Anterior, într-o scurtă analiză, am precizat că, în ciuda tuturor relaţiilor tensionate din ultimii ani pe care Turcia le are cu Statele Unite, ca urmare a achiziţionării unor sisteme S-400 din Rusia, Ankara poartă acum discuţii cu compania americană Lockheed Martin pentru a achiziţiona 40 de avioane de luptă F-16 şi aproape 80 de kituri de modernizare pentru avioanele aflate deja în serviciul Forţelor Aeriene Turce.
La momentul publicării acestei analize am precizat că acordul prin care Turcia vrea să achiziţioneze 40 de avioane F-16 de la compania Lockheed Martin trebuie să treacă prin procesul de aprobare al vânzărilor militare externe, care este supus validării de către Departamentul de Stat al SUA, precum și de către Congresul SUA – care poate bloca această vânzare.
Trebui precizat că acestă achiziţie ar urma să aibă loc într-un moment în care relaţiile dintre SUA şi Turcia nu sunt cele mai bune.
După ce informaţia privind intenţiile Turciei de a achiziţiona 40 de avioane de luptă F-16 a fost ’’cap de afiş’’ pe mai multe site-uri de specialitate din domeniul militar, preşedintele turc Tayyip Erdogan a declarat că Statele Unite sunt cele care au propus vânzarea acestor avioane, în schimbul investiţilor pe care Ankara le-a făcut în programul F-35, din care Ankara a fost exclusă, a relatat duminică AFP, citată de Agerpres.
Ankara cere acum o compensaţie pentru excluderea sa din programul american F-35 Joint Strike Fighter, în special pentru plata de 1,4 miliarde de dolari efectuată înainte de excluderea să.
„Am ridicat această chestiune în discuţiile noastre. Acordăm importanţă dialogului pentru a găsi o soluţie la această problemă”, le-a declarat duminică jurnaliştilor preşedintele turc Erdogan pe un aeroport din Istanbul, înainte de a pleca într-un turneu în Africa.
Proiectul de achiziţie de către Turcia a avioanelor F-16 este „bineînţeles legat de problema F-35”, a spus el, precizând că SUA au propus Turciei vânzarea de aparate F-16 pentru a-şi moderniza flota aeriană.
Departamentul de Stat al SUA a venit, ieri, la scurt timp cu o declaraţie oficială prin care a precizat că SUA nu au făcut nicio ofertă Turciei pentru vânzarea de avioane F-16, ca o compensare pentru investiţile pe care Ankara le-a făcut în programul F-35 şi din care a fost exclusă pentru achiziţionarea de sisteme ruseşti S-400.
După cum aminteşte publicaţia Al-Monitor, Ankara a plătit anticipat 1,4 miliarde de dolari pentru o comandă inițială de până la 100 de avioane F-35. Câteva dintre aceste aeronave fuseseră deja construite, aflându-se în etapa de testare la momentul excluderii Turciei din programul F-35. Anul trecut, forțele aeriene americane au achiziționat o parte dintre aeronavele F-35 care trebuiau să ajungă la Forţele Aeriene Turce. Sursa citată precizează că până în momentul de fata Turciei nu i-au fost rambursaţi banii pentru aeronavele F-35 pe care le-a mai primit.
Erdogan a declarat miercuri reporterilor că Washingtonul a propus o vânzare de avioane F-16 ca o modalitate prin care Ankara își poate recupera investiția pierdută. Departamentul de Stat al SUA a negat că a făcut o astfel de oferta, adăugând că Washingtonul și Ankara încă încearcă să rezolve expulzarea Turciei din programul F-35.
Înainte ca Pentagonul să contrazică declaraţiile preşedintelui turc, președintele Industriei de Apărare a Turciei, Ismail Demir, a declarat că dacă Statele Unite refuză să vândă avioane F-16, Ankara se se poate reorienta către aeronave ruseşti Su-35 şi Su-57.
Citat de mass-media rusă, șeful Președinției Turce a Industriilor de Apărare, Ismail Demir, a declarat la postul turc de televiziune Kanal 7 că Ankara este dispusă să cumpere avioane de luptă Su-35 și Su-57 din Rusia dacă SUA blochează vânzarea avioanelor de luptă F-16.
"Dacă procesul [achiziționarea și actualizarea F-16] nu aduce rezultate, atunci Turcia nu va rămâne fără alternative. Dacă este necesar, tema Su-35 și Su-57 poate fi deschisă oricând. Industria noastră va face totul pentru a ne asigura securitatea, și dacă este nevoie de ceva în plus, atunci putem găsi întotdeauna o cale de ieșire", a spus Demir.
Sfârşitul anului 2020 a adus pentru Turcia un pachet de sancţiuni din partea Statelor Unite, o decizie mult aşteptată, ca urmare a unui lung şir de solicitări înainte de Washington ca Ankara să nu dispună testarea sistemul rusesc S-400. Sancțiunile impuse sunt în conformitate cu legea CAATSA (Counter America's Adversaries Through Sanctions Act), care impune sancţiuni economice împotriva oricărei entităţi sau ţări care încheie contracte pentru achiziţia de armament cu companiile ruseşti din domeniul industrie de apărare.
Sancţiunile includ interzicerea tuturor licenţelor de export americane către SSB şi îngheţarea activelor, precum şi restricţii de viză pentru Ismail Demir, şeful agenţiei turce. Cu alte cuvinte, pe baza acestor sancţiuni, Washingtonul se va abține să îi acorde orice licență de export Turciei. Sancţiunile au venit la aproape trei ani de zile de cânt Moscova şi Ankara au bătut palma pentru acest tip de sisteme.
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
Marca auto românească ARO (prescurtare de la Auto Romania) a fost una dintre cele mai cunoscute și emblematice companii producătoare de vehicule de teren din această regiune. După Revoluția din 1989 a existat o oportunitate de a salva ARO prin privatizare, iar un stat era mai mult de interesat de proces. Nu s-a concretizat iar ARO azi e istorie.
Atacurile forțelor armate ucrainene asupra aerodromurilor militare ale Rusiei, atacuri soldate cu pierderi istorice ale ocupantului, au generat o dezbatere între experții militari ruși cu privire la viitorul aviației strategice.
Cel mai mare producător de vehicule militare din Italia - Iveco Defence Vehicles (IDV) - ar putea fi vândut până la sfârșitul anului.
O dispută de proporții se prefigurează la Pentagon, unde se dorește prioritizarea dezvoltării avionului de vânătoare stealth F-47 al U.S. Air Force în detrimentul planurilor U.S. Navy de a-și dezvolta propriul avion de ultima generație, F/A-XX. Argumentul central invocat de Departamentul Apărării este că urmărirea simultană a celor două programe ar putea întârzia ambele inițiative cruciale pentru viitorul aerian al SUA.
La data de 4 iunie 2025, Președintele SUA, Donald Trump, a semnat un ordin executiv ce a dublat tarifele la importurile de oțel și aluminiu de la 25% la 50%, decizie ce a intrat în vigoare imediat, provocând reacții în lanț în comerțul global și în industria americană de apărare. Ordinul, care menține tarifele pentru Regatul Unit la 25%, are ca scop stimularea producției interne de oțel și aluminiu și abordarea preocupărilor de securitate națională legate de dependența de metalele străine.
Recunoscând necesitatea unei inovații tehnologice accelerate în războiul modern, Pentagonul a lansat o nouă inițiativă ambițioasă prin intermediul Oficiului de Inovație în Apărare (DIU). Numită ''Project GI'', această inițiativă își propune să integreze feedback-ul direct de pe front într-un ciclu continuu de proiectare, testare și implementare a sistemelor de drone, imitând agilitatea care a permis forțelor ucrainene să depășească armata rusă în implementarea de noi tehnologi.
F-16 Block 70, cea mai modernă versiune a F-16 american, cu elemente inclusiv de generația a 5-a, rămâne un avion alfat la mare căutare nu doar în Europa unde Bulgaria și Slovacia au ales versiunea Viper, dar și în Asia unde SUA urmăresc contracararea Chinei.
Potrivit imaginilor publicate de surse militare rusești, armata Kremlinului utilizează deja sistemul laser de apărare antiaeriană “Silent Hunter”, fabricat în China, pentru combaterea eficientă a dronelor ucrainene.
Ministerul Apărării Naționale (MApN) a confirmat informațiile publicate în exclusivitate de DefenseRomania și explică totodată de ce s-a decis achiziția unei nave de patrulare (OPV), cunoscută și sub denumirea de corvetă ușoară, din Turcia. E vorba de o navă din clasa Hisar; totodată, DefenseRomania vine cu noi informații ale ofertei „ratate”. Dar să le luăm pe rând.
Pe măsură ce războiul modern continuă să evolueze, nevoia de agilitate pe câmpul de luptă devine tot mai stringentă. Un exemplu elocvent al acestei tendințe este reprezentat de adoptarea rapidă a dronelor FPV (First-Person View), care au devenit un instrument esențial în conflictele contemporane. Aceste drone, utilizate la început în scopuri civile, s-au transformat în piese cheie ale arsenalului tactic, iar acum, inovații precum micro-fabricile mobile promit să revoluționeze modul în care forțele armate se aprovizionează cu ele.
România face pași importanți pentru modernizarea și consolidarea industriei sale de apărare, printr-un parteneriat strategic cu Statele Unite ale Americii, care vizează atât co-producția de muniție la standarde NATO, cât și achiziția de tancuri Abrams. Această inițiativă subliniază angajamentul României față de securitatea regională și consolidarea flancului estic al NATO.
Ambasadorul Republicii Italiene la Bucureşti, E.S. Alfredo M. Durante Mangoni, a acordat un interviu pentru DefenseRomania, în cadrul căruia a discutat despre industria de apărare italiană, dar și relațiile bilaterale dintre Italia și România.
Guvernul britanic dorește să achiziționeze 12 noi submarine nucleare care vor transporta arme convenționale la bord, potrivit unui anunț făcut de Cabinetul prim-ministrului Keir Starmer, duminică seară.
Marea Britanie intră în modul ”pregătire continuă de război” și intenționează să construiască șase fabrici de armament pentru a-și consolida pregătirea militară. Inițial, sunt planificate investiții de 1,5 miliarde de lire sterline (aprox.1,8 miliarde de euro / aprox. 2 miliarde de dolari) în fabricarea de muniții și explozibili.
Un moment definitoriu pentru strategia de apărare a Uniunii Europene a avut loc pe 27 mai 2025, când au fost aprobate oficial 11 noi inițiative de colaborare în cadrul PESCO. În mod particular, proiectul ''Directed Energy Systems'' a atras cea mai mare atenţie, inițiat de Italia și susținut de Spania, reprezintă un pilon fundamental în dezvoltarea unor noi capacități de apărare aeriană, deschizând calea unor programe inovatoare în domeniul tehnologiei militare la nivel european.
Din mai 2023, cele 19 obuziere autopropulsate CAESAR 8x8 furnizate Forțelor Armate ale Ucrainei au tras peste 40.000 de obuze, demonstrând în continuare rolul crucial pe care sistemele de artilerie în joacă în conflictul cu Rusia. Această informație a fost precizată într-un comunicat de presă al consorţiului militar KNDS. Dezvoltate de compania franceză de apărare KNDS, aceste sisteme de artilerie avansate, montate pe un șasiu robust Tatra 8x8, au devenit o piatră de temelie a strategiei de luptă a Ucrainei. Mobilitatea, precizia și desfășurarea lor rapidă au permis forțelor ucrainene să contracareze eficient artileria rusă, în special în angajamentele de mare intensitate, cum ar fi cele din apropierea orașului Bahmut.
Tacticile cu drone, perfecționate în contextul războiului din Ucraina, propulsează Europa într-o nouă etapă a testării și inovației militare. Națiunile investesc masiv în centre de testare și instruire dedicate acestor aeronave mici, dar esențiale. Experiența ucraineană a redefinit înțelegerea conflictului modern, plasând sistemele fără pilot în centrul strategiilor viitoare și accelerând dezvoltarea de noi tehnologii militare într-un mod fără precedent.
Laboratorul de Cercetare al Forțelor Aeriene ale Statelor Unite (AFRL) a atribuit companiei General Atomics un contract în valoare de aproape 100 de milioane de dolari ($99,292,613) pentru dezvoltarea unui sistem aerian fără pilot (UAS) de ultimă generație, denumit GHOST care dispune de propulsie hibrid.
Lockheed Martin (LM) intenționează să dezvolte o versiune fără pilot a avionului F-35, modernizare care se numără printre numeroasele îmbunătățiri pe care compania le promovează pentru această aeronavă după ce a pierdut competiția pentru proiectele Next Generation Air Dominance (NGAD) destinate dezvoltării unor avioane de luptă american de generația a șasea..
Ministerul israelian al Apărării a confirmat utilizarea cu succes, în condiții de luptă, a sistemelor laser de mare putere de către Forțele Aeriene Israeliene (IAF) în timpul actualului conflict „Săbiile de Fier”. Aceste sisteme, dezvoltate printr-o colaborare între Rafael Advanced Defense Systems și Direcția pentru Cercetare și Dezvoltare în Apărare (DDR&D), au interceptat un număr considerabil de amenințări inamice, marcând o premieră operațională în utilizarea acestei tehnologii în luptă.
Ucraina este pe cale să își consolideze semnificativ capacitățile de atac la distanță lungă, cu planuri ambițioase de a produce masiv sisteme "Deep Strike" și cu un sprijin internațional crescând, inclusiv o potențială investiție germană directă în industria sa de apărare. Această strategie vizează nu doar apărarea teritoriului național, ci și extinderea presiunii asupra infrastructurii critice rusești, o componentă esențială a strategiei de descurajare a Kievului.
România face pași importanți spre consolidarea capacităților sale de apărare și securizarea lanțului de aprovizionare al NATO, prin explorarea unor proiecte de coproducție de muniție cu Statele Unite. Ambasada SUA la București a salutat miercuri semnarea a două Scrisori de Solicitare (LOR) de către Ministerul Economiei din România, un demers care ar putea duce la producția internă de muniție esențială pentru tancurile americane Abrams și pentru artilerie.
Rusia a reorientat economia națională către industria militară, o decizie care, deși a susținut creșterea pe termen scurt, amenință stabilitatea pe termen lung și complica si mai mult condițiile semnării unui acord de pace în Ucraina. Un raport recent al Wall Street Journal subliniază că succesul militar al lui Vladimir Putin îi oferă o marjă de manevră în negocierile de pace, însă dependența economiei ruse de producția de armament face dificilă „dezghețarea” conflictului.
Se pare că noul guvern german analizează modalități de sprijinire a industriei ucrainene de apărare în ceea ce priveste producția de arme cu rază lungă de acțiune, o măsură care ar consolida în mod semnificativ capacitățile militare interne ale Ucrainei. Această inițiativă, anuntat de cotidianul german Spiegel, arata o schimbare în abordarea Germaniei față de ajutorul militar, trecând de la furnizarea directă de arme la încurajarea Ucrainei sa-si produca sinugra echipamentele militare de care are nevoie.
Statele Unite au aprobat o vânzare de sisteme de rachete anti-tanc Javelin, în valoare de 296 de milioane de dolari, către Estonia, o decizie menită să consolideze semnificativ capacitățile de apărare teritorială ale țării baltice și interoperabilitatea acesteia cu NATO. Anunțul, făcut public de Agenția de Cooperare pentru Apărare și Securitate (DSCA), vine într-un moment în care importanța sistemelor anti-tanc moderne este mai evidentă că niciodată, grație rolului pe care Javelin l-a jucat pe frontul din Ucraina.
Rusia a îmbunătățit rachetele sale balistice cu momeli radar și manevre evazive, făcându-le potențial mai greu de interceptat chiar și de sistemele de apărare aeriană Patriot, a declarat purtătorul de cuvânt al Forțelor Aeriene Ucrainene, Yurii Ihnat, pe 24 mai, după un atac masiv asupra Kievului, soldat cu rănirea a aproximativ o duzină de civili.
În ciuda preocupărilor actuale legate de instabilitatea politică de la Washington, cooperarea dintre Statele Unite și Europa în domeniul industriei de apărare nu numai că continuă, dar este pregătită pentru o creștere semnificativă, potrivit experților prezenți la o recentă conferință de presă a think-tank-ului CEPA (Centrul pentru Analiza Politicilor Europene). Evenimentul din 21 mai, axat pe revitalizarea strategiei industriale transatlantice în domeniul apărării, a evidențiat un impuls puternic pentru colaborare, care transcende fluctuațiile politice.
În cadrul Conferinței “Artileria viitorului” desfășurate pe 20 mai la Londra, compania britanico-americană Tiberius Aerospace a dezvăluit proiectilul echipat cu propulsie reactivă Sceptre TrBM 155HG, muniție care, potrivit specialiștilor, “a făcut furori”.
Statele din Europa de Est, care au învățat lecții esențiale în urma derulării războiul purtat de Rusia în Ucraina, își sporesc acum capacitățile de luptă cu drone, Polonia făcând o achiziție istorică de vehicule aeriene fără pilot, iar România având ca obiectiv o intensificare a eforturilor producţiei pe plan intern. Această „cursă a înarmării cu drone” marchează o schimbare la nivelul strategiilor militare, acordând prioritate sistemelor avansate fără pilot pentru îmbunătățirea eficienței pe câmpul de luptă și a protecției soldaților, după cum arată o analiză a publicaţiei DefenseNews.
Forțele Aeriene ale SUA își regândesc abordarea față de amenințările reprezentate de atacurile cu drone și rachete de croazieră, iar o dovadă care vine să confirme acest obiectiv este dată de o imagine surprinzătoare cu un avion F-15E Strike Eagle care testează un sistem de arme neobișnuit, dar formidabilă. Această schimbare strategică urmărește să ofere capacități de interceptare mai bune și la costuri reduse împotriva sistemelor aeriene fără pilot (UAS).
Jakub Jaworowski, ministrul activelor statului, a dezvăluit că Polonia va crește de cinci ori producția de muniție de calibru mare.Varșovia vrea să fie superputere regională în producția de muniții: Compania autohtonă PGZ, contract pentru obuze de 155 și 120 mm
Televiziunea de stat chineză a publicat joi o animație care înfățișează, se pare, un nou tip de bombă concepută pentru a dezactiva centralele electrice, întrerupând efectiv alimentarea cu energie electrică a unei întregi zone care se confruntă cu un atac chinez.
Dronele Shahed sunt folosite de ruși pe scară largă, dar Kievul ar putea să neutralizeze în curând problema.
Ministerul Apărării al Ucrainei a testat cu succes și a aprobat pentru utilizare în cadrul Forțelor Armate ale Ucrainei noului complex terestru robotizat fără pilot autohton Muraha (ucr. Мураха). În traducere din limba ucraineană, „Furnica”.
Luni, 30 iunie 2025, a avut loc, la Palatul Cotroceni, şedinţa Consiliului Suprem de Apărare a Ţării, condusă de către Preşedintele României, Nicușor Dan.
Rușii au adunat până la 50.000 de soldați în regiunea Sumî din Ucraina, depășindu-i numeric de trei ori pe apărătorii ucraineni, a relatat duminică Wall Street Journal (WSJ). Trupele rusești se află în prezent la aproximativ 19 kilometri de capitala regională.
La o săptămână după bombardamentul american de weekendu-trecut, iranienii s-au întors la instalația nucleară de la Fordow. Majid Takht-Ravanchi, secretarul ministrului de externe iranian, a declarat pentru BBC că negocierile suplimentare cu SUA ar fi posibile doar dacă Statele Unite se angajează să nu mai comită atacuri similare.
O acuzație dură, venită recent din partea unui înalt oficial al Departamentului de Stat al SUA, zguduie lumea tehnologiei: DeepSeek, startup-ul chinez de inteligență artificială care a uimit Silicon Valley, nu mai este doar un concurent comercial pentru chatboții americani cu inteligență artificială. Potrivit Washingtonului, DeepSeek a devenit un instrument al armatei chineze și al aparatului de informații de la Beijing, care utilizează o rețea de companii-fantomă pentru a eluda sancțiunile americane și pentru a facilita accesul la tehnologii moderne.
Confruntată cu realitatea brutală a războiului din Ucraina, unde resturi de drone rusești au căzut în mod repetat pe teritoriul său, România pare că accelerează masiv construcția unui scut antiaerian modern și stratificat. Printr-o serie de programe de înzestrare în valoare totală de peste 2,6 miliarde de euro, ţara noastră se pregătește să închidă o vulnerabilitate critică în arhitectura sa de securitate.
Blocul este convins că restricțiile împotriva Federației Ruse în condițiile actuale ar trebui menținute și, dacă este necesar, consolidate.
Comunitatea ucraineană din București a organizat, pe 28 iunie 2025, un eveniment de solidaritate intitulat „Întoarce-te viu”, cu ocazia Zilei Internaționale de Susținere a Victimelor Torturii. Evenimentul a avut loc în fața Teatrului Odeon din București și a avut ca scop tragerea unui semnal de alarmă asupra încălcărilor grave ale drepturilor omului și a tratamentului inuman la care sunt supuși prizonierii de război și civilii ucraineni în Federația Rusă.
Fără îndoială, revolta de 24 de ore orchestrată de Evgheni Prigojin în iunie 2023 a fost un șoc pentru sistemul politic al Rusiei. Lumea a privit cu sufletul la gură cum mercenarii Wagner au ocupat un cartier general militar și au pornit într-un marș spre Moscova, o provocare directă la adresa autorității președintelui Vladimir Putin. Dar a vedea acest eveniment doar prin prisma ambițiilor lui Prigojin înseamnă a rata imaginea de ansamblu, una mult mai periculoasă pentru Kremlin.
Teheranul pare că și-a pierdut răbdarea. După ani de așteptare pentru avioanele de luptă rusești Su-35 care nu au mai sosit, Iranul își reorientează strategia de achiziții militare către Beijing. Surse multiple indică faptul că negocierile pentru achiziționarea avionului de luptă multirol chinez Chengdu J-10C, supranumit în cercurile de apărare „Ucigașul de Rafale”, s-au intensificat, semnalând o schimbare majora în peisajul geostrategic din Orientului Mijlociu.
Armata Statelor Unite ale Americii accelerează eforturile pentru a construi o armată de lansatoare de rachete ,,robotizate'', o mișcare menită să sporească letalitatea și să protejeze soldații în fața amenințărilor unui viitor conflict de mare intensitate. Într-o mișcare decisivă, Biroul pentru Capacități Rapide și Tehnologii Critice (RCCTO) al U.S. Army a inaintat o solicitare pentru un nou program ambițios, denumit Common Autonomous Multi-Domain Launcher (CAML).
La recentul summit NATO de la Haga, într-o mișcare mai puţin aşteptata ce a evidenţiat o falie strategică în interiorul alianței, președintele turc Recep Tayyip Erdogan i-a cerut direct omologului său francez, Emmanuel Macron, să deblocheze un acord crucial pentru apărarea aeriană a Turciei. Miza: accesul la sistemul european de rachete sol-aer SAMP/T, o componentă vitală pe care Ankara o consideră esențială pentru ambițiosul său program național, denumit „Cupola de Oțel” (Steel Dome).
Regatul Unit a anunțat recent că va trimite Ucrainei un nou pachet de asistenta militara care consta in sisteme de apărare aeriană. Ajutorul oferit de Marea Britanie include 350 de rachete avansate cu rază scurtă de acțiune (ASRAAM) și cinci lansatoare mobile suplimentare, cunoscute sub numele de sistemul Raven. Valoarea acestui pachet este 70 de milioane de lire sterline si nu va fi suportat de contribuabilul britanic, ci va fi acoperit din dobânzile generate de activele rusești înghețate în Marea Britanie.
„Recunoștința” pe care statul rus o arată față de trupurile neînsuflețite ale tinerilor căzuți în războiul din Ucraina este doar una declarativă. Mormintele acestora din diferite localități și regiuni sunt tratate de autorități cu orice, însă mai puțin cu respect.
Ministrul pakistanez al Apărării, Khawaja Asif, a respins recentele speculații din mass-media care sugerau că Islamabadul a semnat un acord cu China pentru achiziționarea avionului de vânătoare de generația a cincea J-35A.
Într-un comunicat de presă postat pe rețelele de socializare, Forțele Aeriene ale Ucrainei au confirmat faptul că, “în noaptea de 29 iunie 2025, ocupanții ruși au lansat din nou un atac masiv cu rachete și drone asupra Ucrainei (în total, peste 500 de ținte aeriene)”.
În plină tensiune între Iran și Israel, după o serie de atacuri aeriene asupra unor obiective nucleare iraniene, atacuri la care au luat în premieră parte și SUA după decizia lui Donald Trump de a bombarda Iranul cu bombardiere strategice B-2 Spirit, planează o întrebare majoră care alimentează atât cercurile diplomatice, cât și cele de intelligence: unde se află uraniul îmbogățit de la Natanz și alte situri? Și cât a reușit desigur America să distrugă infrastructura nucleară iraniană și să dea „înapoi” programul nuclear iranian.
Ministrul rus de externe, Serghei Lavrov, a afirmat duminică că Occidentul nu a învins niciodată Rusia şi că nici de data aceasta nu va reuşi, în cadrul unei întâlniri cu omologul său din Kârgâzstan, Jeenbek Kulubaiev, în oraşul kârgâz Cholpon-Ata, informează agențiile Agerpres și EFE.
Potrivit proiectului de buget dedicat apărării pentru 2025 al Germaniei, Berlinul a alocat 1,48 miliarde de euro pentru achiziționarea suplimentară a unor vehicule de luptă pentru infanterie Puma (IFV), o gură de oxigen pentru Rheinmetall și Krauss-Maffei Wegmann, dezvoltatorul programului.
În cursul nopții de 29.06.2025, Forțele Armate ruse au lansat unul dintre cele mai mari atacuri combinate asupra Ucrainei, folosind rachete de croazieră și balistice cu bazare aeriană, maritimă și terestră, precum și un număr mare de drone de atac de tip Geran (Shahed).
Chiar dacă există cifre diferite în ceea ce privește pierderile ruse de tehnică militară, ce știm sigur din munții de imagini foto și video, e că Rusia a suferit în trei ani și jumătate pierderi uriașe în ceea ce privește tehnica de luptă grea, inclusiv tancuri principale de luptă. Cu alte cuvinte Ucraina a devenit un cimitir pentru blindatele ruse.
Armata israeliană le-a ordonat palestinienilor să evacueze duminică zone din nordul Fâşiei Gaza înainte de intensificarea operaţiunilor sale împotriva Hamas, în timp ce preşedintele Donald Trump a cerut încheierea războiului în contextul noilor eforturi de a ajunge la un armistiţiu, relatează Agerpres și Reuters.
Turcia a fost eliminată din programul F-35 după ce a achiziționat radare de apărare aeriană rusești S-400, însă s-ar putea să fie dispusă să renunțe la acestea în schimbul revenirii sale în program. Concomitent turcii își dezvoltă propriul avion de vânătoare de generația a 5-a, e vorba de Kaan. Însă F-35 e palpabil.
Pe aerodromul rusesc din Ahtubinsk (regiunea Astrakhan) este în curs de desfășurare construcția activă de hangare de protecție pentru aeronave. Ele sunt destinate avioanelor Su-57 rusești, considerate de ruși de generația a 5-a.
În cadrul podcastului Obiectiv EuroAtlantic de pe DefenseRomania, Ioana Constantin Bercean, expert în relații internaționale, a oferit o analiză detaliată a conflictului de 12 zile dintre Israel și Iran, precum și a intervenției militare a SUA, afirmând că, deși a avut caracter pragmatic și cinic, războiul ar fi putut avea un efect de detensionare a tensiunilor regionale.
Preşedintele american Donald Trump a declarat sâmbătă că nu va "tolera" continuarea procesului pentru corupţie împotriva prim-ministrului israelian Benjamin Netanyahu, a cărui anulare a solicitat-o, relatează Agerpres și AFP.
În dimineața zilei de 27 iunie, avioane de vânătoare aparținând Forțelor Aeriene Germane au fost alertate să escorteze un avion rusesc de cercetare de tip Il-20M deasupra Mării Baltice, relatează Bild.
Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski i-a acordat sâmbătă Ordinul Libertăţii preşedintelui polonez Andrzej Duda, al cărui mandat se va încheia în august, transmit Agerpres și DPA.
În urma unei operațiuni speciale efectuate de structurile de informații speciale ale Ucrainei, patru avioane rusești SU-34 au fost lovite pe aerodromul Marynivka din regiunea Volgograd din Rusia.
