Poți descărca aplicația:
Get it on App Store Get it on Google Play
Oare Biden chiar uită lucruri esențiale? Poate, tuturor ne scapă ceva fundamental, distrași de o primă impresie, uneori prea puternică
Strategica
Data actualizării:
Data publicării:
Summitul NATO de la Washington, la care s-au aniversat și 75 de ani de la înființarea celei mai puternice și longevive alianțe militare din toate timpurile, s-a încheiat. Liderii lumii libere au luat deja deciziile previzibile despre ce va face NATO în continuare și, din această perspectivă, se poate spune că a început deja să coboare cortina istoriei și nu se mai poate spune nimic în plus.
Joe Biden la summitul NATO de la Washington, la care s-au aniversat și 75 de ani de la înființarea celei mai puternice și longevive alianțe militare. Sursa foto: X/Twitter pagina President Biden.
Joe Biden la summitul NATO de la Washington, la care s-au aniversat și 75 de ani de la înființarea celei mai puternice și longevive alianțe militare. Sursa foto: X/Twitter pagina President Biden.

Cu toate acestea, evenimentul mai are de jucat pe scena internațională pentru că nu s-au tras toate concluziile. Summitul de la Washington a avut o specificitate unică. El nu a fost despre unitatea lumii libere, despre ce decizii s-au luat. Nu a fost nici măcar despre Ucraina pentru că drumul ei era stabilit de dinainte. Pentru prima dată în toată istoria modernă și contemporană, la un eveniment de cea mai înaltă anvergură politică internațională, a fost vorba, de fapt, despre un singur om, Joe Biden, care acum deține președinția SUA și care va candida la un nou mandat în acest an.

Toată planeta s-a uitat cu mare atenție la prestația lui Biden pentru că, a devenit mai clar și mai acut ca niciodată, că de cine va conduce SUA în următorii patru ani, va depinde securitatea întregii lumi.

Contestat recent de o parte a propriului partid în ceea ce privește candidatura la președinție, Biden a răspuns că nu se retrage și că la summitul NATO va arăta mai concentrat față de confruntarea televizată pe care a avut-o cu Donald Trump, candidatul republicanilor la președinție.

Cu toate acestea, la conferința de presă finală a summitului NATO, Biden a făcut unele confuzii de nume. Pe Zelenski l-a numit Putin, iar când s-a referit la vicepreședintele Harris a folosit numele Trump. Par gafe impardonabile după unii, dar referirea la cele două nume reflectă de fapt, care și cât de mari sunt îngrijorările sale în acest moment. „Sunt atât de concentrat să-l învingem pe Putin„, a recunoscut Biden eroarea. Și lumea liberă ar trebui să fie recunoscătoare că președintele Americii, surprins într-un moment de sinceritate absolută, are această prioritate.

Dar, greșelile de nume și episoadele de detașare ale președintelui Biden din anumite momente,  sunt simptom al vreunei afecțiuni medicale sau sunt esențiale pentru activitatea de președinte al SUA? A numit vreodată Biden, Rusia altfel decât o amenințare la securitatea întregii lumi după ce a invadat Ucraina, sau a dat vreodată impresia că se clatină politica Americii privind sprijinul lumii libere într-o perioadă atât de critică? Nu. Acestea sunt lucrurile importante. Numele oamenilor sunt complet irelevante comparativ cu faptele lor.

Biden nu luptă împotriva lui Putin personal ci împotriva ideilor pe care acesta le propagă și a acțiunilor pe care le ordonă. În plus, la vârsta de 81 de ani are tot dreptul din lume să uite pentru scurt timp numele dușmanilor precum și pe cele ale prietenilor.

Meseria de președinte al Statelor Unite este în momentul de față, probabil, cea mai grea meserie din lume. La acest nivel, se operează, simultan, cu foarte multe variabile și scenarii, iar deciziile se iau rapid. În plus, răspunderea este una imensă. Se analizează fapte și opțiuni, se sintetizează și generalizează, unde lipsesc informații se aproximează cu ajutorul scenariilor etc. Desigur, sunt mulți experți și diverse straturi de filtrare și decizie până se ajunge la președinte. Dar, în această perioadă a istoriei, la președintele SUA ajung mai multe lucruri care trebuie știute și decise, decât erau înainte.

Pentru a opera eficient și simultan cu atât de multe informații, este nevoie de abstractizare. Iar, modul în care președintele Biden se exprimă, arată că acesta lucrează cu idei, iar detaliile, cum ar fi numele persoanelor și chiar calitatea exprimării sau comportamentul public trec, uneori, în planul secund.

Desigur, acest lucru poate fi neplăcut pentru oaspeții săi, dar nu înseamnă că Biden a pierdut controlul asupra esenței mesajului pe care-l transmite. Mesajele sale au fost permanent clare și coerente în aceeași direcție a respectării normelor internaționale și a descurajării celor care intenționează să le schimbe prin forță. Din nefericire pentru întreaga planetă, acest gen de mesaje i-a ocupat cea mai mare parte din mandatul de președinte.

Sub conducerea lui Biden, într-o perioadă critică pentru securitatea globală, puterea formidabilă a Americii s-a transformat într-un scut nu într-o sabie, iar pentru asta este nevoie de multă tărie de caracter și de înțelepciune. Atât în ceea ce privește Ucraina cât și Israelul, SUA au optat pentru neescaladare, lumea fiind ținută cât mai departe de un nou război mondial.

A sprijini lupta Ucrainei de a-și apăra teritoriul și oamenii, dar fără a interveni direct, nu constituie escaladare. SUA au manifestat reținere inclusiv pentru arme de apărare cum ar fi sistemele Patriot și au dat cu greu aprobare pentru a fi folosite rachetele ATACMS împotriva teritoriului Rusiei și doar dacă Rusia își folosește propriul teritoriu pentru a deschide noi direcții de ofensivă.

În Orientul Mijlociu, premierul Israelului, Benjamin Netanyahu, a fost convins președintele Biden să renunțe la cele mai drastice planuri ofensive, inclusiv  să nu ofere un răspuns dur Teheranului. A fost o victorie a păcii.

Desigur, cetățenii americani își vor alege ce președinte doresc. Poate nu mai au răbdare cu președintele Biden și vor un altul care să dea impresia de putere. Fiecare, din diferite motive, își va face propria alegere, care îi va influența, într-o anumită măsură, următorii patru ani din viață. Pentru americani, problema securității naționale ar putea părea una îndepărtată, și după cum preciza secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, la summitul de la Washington, ”amenințarea la adresa Alianței nord-atlantice nu este una iminentă”.

Însă, dacă amenințarea va deveni vreodată iminentă, înseamnă, pe de o parte, că tot ce s-a făcut până atunci a fost aproape degeaba și autocrațiile sunt pe cale să câștige, iar pe de altă parte, că va fi nevoie pe mai departe de toată înțelepciunea din lume pentru a se menține pacea și libertatea în același timp.

Autocrațiile nu se vor simți niciodată confortabil atâta timp cât există o Americă liberă. De aceea, ținta lor primară va fi întotdeauna America. Dar, pentru a ajunge acolo, trebuie mai întâi să treacă de Europa. Astfel, America are nevoie de Europa și, în aceeași măsură, Europa are nevoie de America.

Europa actuală, lăsată singură, nu este capabilă nici măcar să recunoască amenințarea, iar despre pregătirea unui răspuns comun și viabil de descurajare și apărare nicio șansă. Chiar în interior, în nucleul ei care este Uniunea Europeană, sunt diferențe majore și, posibil, ireconciliabile, despre cum este privită Rusia.

Ungaria, fără niciun fel de mandat și profitând de președinția rotativă a UE, încearcă să promoveze la nivel internațional interesele Rusiei și se opune sprijinului militar pentru Ucraina. Desigur, Ungaria face parte și din NATO, dar greutatea Americii contează. Însă, în eventualitatea unei Europe singure sau șubrezite, cu un centru și un sud-est care încă nu-și înțeleg locul și viitorul, lucrurile devin mai complicate, chiar și pentru America.


Acest articol reprezintă o opinie.


Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență

Get it on App Store
Get it on Google Play

Google News icon  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News

Miza păcii din Ucraina: Garanții de securitate de ,,tip non-Articolul 5 al NATO'' pentru descurajarea unei viitoare agresiuni militare ruseşti
Europa salută eforturile lui Donald Trump pentru pace, dar cere „garanții de securitate de neclintit” pentru Ucraina
Polonia demonstrează putere militară: Parada de la Varșovia subliniază modernizarea armatei sub sloganul „Rusia nu este invincibilă”
Pacea, o promisiune aruncată de la mii de kilometri. Poate un summit „direct” cu Zelenski la Washington să salveze Ucraina?
Ministrul ceh, o voce hotărâtă în corul criticilor: „Problema este imperialismul rus, nu dorința Ucrainei de a trăi liber”
Putin și Trump / Foto: Casa Albă, X
EXCLUSIV
De la covorul roșu la zero acorduri: De ce a eșuat summitul de pace din Alaska și ce înseamnă asta pentru Ucraina
Summit Alaska: Miza economică a lui Vladimir Putin și eforturile de a deturna discuțiile despre războiul din Ucraina
Statele Unite includ pe lista neagră burse rusești de criptomonede. Ele finanțează atacuri cibernetice și contribuie la eludarea sancțiunilor
De ce reabilitează NATO vechile căi ferate ale Europei? O Rusie agresivă nu este doar un simplu avertisment, ci o amenințare iminentă
EXCLUSIV
Summitul din Alaska: De ce planul de pace al Rusiei înseamnă, de fapt, capitularea Ucrainei
Marea Neagră, un „câmp de luptă” în expansiune: România, prin vocea ministrului român al Apărării, cere patrule pentru protecția rutelor comerciale
Rusia pregătește o versiune "mini" a rachetei cu rază medie Oreshnik. Racheta Svirel ar putea fi testată tot pe Ucraina
Efectul de bumerang al tarifelor americane riscă să lovească în industria de apărare: Renunţă sau nu Elveţia la achiziţia de avioane F-35?
Serviciile norvegiene de informaţii consideră Rusia cea mai mare amenințare pentru Norvegia: Putin crede că țara să se află într-un conflict permanent cu Occidentul
Ce vrea Ucraina de la întâlnire Trump-Putin care îi poate distruge suveranitatea: O pace durabilă, susținută de garanții de securitate, este unul dintre obiectivele sale
O pace „à la Trump”: Statele Unite vor garanta securitatea Ucrainei, dar fără implicarea NATO. Ce facem cu „liniile roșii” ucrainene?
Manevrele ruso-belaruse “Vest-2025” vor include simularea de atacuri cu arme nucleare și rachete cu rază medie de acțiune “Oreshnik”
Tehnică militară rusă distrusă în timpul invaziei din Ucraina. Sursă foto: DefenceView
EXCLUSIV
De ce nu mai sunt „cruci” în cimitirul de tancuri din Ucraina. Rusia a pierdut în iunie 22 de tancuri, dar problema rămâne. Hossu: Calitativ, Polonia va fi mai puternică
Summit-ul Trump-Putin: Alaska, un front geopolitic reînviat la granița fragilă dintre Est și Vest
„Să nu repetăm un Munchen 1938”. Avertismentul istoric care zguduie Europa înaintea întâlnirii Trump-Putin: Granițele internaționale nu trebuie schimbate prin forță
Sursa foto: global.espreso.tv.
EXCLUSIV
Un ministru al Apărării dintr-o țară NATO a încercat să oprească propaganda rusă. Laboratorul de fake news care a lovit Slovacia: Cum se uită istoria și se rescrie prezentul
Imagine cu caracter ilustrativ (generată de AI). Photo source: FreePik
EXCLUSIV
Orizontul negru al Ucrainei: Un dictat de la Trump și Putin?
Photo source: Генеральний штаб ЗСУ / General Staff of the Armed Forces of Ukraine
EXCLUSIV
Pacea cinică impusă Ucrainei: Sunt ucrainenii obosiți de război şi pregătiți pentru încheierea conflictului cu orice preț?
Rusia utilizează acum un „mini Storm Shadow”: O nouă rachetă de croazieră, similară conceptual cu modelul ucrainean „Peklo”
Senator american din aripa dură anti-Putin: Rusia și Ucraina ar trebui, probabil, să facă schimb de teritorii pentru a ajunge la încetarea focului
Foto: militar ucrainean, operând sistemul Avenger / Генеральний штаб ЗСУ / General Staff of the Armed Forces of Ukraine
EXCLUSIV
Soarta Ucrainei, decisă la Alaska peste capul Kievului. Planul lui Trump: Pace cu teritorii cedate și o notă de plată pentru Europa
Sursă foto: U.S. Department of Defense (DoD) Facebook
EXCLUSIV
Războaiele Americii și adevărata natură a adversarului ei
Escadrila 48 Vânătoare a României. Foto: Forțele Aeriene Române
EXCLUSIV
România nu intră în război 2.0. Rusia trece de Armata română și „cucerește România în 3 ore”, exact cum a cucerit Ucraina în trei zile
Dronă rusă Geran 2 (Shahed)
EXCLUSIV
Experiment militar misterios al Rusiei: În premieră linia întâi ucraineană de pe frontul larg a fost lovită cu drone Shahed
Rusia pregătește un test iminent pentru racheta cu propulsie nucleară ''Burevestnik'' în Arctica

Ştiri Recomandate

Cealaltă față a monedei: Doborârea dronelor ruse de avioane F-35 și F-16 în Polonia indică lipsuri pe care și România le are. Eficiența e garantată, dar costurile uriașe
Taurus pe steroizi: Germania trece la Taurus NEO, noua generație a rachetei aer-sol. Caracteristici, performanțe și ce aduce nou Taurus NEO
Cazul Poloniei arată cui folosea ca România să nu aibă Lege pentru doborârea dronelor. Nicuşor Dan: Procedurile sunt pregătite pentru a reacţiona la fel ca Polonia
Alexandru Bălan, fostul șef adjunct al SIS arestat în România pentru trădare și divulgare de informații către KGB, mandat de arestare pentru 30 de zile
Drone rusesti de tip Shahed / Parada de 9 mai, din Piața Roșie, 2025
EXCLUSIV
Ce semnal trimite Rusia cu incursiunea dronelor în Polonia. Analiză
Polonia a cerut activarea Articolului 4 al NATO
”Trebuie să construim un zid de drone”. Ursula von der Leyen anunță că Europa va investi masiv în domeniul dronelor
Belarusul, unul dintre ”portavioanele” rușilor în invadarea Ucrainei, susține acum că și-a alertat vecinii din NATO de apropierea dronelor “pierdute”
Australia va avea ”zeci” de submarine autonome: Primul lot de ”Ghost Shark”, produs de Anduril pentru 1,1 miliarde de dolari
Polonia nu se joacă: În caz de mobilizare militarii trebuie să se prezinte în unități în 6 ore. Timpul a fost redus după atacul fără precedent al Rusiei
În timp ce polonezii doborau drone Shahed, două F-16 ale României au fost și ele ridicate după detectarea unui grup de drone ruse și la granița cu România
Avioane poloneze și F-35 olandeze, implicate în doborârea dronelor rusești. Forțele teritoriale de la granița de est, în alertă maximă / Avioane tip AWACS patrulează deasupra Poloniei
Congresmanul republican Joe Wilson: Acțiunea Rusiei în Polonia e un act de război
Polonia doboară pentru prima dată drone rusești. ”Încălcare fără precedent”, anunță Varșovia care convoacă reuniune de urgență
Dronele rusești vor avea de trecut testul Skyranger. Rheinmetall, acord major cu Ucraina pentru livrarea de sisteme antidronă
Emmanuel Macron l-a numit în funcția de premier al Franței pe Sebastien Lecornu, ministrul Apărării. Al patrulea cabinet în 20 de luni, criză politică în Franța
Polonia își închide granița cu Belarusul. Manevre ruso-belaruse „foarte agresive” în care cele două armate vor simula inclusiv ocuparea coridorului Suwalki
UE anunță cum se împart banii din SAFE: România, cu 16,6 miliarde de euro pentru reînarmare. A doua cea mai mare sumă din UE
Ce știm de corveta Hisar cumpărată de România: Nava vine cu o dronă Bayraktar care se va „conecta” cu celelalte achiziționate și armament turc. Rachetele NSM vor fi integrate
Scenariu de film american sau operațiune reală? O unitate a forțelor speciale SEAL s-a infiltrat în Coreea de Nord, dar misiunea a sfârșit foarte prost
Atac în inima Qatarului. Israelul lovește în premieră în Doha ce a mai rămas din conducerea grupării teroriste Hamas
Apuntare pe pilot automat pe cea mai mare navă pe care Europa a văzut-o vreodată. Avioanele Rafale M vor ateriza automat pe portavionul PA-NG
Polonia deschide o discuție delicată, dar care ar putea ajuta România: ”Dronele din Est ar trebui doborâte”
”O crimă odioasă”. Trupele ruse au lansat o bombă cu planare asupra unui sat: Cel puțin 21 de persoane au fost ucise în timpul distribuirii pensiilor
Discurs halucinant la Moscova: Construirea de Ziduri ale Berlinului este ”o practică de de tip occidental”, ne informează Lavrov
Dronele și rachetele ucrainene au lovit poziții rusești din Donețkul ocupat. Lacune mari în apărarea antiaeriană rusă de pe front
Armata cehă face primele teste ale sistemului antiaerian ”Spyder”, dar fără a lansa vreo rachetă. Ar putea România să procedeze la fel?
Parlamentul dă undă verde pentru achiziția corvetei ușoare din Turcia. Termenul de livrare pentru nava din clasa ”Hisar” este extrem de scurt
Petrolierul rus Pegas, sursă foto: ShipTechnology.com
EXCLUSIV
„Flota din umbră” continuă să crească, spune unul din marii comercianți de țiței ai lumii
Administrația Trump a lansat „Midway Blitz” la Chicago. Operațiunea vizează „imigranți ilegali criminali periculoși”
Orban visează iar la împărțirea Ucrainei: „Rusia, Occidentul și zonele tampon”
Gherasimov a primit ”Oscarul” pentru întreaga carieră: Putin îi acordă ”Ordinul Curajului”, pentru vitejia arătată în îndeplinirea datoriei militare
pixel