Surse politice și din industria de apărare au confirmat pe canale diferite pentru DefenseRomania că România va achiziționa o corvetă ușoară din Turcia. O decizie care ridică multe sprâncene.

Aflat într-o vizită de lucru la Murmansk, președintele Federației Ruse, Vladimir Putin, a anunțat, pe 27.03.2025, că Ministerul rus al Apărării a aprobat un program de consolidare a trupelor de infanterie marină din cadrul Forțelor Navale.

Pe 27.03.2025, că un avion de patrulare antisubmarin de tip Il-38N Novella aparținând Forțelor Navale ale Federației Ruse a zburat în proximitatea portavionului american Carl Vinson, al cărui echipaj a surprins acest moment pe video. 

Marea Neagră, cândva un spațiu dominat de navele de război rusești, a devenit un teren de testare pentru războiul naval asimetric. Un conflict care a început cu scufundarea crucișătorului Moskva s-a transformat într-un teatru de operatii în care ingeniozitatea ucraineană, determinată de necesitate, a modificat irevocabil peisajul luptei maritime. Narațiunea nu mai este una a flotelor monolitice împotriva unei linii de coastă, ci a dronelor navale agile, produse intern, care sfidează însuși conceptul de supremație navală.

Recent, unul dintre cele mai mari grupuri de nave rusești de la începutul invaziei la scară largă a fost observat trecând prin Canalul Mânecii. Serviciile secrete occidentale indică faptul că aceste nave ar fi putut transporta echipamente militare, existând suspiciuni că Rusia și-ar fi mutat toate echipamentele militare din Siria în Ucraina în urma căderii regimului lui Bashar al-Assad, potrivit unor rapoarte apărute în presa rusă pe 20 martie.

Oficiali de rang înalt din cadrul STRATCOM și USAF au indicat că forțele aeriene ale SUA au nevoie de 145 de aeronave stealth B-21 în loc de cele 100 prevăzute inițial, împreună cu o „capacitate de străpungere de vârf” pentru a face față în mod eficient amenințărilor tot mai mari reprezentate în viitoarele situații de luptă. La 18 martie 2025, în cadrul conferinței anuale McAleese and Associates privind programele de apărare, ofițeri superiori din cadrul Comandamentului Strategic al SUA (STRATCOM) și din cadrul Forțelor Aeriene ale SUA (USAF) au discutat despre cerințele impuse pentru a spori gradul de pregătire pentru viitor. Printre aceste cerințe se numără mai multe programe-cheie aflate în prezent în curs de dezvoltare, inclusiv B-21 Raider și NGAD.

Thales va integra o suită de sonare de înaltă performanță pe viitoarele submarine din clasa Orka ale Olandei, care vor fi produse în cadrul programului RNSC (Replacement Netherlands Submarine Capability). Primele două dintre cele patru submarine ar urma să fie livrate până în 2034.

Veste bună pentru industria de apărare din Europa, și în special pentru industria aeronautică din Franța: Avioanele de luptă franceze Rafale M au reușit să „învingă” F/A-18E Hornet americane.

Portavionul american  USS Carl Vinson, împreună cu grupul de luptă aferent - format din mai multe nave de luptă care îl însoțesc și îi sprijină operațiunile - au ajuns duminică în portul Busan din Coreea de Sud.

Mai multe nave de război germane au fost victime ale unor tentative de sabotaj. În prezent serviciile de informații militare, precum și procuratura și poliția anchetează fiecare caz în parte.

Nava de suport logistic de luptă (Combat Support Ship - CSS) Den Helder, construită la Damen Galați timp de patru ani, a fost livrată oficial, sâmbătă, Marinei Regale Olandeze.

Portavionul USS Harry S. Truman (CVN-75) a suferit avarii deasupra liniei de plutire în timpul coliziunii de miercuri cu nava comercială MV Besiktas-M, care se îndrepta spre Constanța.

Portavionul american USS Harry S. Truman (CVN 75) a fost implicat într-o coliziune cu cargoul Besiktas-M, în timp ce efectua manevre în Marea Mediterană, în apropierea orașului-port egiptean Port Said, după cum a informat Flota a șasea a Marinei SUA.

Rusia a convenit cu Sudanul să înființeze o bază navală la Marea Roșie. Kremlinul a negociat-o inițial cu fostul președinte al țării, Omar al-Bashir, dar acesta a fost răsturnat de armată, ceea ce a întârziat acordul.

Oficiali din Marea Britanie au confirmat recent că, printre altele, Londra ajută la dezvoltarea a două tipuri de vehicule maritime fără echipaj (UMV) pentru Ucraina, după ce forțele ucrainene au obținut succese notabile împotriva mijloacelor navale rusești din Marea Neagră prin utilizarea UMV-urilor ca elemente de atac unidirecționale.

Potrivit site-ului itamilradar.com, așa cum era de așteptat, în dimineața zilei de 09.02.2025, o grupare navală rusească a traversat Strâmtoarea Gibraltar și a ieșit în Oceanul Atlantic. Este interesant de remarcat faptul că doar navele civile și navele de transport militar au ieșit din Marea Mediterană, în timp ce unitățile de escortă militară nu au fost văzute traversând strâmtoarea.

Într-un mesaj postat pe rețeaua de socializare X, Garda de Coastă a Finlandei a informat, pe 08.02.2025, că un cablu submarin rusesc a fost rupt în Golful Finlandei. În prezent, membrii Gărzii de Coastă monitorizează lucrările de reparații efectuate de o navă rusă în zona economică exclusivă a Finlandei.

Task Force X (Forța Operativă X) oferă o soluție rentabilă și rapidă pentru a contracara agresiunea rusă pe mare, a precizat Comandamentul Aliat pentru Transformare (ACT), inițiatorul înființării formațiunii de sisteme autonome. Noua unitate este formată, în principal, dintr-o mică flotă de sisteme autonome care oferă supraveghere permanentă, în scopul detectării și urmăririi potențialelor amenințări precum și pentru a îmbunătăți cunoașterea situației în domeniul maritim.

Compania Lockheed Martin a anunțat, la 31 ianuarie 2025, că U.S. Navy a făcut o modificare importantă, în valoare de 383 de milioane de dolari, contractului deja atribuit care vizează continuarea dezvoltării rachetei balistice Trident II Strategic Weapons System (SWS). Contractul va spori capacitățile rachetei Trident II D5 și îi va prelungi durata de viață operațională, asigurându-se că aceasta rămâne o piatră de temelie a capacităților de descurajare strategică a Marinei Statelor Unite.

Gărzile Revoluţionare din Iran au primit în dotare prima navă capabilă să lanseze drone şi elicoptere pe mare, a informat joi agenţia de presă semi-oficială Tasnim, citată de Reuters.

Forțele navale americane au testat cu succes sistemul laser de înaltă energie numit HELIOS, pe una dintre navele sale de război, în anul fiscal 2024, au anunțat mai multe publicații de apărare din SUA.

Forțele Navale sud-coreene au anunțat înființarea unui comandament naval responsabil cu apărarea antirachetă și lansarea rapidă a unei lovituri de răspuns în cazul unui atac nord-coreean.

Rușii nu au mai putut să-și mențină prezența în largul coastelor Siriei și au evacuat navele militare.

Ministerul Apărării Naționale (MND) din Taiwan a detectat șapte aeronave chineze și cinci nave militare în jurul insulei vineri la ora 6 dimineața. Cinci dintre aeronave au trecut linia mediană și au intrat în zona de identificare a apărării aeriene (ADIZ) din nordul și sud-vestul Taiwanului.

În dimineața zilei de 29 ianuarie, forțele ruse au început o serie de atacuri cu drone în Ucraina împotriva unor obiective rezidențiale și de infrastructură portuară din apropierea graniței cu România, în județul Tulcea. Sistemele de monitorizare și supraveghere ale Ministerului Apărării Naționale au detectat intensificarea activității dronelor în spațiul aerian ucrainean pe o traiectorie din apropierea frontierei cu România, potrivit MApN.

Marina turcă investește în extinderea portului său militar din Marea Mediterană pentru a putea manevra nave de dimensiuni foarte mari, cum ar fi portavioanele. Institutul de cercetare Turkish Century a relatat această informație. Planul de investiții în valoare de 350 de milioane de euro va îmbunătăți facilitățile portuare și va transforma baza navală Aksaz într-un centru pentru navele importante ale flotei turce. În primul rând, printre navele de mari dimensiuni se numără actuala navă multifuncțională de asalt amfibiu TCG Anadolu și nava de sprijin TCG Derya.

Ceea ce părea SF în urmă cu două decenii devine azi realitatea: Marina germană (Deutsche Marine) intenționează să echipeze cele șase viitoare submarine U212CD („Common Design”) cu o capacitate de apărare aeriană, împotriva elicopterelor anti-submarin sau a avioanelor de patrulare maritimă. În acest scop, Bundestagul a aprobat, în decembrie anul trecut, dezvoltarea rachetei IDAS („Interactive Defence and Attack System for Submarines”). Aceasta vi fi integrată pe submarine.

Marina ucraineană a publicat imagini cu un sistem VAMPIRE montat pe o navă uşoară care interceptează o rachetă de croazieră rusă cu rază scurtă de acțiune Kh-59. Acesta este primul caz cunoscut în care sistemul VAMPIRE L3Harris utilizează cu succes o rachetă ghidată cu laser APKWS împotriva unei rachete de croazieră rusești.

În cursul nopții de 15.06.2025, trupele ruse au lansat un nou atac masiv cu rachete și drone asupra unor ținte de pe teritoriul Ucrainei. Pe lângă dronele kamikaze, militarii ruși au întrebuințat rachete balistice și de croazieră, dar și rachete hipersonice Kinjal.

După ani de dezvoltare în spatele unui văl de secretomanie, Forțele Aeriene ale Statelor Unite au oferit publicului o primă imagine a viitorului său arsenal de descurajare: noua rachetă de croazieră stealth cu capacitate nucleară, AGM-181A Long-Range Standoff (LRSO). Imaginea, deși doar o randare digitală, confirmă ceea ce experții bănuiau de mult: noua armă este proiectată pentru o singură misiune principală - să penetreze cele mai avansate și dense sisteme de apărare aeriană, precum cele ale Rusiei și Chinei, și să livreze o lovitură nucleară.

Aliații direcți de nivel statal ai Rusiei, în războiul de agresiune împotriva Ucrainei, sunt Iranul și Coreea de Nord. Pe lângă aceștia există și un aliat care se disimulează în jucător neutru, acesta fiind China. Orice lovitură încasată de unul dintre acești aliați importanți ai Rusiei, este una pe care Moscova o resimte din plin, deoarece pune la îndoială capacitatea ei de a gestiona amplul război hibrid pe care l-a lansat împotriva Occidentului.  

O unitate ucraineană de apărare antiaeriană, proaspăt echipată cu sistemul german IRIS-T, a transformat prima sa misiune de luptă într-o demonstrație de forță. Într-o singură confruntare, unitatea a interceptat și distrus șapte rachete de croazieră rusești, stabilind un nou record de eficiență și semnalând o schimbare calitativă în capacitatea Ucrainei de a-și proteja spaţiul aerian.

În pofida sancțiunilor occidentale, exporturile Rusiei către cei mai mari 20 de parteneri comerciali ai săi au crescut cu 18%, ajungând la 330 de miliarde de dolari în timpul războiului din Ucraina, potrivit unui raport ajustat la inflație publicat pe 13 iunie de Institutul de Economie Germană din Koln. Acesta a comparat datele exporturilor Rusiei în anii 2021 și 2024.

Printr-un singur atac complex, lansat în primele ore ale zilei de vineri, 13 iunie, Israelul pare să fi realizat imposibilul: a decapitat vârful ierarhiei militare iraniene și a neutralizat cea mai mare parte a arsenalului iranian de rachete balistice înainte ca acesta să poată fi folosit. Operația, denumită „Leul Răsare” (Rising Lion), reprezintă o regândire fundamentală a modului în care Israelul îşi proiectează puterea militară în Orientul Mijlociu. Acționând pe baza informațiilor că un atac iranian era iminent, Forțele de Apărare Israeliene (IDF) au pariat totul pe o lovitură preventivă de o amploare fără precedent. Miza a fost uriașă: dacă operațiunea eșua, Israelul s-ar fi confruntat cu un baraj de sute de rachete. Dacă reușea, ar fi putut anihila amenințarea pentru anii următori.

România, aflată în prima linie a NATO în fața unei Rusii tot mai agresive, face un pariu uriaș pe viitorul forțelor sale aeriene: achiziția avionului de generația a cincea, F-35 Lightning II. Pe hârtie, este o mișcare strategică esențială si de dorit sa fie implementată cât mai repede. În realitate, aceste avioane invizibile pe radar riscă să devină cele mai scumpe piese de muzeu dacă nu vor avea unde să aterizeze. Într-o intervenție la conferința DefenseRomania Security Dialogue 2025 (DSD 25), organizată de DefenseRomania, Cătălin Podaru, CEO-ul Leviatan Group – una dintre companiile românești care construiește infrastructura critică pentru apărare – a tras un semnal de alarmă. Mesajul său a fost cât se poate de clar: România riscă să-și submineze propriile eforturi de înzestrare din cauza unui inamic intern redutabil nummit birocrație.

Ucraina are un nou as balistic în mânecă. Și este unul creat acasă. După ani de dezvoltare rachetă balistică ucraineană cu rază scurtă de acțiune, Sapsan, a trecut testul focului în luptă și a intrat în producția de serie. Pentru planificatorii militari de la Kremlin, aceasta este o veste extrem de proastă. În luna mai 2025, o rachetă Sapsan a lovit cu succes o facilitate militară rusă la o distanță de aproape 300 de kilometri, validându-și astfel capacitățile într-un mediu de luptă real. Confirmarea vine de la Valentin Badrak, directorul think-tank-ului ucrainean Centrul pentru Studii Armate, Conversie și Dezarmare, care a subliniat că nu mai există „niciun obstacol” în calea producției de serie pentru această armă.

Într-un climat internațional marcat de tensiuni strategice și de o cascadă de escaladări militare, atacul Israelului asupra instalațiilor nucleare din Iran a declanșat un val de reacții, speculații și analize. Ioana Constantin Bercean, cercetător și poate cea mai importantă voce din România pe dosarele Orientului Mijlociu, oferă o evaluare extrem de tranșantă asupra evenimentelor, dezvăluind complexitatea și riscurile unui conflict ce depășește granițele regionale. Iar ceea ce va urma va fi un test major pentru DonaldTrump care, amintește cercetătoarea, „a câștigat al doilea mandat pe un discurs anti-război”, dar America ar putea fi atrasă într-un conflict în regiune.

Comandamentul Operațional al Forțelor Armate Poloneze a informat, pe 13.06.2025, că avioane de vânătoare aparținând Forțelor Aeriene Britanice au fost ridicate în aer pentru a escorta o aeronavă de cercetare rusească de tip Il-20, în spațiul aerian polonez situate deasupra Mării Baltice.

Vineri seara, sirenele care au răsunat peste Tel Aviv și Ierusalim nu au anunțat un atac limitat al unui proxy, ci baraje de rachete balistice lansate direct de pe teritoriul iranian. A fost răspunsul previzibil, dar terifiant, la ceea ce Israelul a numit "Operațiunea Rising Lion" – un atac preventiv de o anvergură și o îndrăzneală uluitoare.

După decenii de eșecuri costisitoare și miliarde de dolari irosiți, Armata Statelor Unite pare, în sfârșit, pe drumul cel bun pentru a înlocui legendarul, dar depășitul, vehicul de luptă al infanteriei M2 Bradley. Gigantii din domeniul apararii, American Rheinmetall și General Dynamics Land Systems (GDLS), au primit undă verde pentru a trece la următoarea etapă, cea de Inginerie și Dezvoltare (EMD), a programului XM30.

Timp de peste un deceniu, narațiunea oficială a fost simplă și convenabilă din punct de vedere politic: sistemele de apărare antirachetă ale NATO din Europa, în special facilitățile terestre AegisAshore din România și Polonia, erau acolo pentru a proteja continentul de amenințări cu rachete balistice cu rază lungă de acțiune venite din Orientul Mijlociu, adică din Iran, iar mai nou dinspre Federaţia Rusa. Discuțiile purtate în prezent în spatele ușilor închise la sediul NATO nu vizează o simplă actualizare, ci o reconfigurare fundamentală a modului în care Alianța se apără în fata amenințărilor aeriene. 

Ministrul german al Apărării, Boris Pistorius, a reconfirmat că actualul guvern german „nu ia în considerare” furnizarea de rachete de croazieră Taurtus către Ucraina, în pofida faptului că Kievul solicită de mult timp aceste rachete cu raza de acțiune de peste 500 km, cu care ar putea lovi ținte în adâncimea teritoriului Rusiei.

În primăvara lui 2023, România și Turcia au semnat contractul prin încredințare directă G2G (Guvern la Guvern) privind achiziția de drone turcești de tip Bayraktar TB2. Iar vestea bună e că sunt deja livrate toate dronele. Acest lucru a fost confirmat în exclusivitate de Excelența Sa Özgür Kıvanç Altan, ambasadorul Turciei în România, în cadrul conferinței DefenseRomania Security Dialogue 2025 (DSD 25), organizată de DefenseRomania.

Când ministrul german al Apărării, Boris Pistorius, a admis pe 13 iunie că Europa trebuie să se pregătească pentru o reducere a sprijinului militar american, nu a făcut doar o declarație politică. A tras un semnal de alarmă care reverberează în fabricile de armament, în statele occidentale și pe linia frontului din Ucraina. „Da, este corect. Așa ar fi, și trebuie să ne ocupăm de asta,” a spus Pistorius.

Asaltul israelian masiv asupra Iranului, din dimineaza zilei de vineri, a fost mult mai mult decât un raid aerian la scară largă. A fost o operațiune sofisticată, pe mai multe niveluri, care a inclus un element uluitor de tip ''coloana a cincea'': celule de comando conduse de Mossad care au lansat drone și rachete de precizie de la baze secrete aflate pe teritoriul iranian.

Israel a demarat o operațiune militară extinsă nemaiîntâlnită în ultimele trei decenii, numită „Operation Rising Lion” („Leul care se ridică”). Zeci de facilități iraniene au fost lovite de aviația militară israeliană. Dar israelienii nu au lovit doar facilitățile nucleare ale Iranului, ci au decimat, la propriu, conducerea militară iraniană.

În cadrul conferinței „DefenseRomania Security Dialogue 2025”, organizată de Defense Romania la București, ambasadorul Ucrainei în România, Excelența Sa Ihor Prokopchuk, a susținut un discurs despre realitățile de pe front, nevoile militare urgente ale Ucrainei și pericolul direct reprezentat de Rusia pentru întreaga regiune. Inclusiv pentru România. Discursul acestuia a avut loc în panelul ambasadorilor, unde mai mulți șefi de misiuni diplomatice au participat la invitația DefenseRomania.

În urmă cu puțin timp lovituri aeriene masive israeliene au vizat mai multe obiective militare în nord-vestul Iranului, relatează televiziunea de stat iraniană. Israelul a atacat cu avioane de luptă mai multe ținte din Iran.

Ceremonia solemnă de predare a submarinului diesel-electric Yakutsk din cadrul Proiectului 636.3 către Forțele Navale ale Federației Ruse a avut loc, pe 11.06.2025, la Șantierul naval al Amiralității (parte a Corporației întrunite producătoare de nave), relatează un corespondent al agenției de presă de stat TASS.

Zilele trecute apărea informația că Administrația Trump a redirecționat din Ucraina către Orientul Mijlociu detonatoarele speciale de proximitate, utilizate de rachetele ghidate cu laser de calibru 70 mm de tip Advanced Precision Kill Weapon System II (APKWS II).

DefenseRomania vă invită să urmăriți vineri, 13 iunie 2025, începând cu ora 11.00, o nouă ediție a emisiunii Obiectiv EuroAtlantic.

În noaptea de 13 iunie, Israelul a lansat atacuri aeriene la scară largă asupra infrastructurii nucleare a Iranului. Unele instalații iraniene de rachete balistice și instalații nucleare au fost lovite, într-un atac preventiv pentru a slăbi capacitățile nucleare ale Iranului. De asemenea, structura de comandă militară a fost decapitată.

DefenseRomania a organizat azi conferința DefenseRomania Security Dialogue 2025, unde pe lângă situația de securitate din regiune, un panel special a fost dedicat industriei de apărare. Iar un exemplu de succes în ceea ce privește transferul de tehnologie și producție în România este Cobra II, program despre care apar noi amănunte pozitive.

România urmează să înceapă în această vară asamblarea a mii de drone militare. Inițiativa, bazată pe un transfer tehnologic de la firma americană Periscope Aviation, are ca scop înzestrarea Forţelor Armate Romane cu sisteme aeriene fără pilot. Decizia de produce mii de drone vine ca urmare a unei lecții impuse cu brutalitate de războiul dronelor care face ravagii chiar alături de noi, în Ucraina.

Pe 12 iunie, de Ziua Națională a Rusiei, Ambasada de la București nu a găzduit doar o recepție diplomatică de rutină. A fost scena unei operațiuni de influență executate la vedere, având ca protagoniști doi dintre cei mai controversați actori de pe scena publică românească: senatoarea pro-Moscova Diana Șoșoacă și generalul (r) Radu Theodoru, un veteran de 101 ani, vizat de procurorii DIICOT într-un dosar de trădare.

În urma atacului fără precedent al dronelor ucrainene asupra aerodromurilor militare rusești, care a dus la distrugerea a peste 40 de bombardiere, Kremlinul a decis mutarea aviației strategice în baze cât mai îndepărtate de granița cu Ucraina, în principal în Orientul Îndepărtat, după cum se precizează pe canalul Telegram „Agenția” citând analiști din surse deschise.

O bornă sumbră și aproape de neconceput a fost atinsă în Ucraina. Potrivit Statului Major al Ucrainei, coroborat de evaluări din ce în ce mai directe ale serviciilor de informații occidentale, pierderile totale ale Rusiei – personal ucis, rănit sau scos din luptă – au depășit pragul de un milion de militari.

Departamentul de Stat a ordonat oficialilor guvernamentali care nu sunt aflați în situații de urgență să părăsească Irakul.