În timp ce unii leaderi est europeni regretau plecarea președintelui Donald Trump, alții o vedeau ca fiind sfârșitul oportun al unei politici externe a SUA devenită prea imprevizibilă. Pentru a elimina orice dubiu trebuie spus ca noua administrație Biden va acționa în cadrul unei continuități nuanțate strategice, marcată de un interes real, deși limitat ca scop și resurse, pentru așa-numit „vechiul continent”.
Căci interesul fundamental american pentru următoarelor decenii se află în spațiul indo-pacific și specific pentru următorii ani, zona Mării Chinei de Sud. Acolo, Donald Trump a lăsat moștenire o întreagă infrastructura de îndiguire a dezvoltării Chinei, de la efectiva militarizare a vagului proiect politic denumit Quad până la întărirea relației cu India. Ca atare SUA vor continua politica de a elibera resurse umane, materiale, militare, tehnologice și economice aflate în Europa și le vor direcționa spre Asia de Sud Est.
Același lucru se va întâmpla și în Orientul Mijlociu sau America Latina. În paralel cu aceasta eliberare de resurse, SUA însă vor întări puncte de intersecție europene, singular și care se vor plia pe interesele lor directe de securitate. Grupul de la Vișegrad nu pare a se afla pe aceasta traiectorie. De aceea, analiștii susțin că cele patru țări din grupul de la Vișegrad (Austria deși membru face parte din altă zonă de interes americană) trebuie să își găsească noi culoare de promovare a intereselor lor directe și imediate.
Primul ministru maghiar Viktor Orbán nu și-a ascuns dorința sa de a-l revedea pe Donald Trump în funcția de președinte al Statelor Unite. În septembrie anul trecut, în coloanele cotidianului național Magyar Nemzet, premierul maghiar a avertizat împotriva așa-numitului „imperialism moral” al Partidului Democrat al lui Joe Biden, afirmându-și sprijinul pentru Trump în campania prezidențială.
Luptând împotriva a ceea ce a numit o dictatura ideologică în plină desfășurare, Trump s-a dovedit a fi un aliat major pentru guvernul iliberal al prim-ministrului Orban în ultimii patru ani, cei doi conducători fiind în mod evident de acord cu o serie de abordări: o politică dură de imigrație, o viziune tradițională a familiei și societății și o ostilitate față de mass media liberală. Mai mult, cei doi nu au avut o problemă în a discuta cu Moscova, o ciudățenie politică având în vedere fobia Poloniei (alt aliat trumpian) față de disputele istorice cu Rusia și politicile ei în zonă.
În Polonia, partidul Legea și Justiția (PIS) - aflat la putere din 2015 - este, de asemenea, cunoscut pe scară largă pentru relația sa cordială cu administrația Trump. În iunie 2020, președintele polonez Andrzej Duda - susținut de PiS - a fost primul șef de stat străin primit la Casa Albă după ce restricțiile COVID-19 au fost relaxate. Această întâlnire a avut loc cu doar patru zile înainte de primul tur al alegerilor prezidențiale poloneze, permițându-i lui Donald Trump să-și exprime susținerea față de Duda, în acel moment candidat pentru propria sa realegere, aflat într-o cursă strânsă cu primarul liberal european pro-european, Rafal Trzaskowski.
Întâlnirea de înalt nivel dintre Trump și Duda a fost evident o lovitură de imagine orchestrată pentru a arăta profunzimea relațiilor dintre conducerea PiS și aliatul american, într-un moment în care Varșovia devenea din ce în ce mai izolată pe scena europeană din cauza acuzațiilor de derapaj democratic și euroscepticism. Duda nu numai că a mers pe acest drum, dar propunerea de construire a unei baze militare care să poarte numele lui Trump, precum și o solidă finanțare în valoarea de un miliard de dolari au constituit exact motivația unei imagini de aliat preferat polonez în spațiul est European. Desigur că am avut impresia unei curse pentru locul celui mai preferat dintre preferați ai împăratului, anumite declarații politice din partea europenilor veniți din frig fiind perle rare ale obedienței față de puterea americană.
În același timp, anunțul victoriei lui Joe Biden la alegerile din 2020 din SUA a fost mult mai bine primit de ceilalți doi membri ai grupului. Republica Cehă și Slovacia mențin, în general, relații bune cu vecinii lor polonezi și maghiari, adoptând în același timp o atitudine mai conciliantă față de Bruxelles și de alți parteneri europeni.
Oficialii de la Praga și Bratislava au fost mult mai favorabili unei victorii a lui Biden decât aliații lor de la Budapesta și Varșovia. Politica adesea imprevizibilă a lui Donald Trump a fost departe de a fi liniștitoare pentru ambele țări, în special în ceea ce privește relațiile cu Rusia. Împotriva tuturor încercărilor lui Donald Trump de a minimaliza, la nivel declarativ, efectele politicilor adversariale rusești, relațiile cu Moscova s-au deteriorat considerabil în ultimii ani pe fondul tot mai multor acuzații de spionaj rusesc, după mai multe incidente diplomatice, în special tensiunile de anul trecut din jurul denumirii pieței Boris Nemțov din Praga.
Praga și Bratislava au fost, de asemenea, lovite de o serie de decizii luate de președintele Trump în timpul mandatului său, inclusiv introducerea de impozite pe produsele europene ca parte a conflictului comercial cu UE. Aceste decizii au avut un impact semnificativ asupra economiilor ambelor țări, puternic dependente de exporturi. Pentru a adăuga benzină peste foc, Trump a amenințat frecvent că va impune taxe noi asupra industriei auto europene, un motiv serios de alarmă pentru Republica Cehă și Slovacia, ambele cunoscute pentru că se numără printre liderii mondiali în producția de mașini pe cap de locuitor și foarte dependenți de piața SUA.
Studiile organizațiilor internaționale de comerț arătau la vremea respectivă că Slovacia ar fi fost țara din Uniunea Europeană cea mai grav afectată de creșterea taxelor la importurile de automobile de către SUA. Ca atare grupul de la Vișegrad a fost împărțit efectiv în două, puterea sa de reprezentare și de promovare a unei politici comune, radiind atât spre nucleul franco-german cât și spre spațiul adânc est European, fiind mult redusă. Efectul benefic pentru România a fost că a permis un contur mai exact al rolului pe care Bucureștiul îl poate juca, adâncind relațiile sale cu Washington.
Sosirea lui Joe Biden la Casa Albă nu anunță răsturnări majore în principalii piloni ai politicii externe americane în Europa. În ochii strategiilor americani, Europa a încetat de mult să fie de interes major, dovadă fiind celebrul „pivot către Asia” inițiat de fostul președinte Barack Obama încă din 2011 - o schimbare strategică menită să deschidă calea pentru o reorientare a eforturile diplomatice americane către Asia, în detrimentul Europei.
De aceea, nu ar fi realist să ne așteptăm ca lucrurile să se schimbe radical cu fostul vicepreședinte al lui Obama. Deși administrația Biden 1 nu va fi sub nici o formă o administrație Obama 3, este clar că nu va exista nici un pivot spre Europa al noului președinte american. Numirea lui Anthony Blinken - un reputat francofil cu puternice legături personale și profesionale în Polonia și Ungaria - în fruntea diplomației americane pare, totuși, să fie un semnal de reapropiere în direcția corectă spre o re-echilibrare a legăturilor transatlantice. Și, deși politica externă americană ar trebui să fie mai previzibilă decât în ultimii patru ani, europenii se vor confrunta în continuare cu numeroase provocări.
Uniunea Europeană dorește nu numai reinventarea relațiilor sale cu SUA dar și afirmarea sa ca actor global pe scena internațională. Tocmai pentru a nu fi marginalizată în interiorul competiției dintre cei doi olimpieni, SUA și China, UE are nevoie de exprimarea unei noi politici, de data aceasta comune și cu piloni fermi, care să o readucă la nivelul de putere globală.
Acest statut a fost ignorant de către administrația Obama (tot Blinken fiind nu numai unul dintre consilierii de securitate națională al ambilor, Biden și Obama, dar și secretar de stat adjunct la externe) și negat violent de către Trump (care va face tot posibilul să irite și să rupă relațiile cu Europa). Acest lucru ar putea fi realizat prin consolidarea capacităților europene de apărare, o problemă care divide însă grupul dela Vișegrad, căci neîncrederea Poloniei și Ungariei în fermitatea militară europeană, în raport cu cea americană s-a instalat de foarte mult timp, încă din timpul războiul rece. De aceea fermitatea României, cu privire la alinierea americană, a venit exact la timp și a adus roadele sperate, prezența militară americană și a programelor sale de securitate fiind practic înzecite.
Pe fundalul acestui nou model european impus de către realitatea internațională, poziția grupului Visegrad cu privire la relațiile transatlantice este clară: NATO trebuie să rămână primul și esențial pilon al securității europene. Dintre cele patru țări din Europa Centrală, Ungaria a fost, fără îndoială, cea mai favorabilă consolidării capacităților de apărare interne ale UE alături de NATO.
Fără a fi fundamental opusă ideii, dar în baza experienței sale istorice, Polonia este mult mai critică față de această agendă. Ca țară profund atlantistă, Polonia nu dorește ca UE să concureze sau să pună în pericol dominația NATO în această zonă, iar poziția poloneză este puțin probabil să se schimbe pe termen scurt sau mediu.
În primul rând, Varșovia vede Rusia, cu care împarte granița prin enclava Kaliningrad, ca una dintre cele mai mari amenințări ale sale - o percepție alimentată de relații dramatice din punct de vedere istoric și întărită de intervențiile militare ale Moscovei în Georgia în 2008 și Ucraina în 2014.
În al doilea rând, polonezii sunt convinși că Statele Unite sunt singura țară care îi pot proteja de o astfel de amenințare, având în vedere că Germania nu este suficient de puternică din punct de vedere militar și că aliații britanici și francezi nu au reușit să își respecte promisiunile din trecut. O ecuație care practic pune grupul Vișegrad în imposibilitatea de a acționa coerent.
În special în momentul în care România devine actor serios la Marea Neagră și putere serioasă în furnizarea de securitate pentru Republica Moldova, cu efecte directe asupra situației ucrainiene. Astfel dosarul redefinirii NATO și cel distinct al prezenței militare americane în regiune, devin atuuri de folosit atât în interiorul relațiilor dintre țările membre ale UE dar și cu Rusia sau spațiul asiatic, imens și unde se va duce viitoarea competiție dintre SUA și China.
Candidatul Joe Biden a fost un critic acerb al tendințelor iliberale în Ungaria și Polonia, ajungând chiar să le descrie drept „regimuri totalitare” alături de cel din Belarus. Noua administrație americană marchează probabil sfârșitul acceptării pasive de către Washington a unor măsuri și politici controversate puse în aplicare la Budapesta și Varșovia. De aceea mulți politicieni, din ambele capitale, din acest motiv, regretă deja plecarea lui Donald Trump. Realitatea politică de astăzi este una complicată cu privire la relațiile dintre Varșovia și Budapesta cu administrația Biden.
Datorită importanței sale strategice pentru NATO și flancul estic european, Polonia s-ar putea să nu fie atât de vizată de noile definiții de politică externă americană, cu excepția cazului în care derapajul democratic se înrăutățește semnificativ. Ungaria, pe de altă parte, are o importanță strategică mult mai redusă, amprenta sa de securitate fiind minimală printer toate țările din estul european.
Mai mult, Budapaesta a dezvoltat relații problematice cu Rusia și China, ceea ce Washingtonul vede ca element negative general și fără viitor. Prin urmare, este forate probabil ca președinția Biden să folosească Ungaria, mai degrabă decât Polonia, pentru a da un exemplu și pentru a-și exprima angajamentul de a promova valorile democratice și respectul față de Uniunea Europeană. Semnalul de altfel a venit prin scoaterea din dispozitivul diplomatic extern al SUA, efectiv și în numai câteva zile, a tuturor ambasadorilor politici numiți de către administrația Trump.
Schimbarea garniturii de ambasadori care a fost imediată, înainte chiar de ziua inaugurării administrației Biden a fost semnalul că Anthony Blinken va încerca o remediere rapidă a ceea ce se consideră a fi deficit de autoritate diplomatică provocat de către agenții politici trumpiști trimiși în capitalele europene. O asemenea decizie rapidă și bruscă produce deja efecte directe asupra analizelor din diversele capitale est europene.
Statele Unite vor continua să joace un rol important în Europa, în special în probleme de apărare și securitate. Dar, în timp ce instalarea la Casa Albă a lui Joe Biden pare să anunțe relații transatlantice mai sănătoase și mult mai civilizate, ele rămân conflictuale în mai multe domenii, inclusiv în ceea ce privește relațiile UE cu China și relațiile comerciale UE-SUA. Inevitabil, toate statele membre UE - inclusiv țările Vișegrad - vor trebui să își adapteze viziunea și să redefinească termenii și condițiile relațiilor transatlantice dacă doresc să își promoveze corect interesele naționale. Pentru grupul de la Vișegrad, provocarea cheie va fi să se asigure că garanțiile de securitate semnate sunt protejate de noua administrație. În Europa Centrală, mult mai mult decât în alte părți ale UE, această problemă are prioritate față de oricare alta.
În raport cu cele patru țări, România are un traseu de securitate fundamental diferit, bine stabilit pentru implementare, corect ancorat în politica internă americană și perfect vizionară în ceea ce privește rolul său în interiorul UE. O diferență de ton care, sub administrația Biden va face muzica.
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
Atacul rusesc de noapte cu drone explozive Shahed a vizat, pentru prima dată, exclusiv linia întâi ucraineană a frontului.
Rusia pare să fie pe punctul de a efectua un nou test al controversatei sale rachete de croazieră cu propulsie nucleară, 9M730 Burevestnik (cod NATO: SSC-X-9 Skyfall), de la poligonul Pankovo din arhipelagul arctic Novaia Zemlia.
Cabinetului de securitate din guvernul israelian a aprobat planul pentru preluarea militară treptată a întregii Fâșii Gaza, o decizie esențială și riscantă luată inclusiv împotriva recomandărilor armatei israeliene.
Oleksandr Levchenko, diplomat și expert în geopolitică, fost ambasador al Ucrainei în Croația și Bosnia și Herțegovina în perioada 2010–2017, semnează în exclusivitate pentru DefenseRomania un editorial despre „războiul minților” și confruntarea cognitivă și psihologică pe care statul agresor Federația Rusă o poartă împotriva regiunii noastre și a Europei, pe lângă componenta militară a conflictului pe care Rusia l-a dezlănțuit în Ucraina.
Într-o declarație fermă din 7 august 2025, comandantul-șef al Forțelor Armate ale Ucrainei, generalul Oleksandr Sîrskîi, a subliniat că un final favorabil al războiului pentru Ucraina nu poate fi atins printr-o postură pur defensivă, confirmând că la nivelul conducerii militare există planuri pentru noi operațiuni ofensive. Declarația vine într-un moment crucial, pe fondul unor presiuni internaționale pentru acțiune și al unor manevre diplomatice de înalt nivel care ar putea redefini conflictul.
După cel mai recent summit NATO în care Donald Trump a fost mulțumit de angajamentele aliate privind cheltuielile de apărare, Europa se pregătește acum pentru o decizie crucială a Washingtonului privind viitorul forțelor americane pe continent. O revizuire globală a posturii militare a SUA, așteptată în următoarele luni, alimentează speculațiile privind o posibilă retragere, punând la încercare nervii aliaților, în special în contextul temerilor tot mai mari legate de o potențială agresiune rusă în următorii ani.
Un soldat american, vânat ca o pradă de o dronă ieftină. Acesta este coșmarul pe care Generalul James E. Rainey, șeful Comandamentului pentru Viitor al Armatei SUA (Army Futures Command), îl vede devenind realitate dacă America nu accelerează urgent achiziția de noi tehnologii, în special drone. Făcând o evaluare tranșantă, Rainey a subliniat că Statele Unite au rămas în urmă în domeniul sistemelor fără pilot (UAV/UAS), trăgând un semnal de alarmă cu privire la consecințele grave pentru trupele americane în viitoarele conflicte.
Pe data de 4 august 2025, Ministerul Afacerilor Externe al Rusiei a declarat că țara nu se mai consideră „legată de restricțiile Tratatului INF”, o mișcare ce survine după ce Vladimir Putin a anunțat, pe 1 august 2025, demararea producției de serie a rachetei balistice cu rază intermediară (IRBM) „Oreshnik”.
Rămâne în continuare interesant de urmărit ce se mai întâmplă în duelul dintre dronele aeriene de atac ruse și apărarea antiaeriană ucraineană. Fără suficiente sisteme de apărare antiaeriană care oricum folosesc rachete ce depășesc cu mult valoarea țintei doborâte, Ucraina a fost nevoită să își dezvolte și perfecționeze propriile drone interceptoare.
Grecia este angajată în negocieri detaliate cu Statele Unite pentru a revizui Acordul de Cooperare pentru Apărare Reciprocă (MDCA), cu un obiectiv clar din partea Atenei: extinderea prezenței militare americane pe teritoriul elen. Conform schimburilor dintre cele două guverne, relatate de cotidianul Ekathimerini, Grecia presează activ pentru consolidarea acestui parteneriat, inclusiv prin solicitări pentru o prezență pe insule strategice, în timp ce Washingtonul răspunde selectiv, în linie cu prioritățile sale operaționale într-o regiune marcată de instabilitate.
Prăbușirea a două drone militare rusești pe teritoriul său în mai puțin de o lună, una dintre ele transportând o încărcătură explozivă, a determinat Lituania să emită un apel urgent către NATO pentru consolidarea imediată a apărării sale aeriene. Solicitarea, care include desfășurarea de capabilități „chiar și experimentale”, subliniază o vulnerabilitate critică pe întregul flanc estic al Alianței: incapacitatea de a contracara eficient amenințările aeriene ieftine, numeroase și greu de detectat, care reprezintă un efect direct al războiului din Ucraina.
Armata SUA a transmis un semnal strategic direct către Beijing prin desfășurarea, în premieră absolută, a sistemului de rachete hipersonice „Dark Eagle” în afara teritoriului american. Amplasarea acestui sistem cu rază lungă de acțiune (LRHW) în Australia demonstrează o nouă capacitate de proiecție a forței, menită să descurajeze ambițiile regionale ale Chinei.
Confruntat cu un ultimatum economic iminent din partea președintelui american Donald Trump, Kremlinul analizează o propunere ce pare o concesie majoră, dar care ar putea ascunde o capcană strategică: un „armistițiu aerian” condiționat în Ucraina. Surse de la Moscova, citate de Bloomberg, indică faptul că Rusia ar putea oferi o pauză în campania sa de bombardamente cu drone și rachete, o mișcare menită să-i ofere lui Trump o victorie simbolică și să evite o nouă rundă de sancțiuni devastatoare, fără a-și modifica însă obiectivele strategice pe termen lung în acest război.
DefenseRomania vă invită să urmăriți vineri, 06 august 2025, de la ora 14.00, o ediție specială a emisiunii „Obiectiv EuroAtlantic”.
Nu e niciun secret că Rusia încearcă să ajungă la Gurile Dunării, adică în imediata vecinătate a României. Această direcție a fost cât se poate de clară încă din prima etapă a invaziei pe scară largă împotriva Ucrainei, generată pe 24 februarie 2022. Atunci forțele ruse de ocupație au încercat fără succes un desant maritim la Odesa, dar mai multe nave au fost scufundate de ucraineni. Acest plan a fost confirmat și de ocuparea în primele zile ale invaziei a Insulei Șerpilor, punct strategic în regiune, eliberat ulterior de ucraineni.
În timp ce guvernul german injectează sume istorice în reînarmare și repoziționează Bundeswehr-ul ca pilon al apărării NATO în Europa, un nou sondaj de opinie publică dezvăluie o discrepanță fundamentală între ambițiile strategice ale Berlinului și voința societății de a le susține prin sacrificiu personal. O majoritate covârșitoare de 59% dintre germani afirmă că „probabil nu” sau „în niciun caz” nu ar apăra țara cu arma în mână în cazul unui atac, o cifră care pune sub semnul întrebării viabilitatea pe termen lung a politicii de descurajare a Germaniei.
Ministerul rus al Apărării a anunțat închiderea spațiului aerian situat deasupra terenului de antrenament Kapustin Yar din regiunea Astrakhan, menționând acest lucru într-o notificare pentru echipajele de zbor (NOtice To Air Missions - NOTAM). Interdicția de zbor va fi în vigoare de luni, 04 august, până vineri, 08 august.
Pe măsură ce Rusia și Belarusul se pregătesc pentru exercițiile militare Zapad-2025, o întrebare domină cancelariile occidentale și cartierele generale ale NATO: este acesta un teatru de operațiuni menit să intimideze sau preludiul unei noi agresiuni? Răspunsul Alianței a fost rapid și vizibil: pe 4 august, cinci avioane de luptă Eurofighter Typhoon ale Germaniei au aterizat la baza aeriană Mazowiecki din Polonia. Această desfășurare, prima de acest fel a avioanelor de luptă Luftwaffe pe teritoriul polonez, reprezintă un semnal clar de descurajare și solidaritate, subliniind miza strategică a ceea ce se petrece la granița estică a NATO.
Utilizând un instrument considerat frecvent o unealtă de influență a Beijingului, Australia a orchestrat cea mai de succes campanie de recrutare militară din ultimii 15 ani. În mod paradoxal, platforma TikTok a fost transformată în motorul principal care alimentează revitalizarea Forțelor de Apărare Australiene (ADF), permițându-le să-și consolideze efectivele ca răspuns direct la un climat geopolitic tot mai volatil.
Analiștii militari de la publicația ucraineană Deep State au prezentat raportul pentru iulie privind avansul trupelor ruse în Ucraina.
Ambasadorul rus în România, Vladimir Lipaev, într-un interviu acordat recent presei din Federația Rusă, a expus „ca la carte” toate narativele propagandei ruse, acuzând că România „își trădează propriile interese” și susține „regimul criminal de la Kiev” (!). Un răspuns la obiect ce merită adus în atenția publică vine din partea Trustului de Presă al Ministerului Apărării Naționale.
Serviciul de Securitate al Ucrainei (SBU) a confirmat că a efectuat un atac nocturn cu drone pe 4 august asupra aerodromului militar Saky din Crimeea ocupată de Rusia, susținând că a distrus sau avariat cinci avioane de luptă și a lovit un depozit de muniții de aviație. Operațiunea subliniază capacitatea tot mai mare a Kievului de a lovi ținte strategice adânc în teritoriul controlat de ruși.
Pe măsură ce interesul unor state cheie din Orientul Mijlociu, precum Arabia Saudită, Qatar și Turcia, pentru achiziționarea avionului american de vânătoare F-35 crește, Israelul se confruntă cu o dilemă strategică ce îi amenință superioritatea calitativă militară (Qualitative Military Edge - QME), un pilon al securității sale naționale. Oficialii israelieni din domeniul apărării monitorizează atent nu doar eventualele vânzări de F-35, ci și dezvoltarea avionului de generația a șasea, F-47, considerând că viitorul dominației aeriene în regiune depinde de următoarea mișcare a Ierusalimului.
„Până când Putin nu va fi convins de inevitabilitatea înfrângerii, războiul nu se va opri”, a declarat fostul comandant NATO, generalul în retragere Wesley Clark. Dictatorul rus Vladimir Putin va continua să lupte atâta timp cât crede că poate câștiga. Comunitatea internațională trebuie să-i transmită lui Putin un semnal clar și decisiv că Rusia nu va reuși și va fi forțată să părăsească Ucraina.
Șeful spionajului militar ucrainean (GUR) a prezentat patru scenarii posibile de evoluție a situației din Ucraina într-o eventuală perioadă postbelică care ar putea începe chiar din 2025.
Eficacitatea loviturilor aeriene rusești începe să se vadă. Miile de drone și rachete lansate de Rusia în fiecare lună consumă accelerat rezervele de rachete interceptoare ale Ucrainei.
Federația Rusă a produs prima rachetă de serie Oreshnik care a fost deja predată armatei.
DefenseRomania vă invită să urmăriți vineri, 1 august 2025, de la ora 11.00, o nouă ediție a emisiunii „Obiectiv EuroAtlantic”.
Alocările bugetare fără precedent în istoria UE, anunțate recent de Comisia Europeană, încep destul de rapid să-și facă simțite efectele.
Prezentarea celor mai noi sisteme de rachete turcești în cadrul expoziției internaționale de apărare IDEF-2025 de la Istanbul a atras atenția comunității militare internaționale, mai ales experților militari din Rusia care s-au oprit asupra noii rachete balistice hipersonice a Turciei, Tayfun. Și de aici, multe scenarii, inclusiv cum ar face față Rusia într-un ipotetic conflict cu Turcia?
Armata ucraineană a înconjurat forțele ruse de ocupație în apropierea orașului Dobropillya din regiunea Donețk din estul Ucrainei. Acest lucru a fost declarat sâmbătă (30.08.2025) de purtătorul de cuvânt militar al armatei ucrainene, Viktor Trehubov, pentru Radio NV.
Rusia a anunțat săptămâna aceasta cu surle și trâmbițe că a scufundat nava de cercetare medie ucraineană Simferopol, chiar la gura de vărsare a Dunării. La „câțiva centimetri” în termeni geografici, de apele teritoriale ale României.
Cancelarul german Friedrich Merz a declarat sâmbătă că se aşteaptă ca Rusia să oprească războiul împotriva Ucrainei atunci când nu va mai putea să-l poarte din motive economice şi militare, având în vedere că eforturile diplomatice au eşuat în ultimele săptămâni, relatează Agerpres și Reuters.
Europa se pregătește de o premieră istorică. Avioane de vânătoare F-15J ale Forțelor Aeriene ale Japoniei (JASDF) vor fi dislocate pe bătrânul continent.
Informațiile recente au scos la iveală faptul că Microsoft a ascuns informații importante Departamentului Apărării cu privire la utilizarea de către companie a angajaților din China, generând o anchetă a Pentagonului pe această temă.
De câte ori nu ați auzit critici cu privire la faptul că România nu se află la masa marilor decizii privind Ucraina, în ciuda faptului că ni se spune deja clișeic că România are cea mai mare graniță cu Ucraina iar țara noastră a donat un sistem de apărare antiaeriană Patriot fiind de asemenea implicată în antrenarea piloților ucraineni de F-16 Fighting Falcon la Centrul de pregătire de la Baza 86 Aeriană Borcea? Dar e oare suficient pentru ca aceste lucruri să ne asigure „biletul” la masa marilor decizii?
Şeful statului major general al armatei ruse, generalul Valeri Gherasimov, a declarat sâmbătă că forţele ruse sunt angrenate într-o ofensivă permanentă de-a lungul întregii linii a frontului din Ucraina şi au "iniţiativa strategică", relatează Agerpres și Reuters.
O flotilă de avioane F-35 aparținând Forțelor Aeriene Olandeze a aterizat în Polonia, acestea fiind pregătite ca împreună cu piloți și tehnicieni să asigure, timp de trei luni, misiuni de pe teritoriu polonez.
Uniunea Europeană trebuie să exploreze toate "căile posibile" pentru a utiliza cât mai bine activele ruseşti îngheţate în Europa, în scopul întăririi susţinerii sale pentru Ucraina, a declarat şefa diplomaţiei Kaja Kallas, relatează Agerpres și AFP.
Președintele Donald Trump a ordonat desfășurarea unor nave de război americane în apropierea apelor Venezuelei, pentru a contracara amenințările provenite din partea cartelurilor latino-americane de droguri. Decizia vine la câteva săptămâni după ce liderul american a anunțat o recompensă de 50 de milioane de dolari pentru informații care să ducă la arestarea dictatorului Nicolás Maduro.
Crucea Roşie a avertizat sâmbătă împotriva unei evacuări masive a populaţiei din oraşul Gaza, într-un moment în care Israelul înăspreşte asediul asupra aglomerării urbane în vederea unei ofensive majore împotriva grupării palestiniene teroriste Hamas, relatează Agerpres și AFP.
Deputatul ucrainean Andrii Parubîi, fost preşedinte al parlamentului de la Kiev, a fost împuşcat mortal sâmbătă la Lviv, în vestul Ucrainei, a anunţat preşedintele Volodimir Zelenski, transmit Agerpres, AFP şi Reuters.
În noaptea de 30.08.2025, trupele ruse au executat un nou atac combinat cu drone și rachete balistice și de croazieră asupra unor ținte de pe teritoriul Ucrainei. Din cauza activităților militare rusești din “zonele vulnerabile”, armata poloneză a pus în stare de alertă avioane proprii și aliate staționate pe teritoriul Poloniei.
Ministrul Apărării Naţionale, Ionuţ Moşteanu, a arătat că în cadrul reuniunii din Danemarca a miniştrilor apărării din statele UE a susţinut direcţiile esenţiale pentru securitatea României şi a Europei.
Ministerul rus al Apărării a informat că, pe 28.08.2025, în dotarea Forțelor Navale au fost introduse trei nave noi de luptă. Este vorba despre nava de patrulare Victor cel Mare și navele mici purtătoare de rachete Stavropol și Typhoon.
Departamentul de Stat al SUA a aprobat ceea ce numesc oficial americanii „o posibilă vânzare militară străină către Polonia”. Mai exact e vorba de un contract de suport logistic și de susținere a avioanelor F-35, în valoare estimată de 1,85 miliarde de dolari, iar Congresul a fost notificat cu privire la vânzarea ce va urma, anunță DSCA, Agenția de Cooperare în Securitate și Apărare din cadrul Pentagonului.
Diplomația română reacționează dur după recentele atacuri lansate de Federația Rusă asupra Ucrainei, în noaptea de 27 spre 28 august. Ministerul Afacerilor Externe a anunțat vineri că ambasadorul Rusiei la București, Vladimir Lipaev, a fost chemat de urgență la sediul instituției, unde i-a fost transmis protestul oficial al statului român.
Rusia a anunțat ieri că o navă fără pilot de mare viteză a Forțelor Armate Ruse a scufundat nava de cercetare medie ucraineană Simferopol, chiar la gura de vărsare a Dunării. Adică în imediata apropiere a României. Rușii au oferit și imagini video cu momentul în care nava de suprafață a Ucrainei este lovită. Incidentul, care a avut loc în imediata apropiere a apelor teritoriale ale României naște câteva întrebări.
Aerostar Bacău a anunțat finalizarea cu succes a procesului de mentenanță pentru încă o aeronavă F-16, care a fost reintegrată în serviciul operațional al Forțelor Aeriene Române.
În urma atacurilor aeriene israeliene de joi, 28 august, prim-ministrul mișcării Houthi, Ahmed al-Rahavi și alți lideri ai mișcării susținute de Iran au fost uciși în Sanaa, după cum au informat surse yemenite și israeliene.
Baza aeriană Morozovsk, situată în regiunea Rostov din Rusia, este unul dintre cele mai vulnerabile puncte ale aviaţiei ruse, în contextul conflictului din Ucraina. Aici sunt staționate avioanele de atac Su-34 și avioanele de recunoaștere Su-24MR, aeronave esențiale pentru operațiunile rusești. Recent, imagini din satelit au dezvăluit un detaliu bizar: în timp ce majoritatea avioanelor sunt adăpostite în hangare de protecție, cel puțin un Su-34 a fost observat în aer liber, o vulnerabilitate evidentă într-un loc vizat constant de atacurile ucrainene.
Forțele speciale ale Direcției Principale de Informații a Apărării din Ucraina (GUR) au reușit să dea o nouă lovitură devastatoare apărării ruse, atacând un radar esențial al sistemului de rachete antiaeriene S-400 "Triumf" ce se afla pe teritoriul Peninsulei Crimeea. Atacul, executat de operatori de drone de atac, a avut loc în noaptea de 28 august și face parte dintr-o campanie strategică de "orbire" a radarelor rusești desfăşurate în peninsulă ocupată.
Războiul din Ucraina, care se apropie deja de al patrulea an de când se poartă la scară largă, a fost definit, în bună măsură, de bătălia pentru artilerie, muniție și, mai presus de toate, de capacitatea de a lovi adânc în spatele liniilor inamice. Pentru Ucraina, această capacitate a fost limitată, dar nu absentă, cu atacuri punctuale menite să perturbe logistica rusă. Acum, o nouă armă, o nouă promisiune de asimetrie militară, își face intrarea pe scenă: racheta americană Extended Range Active Munition (ERAM). O livrare masivă, aprobată recent de Washington, ar putea rescrie ecuația militară pe front, transformând o amenințare sporadică într-una de amploare.
China vrea să cumpere mai multe gaze din Rusia via actuala conductă Power of Siberia 1, în condițiile în care nu au fost făcute progrese cu privire la construirea celei de a doua conducte, Power of Siberia 2, au dezvăluit pentru Reuters două surse din industria energetică, scrie Agerpres.
Pe 28 august 2025, un eveniment naval de o importanță rară a marcat o nouă etapă în conflictul din Marea Neagră. Rusia a revendicat primul atac reușit cu o dronă navală împotriva unei nave de război ucrainene, o mișcare ce oglindește și, într-un fel, recunoaște eficacitatea tacticii pe care Ucraina a perfecționat-o în ultimii ani.
Intrat intr-o cursă contracronometru pentru a-și consolida puterea militară, Ministerul britanic al Apărării a lansat Proiectul NIGHTFALL, un demers ambițios și neașteptat. Prin publicarea unei simple cereri pe platforma guvernamentală oficială, oficialii de la Londra caută o rachetă balistică tactică, lansată de la sol, cu o rază de acțiune de peste 600 de kilometri. Nu este vorba doar de o nouă armă, ci de un proiect conceput să fie realizat cu o viteză uluitoare și cu costuri reduse, punând industria de apărare britanică în fața unei provocări fără precedent.
DefenseRomania vă invită să urmăriți vineri, 29 august 2025, de la ora 11.00, o ediție a podcastului „Obiectiv EuroAtlantic”.
În arhipelagul rus înghețat al Novaia Zemlia, acolo unde istoria a înregistrat cele mai mari explozii nucleare, liniștea a fost spartă de un concert de motoare și activități militare, sugerând un nou capitol în povestea celei mai controversate arme a lui Vladimir Putin. Informații obținute prin analiza imaginilor din satelit și a datelor de pe aplicaţiile care monitorizează traficul aerian indică pregătiri intense pentru testarea rachetei de croazieră cu propulsie nucleară, Burevestnik, supranumită de NATO "Skyfall".
Arsenalul nuclear rusesc a fost aproape complet modernizat, iar operațiunea militară din Ucraina nu a dus la slăbirea acestuia, a declarat generalul-locotenent Andrew Jebara, locțiitorul șefului Statului Major al Forțelor Aeriene ale SUA pentru Descurajare Strategică și Integrare Nucleară, relatează TASS.
În dimineața zilei de 28 august, Rusia a lansat asupra Ucrainei unul dintre cele mai mari atacuri cu drone și rachete din ultimii trei ani și jumătate de război. Capitala și regiunea Kiev au fost printre principalele vizate.
Un avion de vânătoare F-16 al Forțelor Aeriene Poloneze s-a prăbușit în timpul unui antrenament pentru un show aviatic la Radom, în centrul Poloniei.
FCAS a fost gândit și pentru a a sigura Europei o mai mare independență față de avionul de luptă stealth F-35 al SUA, dar suferă de pe urma disputei franco-germane privind întâietatea în viitorul program.
