În cursul zilei de ieri președintele rus Vladimir Putin, într-o conferință comună, la Moscova, alături de premierul ungar Viktor Orban, aflat în vizită oficială, s-a lansat într-un nou atac împotriva Occidentului și împotriva României.

Premierul Nicolae Ciucă a confirmat informaţia potrivit căreia SUA vor trimite trupe suplimentare, precizând că este vorba despre 1.000 de soldaţi americani care sunt dislocaţi din Germania în România.

Președintele rus Vladimir Putin a declarat într-o conferință de presă că sistemul balistic antirachetă de la Deveselu reprezintă o amenințare pentru Federația Rusă.

Ambasadoarea Rusiei la Sofia, Eleonora Mitrofanova, a declarat luni la postul bulgar NOVA TV că solicitarea Moscovei ca NATO să-şi retragă trupele, bazele şi armamentul strategic din ţările ce au aderat la această alianţă începând din anul 1997 nu priveşte Bulgaria, întrucât acolo nu există astfel de desfăşurări, însă această ţară ar putea deveni o ţintă dacă pe teritoriul ei ar fi baze şi arme strategice îndreptate împotriva Rusiei, consemnează marţi Agerpres, care citează agenţiile BTA şi TASS.

Într-un moment în care tensiunile în Europa de Est, generate de acțiunile Federației Ruse privind destabilizarea Ucrainei și comasarea la granițele ucrainene a peste 100.000 de soldați, sunt tot mai mari, Kremlinul recurge la provocări și împotriva NATO, acțiuni ce pot da naștere unor incidente deosebit de grave.

România, ca membră NATO, în acest moment nu este în situaţia de a intra în război nici în cel mai prost scenariu, în care Federaţia Rusă ar intra în Ucraina, afirmă ministrul Apărării Naţionale, Vasile Dîncu.

Franţa este pregătită să trimită sute de militari în România şi să-şi asume responsabilitatea de a constitui o forţă internaţionale pentru apărarea acestei ţări membre a NATO care se învecinează cu Ucraina, dacă Alianţa Nord-Atlantică va decide aceasta, a declarat sâmbătă ministrul francez al apărării, Florence Parly, într-un interviu pentru postul de radio France Inter, potrivit Agerpres, care citează EFE.

Joe Biden a afirmat vineri că va trimite "în curând" un număr mic de soldaţi americani în Europa de Est, pe fondul tensiunilor cu Moscova din cauza Ucrainei, scrie Agerpres, care citează AFP.

Oficialii SUA și NATO au transmis separat, miercuri seara, guvernului rus noile seturi de propuneri pentru a rezolva problemele de securitate din Europa, respingând în același timp cererea Rusiei ca Alianța să închidă pentru totdeauna ușa Ucrainei.

Preşedintele Recep Tayyip Erdogan a declarat miercuri că ar fi neînţelept ca Rusia să lanseze un conflict militar în Ucraina şi că, în acest caz, Turcia va face ceea ce este necesar ca membru NATO, transmite Agerpres, care citează Reuters.

Peste 70% dintre români cred că NATO va apăra România, în contextul creşterii riscului producerii unui război în Ucraina, potrivit unui sondaj INSCOP Research, citat de agenția națională de presă Agerăres.

În perioada 25-26.01.2022, Rusia a anunțat alertarea succesivă a structurilor de la linia de contact cu statele membre NATO, pentru desfășurarea unor verificări asupra nivelului de pregătire pentru luptă al trupelor. După Regiunea Militară Vest și Regiunea Militară Sud, a fost activată și ultima verigă de la frontierele Occidentale ale Rusiei, respectiv Flota de Nord.

Președintele american Joe Biden a avut o videoconferință cu mai mulți lideri europeni pe subiectul în cursul serii de ieri, tema discuțiilor fiind manevrele militare agresive ale Federației Ruse de la granițele Ucrainei.

Statele Unite au plasat până la 8.500 de militari în stare de alertă care ar putea fi dislocaţi în rândul trupelor NATO în cadrul crizei ucrainene, a anunţat luni purtătorul de cuvânt al Pentagonului, John Kirby, notează Agerpres, care citează AFP.

Situația în Europa de Est se deteriorează pe zi ce trece în contexul în care presiunea pusă de Federația Rusă pe Ucraina e din ce în ce mai mare iar negocierile diplomatice din ultimele două săptămâni nu au dus la aplanarea situației.

Ministrul suedez al Apărării, Peter Hultqvist, a declarat vineri că nu poate fi exclus un atac armat asupra ţării sale, relatează Agerpres, care citează DPA.

Ministrul Apărării Naţionale, Vasile Dîncu, a declarat vineri seară, la Arad, cu privire la ultimele evoluţii legate de Rusia, Ucraina şi NATO, că Federaţia Rusă "încearcă să tragă o nouă Cortină de Fier", fiind o nouă formă de împărţire a sferelor de influenţă.

Secretarul general adjunct al NATO, Mircea Geoană, a exclus vineri orice posibilitate de negociere a prezenţei militare a NATO pe teritoriul ţărilor membre, după ce Rusia a cerut ca toate trupele străine, armamentul şi alte echipamente militare grele să fie retrase din ţările care au aderat la această alianţă după 1997, menţionând explicit România şi Bulgaria. Agenția de presă Agerpres amintește că lista cuprinde în total 14 ţări din fostul bloc comunist.

Președintele francez Emmanuel Macron a anunțat în cadrul unei reuniuni militare disponibilitatea Franței de a contribui cu trupe NATO pe teritoriul României, în contextul tensiunilor tot mai mari din Europa de Est și temerilor privind o nouă agresiune a Federației Ruse în Ucraina.

Secretarul de stat american Antony Blinken a declarat miercuri, la Kiev, unde efectuează o vizită fulger, că nu va prezenta niciun fel de răspuns în scris privind garanţiile de securitate cerute de Rusia, la întrevederea cu omologul său rus Serghei Lavrov, cu care urmează să se întâlnească vineri la Geneva pentru a aborda criza ucraineană, chiar dacă Moscova doreşte unul cât mai curând, relatează Agerpres,care citează AFP şi EFE.

Ministrul de Externe al Germaniei, Annalena Baerbock, a promis la Kiev că Berlinul va face totul pentru a garanta securitatea Ucrainei în faţa ambiţiilor Rusiei, exprimându-şi în acelaşi timp dorinţa pentru "un dialog serios" cu Moscova, relatează Agerpres, care citează AFP.

Estonia este gata să primească pe teritoriul său până la 5.000 de soldaţi ai Forţei Întrunite cu Nivel de Reacţie Foarte Ridicat (VJTF) a Organizaţiei Tratatului Atlanticului de Nord (NATO), a declarat luni secretarul permanent al Ministerului Apărării estonian, Kusti Salm, informează Radiodifuziunea publică estonă ERR.

Ruşii şi occidentalii rămân pe poziţii "total divergente" în pofida unei săptămâni de diplomaţie intensă, ceea ce este "deranjant", a declarat purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, într-un interviu difuzat duminică de canalul american CNN, relatează Agerpres, citând AFP.

Zvonurile despre aşa-zisele "înţelegeri verbale" sau promisiuni pe care le-ar fi făcut SUA fostului lider sovietic Mihail Gorbaciov în timpul negocierilor de la sfârşitul anilor'80 ai secolului trecut că NATO nu se va extinde în Europa de Est nu corespund realităţii, a declarat recent Pavel Palajcenko, traducătorul lui Gorbaciov, în prezent şef al Departamentului pentru relaţii internaţionale şi relaţii cu presa în cadrul Fundaţiei Gorbaciov, într-o intervenţie la postul televiziunii publice ruse Rossia-24, citată de Agerpres.

Mass-media occidentală a comentat seria discuțiilor care au avut loc în această săptămână cu reprezentanții Rusiei. După cum se știe, aceste negocieri au început pe 10 ianuarie la Geneva, unde s-au întâlnit delegațiile Federației Ruse și Statele Unite, și au continuat pe 12 ianuarie cu o reuniune a Consiliului Rusia-NATO. La o zi distanță, pe 13 ianuarie, la Viena, s-au purtat discuții între reprezentanții Rusiei și cei ai OSCE.