Planul de mobilitate militară, semnat de miniștrii apărării din trei țări NATO, prevede interconectarea porturilor și infrastructurilor din Salonic, Alexandroupolis, Varna și Constanța, facilitând deplasarea rapidă și eficientă a forțelor aliate pe flancul estic al NATO și reducând timpii de trecere la frontiere.

Polonia speră că noul centru de instruire NATO de la Bydgoszcz poate ajuta la recrutarea mai multor voluntari pentru lupta din Ucraina. În același timp, foarte important, Bydgoszcz va fi unul dintre centrele pentru schimbul de experiență privind unele dintre lecțiile pe care ucrainenii le-au învățat pe câmpul de luptă.

Versiunea terestră rachetelor cu rază mai lungă a fost interzisă de tratatul INF privind eliminarea rachetelor cu rază scurtă și medie de acțiune, astfel încât acestea puteau fi lansate numai de pe nave, submarine și aeronave. Cu toate acestea, după încetarea sa de către SUA și Rusia, restricțiile nu se mai aplică.

Sistemul american de apărare antirachetă balistică din Redzikowo, Polonia este acum operațional și disponibil pentru apărarea Alianței.

Statele membre ale NATO s-au angajat să sprijine Ucraina pe "calea ireversibilă" a aderării la Alianţă, în timp ce doresc să menţină deschise canalele de comunicare cu Rusia pentru a preveni escaladarea războiului, potrivit proiectului de declaraţie finală a summitului aniversar al NATO care se desfăşoară la Washington, arată Reuters, DPA şi AFP, citând surse de la summit, relatează Agerpres.

Președintele Iohannis a declarat la Washington că România negociază un alt sistem Patriot, în locul celui donat Ucrainei.

România va semna joi dimineaţă un acord de securitate bilateral cu Ucraina, a anunţat miercuri, la Washington, preşedintele României, Klaus Iohannis.

Péter Magyar dorește să se profileze drept un contestatar al lui Viktor Orban inclusiv, se pare, în raport cu agresiunea Rusiei asupra Ucrainei.

Priorităţile României la summitul NATO de la Washington se leagă de reconfirmarea importanţei strategice a Mării Negre pentru securitatea euroatlantică, asigurarea apărării înaintate pe flancul estic şi respectiv consolidarea prezenţei aliate în România, precum şi susţinerea unei noi abordări a NATO faţă de Rusia care să vizeze măsuri de îngrădire a comportamentului agresiv al Kremlinului.

Planurile regionale de apărare ale NATO, aprobate la Vilnius, la Summitul NATO din 2023, sunt doar începutul. În plus față de creșterea capacităților industriale, Alianța are nevoie de mai mulți militari.

Bazele militare naționale și străine din Cipru joacă un rol extern activ, în special bazele britanice și americane, care reprezintă un centru de culegere a informațiilor de intelligence și o rețea de monitorizare pentru Orientul Mijlociu și regiunea mediteraneană, precum și un punct de plecare major pentru realizarea unor operații militare care servesc intereselor strategice ale acelor țări.

NATO intenționează să consolideze cooperarea cu Coreea de Sud și în domeniul cibernetic și cel al noilor tehnologii.

Un recent sondaj de opinie realizat în perioada 31 mai - 2 iunie de institutul Ipsos la cererea Consiliului de la Chicago pentru Afaceri Globale, arată că 8 din 10 americani doresc fie să consolideze alianțele actuale ale SUA (34%), fie să le extindă (44%) – chiar dacă acest lucru înseamnă angajamente suplimentare de securitate. Altfel spus, doar 2 americani din 10 spun că SUA ar trebui să-și reducă participarea sau să se retragă din alianțele cu alte țări.

NATO a decis, în principiu, cu privire la ajutorul militar acordat Ucrainei în 2025. Asistența de securitate va fi în valoare de 40 de miliarde de euro, relatează Reuters care citează un diplomat vest-european.

Ne apropiem de momentul în care alegerile prezidențiale din SUA vor intra în linie dreaptă, iar întrebarea principală care începe să frământe Europa nu este cine va ocupa din 2025 Biroul Oval, ci dacă Donald Trump va mai susține politica americană actuală în cadrul NATO.

Vizita lui Orban are loc într-un moment în care Ungaria preia președinția UE. Kievul și Budapesta au pe agendă o serie de dosare bilaterale (comerț, cooperare transfrontalieră, infrastructură și probleme energetice), dar cel mai important rămâne problematica etnicilor maghiari de pe teritoriul Ucrainei.

Un grup de țări europene au stabilit să își unească forțele pentru a dezvolta rachete capabile să lovească ținte la distanțe de peste 1.000 de kilometri, în cadrul programului ELSA (European Long Strike Approach).

În ciuda atitudinii sale prietenoase față de Rusia, Slovacia va juca un rol important în asigurarea muniției pentru Ucraina. Fabricile de acolo vor recondiționa și vor produce o parte semnificativă a muniției pentru care țări din întreaga lume au convenit, a declarat Președintele slovac Peter Pellegrini.

Polonia, Lituania, Letonia și Estonia au cerut miercuri Uniunii Europene să construiască o linie defensivă de-a lungul graniței blocului cu Rusia și Belarus, pentru a proteja UE de amenințările militare și alte acțiuni răuvoitoare ale Moscovei.

Solicitarea este încă un exemplu privind complicațiile majore pe care le-ar aduce scenariul prezenței Rusiei la Gurile Dunării, vecină cu România.

Planurile NATO trebuie accelerate, inclusiv în privința procesului de recrutare și a planurilor de mobilizare.

Șeful guvernului Olandei, Mark Rutte, a fost aprobat oficial pentru funcția de secretar general al NATO, iar acesta își va prelua atribuțiile de la 1 octombrie, când se încheie mandatul actualului secretar general.

NATO a desfășurat, timp de trei săptămâni, cea mai mare demonstrație de forță din zona baltică, din istoria sa.

Preşedintele Klaus Iohannis a declarat că va prezenta mâine, în cadrul CSAT, poziţia sa privind candidatura la şefia NATO şi apoi va anunţa şi public decizia luată pe acest subiect.

Slovacia va sprijini candidatura premierului interimar olandez Mark Rutte pentru funcția de secretar general al NATO, a anunțat marți noul președinte slovac, Peter Pellegrini, după un summit european extraordinar.

Garda de Frontieră finlandeză a anunțat vineri că suspectează patru avioane militare rusești de încălcarea spațiului aerian al Finlandei pe 10 iunie, relatează Reuters.

Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a mers la Budapesta pentru a se întâlni cu Viktor Orban.