Parlamentul ungar se pregătește să aprobe aderarea Suediei la NATO, marcând astfel finalul unui proces lung și plin de obstacole pentru țara nordică interesată să se alăture Alianței Nord-Atlantice după invazia Ucrainei de către forțele ruse, conform informațiilor transmise de Agerpres, care citează AFP.
Contractul semnat de Ministerul Apărării de la Budapesta va permite extinderea aviației Ungariei la un total de 18 aeronave Gripen.
România intenționează să-l desemneze pe președintele Iohannis drept candidat pentru funcția de secretar general al NATO.
Deputatul Ana-Maria Cătăuţă, membru al Delegaţiei Parlamentului României la AP NATO şi vicepreşedinte al Grupului Pro America, a participat, în perioada 19-21 februarie 2024, la Bruxelles, la şedinţa comună a Comisiilor pentru apărare şi securitate, respectiv pentru economie şi securitate şi cea politică ale Adunării Parlamentare a NATO (AP NATO).
Alianţa Nord-Atlantică este mult mai pregătită în prezent să contracareze Rusia, afirmă analistul politic Cristian Pîrvulescu, apreciind că România a reuşit să depăşească toate momentele critice provocate de repercusiunile agresiunii ruseşti asupra Ucrainei.
Potrivit unei propuneri de ordine de zi, transmisă de liderului de grup al partidului de guvernământ Fidesz către președintele parlamentului, legislativul ungar ar putea vota aderarea Suediei atunci când se relua sesiunea parlamentară, pe 26 februarie.
Potrivit ministrului german al apărării, Boris Pistorius, țările Alianței Nord-Atlantice vor trebui să cheltuiască pentru apărare mai mult de cele două procente din PIB, nivel agreat de statele NATO acum 10 ani.
Industria europeană de apărare trebuie sprijinită mai mult de Uniune, a declarat joi Ursula von der Leyen.
Comisia Europeană și țările membre ale Uniunii Europene lucrează de mult timp la adoptarea celui de-al 13-lea pachet de sancțiuni împotriva Federației Ruse din cauza invaziei Ucrainei.
Parisul raportează că va cheltui 2% din PIB pentru Armată, încă de anul acesta, mai devreme decât era planificat. Anunțul Franței vine la câteva zile după ce Olaf Scholz a declarat că Germania este pregătită să aloce 2% din PIB pentru apărare, fără să specifice exact și când se va întâmpla acest lucru.
Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a salutat eforturile aliaților europeni de a-și consolida propriile capacități de apărare, dar a declarat că această politică "nu este o alternativă la NATO", comentând recentele declaratii anti-NATO ale lui Donald Trump.
Rusia poate pregăti un „test pentru NATO” în „trei sau patru ani”, sună avertismentul șefului ministerului Afacerilor Externe al Estoniei.
Europa nu are de ales decât să înceapă pregătirea unui Plan B.
Cheltuielile de apărare sunt definite de NATO ca plăți efectuate de un guvern național pentru a satisface nevoile forțelor sale armate, ale Aliaților sau ale Alianței.
Declarația din weekend-ul trecut a fost un duș rece pentru europeni, care caută soluții în eventualitatea în care liderul american ar duce SUA în direcția izolaționismului și s-ar dezangaja din Europa.
Ambasadorul Statelor Unite la NATO, Julianne Smith, a declarat că nu se așteaptă ca Alianța Nord-Atlantică să invite Ucraina în grupul său la summitul din iulie de la Washington.
Remarcile fostului președinte american, Donald Trump, despre refuzul de a-i proteja pe aliații NATO au provocat dezacorduri între republicani, o parte încercând să respecte angajamentele Statelor Unite față de Alianță, în timp ce alții îl susțin pe favoritul partidului la alegerile prezidențiale, potrivit publicației americane The Hill.
Ministrul polonez al apărării, Wladyslaw Kosiniak-Kamysz, a declarat, pe 13.02.2024, pentru postul de televiziune Polsat News, că, până la sfârșitul acestui an, este planificată creșterea efectivelor Forțelor Armate la 220.000 de militari.
Uniunea Europeană face pași mari în vederea realizării unei armtate comune europene în contextul unei Rusii tot mai agresive. Iar fondurile de coeziune, atât de benefice pentru statele mici cu scopul de a micșora decalajul dintre ele și vestul Europei, vor fi redirecționate către armata europeană în cazul în care aceste state nu le absorb.
Cancelarul german a asigurat companiile din apărare că pot conta pe sprijinul său.
Kremlinul vine cu episodul ”Rusia în NATO” - o discuție, mai mult ca sigur, adevărată relatată de Putin - care arată cât de rafinată este propaganda rusă.
Fostul preşedinte american Donald Trump a afirmat sâmbătă că ar încuraja Rusia să facă „ce naiba vrea” cu orice stat membru NATO care nu îşi atinge ţinta de cheltuieli alocate apărării, făcând desigur referire la celebrul 2% din PIB pentru apărare, țintă pe care România o atinge.
Secretarul general al NATO i-a chemat pe europeni să-şi mărească producţia de arme pentru a creşte livrările către Ucraina şi preveni o confruntare cu Moscova "care ar putea dura zeci de ani", într-un interviu acordat sâmbătă presei germane şi citat de France Presse, potrivit Agerpres.
Ambasada Statelor Unite ale Americii de la Chișinău condamnă actul de violență comis asupra Centrului de Informare și Documentare privind NATO, sediul căruia a fost cuprins ieri de flăcări, se arată în mesajul Ambasadei, postat pe rețelele de socializare.
Forțele Armate Finlandeze vor participa la exercițiul Nordic Response 24, coordonat de Norvegia, care va avea loc în zonele nordice ale Finlandei, Norvegiei și Suediei în perioada 4-15 martie 2024. Pentru prima dată, Finlanda va participa, în calitate de țară membră NATO, la exercițiul de apărare colectivă desfășurat de NATO. Ca atare, aceasta marchează cea mai substanțială participare la un exercițiu multinațional în străinătate din istoria forțelor armate finlandeze.
Președintele Klaus Iohannis a trimis către Parlament o scrisoare în care forul suprem este informat cu privire la faptul că forța de reacție rapidă a NATO poate intra și opera pe teritoriul României, în contextul situației de securitate de la granițele țării.
Budapesta a declarat de mai multe ori că nu vrea să fie ultimul stat care ratifică aderarea Suediei la NATO. Azi, Ungaria e singurul stat membru care nu a semnat ratificarea.
Nava amiral a Marinei britanice a întâmpinat probleme la sistemul de propulsie.
Trupele de artilerie și rachete ale țărilor NATO și partenere exersează respingerea unui atac al Rusiei în puncte cheie ale flancului estic, inclusiv în România.
Potrivit colonelului Eero Rebo, șeful Statului Major al Ligii Apărării (structură militară voluntară, aflată sub conducerea Ministerului eston al Apărării), forțele ruse păstrează inițiativa în operațiunile la sol, dar fără succes semnificativ, iar situația de pe front din Ucraina nu s-a schimbat în general în ultima săptămână.
