Şeful comitetului militar al NATO, Rob Bauer, a declarat luni că Alianţa este dispusă să-şi crească prezenţă militară în statele baltice şi Polonia în cazul în care Rusia îşi menţine trupele în Belarus după încheierea exerciţiului militar „Allied Resolve-2022.
Soarta negocierilor dintre Rusia şi SUA privind controlul armamentelor nucleare va depinde în mare măsură de modul în care vor progresa discuţiile legate de garanţiile de securitate cerute de Moscova, a afirmat luni un diplomat rus de rang înalt, transmite Agerpres, care citează Reuters.
Într-un nou articol despre Ucraina apărut în publicația americană Bloomberg, autorul acestuia, Clive Crook, și-a exprimat opinia potrivit căreia “nu poate fi loc pentru Ucraina în NATO”.
Potrivit lui Marine Le Pen, Franţa trebuie să se retragă din blocurile militare şi să îşi protejeze propriile interese, notează agenția de presă Mediafax care citează presa franceză. „Ne vom retrage din Comandamentul Comun al NATO, astfel încât să nu mai putem fi târâţi în conflictele altora", a spus Le Pen.
Europenii au avut diferențe de-a lungul timpului pe mai multe dosare, dar modul în care au acționat în această criză majoră generată de agresiunea Federației Ruse, mod care a contribuit decisiv la descurajarea Moscovei să se aventureze militar în Ucraina, demonstrează capacitatea Occidentului de a acționa unitar, consideră Mircea Geoană, secretarul general adjunct al NATO.
NATO trebuie să-i găsească un succesor secretarului său general Jens Stoltenberg, al cărui mandat în acest post expiră pe 1 octombrie, dată de la care el va prelua funcţia de guvernator al Băncii Centrale a Norvegiei.
Portavionul american din clasa Nimitz USS Harry S. Truman, împreună cu grupul său de luptă, operează în Marea Mediterană și se află sub comanda NATO.
Un grup de militari americani a sosit vineri în Polonia, ca parte a contingentului pe care Statele Unite îl vor disloca temporar în această ţară în contextul crizei ucrainene, a anunţat ministrul polonez al apărării, Mariusz Blaszczak, relatează agenţia Agerpres, care citează EFE.
Rusia a calificat miercuri drept ''distructivă'' decizia Statelor Unite de a trimite 3.000 de militari suplimentari în Europa de Est în contextul tensiunilor exacerbate între Moscova şi occidentali cu privire la Ucraina, transmite Agerpres, care citează AFP.
În cursul zilei de ieri președintele rus Vladimir Putin, într-o conferință comună, la Moscova, alături de premierul ungar Viktor Orban, aflat în vizită oficială, s-a lansat într-un nou atac împotriva Occidentului și împotriva României.
Premierul Nicolae Ciucă a confirmat informaţia potrivit căreia SUA vor trimite trupe suplimentare, precizând că este vorba despre 1.000 de soldaţi americani care sunt dislocaţi din Germania în România.
Președintele american, Joe Biden, a declarat, pe 31 ianuarie, că Statele Unite ale Americii intenționează să acorde Qatarului statutul de „aliat major non-NATO”. Anunțul vine după întâlnirea de luni, dintre președintele Biden și emirul Qatarului, șeicul Tamim bin Hamad Al Thani.
Președintele rus Vladimir Putin a declarat într-o conferință de presă că sistemul balistic antirachetă de la Deveselu reprezintă o amenințare pentru Federația Rusă.
Ambasadoarea Rusiei la Sofia, Eleonora Mitrofanova, a declarat luni la postul bulgar NOVA TV că solicitarea Moscovei ca NATO să-şi retragă trupele, bazele şi armamentul strategic din ţările ce au aderat la această alianţă începând din anul 1997 nu priveşte Bulgaria, întrucât acolo nu există astfel de desfăşurări, însă această ţară ar putea deveni o ţintă dacă pe teritoriul ei ar fi baze şi arme strategice îndreptate împotriva Rusiei, consemnează marţi Agerpres, care citează agenţiile BTA şi TASS.
Într-un moment în care tensiunile în Europa de Est, generate de acțiunile Federației Ruse privind destabilizarea Ucrainei și comasarea la granițele ucrainene a peste 100.000 de soldați, sunt tot mai mari, Kremlinul recurge la provocări și împotriva NATO, acțiuni ce pot da naștere unor incidente deosebit de grave.
România, ca membră NATO, în acest moment nu este în situaţia de a intra în război nici în cel mai prost scenariu, în care Federaţia Rusă ar intra în Ucraina, afirmă ministrul Apărării Naţionale, Vasile Dîncu.
Franţa este pregătită să trimită sute de militari în România şi să-şi asume responsabilitatea de a constitui o forţă internaţionale pentru apărarea acestei ţări membre a NATO care se învecinează cu Ucraina, dacă Alianţa Nord-Atlantică va decide aceasta, a declarat sâmbătă ministrul francez al apărării, Florence Parly, într-un interviu pentru postul de radio France Inter, potrivit Agerpres, care citează EFE.
Joe Biden a afirmat vineri că va trimite "în curând" un număr mic de soldaţi americani în Europa de Est, pe fondul tensiunilor cu Moscova din cauza Ucrainei, scrie Agerpres, care citează AFP.
Oficialii SUA și NATO au transmis separat, miercuri seara, guvernului rus noile seturi de propuneri pentru a rezolva problemele de securitate din Europa, respingând în același timp cererea Rusiei ca Alianța să închidă pentru totdeauna ușa Ucrainei.
Preşedintele Recep Tayyip Erdogan a declarat miercuri că ar fi neînţelept ca Rusia să lanseze un conflict militar în Ucraina şi că, în acest caz, Turcia va face ceea ce este necesar ca membru NATO, transmite Agerpres, care citează Reuters.
NATO ''întinde din nou mâna'' Rusiei pentru un dialog, dar refuză să renunţe la dreptul de aderare a noi membri şi ''se pregăteşte şi pentru ce e mai rău'', a declarat miercuri, la Bruxelles, în cadrul unei conferinţe de presă, secretarul general al NATO Jens Stoltenberg, relatează Agerpres, citând AFP.
Peste 70% dintre români cred că NATO va apăra România, în contextul creşterii riscului producerii unui război în Ucraina, potrivit unui sondaj INSCOP Research, citat de agenția națională de presă Agerăres.
În perioada 25-26.01.2022, Rusia a anunțat alertarea succesivă a structurilor de la linia de contact cu statele membre NATO, pentru desfășurarea unor verificări asupra nivelului de pregătire pentru luptă al trupelor. După Regiunea Militară Vest și Regiunea Militară Sud, a fost activată și ultima verigă de la frontierele Occidentale ale Rusiei, respectiv Flota de Nord.
Președintele american Joe Biden a avut o videoconferință cu mai mulți lideri europeni pe subiectul în cursul serii de ieri, tema discuțiilor fiind manevrele militare agresive ale Federației Ruse de la granițele Ucrainei.
Statele Unite au plasat până la 8.500 de militari în stare de alertă care ar putea fi dislocaţi în rândul trupelor NATO în cadrul crizei ucrainene, a anunţat luni purtătorul de cuvânt al Pentagonului, John Kirby, notează Agerpres, care citează AFP.
După avertismentele lansate în urmă cu o zi de SUA, privind riscul tot mai mare al unui atac militar masiv al Rusiei asupra Ucrainei, Marea Britanie a început să își retragă personalul de la ambasada din Kiev.
Situația în Europa de Est se deteriorează pe zi ce trece în contexul în care presiunea pusă de Federația Rusă pe Ucraina e din ce în ce mai mare iar negocierile diplomatice din ultimele două săptămâni nu au dus la aplanarea situației.
Ministrul suedez al Apărării, Peter Hultqvist, a declarat vineri că nu poate fi exclus un atac armat asupra ţării sale, relatează Agerpres, care citează DPA.
Ministrul Apărării Naţionale, Vasile Dîncu, a declarat vineri seară, la Arad, cu privire la ultimele evoluţii legate de Rusia, Ucraina şi NATO, că Federaţia Rusă "încearcă să tragă o nouă Cortină de Fier", fiind o nouă formă de împărţire a sferelor de influenţă.
Secretarul general adjunct al NATO, Mircea Geoană, a exclus vineri orice posibilitate de negociere a prezenţei militare a NATO pe teritoriul ţărilor membre, după ce Rusia a cerut ca toate trupele străine, armamentul şi alte echipamente militare grele să fie retrase din ţările care au aderat la această alianţă după 1997, menţionând explicit România şi Bulgaria. Agenția de presă Agerpres amintește că lista cuprinde în total 14 ţări din fostul bloc comunist.
