În timp ce unii leaderi est europeni regretau plecarea președintelui Donald Trump, alții o vedeau ca fiind sfârșitul oportun al unei politici externe a SUA devenită prea imprevizibilă. Pentru a elimina orice dubiu trebuie spus ca noua administrație Biden va acționa în cadrul unei continuități nuanțate strategice, marcată de un interes real, deși limitat ca scop și resurse, pentru așa-numit „vechiul continent”.
Căci interesul fundamental american pentru următoarelor decenii se află în spațiul indo-pacific și specific pentru următorii ani, zona Mării Chinei de Sud. Acolo, Donald Trump a lăsat moștenire o întreagă infrastructura de îndiguire a dezvoltării Chinei, de la efectiva militarizare a vagului proiect politic denumit Quad până la întărirea relației cu India. Ca atare SUA vor continua politica de a elibera resurse umane, materiale, militare, tehnologice și economice aflate în Europa și le vor direcționa spre Asia de Sud Est.
Același lucru se va întâmpla și în Orientul Mijlociu sau America Latina. În paralel cu aceasta eliberare de resurse, SUA însă vor întări puncte de intersecție europene, singular și care se vor plia pe interesele lor directe de securitate. Grupul de la Vișegrad nu pare a se afla pe aceasta traiectorie. De aceea, analiștii susțin că cele patru țări din grupul de la Vișegrad (Austria deși membru face parte din altă zonă de interes americană) trebuie să își găsească noi culoare de promovare a intereselor lor directe și imediate.
Primul ministru maghiar Viktor Orbán nu și-a ascuns dorința sa de a-l revedea pe Donald Trump în funcția de președinte al Statelor Unite. În septembrie anul trecut, în coloanele cotidianului național Magyar Nemzet, premierul maghiar a avertizat împotriva așa-numitului „imperialism moral” al Partidului Democrat al lui Joe Biden, afirmându-și sprijinul pentru Trump în campania prezidențială.
Luptând împotriva a ceea ce a numit o dictatura ideologică în plină desfășurare, Trump s-a dovedit a fi un aliat major pentru guvernul iliberal al prim-ministrului Orban în ultimii patru ani, cei doi conducători fiind în mod evident de acord cu o serie de abordări: o politică dură de imigrație, o viziune tradițională a familiei și societății și o ostilitate față de mass media liberală. Mai mult, cei doi nu au avut o problemă în a discuta cu Moscova, o ciudățenie politică având în vedere fobia Poloniei (alt aliat trumpian) față de disputele istorice cu Rusia și politicile ei în zonă.
În Polonia, partidul Legea și Justiția (PIS) - aflat la putere din 2015 - este, de asemenea, cunoscut pe scară largă pentru relația sa cordială cu administrația Trump. În iunie 2020, președintele polonez Andrzej Duda - susținut de PiS - a fost primul șef de stat străin primit la Casa Albă după ce restricțiile COVID-19 au fost relaxate. Această întâlnire a avut loc cu doar patru zile înainte de primul tur al alegerilor prezidențiale poloneze, permițându-i lui Donald Trump să-și exprime susținerea față de Duda, în acel moment candidat pentru propria sa realegere, aflat într-o cursă strânsă cu primarul liberal european pro-european, Rafal Trzaskowski.
Întâlnirea de înalt nivel dintre Trump și Duda a fost evident o lovitură de imagine orchestrată pentru a arăta profunzimea relațiilor dintre conducerea PiS și aliatul american, într-un moment în care Varșovia devenea din ce în ce mai izolată pe scena europeană din cauza acuzațiilor de derapaj democratic și euroscepticism. Duda nu numai că a mers pe acest drum, dar propunerea de construire a unei baze militare care să poarte numele lui Trump, precum și o solidă finanțare în valoarea de un miliard de dolari au constituit exact motivația unei imagini de aliat preferat polonez în spațiul est European. Desigur că am avut impresia unei curse pentru locul celui mai preferat dintre preferați ai împăratului, anumite declarații politice din partea europenilor veniți din frig fiind perle rare ale obedienței față de puterea americană.
În același timp, anunțul victoriei lui Joe Biden la alegerile din 2020 din SUA a fost mult mai bine primit de ceilalți doi membri ai grupului. Republica Cehă și Slovacia mențin, în general, relații bune cu vecinii lor polonezi și maghiari, adoptând în același timp o atitudine mai conciliantă față de Bruxelles și de alți parteneri europeni.
Oficialii de la Praga și Bratislava au fost mult mai favorabili unei victorii a lui Biden decât aliații lor de la Budapesta și Varșovia. Politica adesea imprevizibilă a lui Donald Trump a fost departe de a fi liniștitoare pentru ambele țări, în special în ceea ce privește relațiile cu Rusia. Împotriva tuturor încercărilor lui Donald Trump de a minimaliza, la nivel declarativ, efectele politicilor adversariale rusești, relațiile cu Moscova s-au deteriorat considerabil în ultimii ani pe fondul tot mai multor acuzații de spionaj rusesc, după mai multe incidente diplomatice, în special tensiunile de anul trecut din jurul denumirii pieței Boris Nemțov din Praga.
Praga și Bratislava au fost, de asemenea, lovite de o serie de decizii luate de președintele Trump în timpul mandatului său, inclusiv introducerea de impozite pe produsele europene ca parte a conflictului comercial cu UE. Aceste decizii au avut un impact semnificativ asupra economiilor ambelor țări, puternic dependente de exporturi. Pentru a adăuga benzină peste foc, Trump a amenințat frecvent că va impune taxe noi asupra industriei auto europene, un motiv serios de alarmă pentru Republica Cehă și Slovacia, ambele cunoscute pentru că se numără printre liderii mondiali în producția de mașini pe cap de locuitor și foarte dependenți de piața SUA.
Studiile organizațiilor internaționale de comerț arătau la vremea respectivă că Slovacia ar fi fost țara din Uniunea Europeană cea mai grav afectată de creșterea taxelor la importurile de automobile de către SUA. Ca atare grupul de la Vișegrad a fost împărțit efectiv în două, puterea sa de reprezentare și de promovare a unei politici comune, radiind atât spre nucleul franco-german cât și spre spațiul adânc est European, fiind mult redusă. Efectul benefic pentru România a fost că a permis un contur mai exact al rolului pe care Bucureștiul îl poate juca, adâncind relațiile sale cu Washington.
Sosirea lui Joe Biden la Casa Albă nu anunță răsturnări majore în principalii piloni ai politicii externe americane în Europa. În ochii strategiilor americani, Europa a încetat de mult să fie de interes major, dovadă fiind celebrul „pivot către Asia” inițiat de fostul președinte Barack Obama încă din 2011 - o schimbare strategică menită să deschidă calea pentru o reorientare a eforturile diplomatice americane către Asia, în detrimentul Europei.
De aceea, nu ar fi realist să ne așteptăm ca lucrurile să se schimbe radical cu fostul vicepreședinte al lui Obama. Deși administrația Biden 1 nu va fi sub nici o formă o administrație Obama 3, este clar că nu va exista nici un pivot spre Europa al noului președinte american. Numirea lui Anthony Blinken - un reputat francofil cu puternice legături personale și profesionale în Polonia și Ungaria - în fruntea diplomației americane pare, totuși, să fie un semnal de reapropiere în direcția corectă spre o re-echilibrare a legăturilor transatlantice. Și, deși politica externă americană ar trebui să fie mai previzibilă decât în ultimii patru ani, europenii se vor confrunta în continuare cu numeroase provocări.
Uniunea Europeană dorește nu numai reinventarea relațiilor sale cu SUA dar și afirmarea sa ca actor global pe scena internațională. Tocmai pentru a nu fi marginalizată în interiorul competiției dintre cei doi olimpieni, SUA și China, UE are nevoie de exprimarea unei noi politici, de data aceasta comune și cu piloni fermi, care să o readucă la nivelul de putere globală.
Acest statut a fost ignorant de către administrația Obama (tot Blinken fiind nu numai unul dintre consilierii de securitate națională al ambilor, Biden și Obama, dar și secretar de stat adjunct la externe) și negat violent de către Trump (care va face tot posibilul să irite și să rupă relațiile cu Europa). Acest lucru ar putea fi realizat prin consolidarea capacităților europene de apărare, o problemă care divide însă grupul dela Vișegrad, căci neîncrederea Poloniei și Ungariei în fermitatea militară europeană, în raport cu cea americană s-a instalat de foarte mult timp, încă din timpul războiul rece. De aceea fermitatea României, cu privire la alinierea americană, a venit exact la timp și a adus roadele sperate, prezența militară americană și a programelor sale de securitate fiind practic înzecite.
Pe fundalul acestui nou model european impus de către realitatea internațională, poziția grupului Visegrad cu privire la relațiile transatlantice este clară: NATO trebuie să rămână primul și esențial pilon al securității europene. Dintre cele patru țări din Europa Centrală, Ungaria a fost, fără îndoială, cea mai favorabilă consolidării capacităților de apărare interne ale UE alături de NATO.
Fără a fi fundamental opusă ideii, dar în baza experienței sale istorice, Polonia este mult mai critică față de această agendă. Ca țară profund atlantistă, Polonia nu dorește ca UE să concureze sau să pună în pericol dominația NATO în această zonă, iar poziția poloneză este puțin probabil să se schimbe pe termen scurt sau mediu.
În primul rând, Varșovia vede Rusia, cu care împarte granița prin enclava Kaliningrad, ca una dintre cele mai mari amenințări ale sale - o percepție alimentată de relații dramatice din punct de vedere istoric și întărită de intervențiile militare ale Moscovei în Georgia în 2008 și Ucraina în 2014.
În al doilea rând, polonezii sunt convinși că Statele Unite sunt singura țară care îi pot proteja de o astfel de amenințare, având în vedere că Germania nu este suficient de puternică din punct de vedere militar și că aliații britanici și francezi nu au reușit să își respecte promisiunile din trecut. O ecuație care practic pune grupul Vișegrad în imposibilitatea de a acționa coerent.
În special în momentul în care România devine actor serios la Marea Neagră și putere serioasă în furnizarea de securitate pentru Republica Moldova, cu efecte directe asupra situației ucrainiene. Astfel dosarul redefinirii NATO și cel distinct al prezenței militare americane în regiune, devin atuuri de folosit atât în interiorul relațiilor dintre țările membre ale UE dar și cu Rusia sau spațiul asiatic, imens și unde se va duce viitoarea competiție dintre SUA și China.
Candidatul Joe Biden a fost un critic acerb al tendințelor iliberale în Ungaria și Polonia, ajungând chiar să le descrie drept „regimuri totalitare” alături de cel din Belarus. Noua administrație americană marchează probabil sfârșitul acceptării pasive de către Washington a unor măsuri și politici controversate puse în aplicare la Budapesta și Varșovia. De aceea mulți politicieni, din ambele capitale, din acest motiv, regretă deja plecarea lui Donald Trump. Realitatea politică de astăzi este una complicată cu privire la relațiile dintre Varșovia și Budapesta cu administrația Biden.
Datorită importanței sale strategice pentru NATO și flancul estic european, Polonia s-ar putea să nu fie atât de vizată de noile definiții de politică externă americană, cu excepția cazului în care derapajul democratic se înrăutățește semnificativ. Ungaria, pe de altă parte, are o importanță strategică mult mai redusă, amprenta sa de securitate fiind minimală printer toate țările din estul european.
Mai mult, Budapaesta a dezvoltat relații problematice cu Rusia și China, ceea ce Washingtonul vede ca element negative general și fără viitor. Prin urmare, este forate probabil ca președinția Biden să folosească Ungaria, mai degrabă decât Polonia, pentru a da un exemplu și pentru a-și exprima angajamentul de a promova valorile democratice și respectul față de Uniunea Europeană. Semnalul de altfel a venit prin scoaterea din dispozitivul diplomatic extern al SUA, efectiv și în numai câteva zile, a tuturor ambasadorilor politici numiți de către administrația Trump.
Schimbarea garniturii de ambasadori care a fost imediată, înainte chiar de ziua inaugurării administrației Biden a fost semnalul că Anthony Blinken va încerca o remediere rapidă a ceea ce se consideră a fi deficit de autoritate diplomatică provocat de către agenții politici trumpiști trimiși în capitalele europene. O asemenea decizie rapidă și bruscă produce deja efecte directe asupra analizelor din diversele capitale est europene.
Statele Unite vor continua să joace un rol important în Europa, în special în probleme de apărare și securitate. Dar, în timp ce instalarea la Casa Albă a lui Joe Biden pare să anunțe relații transatlantice mai sănătoase și mult mai civilizate, ele rămân conflictuale în mai multe domenii, inclusiv în ceea ce privește relațiile UE cu China și relațiile comerciale UE-SUA. Inevitabil, toate statele membre UE - inclusiv țările Vișegrad - vor trebui să își adapteze viziunea și să redefinească termenii și condițiile relațiilor transatlantice dacă doresc să își promoveze corect interesele naționale. Pentru grupul de la Vișegrad, provocarea cheie va fi să se asigure că garanțiile de securitate semnate sunt protejate de noua administrație. În Europa Centrală, mult mai mult decât în alte părți ale UE, această problemă are prioritate față de oricare alta.
În raport cu cele patru țări, România are un traseu de securitate fundamental diferit, bine stabilit pentru implementare, corect ancorat în politica internă americană și perfect vizionară în ceea ce privește rolul său în interiorul UE. O diferență de ton care, sub administrația Biden va face muzica.
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a calificat drept „pozitive” recentele remarci ale SUA care sugerează că aderarea Ucrainei la NATO este exclusă, vorbind în cadrul unui briefing organizat pe 21 aprilie, potrivit The Guardian.
Încercările administrației americane de a găsi soluții de compromis pentru încheierea păcii în Ucraina au o aparență pozitivă atunci când sunt privite teoretic și sunt raportate la normalitatea societăților care trăiesc în pace, însă devin total nerealiste și chiar fac mai mult rău evoluției procesului de pace atunci când sunt aduse în planul realității din teren, respectiv al situației concrete dintre Ucraina și Rusia.
China ar fi testat o bombă non-nucleară cu hidrogen, marcând un progres notabil în capacitățile sale militare. Testul a implicat un dispozitiv de 2 kilograme care utilizează hidrură de magneziu, un material solid de stocare a hidrogenului, care, la activare, a produs o minge de foc susținută depășind 1 000 de grade Celsius timp de peste două secunde - de 15 ori mai mult decât exploziile echivalente de TNT.
Viktor Orban se află în cel de-al patrulea mandat consecutiv de prim-ministru al Ungariei. În acest timp, el a desființat mecanismele democratice de control și echilibru, a preluat controlul asupra mass-mediei, societății civile și universităților din țară și a consolidat puterea pentru el și partidul său Fidesz. Rob Schmitz de la Radioul Public Național al SUA (NPR) analizează modul în care dezmembrarea pas cu pas de către Orban a democrației din Ungaria a devenit un punct de fascinație pentru politologii din întreaga lume, inclusiv pentru cei care consiliază administrația Trump.
Făcând un pas îndrăzneț care a făcut vâlvă în spațiul geopolitic european, Andrii Melnik, reprezentantul permanent al Ucrainei la Organizația Națiunilor Unite și fost ambasador în Germania, l-a îndemnat pe viitorul cancelar al Germaniei, Friedrich Merz, să aloce 30 % din aviația militară și din mijloacele terestre ale Bundeswehr către forțele armate ale Ucrainei.
Moscova a anexat Crimeea în 2014 într-o mișcare pe care marea majoritate a comunității internaționale o consideră ilegală.
Analistul de politică externă Ștefan Popescu a atras atenția, într-o ediție specială a podcastului Obiectiv EuroAtlantic moderat de Tudor Curtifan la DefenseRomania, asupra limitelor și implicațiilor reale ale capacităților nucleare franceze în actualul context geopolitic tensionat.
Un pachet de înțelegeri strategice vechi de decenii, care include prezența militarilor americani pe teritoriul statelor aliate din Asia, este pe cale să fie reevaluat din temelii de administrația Trump
Vasile Bănescu, invitat special în podcastul „Obiectiv EuroAtlantic” – o ediție despre credință, propagandă și sensul Învierii în vremuri de război.
O explozie, survenită pe 16 aprilie, a distrus o clădire de la fabrica Northrop Grumman Innovation Systems din Promontory, Utah, unde compania produce motoare cu combustibil solid pentru rachete.
Statul agresor Rusia plănuiește în continuare să lanseze o ofensivă în vară, a scris, pe 15 aprilie, pe Telegram, șeful Centrului ucrainean pentru contracararea dezinformării, Andrii Kovalenko. Declarația sa reia afirmațiile președintelui Ucrainei, Volodimir Zelenski, potrivit cărora Rusia încearcă să prelungească războiul prin efectuarea cu cinism a unor atacuri în fiecare zi.
Propagandiștii ruși au publicat un material video în care apar operatori de drone FPV care stau întruna dintre clădirile de birouri ale centrului de afaceri Moscow City și coordonează atacuri de la distanţa asupra Ucrainei. Potrivit presei ruse, „o dronă de atac FPV controlată de la Moscova a lovit pentru prima dată o facilitate militara a forțelor armate situată în Ceasiv Iar.
Președintele Donald Trump a promulgat la 9 aprilie o nouă politică menită să revitalizeze industria americană de construcții navale, care a rămas mult în urma nivelurilor de producție stabilite de Republica Populară Chineză. Textul ordinului executiv, care menționează necesitatea de a consolida „capacitatea de construcții navale comerciale și forța de muncă din domeniul maritim”, reflectă multe dintre preocupările exprimate în rândul omologilor din domeniul apărării din industrie.
NATO a achiziționat un sistem militar bazat pe inteligență artificială de la Palantir, compania americană de software deținută de Peter Thiel, susținător al lui Donald Trump, și care are legături puternice cu Pentagonul. Acesta achiziţie făcută de NATO vine pe fondul creșterii îngrijorării în rândul statelor membre europene ale Alianţei cu privire la o posibilă retragere a SUA din Europa, după ce Trump a amenințat că nu va mai proteja continentul dacă europenii nu vor crește drastic cheltuielile pentru apărare. NATO se grăbește, de asemenea, să țină pasul cu dezvoltarea capacităților militare AI de către rivali precum China.
Germania este dispusă să trimită rachete de croazieră cu rază lungă de acțiune Taurus în Ucraina, a declarat cancelarul german desemnat, subliniind nevoia ca Ucraina să treacă în ofensivă și să forțeze concesii din partea președintelui rus Vladimir Putin. Mai mult, Merz a indicat că rachetele ar putea lovi puncte strategice, inclusiv Podul Kerci cunoscut și sub denumirea Podul Crimeei.
CNN Turk, citând surse aparținând Ministerului turc al Apărării, a informat, pe 13.04.2025, că, în viitorul apropiat, la Ankara, vor avea loc negocieri privind Inițiativa Mării Negre.
Principalul comandant american din Pacific i-a avertizat joi pe senatori din Congres că sprijinul militar pe care China și Coreea de Nord îl acordă Rusiei în războiul său împotriva Ucrainei creează un risc de securitate în regiunea sa, deoarece Moscova oferă în schimb asistență militară critică ambelor țări.
Forțele ruse câștigă teren în Ucraina prin îmbinarea forței brute de tip sovietic cu tacticile moderne bazate pe utilizarea dronelor și artileriei, creând un „efect de bulgăre de zăpadă” implacabil uneori care presează trupele ucrainene să se retragă, a relatat Wall Street Journal într-o amplă analiza a situaţiei frontului din Ucraina.
Se conturează tot mai clar că, în viziunea administrației Trump, încetarea războiului din Ucraina este strâns legată de cedarea controlului unor teritorii. Cu toate acestea, se pare că în rândul principalilor personaje din jurul lui Trump care susțin o astfel de soluție nu există un acord deplin, iar acest lucru va conduce cel mai probabil la o întârziere și mai mare în obținerea păcii mult dorite.
Un raport apărut în presa germană la 11 aprilie 2025, prezentat de Bojan Pancevski, corespondent politic european șef al Wall Street Journal, a atras atenția experților în domeniul apărării. Echipamentele militare germane furnizate Ucrainei, care alcătuiesc unele dintre cele mai avansate sisteme ale NATO, întâmpină dificultăți din cauza conflictului în curs.
Marea Britanie și Franța intenționează să-i prezinte președintelui SUA, Donald Trump, un plan cuprinzător pentru o „forță de pacificare” postbelică în Ucraina, sperând că îl va convinge pe președintele SUA să se angajeze în garanții de securitate pentru Kiev.
După încheierea războiului din Ucraina, trupele franco-britanice ar putea sta în garnizoane aflate în vestul Ucrainei, în timp ce forțele ruse rămân în continuare sub controlul teritoriului pe care îl ocupă în estul și sudul Ucrainei, a declarat trimisul special al SUA, Keith Kellog, într-un interviu acordat The Times pe 11 aprilie.
Într-o mișcare care ar provoca, fără îndoială, o undă de șoc pe întreg globul și ar modifica fundamental peisajul geopolitic al Arcticii, rapoarte credibile, deși neconfirmate, și o serie de declarații subțiri formulate de la Washington au stârnit speculații intense cu privire la posibila anexare a Groenlandei de către Statele Unite. Deși dezmințirile oficiale rămân ferme, o confluență de imperative strategice, cuplate cu precedentele istorice și cu evoluția competiției dintre marile puteri, sugerează că ideea ca Groenlanda să devină parte a Statelor Unite nu este cu totul în afara sferei posibilităților.
La 9 aprilie 2025, un raport al publicației online marocane Defense Arabic a dezvăluit că Algeria a finalizat o nouă bază aeriană militară la doar 72 de kilometri de granița marocană, o acțiune care a atras atenția întregii Africi de Nord și nu numai.
DefenseRomania vă invită să urmăriți vineri, 11 aprilie 2025, o nouă ediție a emisiunii „Obiectiv EuroAtlantic”.
Pe 9 aprilie, Biroul de informare privind apărarea națională al Consiliului de Stat al Republicii Populare Chineze a anunțat elaborarea unei carte albe intitulată „Poziția Chinei cu privire la o serie de probleme legate de relațiile economice și comerciale cu SUA”.
AUKUS se transformă dintr-un parteneriat tehnologic/militar, într-un test politic de încredere strategică între SUA și parteneri.
Balcanii de Vest sunt descriși drept „următorul punct fierbinte” de către oficiali de la cel mai înalt nivel al guvernului britanic și, în contextul în care tensiunile sunt în creștere, Marea Britanie insistă ca toate cele șase state din regiune să adere la UE pentru a se feri de influența Rusiei.
Președintele Donald J. Trump a semnat, la 9 aprilie 2025, un ordin executiv intitulat „ Reforming Foreign Defense Sales to Improve Speed and Accountability”, o măsură care promite să remodeleze modul în care Statele Unite livrează echipamente militare aliaților lor din întreaga lume.
Oficiali militari ucraineni, francezi și britanici au discutat despre solicitările Ucrainei pentru o potențială misiune de menținere a păcii, Ucraina urmărind să obțină forțe de menținere a păcii pentru a preveni o viitoare agresiune rusă.
După aproape o lună de atacuri misterioase, Ucraina a identificat arma neidentificată folosită de Rusia ca fiind o nouă rachetă de croazieră denumită S8000, anterior cunoscută sub numele neoficial de "Banderol". Portalul "War and Sanctions" al Direcției de Informații a Apărării din Ucraina (GUR) a publicat recent detalii tehnice și o listă extinsă de componente utilizate în producția acestei arme.
Fostul comandant suprem al armatei ucrainene, Valeri Zalujnîi, a lansat un avertisment tranșant către aliații occidentali ai Ucrainei: modelul de război al NATO este depășit și necesită o revizuire radicală pentru a se adapta la realitățile dinamice ale câmpului de luptă modern. În cadrul Conferinței de Apărare de la Londra, desfășurată la King's College London, Zalujnîi a subliniat necesitatea unei transformări profunde a tacticilor, organizarii, doctrinelor, instruirii și bugetelor militare ale Alianței Nord-Atlantice.
Imagini din satelit recent realizate au scos la iveală o intensificare semnificativă a activității militare rusești în apropierea graniței de est a Finlandei. Analizele indică o creștere a numărului de cazărmi pentru trupe, desfășurarea de aeronave și construcția de infrastructură în baze militare cheie din regiune. Imaginile, obținute de postul public de televiziune suedez SVT de la compania Planet Labs, surprind activitate rusă în patru locații distincte: Kamenka, situată pe istmul Karelia, Petrozavodsk, Severomorsk-2 și Olenya. Aceste descoperiri sugerează că Rusia își consolidează prezența militară în zonă ca răspuns la aderarea Finlandei și Suediei la NATO.
Gigantul german din domeniul apărării Rheinmetall pare să fie principalul candidat pentru un contract de peste 2,5 miliarde de euro destinat furnizării a 246 de mașini de luptă ale infanteriei (IFV) pentru Armata Română. Surse din industrie au declarat pentru publicaţia Economedia că vehiculul KF41 Lynx se află în „pole-position” pentru a înzestra 15 batalioane ale Armatei României, iar contractul ar putea fi acordat direct, fără organizarea unei licitații aşa cum tot susţine MApN.
Un articol recent publicat în revista Spectator, semnat de mai mulţi experţi militari, aduce în prim-plan necesitatea ca Regatul Unit să ia în considerare extinderea arsenalului său nuclear ca răspuns la amenințările emergente din partea Rusiei și Chinei. Autorii subliniază riscul in crestere reprezentat de armele nucleare non-strategice, care pot fi utilizate în scenarii tactice de mică amploare, spre deosebire de loviturile strategice de anvergură.
Apelul Ucrainei și Occidentului pentru un armistițiu de 30 de zile a fost respins de Moscova care propune, în schimb, negocieri fără condiții.
În Marea Britanie începe un proces intentat de organizații activiste pro-palestiniene care au dat în judecată guvernul Marii Britanii pentru că, în cadrul programului F-35 Lighitning II, britanicii continuă să livreze piese de avioane către Israel. Potrivit acuzelor, F-35 israeliene sunt folosite de IDF în operațiunile din Gaza.
Ministerul de Externe al Poloniei a anunțat luni retragerea consimțământului pentru funcționarea consulatului Rusiei din Cracovia, după ce Varșovia a acuzat cu o zi înainte serviciile secrete ruse că se află în spatele unui incendiu masiv care a distrus aproape complet un centru comercial din Varșovia în luna mai a anului 2024, relatează Agerpres și AFP.
Într-o vizită cu miză uriașă în Orientul Mijlociu, Donald Trump încearcă să obțină promisiuni de investiții în valoare de peste 2 trilioane de dolari din partea liderilor din Arabia Saudită, Emiratele Arabe Unite și Qatar.
Ar fi trebuit să fie o poveste închisă, deși una istorică cu profunde semnificații pentru viitor. Ar fi trebuit lăsată așa cum a căzut cu un imperiu orgolios pe de o parte și cu oameni de onoare pe de altă parte, dar din care toată lumea și-a învățat lecția. Dar, n-a fost să fie.
Acum 80 de ani, în prima jumătate a lunii mai, cel de-al Doilea Război Mondial lua ultimele vieți în Europa pentru că Germania urma să capituleze.
Pe 8 mai 1945 la ora 22:43 CET (ora Europei Centrale), cu intrare în vigoare la 23:01 CET în aceeași zi, se semna capitularea necondiționată a Germaniei față de aliați, la Karlshorst în estul Berlinului.
Ungaria a anulat o întâlnire cu Ucraina la nivel de experţi în drepturile minorităţilor care trebuia să aibă loc luni, invocând o dispută în care cele două ţări vecine şi-au expulzat reciproc diplomaţi şi s-au acuzat de activităţi de spionaj.
Comisarul european pentru apărare, Andrius Kubilius, a pledat luni pentru o mai mare integrare între industriile de apărare europeană și ucraineană, potrivit Agerpres și Reuters.
Conflictul reaprins dintre India și Pakistan a adus și o premieră: Primul avion de producție franceză de tip Rafale, aflat sub comanda aviației militare indiene, ar fi fost doborât de un J-10 de producție chineză, care a lansat o rachetă PL-15. Informațiile privind pierderile indiene, chiar în urma unui atac masiv lansat de India, au fost confirmate doar de către Ministerul Apărării din Pakistan. Au existat semne de întrebare dacă chiar sunt reale, mai ales că nu au apărut foarte multe imagini cu resturile avionului iar cele apărute au fost imediat puse sub semnul întrebării. Verdictul a venit.
Trăim, mai mult sau mai puțin conștient, într-un adevărat ocean electromagnetic. Această infrastructură invizibilă care leagă telefoane, internet, transporturi, aviație, comunicații este, practic, coloana vertebrală a erei informaționale. Cu fiecare pas în evoluția tehnologică “oceanul” devine tot mai dens în emițătoare, receptoare, frecvențe și modulații, iar existența noastră mai dependentă de modul în care rămânem capabili să îi înțelegem principiile și să îl controlăm.
În imagini publicate recent de IDF se pot observa versiuni mai vechi ale tancurilor Merkava, e vorba de Mk.3 pe care s-au instalat foarte sisteme de protecție activă.
Rusia duce un război subteran, al cărui scop principal este să submineze încrederea cetățenilor din statele occidentale în posibilitatea ca Rusia să fie învinsă.
Administrația președintelui american Donald Trump se pregătește să accepte un avion Boeing 747-8 drept cadou din partea familiei regale qatareze, al cărui preț este de 400 de milioane de dolari. Ar fi cel mai scump cadou pe care l-a primit vreodată un președinte american.
Rusia lui Putin folosește simbolistica cu scop pur propagandistic. Acum doi ani, singurul tanc scos la parada de Ziua Victoriei era legendarul T-34; gestul reamintea rușilor marile victorii din Al Doilea Război Mondial, dar transmitea și un alt mesaj - acela că toată tehnica de luptă era trimisă pe frontul din Ucraina, în lupta contra blindatelor occidentale.
Ucraina este pregătită pentru negocieri directe cu Rusia, așa cum a sugerat liderul Kremlinului, Vladimir Putin. Totuși, cu condiția ca Moscova să fie de acord mai întâi cu propunerea unui armistițiu necondiționat de treizeci de zile, care intră în vigoare de luni, a declarat președintele ucrainean Volodimir Zelenski.
Polonia urmează un program de înzestrare bazat pe un plan bine definit care o va propulsa în topul forțelor terestre europene în următorul deceniu. Dar cu suflarea imperialismului rus în ceafă, Polonia are norocul și unor vecini regionali puternici.
Guvernul german schimbă abordarea și nu va mai face publice detalii ale ajutorului militar pentru Ucraina, a anunţat sâmbătă cancelarul Friedrich Merz, în timpul unei vizite la Kiev, relatează Reuters.
Potrivit Serviciului de Radiodifuziune al Forțelor Britanice, Regatul Unit va livra Ucrainei 5 sisteme de apărare antiaeriană “Raven”. Noul lot este destinat să suplimenteze cele 8 sisteme pe care militarii ucraineni le folosesc deja cu succes împotriva dronelor Shahed.
Reprezentanții SUA și Chinei au început sâmbătă dimineață la Geneva discuțiile privind disputele comerciale. La negocieri participă secretarul Trezoreriei SUA, Scott Bessent, reprezentantul pentru Comerț, Jamieson Greer, și vicepremierul chinez, He Lifeng.
Experiența Ucrainei este de un interes major pentru orice națiune europeană conștientă de gravitatea situației actuale de securitate, dar în special pentru țările din estul Europei, care au fost într-o măsură mai mare sau mai mică în sfera de influență Rusiei. Cu cât urmărim mai îndeaproape problemele cu care se confruntă fosta țară sovietică agresată de “sora” mai mare, cu atât înțelegem mai bine cât de complexe sunt eforturile necesare pentru menținerea independenței și suveranității unui astfel de stat. Corupția rămâne o amenințare internă gravă pentru apărarea Ucrainei
Pakistanul a încălcat armistițiul cu India, convenit sâmbătă după patru zile de atacuri reciproce între cele două țări, a relatat AFP, citând o sursă guvernamentală indiană anonimă.
Președintele rus, Vladimir Putin, a propus astăzi (11.05.2025) ca discuțiile directe cu Ucraina să aibă loc la Istanbul pe 15 mai, fără condiții prealabile. Acest lucru a fost raportat de agențiile de presă internaționale.
Liderii europeni au intensificat sâmbătă presiunile asupra liderului rus Vladimir Putin pentru a accepta un armistițiu de 30 de zile în Ucraina, fără nicio condiție, amenințând cu sancțiuni suplimentare împotriva Moscovei și un sprijin militar sporit pentru Kiev.
Forțele Armate ale Ucrainei primesc până la 30 de ”dubluri” pentru 5 vehicule reale, scrie presa britanică.
Președintele american Donald Trump a declarat că India și Pakistanul au ajuns la un acord de încetare a focului după negocieri îndelungate mediate de Statele Unite.
Serverul Ukrainska Pravda a informat, pe 10.05.2025, că Rusia va închide spațiul aerian situate deasupra poligonului militar Kapustin Yar, din cauza testării rachetelor balistice Oreshnik. Moscova a făcut un pas similar în noiembrie anul trecut, înainte de bombardarea orașului ucrainean Dnipro.
Nava spațială sovietică Kosmos 482 trebuia să aterizeze pe Venus în anii 1970, dar operațiunea a eșuat, așa că obiectul a petrecut ani de zile pe orbita Pământului printre mii de resturi spațiale.
Încă nu se știe unde a căzut nava spațială și cât din sondă a supraviețuit reintrării în atmosferă.
Iranul va trimite Rusiei lansatoare de rachete cu rază scurtă de acțiune pentru atacuri asupra Ucrainei, dezvăluie sursele Reuters.
