Oficiali militari americani și români au anunțat săptămâna aceasta o modernizare a aerodromului de la Baza 57 Aeriană Aeriană Mihail Kogălniceanu, care va contribui la dezvoltarea a ceea ce ar putea deveni una dintre cele mai mari facilități militare ale NATO din Europa.
Europa trebuie să îmbunătățească semnificativ mobilitatea militară pentru a descuraja agresiunea rusă, înfruntând obstacole precum birocrația, infrastructura inadecvată și capacitatea limitată de transport, declară generalul francez Bertrand Toujouse.
Ministrul israelian de externe, Israel Katz, a îndemnat luni NATO să excludă Turcia după ce președintele Recep Tayyip Erdogan a amenințat că țara sa ar putea interveni în Israel așa cum a făcut-o în Libia și Karabah în trecut, relatează Agerpres și Reuters.
Continentul nu poate duce o bătălie pe două fronturi. „Este datoria noastră să le explicăm partenerilor noștri americani că, atâta timp cât simțim amenințarea Rusiei, nu ne vom putea angaja pe deplin acolo (în Asia)”, a precizat Sikorski.
Ucraina și țările libere ale lumii trebuie să se opună împreună agresiunii ruse. Dacă Occidentul va permite Ucrainei să piardă, posibilitatea unui război între Rusia și NATO va crește semnificativ. Polonia, stat care investește masiv în apărare, transmite că înfrângerea Ucrainei va duce extrem de aproape un război între NATO și Rusia.
Prim-ministrul britanic Keir Starmer, recent întors de la summitul NATO, a anunțat marți o reexaminare a forțelor armate britanice, având ca obiectiv creșterea cheltuielilor de apărare la 2,5% din PIB, relatează Agerpres, care citează AFP.
Președintele SUA, Joe Biden, a anunțat un nou pachet de asistență pentru securitate la 11 iulie, în timpul unei conferințe de presă comune cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski, la Washington. "Voi (Ucraina) ați spus clar că Rusia nu va învinge în Ucraina. Ucraina va învinge. Și vreau să știți că vom fi alături de voi la fiecare pas", a declarat Biden în marja summitului NATO. Acesta este al optulea pachet aprobat de Biden de la sfârșitul lunii aprilie, când Congresul SUA a adoptat o lege privind ajutorul extern care care prevede acordarea a aproape 61 de miliarde de dolari pentru Ucraina.
Donald Trump ia în considerare o reducere a schimbului de informații cu aliații NATO. O lipsă de viziune sau doar presiune pe aliați?
După cum au confirmat pentru Politico mai mulți oficiali europeni și un înalt oficial NATO, măsura ar face parte dintr-un plan mai larg de reducere a sprijinului și a cooperării dintre SUA și celelalte state din organizație sub administrația Trump.
Planul de mobilitate militară, semnat de miniștrii apărării din trei țări NATO, prevede interconectarea porturilor și infrastructurilor din Salonic, Alexandroupolis, Varna și Constanța, facilitând deplasarea rapidă și eficientă a forțelor aliate pe flancul estic al NATO și reducând timpii de trecere la frontiere.
Polonia speră că noul centru de instruire NATO de la Bydgoszcz poate ajuta la recrutarea mai multor voluntari pentru lupta din Ucraina. În același timp, foarte important, Bydgoszcz va fi unul dintre centrele pentru schimbul de experiență privind unele dintre lecțiile pe care ucrainenii le-au învățat pe câmpul de luptă.
Versiunea terestră rachetelor cu rază mai lungă a fost interzisă de tratatul INF privind eliminarea rachetelor cu rază scurtă și medie de acțiune, astfel încât acestea puteau fi lansate numai de pe nave, submarine și aeronave. Cu toate acestea, după încetarea sa de către SUA și Rusia, restricțiile nu se mai aplică.
Summitul NATO de la Washington înseamnă încă un pas major pentru a crește capacitatea Alianței de descurajare și apărare în fața acțiunilor Federației Ruse.
Sistemul american de apărare antirachetă balistică din Redzikowo, Polonia este acum operațional și disponibil pentru apărarea Alianței.
Statele membre ale NATO s-au angajat să sprijine Ucraina pe "calea ireversibilă" a aderării la Alianţă, în timp ce doresc să menţină deschise canalele de comunicare cu Rusia pentru a preveni escaladarea războiului, potrivit proiectului de declaraţie finală a summitului aniversar al NATO care se desfăşoară la Washington, arată Reuters, DPA şi AFP, citând surse de la summit, relatează Agerpres.
Președintele Iohannis a declarat la Washington că România negociază un alt sistem Patriot, în locul celui donat Ucrainei.
România va semna joi dimineaţă un acord de securitate bilateral cu Ucraina, a anunţat miercuri, la Washington, preşedintele României, Klaus Iohannis.
În actualul context de securitate, caracterizat de provocări diverse și interconectate, tehnologiile spațiale sunt esențiale pentru realizarea obiectivelor de apărare. NATO face pașii importanți în direcția supravegherii din spațiu.
Péter Magyar dorește să se profileze drept un contestatar al lui Viktor Orban inclusiv, se pare, în raport cu agresiunea Rusiei asupra Ucrainei.
Apărarea aeriană a Ucrainei, pentru consolidarea căreia președintele Zelenski presează aliații săi occidentali, devine o problemă centrală în acest moment.
Priorităţile României la summitul NATO de la Washington se leagă de reconfirmarea importanţei strategice a Mării Negre pentru securitatea euroatlantică, asigurarea apărării înaintate pe flancul estic şi respectiv consolidarea prezenţei aliate în România, precum şi susţinerea unei noi abordări a NATO faţă de Rusia care să vizeze măsuri de îngrădire a comportamentului agresiv al Kremlinului.
Planurile regionale de apărare ale NATO, aprobate la Vilnius, la Summitul NATO din 2023, sunt doar începutul. În plus față de creșterea capacităților industriale, Alianța are nevoie de mai mulți militari.
Șeful NATO, Jens Stoltenberg, a respins pe 5 iulie apelurile din ce în ce mai mari venite din partea SUA pentru a determina Ucraina să renunțe la teritorii și la aderarea la NATO, în schimbul încheierii războiului.
Bazele militare naționale și străine din Cipru joacă un rol extern activ, în special bazele britanice și americane, care reprezintă un centru de culegere a informațiilor de intelligence și o rețea de monitorizare pentru Orientul Mijlociu și regiunea mediteraneană, precum și un punct de plecare major pentru realizarea unor operații militare care servesc intereselor strategice ale acelor țări.
NATO intenționează să consolideze cooperarea cu Coreea de Sud și în domeniul cibernetic și cel al noilor tehnologii.
Un recent sondaj de opinie realizat în perioada 31 mai - 2 iunie de institutul Ipsos la cererea Consiliului de la Chicago pentru Afaceri Globale, arată că 8 din 10 americani doresc fie să consolideze alianțele actuale ale SUA (34%), fie să le extindă (44%) – chiar dacă acest lucru înseamnă angajamente suplimentare de securitate. Altfel spus, doar 2 americani din 10 spun că SUA ar trebui să-și reducă participarea sau să se retragă din alianțele cu alte țări.
NATO a decis, în principiu, cu privire la ajutorul militar acordat Ucrainei în 2025. Asistența de securitate va fi în valoare de 40 de miliarde de euro, relatează Reuters care citează un diplomat vest-european.
Ne apropiem de momentul în care alegerile prezidențiale din SUA vor intra în linie dreaptă, iar întrebarea principală care începe să frământe Europa nu este cine va ocupa din 2025 Biroul Oval, ci dacă Donald Trump va mai susține politica americană actuală în cadrul NATO.
Vizita lui Orban are loc într-un moment în care Ungaria preia președinția UE. Kievul și Budapesta au pe agendă o serie de dosare bilaterale (comerț, cooperare transfrontalieră, infrastructură și probleme energetice), dar cel mai important rămâne problematica etnicilor maghiari de pe teritoriul Ucrainei.
Un grup de țări europene au stabilit să își unească forțele pentru a dezvolta rachete capabile să lovească ținte la distanțe de peste 1.000 de kilometri, în cadrul programului ELSA (European Long Strike Approach).
În ciuda atitudinii sale prietenoase față de Rusia, Slovacia va juca un rol important în asigurarea muniției pentru Ucraina. Fabricile de acolo vor recondiționa și vor produce o parte semnificativă a muniției pentru care țări din întreaga lume au convenit, a declarat Președintele slovac Peter Pellegrini.
