos în a recunoaște cu onestitate consecințele multiple ale unui război la scară largă pe continent", au notat autorii raportului.
Aceștia au reamintit că, din 2014, Ucraina nu și-a făcut iluzii cu privire la intențiile ostile ale Rusiei și a ridicat în mod constant problema viitoarei aderări la NATO ca fiind un pas crucial pentru strategia de supraviețuire pe termen lung a țării. Dar această chestiune a rămas iluzorie, și nu pentru că Ucraina nu era pregătită pentru acest pas. De facto, forțele armate ale Ucrainei ar fi putut avea deja o contribuție decisivă la apărarea comună a Alianței, deoarece aveau deja personal cu experiență de luptă, care era mai mare decât cea a tuturor celor zece membri "noi" care au aderat recent la NATO.
Așadar, adevăratul motiv pentru care avansarea strategică a Ucrainei în NATO a fost pus în așteptare a fost că, într-o Alianță în care toate deciziile sunt luate în unanimitate, unele state membre s-au opus "intrării în club" pe baza propriilor interese personale, care încă reprezintă o amenințare la adresa obiectivelor strategice ale Alianței.
Între timp, raportul concluzionează că mobilizarea militară masivă a Rusiei în 2021 și agresiunea neprovocată împotriva Ucrainei au devenit un "semnal de alarmă" pentru NATO. A devenit clar că Alianța se confruntă cu un punct de cotitură în istorie care reprezintă amenințări serioase pentru întregul sistem de securitate european. "Centrul de greutate" în eforturile alianței de apărare s-a deplasat în cele din urmă spre est și a pus Alianța în situația de a avea nevoie de o nouă strategie care să țină cont de experiența eforturilor comune de la sfârșitul Războiului Rece.
Potrivit autorilor, componentele unei astfel de noi strategii ar trebui să includă dezvoltarea "apărării avansate" cu crearea a cel puțin trei "centre de putere" pe flancul estic al Alianței, consolidarea prezenței înaintate a trupelor și clarificarea "politicii de descurajare" a NATO pentru a contracara șantajul nuclear rusesc. Un astfel de șantaj a fost declarat drept "escaladare pentru dezescaladare" și a inclus amenințările Rusiei de a utiliza arme nucleare tactice. Acest lucru, la rândul său, necesită dezvoltarea eforturilor în cadrul Grupului de Planificare Nucleară (NPG) al NATO pentru a preveni repetarea unor astfel de amenințări în viitor.
Planificarea apărării pe termen lung a Alianței ar trebui să devină un domeniu separat. În ceea ce privește Rusia, potrivit raportului, aliații ar trebui să urmărească o abordare dublă - descurajarea eficientă și găsirea unor modalități de reducere a riscurilor militare, pentru care ar trebui să continue să se angajeze cu "conducerea responsabilă a Rusiei".
Potrivit autorilor raportului, șantajul exercitat în mod deschis de Rusia asupra Occidentului înainte de invazia Ucrainei, precum și amploarea pregătirilor pentru invazie și mărimea forțelor implicate, sunt dovezi că Kremlinul a considerat inițial agresiunea împotriva Ucrainei ca parte a unei campanii militare împotriva Occidentului în ansamblu.
Potrivit raportului, războiul nou generat, care a început în 2014 cu ocuparea Crimeei, precum și războiul prin procură din Donbas, au fost preludiul invaziei pe scară largă a Rusiei în Ucraina în februarie 2024.
"Natura acestor acte rămâne neschimbată. Pe baza dovezilor evidente, de la o serie largă de declarații până la cele mai intense pregătiri militare pentru cea mai mare invazie din Europa din 1945 încoace, Vladimir Putin a intenționat să înceapă un război în care Ucraina era un câmp de luptă operațional, dar obiectivul său strategic era nu mai puțin decât întregul Occident", subliniază autorii studiului.
Această concluzie este motivată, în special, de cantitatea de putere militară pe care Rusia a acumulat-o înainte de invazie. Aceasta includea 12 armate, 5 corpuri de armată separate, peste 70 de brigăzi separate și 4 divizii aeropurtate, care erau pregătite să furnizeze cel puțin 150 de grupuri tactice de nivel batalion (BTG) pentru a participa la invazie. Din totalul acestora, 120 de BTG-uri au fost implicate în invazie atunci când războiul împotriva Ucrainei a început în dimineața zilei de 24 februarie 2022. Aceste forțe militare de ocupaţie au fost înfrânte în Ucraina pe trei fronturi separate.
Potrivit autorilor documentului, președintele Zelenski și autoritățile ucrainene au fost foarte clare că sunt inacceptabile față de orice opțiuni de încheiere a războiului care nu includ recuperarea tuturor teritoriilor ocupate de Rusia din 2014, inclusiv a regiunilor ocupate din regiunile Donețk și Luhansk și a Crimeei ocupate.
,,Conducerea militară ucraineană a recunoscut deja că atingerea acestor obiective ambițioase va necesita încă un an de operațiuni contraofensive. Dacă guvernele occidentale îi vor furniza Ucrainei armele de care are nevoie în prezent și de care nu dispune pentru a-și reconstrui și susține forțele operaționale, ucrainenii vor putea deschide noi fronturi pentru contraofensive în vederea respingerii Rusiei... Este clar că aceste forțe grele mecanizate, care vor trebui să opereze în stepă, vor trebui să străpungă liniile defensive rusești pentru a avansa spre Marea Azov și a diviza forțele rusești", se arată în document.
Este demn de remarcat faptul că aceste rânduri au fost scrise înainte ca Ucraina să fie nevoită să treacă la apărarea strategică în războiul cu Rusia, tocmai pentru că nu primise suficiente resurse și arme grele de la partenerii săi occidentali pentru a străpunge apărarea rusească profund fortificată, în special în direcția sud.
Autorii raportului au acordat o atenție deosebită procesului de aderare a Ucrainei la NATO. Ei remarcă faptul că este important pentru NATO să recunoască țări precum Ucraina și Suedia ca membri cu drepturi depline ai Alianței.
,,NATO are nevoie de aceste țări la fel de mult cum ele au nevoie de NATO. O alianță formată din 31 de națiuni care permite uneia sau două țări să refuze în mod deliberat capacități strategice care sunt esențiale pentru securitatea europeană trebuie să găsească o alternativă la consens sau să recunoască faptul că NATO nu este o comunitate pentru discuții..... Regulamentul NATO nu are un mecanism de înlăturare a membrilor care neglijează securitatea colectivă. Dar acest lucru nu înseamnă că statelor care sabotează apărarea colectivă a Alianței ar trebui să li se permită să participe la sistemul de comandă și control militar, la exerciții comune sau la schimbul de informații", se arată în document.
Potrivit autorilor raportului, conflictul actual cu Rusia privind extinderea NATO nu este de natură militară, așa cum încearcă rușii să îl prezinte. Kremlinul se simte amenințat de exercitarea dreptului națiunilor la autodeterminare în contextul alegerii unui sistem de securitate colectivă care să blocheze orice plan imperialist expansionist al Rusiei.
Pe lângă toate discuțiile despre o încetinire pe linia frontului din Ucraina și despre un impas militar, pe care propaganda rusă nu obosește să le speculeze, există o înțelegere profundă în Occident că singura cale de ieșire din această situație este de a furniza forțelor armate ucrainene armele și echipamentele necesare pentru a elibera teritoriul Ucrainei și a îngropa ambițiile imperiale ale Rusiei. Împreună cu însuși imperiul muribund.
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
Maratonul diplomatic de cinci ore desfășurat marți la Kremlin, între președintele rus Vladimir Putin și trimișii speciali ai președintelui american Donald Trump, s-a încheiat exact așa cum a început: fără nicio mișcare semnificativă, fără un acord și fără vreun semn că Moscova ar fi dispusă să își reconsidere cererile maximaliste.
Este timpul ca UE să renunțe la strategia ei eșuată de „reacționează, speră, repetă”, consideră directorul Institutului pentru Studii de Securitate al UE (EUISS), Steven Everts.
Iluzia că Unchiul Sam va veni întotdeauna să ne salveze s-a risipit în noroaiele de la Cincu, în urma simulării unor manevre militare efectuate în cadrul Dacian Fall. Într-un amplu reportaj al agenției americane Bloomberg se precizează că scenariul testat de NATO ne arată o Europă descoperită, obligată să înfrunte o eventuală invazie rusă bazându-se strict pe propriile forțe convenționale, în timp ce sprijinul american, altădată automat, devine o variabilă incertă, limitată strict la logistică și nu la bocanci pe teren
Încă de la începutul anului trecut, relațiile egipteano-turce au cunoscut o schimbare strategică rapidă, reflectată clar în sectoarele militar și de apărare.
Presa germană a informat că, pe 28 noiembrie, în Polonia a fost activată apărarea antiaeriană după ce au fost detectate activități intense ale aviației rusești în apropierea flancului estic al NATO.
Vocile care contează la Kiev și în cancelariile occidentale încep să articuleze cu voce tare ceea ce istoricii militari intuiau deja, dar politicienii refuzau să accepte: războiul din Ucraina nu se va încheia cu o paradă a victoriei în Piața Roșie și nici cu prăbușirea imediată a regimului de la Kremlin.
Recentele anunțuri venite de la Kiev, Stockholm și Paris privind posibila achiziție a unui număr impresionant de avioane de luptă europene - 100 de Rafale și până la 150 de Gripen - au generat mult entuziasm în spațiul public. Un total de 250 de aparate de zbor sună, într-adevăr, spectaculos. Totuși, dacă privim situația la rece, dincolo de retorica politică și de scrisorile de intenție, realitatea este mult mai nuanțată.
La scurt timp după întoarcerea dintr-o vizită la Moscova, unde s-a întâlnit cu Vladimir Putin, premierul ungar, Viktor Orban, a acordat un interviu publicației germane Welt am Sonntag, în care a declarat că, după încheierea ostilităților, Ucraina ar trebui să redevină un stat tampon între Rusia și țările NATO.
Președintele american Donald Trump a provocat un val de șoc la nivel global sâmbătă, 29 noiembrie, anunțând pe contul său de pe rețeaua socială TruthSocial că spațiul aerian "deasupra și în jurul Venezuelei" ar trebui considerat "complet închis".
Informațiile recente venite de la Berlin, conform cărora luna octombrie a marcat un record absolut în ceea ce privește activitatea dronelor deasupra bazelor militare germane, nu trebuie citite ca simple statistici ale unor incidente izolate de securitate.
Misterul exploziilor care au zguduit vineri două petroliere aflate la intrarea în strâmtoarea Bosfor s-a risipit mai repede decât fumul negru ridicat de pe punțile navelor avariate. Nu a fost vorba despre mine marine rătăcite aşa cum se credea și nici despre accidente tehnice cauzate de uzură morală a navelor, ci despre o operațiune chirurgicală asumată Ucraina.
Viktor Iușcenko, cel de-al treilea președinte al Ucrainei și omul care a simțit pe propria piele toxicitatea influenței rusești, a ieșit recent la rampă cu un avertisment brutal. Fostul lider de la Kiev compară propunerile de „pace” venite dinspre Washington cu Acordul de la Munchen din 1938.
Într-o Europă care încă dezbate reactiv despre reintroducerea stagiului militar sau despre cum să-și completeze stocurile de muniție, Estonia alege din nou să privească securitatea națională nu ca pe o sarcină exclusivă a armatei, ci ca pe o competență civică fundamentală.
Într-un război de uzură, victoria nu se măsoară doar în kilometri pătrați de teritoriu recucerit, ci și în capacitatea de a „orbi” adversarul, lăsându-l expus și vulnerabil în fața unor lovituri care vizează însăși infrastructura vitală a frontului.
O explozie spectaculoasă, un nor purpuriu toxic și o tăcere asurzitoare din partea Kremlinului. Evenimentele de vineri, 28 noiembrie, de la poligonul Yasny din regiunea Orenburg, par să confirme un nou eșec major în programul de modernizare nucleară al Rusiei. Deși Moscova încearcă să proiecteze imaginea unei forțe strategice invincibile, dovezile vizuale și contextuale indică faptul că „super-armele” promovate agresiv de Vladimir Putin au o problemă fundamentală: refuză să zboare.
Viktor Orban a mers din nou la Moscova, unde a obținut din partea lui Vladimir Putin recunoașterea relațiilor excelente dintre cele două țări.
Vineri seara, Ucraina a primit o lovitură care nu a venit dinspre Moscova, ci din interiorul propriilor sale instituții. Andrii Yermak, șeful de cabinet al președintelui și, de facto, al doilea cel mai puternic om din statul ucrainean, și-a prezentat demisia. Nu a fost o retragere onorabilă, ci una forțată de perchezițiile procurorilor anticorupție (NABU) chiar în locuința sa.
Dezvăluirile recente din presa britanică, potrivit cărora Donald Trump i-a trimis pe Steve Witkoff și Jared Kushner la Moscova pentru a pune pe masa Kremlinului recunoașterea controlului rusesc asupra teritoriilor ocupate, confirma în continuare cum se raportează azi Statele Unite la conflictul din Ucraina.
Sub pretextul unei ofensive tehnice împotriva cartelurilor de droguri, Statele Unite redesenează arhitectura de securitate din America Latină. Acordul recent semnat de SUA cu Republica Dominicană este considerat de experţi ultima piesă dintr-un dispozitiv militar masiv care, privit de sus, seamănă izbitor cu o blocadă navală și aeriană în jurul regimului de la Caracas.
În lipsa unei politici europene unitare de înarmare, reacția naturală a statelor a fost accelerarea programelor naționale de achiziții, fiecare țară prioritizându-și propriile nevoi. Deși Bruxellesul a încercat să dea coerență acestui impuls prin câteva instrumente - achiziții comune de muniție, inițiative în domeniul apărării antiaeriene, mecanisme de finanțare pentru industria de apărare - realitatea arată că grosul achizițiilor este încă la nivel strict național.
Devine tot mai clar că actualul context de securitate din Ucraina nu este despre pace, ci despre formalizarea unei capitulări. Vladimir Putin, aflat într-o vizită în Kârgâzstan, a transmis un mesaj Washingtonului înainte de sosirea delegației conduse de Steve Witkoff la Moscova: Rusia nu negociază, Rusia dictează condițiile. Retorica liderului de la Kremlin, aparent deschisă spre dialog, ascunde de fapt un ultimatum - retragerea trupelor ucrainene de pe propriul teritoriu sau anihilarea lor militară.
Fidel rolului său de „locotenent” al Kremlinului și mereu gata să recite partitura Moscovei, Alexander Lukașenko a transformat, joi, summitul OTSC de la Bișkek într-o tribună de lansare a mesajelor rusești. Liderul de la Minsk a comentat, cu aerul unui expert, versiunea planului de pace scursă în presa americană - un posibil tratat între Rusia, Ucraina și Occident.
Germania pare să fi înțeles, în sfârșit, că epoca „dividendelor păcii” s-a încheiat definitiv. Dezvăluirile recente din The Wall Street Journal și presa germană despre existența „OPLAN DEU” (un plan militar secret de 1.200 de pagini) reprezintă mai mult decât o schimbare a birocraţiei greoaie cu care ne-a obişnuit Ministerul Apărării de la Berlin.
Confuzia diplomatică generată de recentul plan de pace în 28 de puncte și negocierile opace dintre Moscova și Washington scot la lumină o criză profundă de viziune strategică la nivelul administrației americane. Într-un moment în care Europa încearcă să descifreze dacă mai poate conta pe garanțiile de securitate transatlantice, o analiză recentă a generalului (r) Ben Hodges, fost comandant al trupelor SUA în Europa, oferă o perspectivă pragmatică, lipsită de sentimentalism, asupra erorilor pe care Statele Unite riscă să le comită. Mesajul său este clar: izolarea Europei nu va aduce prosperitate Americii, ci dimpotrivă, va vulnerabiliza însăși economia americană.
Ambiția României de a deveni a doua putere militară de pe Flancul Estic la est de Germania, după Polonia, ambiție menționată în Strategia Națională de Apărare, a fost subiectul unei intense analize a experților militari ruși, care pe lângă narativul narativul deja clasic al propagandei ruse privind intențiile revizioniste ale României în raport cu Republica Moldova, arată că, scoțând Turcia din ecuație și plasând-o în Sudul Flancului, România e deja „a doua cea forță militară a Flancului Estic”.
În ultimele două luni, Ucraina și Rusia au acceptat două încetări temporare ale focului pentru a repara liniile de înaltă tensiune care asigură alimentarea externă a centralei nucleare Zaporojie (ZNPP), aflată sub control rusă din martie 2022. Cele două linii – Dniprovska (750 kV) și Ferosplavna-1 (330 kV) – reprezintă ultimele conexiuni critice dintre centrală și rețeaua electrică ucraineană. Fiecare întrerupere pune în pericol funcționarea sistemelor de siguranță ale centralei și crește riscul unui accident nuclear major.
Autoritățile trebuie să crească numărul persoanelor care se identifică drept ruse și vorbesc limba rusă în teritoriile ucrainene anexate. Acest lucru rezultă dintr-un document publicat marți (25.11.2015), semnat de președintele rus, Vladimir Putin, și raportat astăzi de agenția Reuters. Decretul, numit Strategia Națională de Politică Rusă pentru perioada până în 2036, stabilește obiectivul ca 95% din populația țării să se considere rusă.
România a făcut marți, 25 noiembrie, un pas decisiv pentru a acoperi un gol critic în apărarea sa antiaeriană: semnarea contractului pentru sistemele portabile MANPAD MISTRAL . O investiție de 625 de milioane de euro care ne aliniază, în sfârșit, la realitățile dure ale frontului din vecinătate.
Timp de decenii, după cataclismul celor două războaie mondiale, Germania a fost privată de o capacitate militară majoră. Cu un PIB uriaș de aproape 5 trilioane de euro, dublu față de cel al Rusiei, generat de cea mai puternică economie a Europei, Germania a rămas mult în urmă în ultimele decenii în ceea ce privește puterea militară. Dar lucrul acesta s-a schimbat radical după invadarea Ucrainei de către Rusia.
DefenseRomania a participat la conferința internațională „Israel and Central Europe post October 7th” organizată la Budapesta de Europe Israel Press Association (EIPA), unde mai mulți experți, cadre academice și jurnaliști din Europa Centrală și de Est s-au reunit. Subiectele conferinței au fost relațiile Israelului cu statele din regiune, dar și arhitectura geostrategică din Orient după războiul din Gaza generat de atacul grupării teroriste Hamas din 7 octombrie 2023.
Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a prezentat pentru prima dată, în detaliu, cele 20 de puncte ale ultimului plan de pace elaborat de SUA pentru a pune capăt războiului din Ucraina, afirmând că a fost negociat cu reprezentanţi ai Kievului şi Washingtonului şi că a fost trimis spre avizare Moscovei.
În cei aproape patru ani de război, ucrainenii au integrat zeci de sisteme occidentale, pe lângă cele sovietice pe care deja le aveau în dotare, ceea ce pentru orice tehnician e un coșmar nu doar logistic, dar și de mentenanță. În ceea ce privește lansatoarele multiple de rachete, HIMARS au fost cu siguranță un „game changer” în vara și toamna lui 2022, atât pentru a opri ofensiva rusă, cât și în cea mai fructuoasă contraofensivă ucraineană când forțele de apărare ale Ucrainei au reușit să elibereze o mare porțiune din teritoriu.
Primarul Moscovei a anunțat că unitățile rusești de apărare aeriană au distrus o dronă care zbura spre capitala Rusiei.
China investește sume colosale nu doar în sisteme de armament convenționale, dar și în dezvoltarea capacităților nucleare, ori în tehnologii emergente și mai ales în componenta cyber. În unanimitate experții și oficialii sunt de părere că, spre deosebire de Rusia, China ar intra într-o aventură militară care ar risca să atragă SUA în război doar în cazul în care ar avea un plan bine pus la punct de a slăbi capacitatea militară americană. Iar acest plan e unul complex, care vizează și zona cyber.
Primele elemente ale unui sistem antidronă au fost desfășurate la granița Poloniei cu Belarus.
Forțele de apărare ucrainene s-au retras din orașul Siversk din regiunea Donețk, a anunțat marți Statul Major General ucrainean, precizând că obiectivul este „de a păstra vieți omenești și de a menține pregătirea de luptă a unităților”.
Însă avansurile Rusiei sunt plătite scump de către militarii ruși. Doar în ultimii doi ani, Moscova a pierdut 400 de mii de militari pe frontul din Ucraina.
Pakistanul a semnat un acord major de apărare cu Armata Națională Libiană, care controlează estul și sudul Libiei sub comanda lui Khalifa Haftar. Acesta care vine pe fondul polarizării politice din Libia de la căderea regimului lui Muammar Gaddafi, în 2011, și subliniază ambițiile Islamabadului de a-și extinde exporturile de apărare, bazându-se pe parteneriatul său cu China în dezvoltarea de arme avansate. Acordul prevede inclusiv achiziția de către Libia de avioane JF-17, construite de Pakistan împreună cu China.
Decretele de numire în funcţie a noilor miniştri de la Apărare - Radu Miruţă şi Economie - Irineu Darău au fost publicate marţi în Monitorul Oficial.
Istoria aviației militare ar fi putut arăta total diferit dacă americanii ar fi ale un proiect ce azi pare uitat: YF-23 Black Widow II sau „Văduva Neagră”. E vorba de două concepte diferite care au concurat, proces în urmă căruia s-a născut F-22 Raptor, considerat de mulți cel mai performant avion de luptă din lume.
Șeful Statului Major al forțelor libiene a murit într-un 'accident' de avion în timp ce pleca de la Ankara, în Turcia, unde s-a aflat într-o vizită, a anunțat marți seara prim-ministrul libian Abdelhamid Dbeibah, notează Agerpres și AFP.
Compania Lockheed Martin a anunțat că a testat cu succes racheta GMLRS ER (Guided Multiple Launch Rocket System Extended-Range) cu rază mai lungă de acțiune și un sistem de lansare M-142 HIMARS (High Mobility Artillery Rocket System).
Comandantul-șef al Forțelor Armate ale Ucrainei, Oleksandr Sîrski, declara zilele trecute că Rusia și-a mărit efectivele la aproximativ 710 mii de oameni pentru a desfășura o operațiune ofensivă strategică în Ucraina.
Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a audiat rapoartele secretarului Consiliului Național de Securitate și Apărare, Rustem Umerov, și ale șefului Statului Major General al Forțelor Armate ale Ucrainei, Andriy Hnatov, privind rezultatele negocierilor cu delegația americană privind soluționarea războiului.
Serviciul de presă al corporației de stat Rostec din Federația Rusă a anunțat, pe 22.12.2025, că un avion de vânătoare de tip Su-57 a efectuat primul zbor cu un nou motor de generația a cincea, cunoscut sub denumirea de “Produs 177”.
Gazprom negociază cu compania petrolieră ungară MOL o posibilă vânzare a participației sale majoritare deținută la NIS - singura rafinărie a Serbiei -, a anunțat marți președintele sârb Aleksandar Vucic, transmit Agerpres și Reuters.
Pe baza informațiilor de la agențiile de informații britanice, Generalul Gwyn Jenkins, șeful Marinei Regale Britanice, este sigur că războiul din Ucraina a crescut apetitul Rusiei pentru dominație în multe regiuni ale lumii.
Oficialul a avertizat că forțele britanice și NATO în ansamblu și-ar putea pierde în curând avantajul în Oceanul Atlantic. Acest lucru se datorează consolidării semnificative a capacităților navale rusești și consolidării continue de către Kremlin a capacităților sale navale.
Navele vor fi cele mai rapide și de 100 de ori mai puternice decât orice navă construită până acum, s-a lăudat Trump. Prima navă din clasa Trump se va numi "USS Defiant".
Forțele ruse au lansat atacuri la scară largă cu rachete și drone asupra mai multor orașe ucrainene în noaptea de 23 decembrie, vizând, în principal, infrastructura energetică din regiunile din vestul îndepărtat al țării, dar și porturile Ismail și Reni de la frontiera cu România.
Grecia continuă să își consolideze capacitățile militare ca răspuns la ceea ce Atena descrie drept amenințări crescânde din partea Turciei, desfășurând sisteme de rachete cu rază lungă Spike NLOS, de fabricație israeliană, în special în insulele din estul Mării Egee și în regiunea Evros, la frontiera terestră cu Turcia. Sistemele au intrat recent în inventarul Forțelor Armate Elene și se află în curs de integrare operațională.
Armata germană a decis că noile pistoale de serviciu vor fi furnizate de Česká Zbrojovka (CZ). Soldații Bundeswehr vor folosi pistoale de tip CZ P-10.
Micul stat baltic a ales sistemele sud-coreene Chunmoo, care vor ajunge începând cu anul 2027.
Construcția noului portavion se va desfășura în cadrul programului PANG și va avea un cost estimat la aproximativ 10,25 miliarde de euro, fiind unul dintre cele mai ambițioase proiecte militare lansate de Franța în ultimele decenii.
Discuțiile privind un proces de pace în Ucraina, între americani, ucraineni și europeni, avansează lent lovindu-se în continuare de blocaje majore. De negocieri nu poate fi vorba în contextul în care Rusia refuză orice formă de dialog, continuând să aibă solicitări ce sunt mai degrabă o formă de capitulare a Ucrainei. Unul din puținele numitoare comune în discuțiile dintre aliați sunt reprezentate de viitoarele garanții de securitate pentru Ucraina, garanții pentru care au căzut de acord și americanii. Dar cum vor arăta ele?
Testele sistemului de apărare aeriană franco-italian de nouă generație SAMP/T NG (Sol-Air Moyenne Portée / Terrestre de nouvelle génération) au fost finalizate cu succes.
Aeronavele de luptă rusești sunt ținta preferată a serviciilor de informații ucrainene. Aseară, un SU-27 și un Su-30 au fost lovite pe aerodromul Lipețk din Rusia.
Compania cehă Tatra Defence și compania germană KNDS Deutschland au semnat un contract pentru producerea de carene pentru tancurile Leopard 2A8. 150 de exemplare vor fi produse în Republica Cehă, cu o opțiune pentru încă 300.
Cu mai puțin de o săptămână înainte de Crăciun, când toți creștinii de pe glob se pregătesc de una dintre cele mai mari sărbători ale lor, forțele ruse din linia întâi au lansat, sâmbătă, unul dintre cele mai mari asalturi din acest an. De asemenea, ultimele zile au fost caracterizate de o intensificare a loviturilor cu rachete și drone asupra regiunii Odesa.
Departamentul Apărării al SUA a atribuit companiei Raytheon, parte a grupului RTX, un contract de vânzări militare externe (FMS) în valoare de 168 de milioane de dolari pentru furnizarea de echipamente suplimentare destinate sistemului de rachete Patriot al României. Această achiziție subliniază efortul accelerat al României de a-și consolida arhitectura de apărare aeriană și antirachetă în contextul presiunilor de securitate fără precedent din regiunea Mării Negre.
Guvernul cancelarului Friedrich Merz a inițiat procesul de redactare a unei legislații care va modifica structural autoritatea Serviciului Federal de Informații (BND), oferind agenției permisiunea de a trece dincolo de mandatul tradițional de monitorizare/spionaj către acțiuni active de sabotaj în afara teritoriului național.
În timp ce vehiculele terestre fără echipaj (UGV) și-au găsit deja locul în logistica militară modernă, un nou proiect tehnologic din Silicon Valley forțează limitele integrării roboţilor la nivel infanterie. Start-up-ul Foundation Future Industries (FFI) a trasat un plan industrial extrem de ambițios, propunând livrarea a 50.000 de roboți umanoizi Phantom către Armata Statelor Unite în următorii doi ani.
Paza de Coastă a SUA confiscă petrolierul „Centuries” care transporta țiței venezuelean cu destinația China. Pe 20 decembrie 2025, Paza de Coastă a Statelor Unite, sprijinită de forțe militare, a desfășurat o operațiune de interceptare, în apele internaționale din estul Barbadosului, în Marea Caraibelor. Forțele americane au abordat și confiscat petrolierul Centuries, sub pavilion panamez, care transporta aproximativ 1,8-2 milioane de barili de țiței din Venezuela către China.
Asistăm, în aceste zile de decembrie 2025, la un spectacol diplomatic de o complexitate fără precedent în orașul Miami, unde administrația Trump încearcă să forțeze deznodământul celui mai sângeros conflict european de la Al Doilea Război Mondial încoace.
