Anterior, într-o scurtă analiză, am precizat că, în ciuda tuturor relaţiilor tensionate din ultimii ani pe care Turcia le are cu Statele Unite, ca urmare a achiziţionării unor sisteme S-400 din Rusia, Ankara poartă acum discuţii cu compania americană Lockheed Martin pentru a achiziţiona 40 de avioane de luptă F-16 şi aproape 80 de kituri de modernizare pentru avioanele aflate deja în serviciul Forţelor Aeriene Turce.
La momentul publicării acestei analize am precizat că acordul prin care Turcia vrea să achiziţioneze 40 de avioane F-16 de la compania Lockheed Martin trebuie să treacă prin procesul de aprobare al vânzărilor militare externe, care este supus validării de către Departamentul de Stat al SUA, precum și de către Congresul SUA – care poate bloca această vânzare.
Trebui precizat că acestă achiziţie ar urma să aibă loc într-un moment în care relaţiile dintre SUA şi Turcia nu sunt cele mai bune.
După ce informaţia privind intenţiile Turciei de a achiziţiona 40 de avioane de luptă F-16 a fost ’’cap de afiş’’ pe mai multe site-uri de specialitate din domeniul militar, preşedintele turc Tayyip Erdogan a declarat că Statele Unite sunt cele care au propus vânzarea acestor avioane, în schimbul investiţilor pe care Ankara le-a făcut în programul F-35, din care Ankara a fost exclusă, a relatat duminică AFP, citată de Agerpres.
Ankara cere acum o compensaţie pentru excluderea sa din programul american F-35 Joint Strike Fighter, în special pentru plata de 1,4 miliarde de dolari efectuată înainte de excluderea să.
„Am ridicat această chestiune în discuţiile noastre. Acordăm importanţă dialogului pentru a găsi o soluţie la această problemă”, le-a declarat duminică jurnaliştilor preşedintele turc Erdogan pe un aeroport din Istanbul, înainte de a pleca într-un turneu în Africa.
Proiectul de achiziţie de către Turcia a avioanelor F-16 este „bineînţeles legat de problema F-35”, a spus el, precizând că SUA au propus Turciei vânzarea de aparate F-16 pentru a-şi moderniza flota aeriană.
Departamentul de Stat al SUA a venit, ieri, la scurt timp cu o declaraţie oficială prin care a precizat că SUA nu au făcut nicio ofertă Turciei pentru vânzarea de avioane F-16, ca o compensare pentru investiţile pe care Ankara le-a făcut în programul F-35 şi din care a fost exclusă pentru achiziţionarea de sisteme ruseşti S-400.
După cum aminteşte publicaţia Al-Monitor, Ankara a plătit anticipat 1,4 miliarde de dolari pentru o comandă inițială de până la 100 de avioane F-35. Câteva dintre aceste aeronave fuseseră deja construite, aflându-se în etapa de testare la momentul excluderii Turciei din programul F-35. Anul trecut, forțele aeriene americane au achiziționat o parte dintre aeronavele F-35 care trebuiau să ajungă la Forţele Aeriene Turce. Sursa citată precizează că până în momentul de fata Turciei nu i-au fost rambursaţi banii pentru aeronavele F-35 pe care le-a mai primit.
Erdogan a declarat miercuri reporterilor că Washingtonul a propus o vânzare de avioane F-16 ca o modalitate prin care Ankara își poate recupera investiția pierdută. Departamentul de Stat al SUA a negat că a făcut o astfel de oferta, adăugând că Washingtonul și Ankara încă încearcă să rezolve expulzarea Turciei din programul F-35.
Înainte ca Pentagonul să contrazică declaraţiile preşedintelui turc, președintele Industriei de Apărare a Turciei, Ismail Demir, a declarat că dacă Statele Unite refuză să vândă avioane F-16, Ankara se se poate reorienta către aeronave ruseşti Su-35 şi Su-57.
Citat de mass-media rusă, șeful Președinției Turce a Industriilor de Apărare, Ismail Demir, a declarat la postul turc de televiziune Kanal 7 că Ankara este dispusă să cumpere avioane de luptă Su-35 și Su-57 din Rusia dacă SUA blochează vânzarea avioanelor de luptă F-16.
"Dacă procesul [achiziționarea și actualizarea F-16] nu aduce rezultate, atunci Turcia nu va rămâne fără alternative. Dacă este necesar, tema Su-35 și Su-57 poate fi deschisă oricând. Industria noastră va face totul pentru a ne asigura securitatea, și dacă este nevoie de ceva în plus, atunci putem găsi întotdeauna o cale de ieșire", a spus Demir.
Sfârşitul anului 2020 a adus pentru Turcia un pachet de sancţiuni din partea Statelor Unite, o decizie mult aşteptată, ca urmare a unui lung şir de solicitări înainte de Washington ca Ankara să nu dispună testarea sistemul rusesc S-400. Sancțiunile impuse sunt în conformitate cu legea CAATSA (Counter America's Adversaries Through Sanctions Act), care impune sancţiuni economice împotriva oricărei entităţi sau ţări care încheie contracte pentru achiziţia de armament cu companiile ruseşti din domeniul industrie de apărare.
Sancţiunile includ interzicerea tuturor licenţelor de export americane către SSB şi îngheţarea activelor, precum şi restricţii de viză pentru Ismail Demir, şeful agenţiei turce. Cu alte cuvinte, pe baza acestor sancţiuni, Washingtonul se va abține să îi acorde orice licență de export Turciei. Sancţiunile au venit la aproape trei ani de zile de cânt Moscova şi Ankara au bătut palma pentru acest tip de sisteme.
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
Regatul Unit și Germania și-au anunțat intenția de a dezvolta o capabilitate de atac la mare distanță, cu o rază de acțiune de peste 2.000 de kilometri. În prezent se cunosc puține lucruri despre acest sistem, în afară de faptul că va fi livrat în anii 2030 și că Ministerul Apărării din Marea Britanie l-a descris ca fiind o armă de „atac de precizie la mare distanță”.
România ar putea începe în curând să exporte tehnică militară, marcând o schimbare de abordare şi un rol mai activ pe piața europeană de apărare. Declarația a fost făcută joi la Brașov de către Ministrul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului, Bogdan Ivan, cu ocazia unei vizite de lucru la uzinele Carfil SA și IAR Ghimbav, parte a industriei național de apărare.
Forțele Armate Poloneze au făcut un pas important în direcția consolidării suportului logistic pentru tancurile de luptă M1 Abrams, prin semnarea unui acord de parteneriat strategic între compania americană General Dynamics Land Systems (GDLS) și firma poloneză Wojskowe Zaklady Motoryzacyjne (WZM). Obiectivul central al acestui parteneriat este dezvoltarea unei capacități industriale naționale dedicate sprijinului operațional al tancurilor Abrams aflate în dotarea armatei poloneze.
Statele Unite iau în considerare dezvoltarea unui nou avion de luptă F-55, precum și modernizarea avionului de luptă F-22 la versiunea Super Raptor. Președintele Donald Trump a declarat acest lucru în timpul unui eveniment organizat la baza aeriană Al-Udeid din Qatar.
Direcția Principală de Informații (GUR) a Ucrainei a prezentat pe 15 mai 2025 specificațiile tehnice ale noii sale generații de drone navale, Magura V7. Potrivit informațiilor şi imaginilor prezentate de publicaţia ucraineană Militarnyi, această dronă de ultimă generație ar fi fost deja utilizată cu succes la începutul lunii mai pentru a doborî două avioane de vânătoare rusești Su-30, un eveniment care, dacă este confirmat pe deplin, marchează o modernizare notabilă a capacităților militare ucrainene în Marea Neagră.
Pot fi reproșate multe industriei ruse, dar e greu de contestat succesul pe care Kalașnikov l-a atins cu celebra mitralieră AK-47. Kalașnikov AK-47 a fost dezvoltată în 1947 și a devenit un simbol al mitralierelor, nu doar în Blocul Estic. Arma a fost folosită intens în timpul Războiului Rece, și e și azi.
Industria de apărare din România - cel puțin cea de stat - se zbate între revitalizare și retehnologizare într-un moment în care Europa accelerează programul de înarmare Readiness 2030, având la ușă războiul readus de Rusia pe bătrânul continent. Dar există și câteva exemple de succes, însă chiar și acolo ne-am pus piedici singuri. Un astfel de exemplu este Piranha 5.
F-47 este marele câștigător al programului NGAD, adică viitorul avion de luptă de generația a 6-a care va înlocui F-22 Raptor, considerat de mulți ca fiind și în prezent cel mai bun avion de luptă din lume. Și, în acest context, oficiali din SUA dezvăluie câteva noi date interesante despre ceea ceva fi F-47.
Recent Ucraina a reușit o premieră în istoria militară: Drone maritime Magura 7, pe care au fost integrate rachete aer-aer americane AIM-9 Sindewinder au doborât deasupra Mării Negre două avioane Su-30 Flanker rusești. E incredibil cum o țară fără o flotă navală, fără nave de suprafață și submarine, reușește să țină în șah Flota rusă a Mării Negre, dar și să doboare avioane rusești, și toate astea doar cu drone maritime. Ucrainenii au explicat succesul dronelor Magura 7.
Uniunea Europeană și Ucraina au făcut un pas important spre consolidarea colaborării în sectorul apărării, anunțând crearea unui Task Force UE-Ucraina dedicat extinderii cooperării dintre industriile de apărare europene și ucrainene. Anunțul a fost făcut în cadrul deschiderii celui de-al doilea Forum al Industriei de Apărare UE-Ucraina, desfășurat la Bruxelles. Charles Fries, Secretar General Adjunct al Serviciului European de Acțiune Externă, a declarat: "Astăzi lansăm un nou Task Force UE-Ucraina privind cooperarea în industria de apărare pentru a promova soluții concrete."
Oficiali din Franța și Cipru au convenit furnizarea către Armata cipriotă a 40 de noi rachete antiaeriene Mistral.
Europa încearcă să conecteze industriile statelor europene cu industria de apărare ucraineană. În fond, un exemplu de succes; azi, în contextul a mai bine de trei de de agresiune militară rusă, Ucraina are capacitatea de a-și produce 40% din armamentul necesar în țară. Și, se pare, ar fi existat discuții cu privire la un proiect comun româno-ucrainean privind producerea unui anumit tip de proiectil.
Moscova are nevoie de minerale critice pentru a-și susține producția industriei de apărare, iar Statele Unite pot oricând să închidă robinetul industriei militare a Rusiei.
Washingtonul a dat undă verde vânzării a șase elicoptere Chinook și a altor echipamente militare către Emiratele Arabe Unite, pentru un total estimat la peste 1,4 miliarde de dolari, a anunțat luni administrația americană, relatează Agerpres și AFP.
Pe piața de armament tocmai a fost prezentat un nou obuzier de 155 mm. E vorba de Nemesis, un produs dezvoltat de General Dynamics European Land Systems (GDELS), filiala europeană a gigantului american.
După aproape o lună de atacuri misterioase, Ucraina a identificat arma neidentificată folosită de Rusia ca fiind o nouă rachetă de croazieră denumită S8000, anterior cunoscută sub numele neoficial de "Banderol". Portalul "War and Sanctions" al Direcției de Informații a Apărării din Ucraina (GUR) a publicat recent detalii tehnice și o listă extinsă de componente utilizate în producția acestei arme.
Gigantul german din domeniul apărării Rheinmetall pare să fie principalul candidat pentru un contract de peste 2,5 miliarde de euro destinat furnizării a 246 de mașini de luptă ale infanteriei (IFV) pentru Armata Română. Surse din industrie au declarat pentru publicaţia Economedia că vehiculul KF41 Lynx se află în „pole-position” pentru a înzestra 15 batalioane ale Armatei României, iar contractul ar putea fi acordat direct, fără organizarea unei licitații aşa cum tot susţine MApN.
Comisarul european pentru apărare, Andrius Kubilius, a pledat luni pentru o mai mare integrare între industriile de apărare europeană și ucraineană, potrivit Agerpres și Reuters.
În Marea Britanie începe un proces intentat de organizații activiste pro-palestiniene care au dat în judecată guvernul Marii Britanii pentru că, în cadrul programului F-35 Lighitning II, britanicii continuă să livreze piese de avioane către Israel. Potrivit acuzelor, F-35 israeliene sunt folosite de IDF în operațiunile din Gaza.
În imagini publicate recent de IDF se pot observa versiuni mai vechi ale tancurilor Merkava, e vorba de Mk.3 pe care s-au instalat foarte sisteme de protecție activă.
Se spune că compromisul naște compromisuri. Iar SUA o simt pe pielea lor pentru a avea noile rachete nucleare de ultimă generație LGM-35A Sentinel.
La o paradă militară în Kazahstan, paradă dedicată Zilei Memoriei și Victoriei asupra nazismului a fost prezentată o versiune locală a tancului sovietic T-72A. Versiune pe care experții o numesc ... „dubioasă”.
DefenseRomania a obținut în exclusivitate informații cu privire la achiziția României de sisteme SHORAD/VSHORAD, sisteme antiaeriene cu rază scurtă și foarte scurtă de acțiune. Informații care confirmă că în România punctul forte cu siguranță nu sunt licitațiile atunci când vine vorba de achiziții militare.
Pe 7 mai 2025, Departamentul Apărării al SUA a anunțat o modificare contractuală în valoare de 13.860.386 de dolari acordată companiei Raytheon Co., cu sediul în Tucson, Arizona, pentru producția de rachete de ultimă generație aer-aer cu rază medie de acțiune AIM-120 (AMRAAM) în variantele C8 și D3. Sunt 21 de state care vor achiziționa astfel de rachete, inclusiv Bulgaria. AIM-120 sunt achiziționate însă și de România pentru avioanele sale F-16.
Compania românească de apărare Digital Bit a impresionat la ediția din 2025 a expoziției internaționale DEFEA de la Atena prin prezentarea stației sale telecomandate de arme Agil. Această soluție modulară de generația a șaptea este pregătită să satisfacă cererea tot mai mare de capabilități de luptă la distanță în mediile operaționale complexe de astăzi.
Ministrul german al Apărării, Boris Pistorius, solicită o creștere drastică a bugetului anual al apărării.
Turkish Aerospace Industries (TUSAŞ) lucrează la extinderea testelor de zbor și accelerarea producției de prototipuri ale aeronavei Kaan, primul avion turc de generația a cincia. Asta, concomitent cu discuțiile privind achiziția de alte avioane, inclusiv Eurofihger și F-16. Producătorul turc promite accelerarea programului Kaan iar directorul companiei producătoare a anunțat inclusiv când va începe livrarea avioanelor din producția de serie.
România este în prezent angajată într-un program serios de modernizare militară, o inițiativă strategică determinată de necesitatea de a înlocui inventarul învechit de echipamente militare și de a asigura alinierea deplină la standardele NATO. Acest efort a căpătat o urgență deosebită din cauza evoluției peisajului de securitate din Europa de Est, în special a conflictului actual din Ucraina, care a subliniat importanța unor capacități de apărare solide și moderne. O componentă esențială a acestei inițiative de modernizare este achiziționarea de vehicule de luptă ale infanteriei (IFV) cu șenile, o măsură menită să sporească semnificativ eficacitatea operațională a Forțelor Terestre Române.
Departamentul Apărării al SUA (DoD) a efectuat, cu succes, un test de zbor al unei rachete hipersonice convenționale lansate de la Stația Forțelor Spațiale Cape Canaveral, Florida. Testul a marcat prima lansare a capabilității Conventional Prompt Strike, utilizând abordarea de lansare cu gaz rece a Marinei, care va fi utilizată în sistemele hipersonice de pe platformele de pe mare ale Forțelor Navale americane, potrivit unui comunicat de presă, din 2 mai, al DoD. Lansarea la rece (cold-gas launch) este un mare pas înainte pentru platformele de suprafață.
La 21 martie 2025, președintele american Donald Trump, secretarul apărării Pete Hegseth și șeful Statului Major al Forțelor Aeriene ale SUA, generalul David Allvin, au anunțat atribuirea către Boeing a proiectului „Next Generation Air Dominance”, etapa de proiectare și dezvoltare tehnologică pentru noul avion F-47, care va înlocui avionul F-22A Raptor și va asigura superioritatea aeriană a SUA pentru zeci de ani.
Forţele de drone ale armatei ucrainene au lovit duminică noapte aerodromul militar Savasleika, situat în regiunea Nijni Novgorod a Federaţiei Ruse, de unde decolează cu regularitate aeronavele MiG-31K care integrează rachete hipersonice Kinjal, transmit Agerpres și EFE.
România va deține trei escadrile de F-16 și, odată cu transferul celor olandeze aflate la Centrul de pregătire de la Baza 86 Aeriană Borcea, unde se antrenează piloți români și ucraineni, numărul va crește de la 49 de avioane F-16 la aproape 70. Dar această chestiune ridică o dezbatere în zona de expertiză. Sunt suficiente în caz de război trei escadrile de F-16? Și ar fi trebuit să se axeze România și pe alte obiective, nu doar numărul de avioane?
În cursul nopții de 09.06.2025, trupele ruse au executat un nou atac masiv cu rachete și drone asupra unor ținte de pe teritoriul Ucrainei. Loviturile au vizat obiective militare ale armatei ucrainene, dar și elemente ale infrastructurii critice civile.
După foarte mulți ani de secetă și de „înfrângeri” pe linie, avioanele Gripen au reușit o victorie majoră în fața F-16 Fighting Falcon americane, și chiar în fața celei mai performante versiuni a F-ului american, Block 70 Viper.
Ministerul rus al Apărării a anunțat, pe 08.06.2025, că, în urma acțiunilor ofensive, trupele ruse au trecut granița de est a regiunii ucrainene Dnipropetrovsk. Ucraina nu a comentat încă pe această temă.
Fiona Hill, cea care a fost consilier principal pe probleme legate de Rusia la Casa Albă în primul mandat al lui Donald Trump și a contribuit acum la strategia de securitate a Guvernului britanic, a atras atenția într-un interviu acordat The Guardian că Rusia a declanșat deja războiul împotriva Europei, momentan într-o formă hibridă, și a subliniat că de data asta bătrânul continent și Marea Britanie nu se vor mai putea baza pe SUA.
Coșmarul continuă pentru aviația militară rusă. După ce au pierdut peste 40 de bombardiere strategice aflate la sol, în urma unei operațiuni fără precedent a ucrainenilor care s-au infiltrat în teritoriul Federației Ruse și au lansat sute de drone kamikaze din camioane civile, rușii au pierdut în acest weekend și un Su-35, cel mai promovat avion de luptă al Rusiei. Și unul din cele mai performante, folosite intens în războiul lor de agresiune asupra Ucrainei. Avionul a fost doborât în interiorul Rusiei și există trei scenarii privind această performanță.
Garda Națională va fi desfășurată în statul american California, dacă protestele față de raidurile antiimigrație din Los Angeles vor continua, a anunțat Casa Albă sâmbătă, informează Agerpres, DPA, Reuters, AFP și EFE.
În cadrul podcastului Obiectiv EuroAtlantic, realizat de Tudor Curtifan la DefenseRomania, fostul consilier prezidențial pe probleme de securitate națională Iulian Fota a atras atenția că următoarea perioadă e critică pentru România și Europa în ceea ce privește războiul rus de agresiune. Căci dacă Rusia se va aventura să testeze Articolul 5 al NATO o va face în următorii doi ani. De ce? Iulian Fota explică.
Președintele Donald Trump se abține să preseze China pentru a opri sprijinul acordat mașinii de război a Rusiei, concentrându-se pe alte probleme din relația cu cel mai mare rival geopolitic al său, potrivit unor oficiali americani și europeni familiarizați cu situația, precizează Bloomberg.
Testele, efectuate la mijlocul lunii mai, sunt evaluate ca fiind extrem de reușite. „Racheta balistică a acoperit aproape 300 km și a distrus un post de comandă rusesc.”
Ministrul apărării israelian, Israel Katz, a avertizat-o duminică pe activista suedeză Greta Thunberg şi pe restul echipajului Madleen, nava Flotilei Libertăţii, care se află în drum spre Gaza pentru a încerca să livreze ajutor umanitar, să se întoarcă din drum, deoarece nu vor putea ajunge în enclava palestiniană, informează Agerpres și EFE.
Ministerul Apărării Naționale (MApN) a făcut un nou în modernizarea parcului auto al Armatei României, achiziționând 24 de autovehicule tactice blindate VAMTAC ST5 BN2 de la producătorul spaniol Uro Vehículos Especiales S.A. (UROVESA). Contractul, în valoare de aproape 10 milioane de euro plus TVA, a fost atribuit direct, prin negociere, de către compania de stat Romtehnica.
Într-un mesaj postat pe contul de pe rețeaua de socializare Telegram, Forțele Aeriene ale Ucrainei au informat, pe 07.06.2025, că armata ucraineană a doborât un avion de vânătoare rusesc de tip Su-35 în regiunea Kursk.
Preşedintele parlamentului rus, Viaceslav Volodin, a avertizat sâmbătă cu privire la o escaladare a tensiunilor dintre ţara sa şi Germania într-un mesaj adresat parlamentarilor de la Berlin, informează Agerpres și DPA.
Megan Mobbs, fiica reprezentantului special al lui Trump, Keith Kellogg, a comentat bombardamentul masiv din 6 iunie 2025 efectuat de trupele rusești asupra Ucrainei.
Indiferent cât de impresionant va fi AbramsX, probabil că nu va merita niciodată costul programului, într-o eră a războiului cu drone avansate și arme antitanc de ultimă generație. Cel puțin asta e concluzia unor experți militari americani. Nu înseamnă desigur că e însă poziția corectă, dar există argumente pro și contra în ceea ce privește viitorul armei tanc.
Fostul ministru de Externe și actual consilier prezidențial pe probleme de securitate națională, Cristian Diaconescu, a lansat un avertisment ferm cu privire la implicațiile regionale ale războiului din Ucraina, subliniind că prăbușirea Kievului ar putea deschide calea unor amenințări directe la adresa Republicii Moldova și chiar a României.
Unii legiuitori americani nu înţeleg amploarea campaniei de reînarmare a Rusiei, a declarat vineri cancelarul german Friedrich Merz, la o zi după ce a purtat discuţii cu preşedintele SUA, Donald Trump, la Casa Albă, relatează Agerpres și Reuters.
Elon Musk, cel mai bogat om din lume, a finanțat o mare parte din campania prezidențială a lui Donald Trump din 2024. Trump l-a numit pe Musk la conducerea efortului de reducere a personalului federal și de diminuare a cheltuielilor, dar ulterior relațiile dintre cei doi s-au răcit iar Musk a părăsit administrația. Trump i-a oferit o ieșire decentă și onorantă, lăudându-l pentru munca depusă, dar ulterior Musk a avut câteva ieșiri uluitoare la adresa lui Trump, atacuri greu de imaginat acum câteva luni.
Atacul cu drone asupra aerodromurilor militare rusești din weekend a demonstrat capacitatea Ucrainei de a lovi adânc în adâncimea Rusiei, potrivit unui oficial anonim al NATO. “El a arătat că Rusia este vulnerabilă, chiar dacă președintele Putin crede că va câștiga războiul”, a declarat sursa reporterilor la Bruxelles. Aceasta a numit operațiunea un punct de cotitură în război și a subliniat faptul că dronele în valoare de 400 de dolari fiecare au provocat pagube totale de șapte miliarde de dolari. Oficialii NATO se așteaptă ca Rusia să se răzbune și să intensifice atacurile, în special asupra infrastructurii critice a Ucrainei.
Pentru prima dată în România, Institutul American de Diplomație și Drepturile Omului (USIDHR) aduce la București unul dintre cele mai apreciate programe de certificare diplomatică.
La doar trei luni după anunțul privind semnarea primului contract de export pentru avioanele Su-57E (E, de la varianta pentru export), rușii anunță nu doar că prima unitate va fi livrată anul acesta, ci și că avionul va începe să fie operat în 2025.
Un studiu recent, publicat în mai 2025 de influentul think-tank International Institute for Strategic Studies (IISS), intitulat „Defending Europe Without the United States: Costs and Consequences”, trage un semnal de alarmă categoric privind viitorul apărării europene în cazul unei retrageri a sprijinului militar american. Raportul, o analiză detaliată a scenariilor și implicațiilor lunarii unei astfel de decizii, subliniază că statele europene s-ar confrunta cu deficite masive de capacitate și cu costuri financiare astronomice pentru a compensa absența Statelor Unite.
![Linia de producţie a celui mai important producător de vehicule blindate - compania rusă Uralvagonzavod [UVZ].](https://media.defenseromania.ro/image/202309/w322h220/rusia-productie-tancuri_71995000.jpg "Linia de producţie a celui mai important producător de vehicule blindate - compania rusă Uralvagonzavod [UVZ].")
Războiul dintre Rusia și Ucraina a escaladat dramatic în ultimele săptămâni. Cu toate acestea, politica occidentală rămâne ancorată în presupunerea periculos de greșită că economia Rusiei se va prăbuși sub costul uluitor al militarizării, al creșterii economice anemice și al scăderii prețurilor petrolului. Președintele Vladimir Putin nu are nicio intenție de a demilitariza economia, chiar dacă luptele din Ucraina s-ar încheia. Kremlinul își propune să-și facă mașina de război mai mare și mai bună, fiind gata să sacrifice calitatea vieții rușilor obișnuiți pe parcurs și este puțin probabil să întâmpine o rezistență semnificativă.
În timp ce Rusia ataca oraşele ucrainene cu rachete, un incident major a avut loc în noaptea de 6 iunie la aeroportul din regiunea rusă Briansk, utilizat exclusiv în scopuri militare de la începutul invaziei ruse. Atacul a declanșat o explozie masivă, urmată de o detonare puternică repetată, indicând distrugerea aviației de transport ruse și a unor depozite de muniții valoroase. Autoritățile ruse au emis anterior avertizări privind un posibil atac cu drone. Zona exploziilor a fost rapid și precis localizată de analiştii OSINT.
„Astăzi am pus bazele unor contacte personale și politic foarte bune și fructuoase”, a declarat cancelarul Germaniei după întâlnirea președintele SUA."Today I laid the foundations for some very good and fruitful personal and political contacts," Germany's chancellor said after the US President.
În cursul nopții de 06.06.2025, Forțele Armate ale Federației Ruse au executat un atac masiv asupra unor ținte de pe teritoriul Ucrainei. Loviturile au vizat, în special, obiective aparținând armatei și serviciilor speciale ucrainene, dar și facilități energetice. Au fost întrebuințate diverse mijloace de distrugere, între care drone, rachete de croazieră și rachete balistice.
La data de 4 iunie, Forțele Aeriene ale Statelor Unite au testat cu succes o nouă versiune de 226 de kilograme a armei anti-navă QUICKSINK. Muniția a fost lansată dintr-un bombardier stealth B-2 Spirit deasupra poligonului de testare din Golful Eglin, Florida. QUICKSINK, un program al Laboratorului de Cercetare al Forțelor Aeriene ale SUA (AFRL), transformă o bombă standard ghidată cu precizie într-o armă anti-navă eficientă. Varianta mai ușoară, de 226 de kilograme, permite aeronavelor de luptă să transporte mai multe muniții per misiune și să angajeze multiple ținte maritime aflate la mare distanță.
Ministerul Britanic al Apărării intenționează să aloce până la 240 de milioane de lire sterline pentru achiziționarea primelor două, dintr-un total de patru, sisteme de arme laser DragonFire, destinate navelor de război ale Marinei Regale. Acest contract, ce se estimează să se deruleze în perioada 3 noiembrie 2025 – 31 martie 2028, cu o opțiune de prelungire până în decembrie 2032, va asigura livrarea a două unități navale.
”Dacă vrei, poți”, suna o reclamă emblematică, una dintre primele astfel de reclame occidentale difuzate în România post Revoluție. Sloganul se aplică și Ucrainei, care se încăpățânează să lovească devastator pe teritoriul Rusiei (exclusiv în zona militară și logistică), chiar și în lipsa unor rachete occidentale cu rază lungă de acțiune.
DefenseRomania vă invită să urmăriți vineri, 6 iunie 2025, începând cu ora 11.00, o nouă ediție a emisiunii Obiectiv EuroAtlantic.
