O investigație întinsă pe o perioadă de aproximativ șapte luni a scos la iveală ceea ce autoritățile NATO suspectează a fi o campanie rusă de sabotaj subacvatic, vizând rețelele vitale care susțin economia statelor occidentale: electricitate, gaz, comunicații digitale și sistemul bancar global.
Răspunsul nu a întârziat: NATO a lansat operațiunea „Baltic Sentry”, mobilizând nave și avioane pentru a monitoriza și a proteja infrastructura critică de pe fundul mării. Amenințarea nu vine de la nave militare clasice, ci de la așa-numita „Flotă din Umbră” a Rusiei.
Investigația a descoperit proprietarii navei Eagle S, ajungând la o rețea opacă de companii-fantomă, o femeie din Azerbaidjan și un birou din Dubai. Concluzia este însă clară: nava era închiriată unei companii petroliere ruse, se arată într-o analiză a CBSNews.
Eagle S este o piesă a Flotei din Umbră a Rusiei - o rețea vastă de tancuri petroliere vechi, insuficient asigurate și greu de urmărit, folosită pentru a eluda sancțiunile occidentale.
Această flotă, care reprezintă acum aproximativ 17% din totalul tancurilor petroliere globale și transportă circa 70% din petrolul brut rusesc prin Marea Baltică, nu doar că încalcă restricțiile, dar reprezintă și un risc ecologic major. Experții avertizează constant asupra pericolului unui dezastru petrolier în Marea Baltică, o mare puțin adâncă, potrivit Global Energy News.
Această flotă are acum o prezenta constantă în Marea Baltică, având rolul de a pompa bani în mașina de război a lui Putin și generând contexte pentru noi tensiuni geopolitice.
"Nu suntem în război, dar suntem atacați", a subliniat recent Petteri Orpo, prim-ministrul Finlandei, făcând o legătură directă între prezența flotei din umbră și seria de cabluri subacvatice rupte.
Trebuie să înţelegem că incidentul cu nava Eagle S nu este singular. În ultimii doi ani, cel puțin 11 cabluri și conducte de gaz au fost tăiate în Marea Baltică, în special în largul coastelor Finlandei, țară care împarte o frontieră lungă de 832 de mile cu Rusia.
Atacurile hibride rusești nu se opresc însă aici - ele includ incursiuni aeriene în spațiul NATO, atacuri cu cocktailuri Molotov, asalturi asupra depozitelor de armament și interferențe GPS, temă dezbătută la nivel înalt în Uniunea Europeană.
În fața acestei amenințări tot mai evidente, opțiunile de răspuns sunt pe masa liderilor occidentali. De la blocarea accesului în porturi și sancțiuni financiare mai stricte împotriva navelor care folosesc asigurări false, până la măsuri mai drastice.
Sunt tot mai multe apeluri şi luări de poziţie pentru o blocadă totală a Mării Baltice pentru activele rusești, o acțiune care ar afecta profund veniturile lui Putin, deși oficialii europeni se tem de o eventuală escaladare a tensiunilor.
Prin sechestrarea tancului petrolier Eagle S, Finlanda a demonstrat nu doar că și-a atins limitele, ci că este gata să acționeze. A fost, așa cum a declarat Orpo, un punct de cotitură, care a forțat o coordonare mai puternică între UE și NATO în fața unei noi frontiere a războiului hibrid.
Riscul rămâne însă major în Marea Baltică, deoarece a devenit scena unei confruntări subacvatice, pusă în scenă de o flotă fantomă care, pe lângă faptul că sfidează sancțiunile occidentale şi pompeze bani în maşina de război a Rusiei, dar a devenit şi o ameninţare directă pentru infrastructura critica europeană.
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
DefenseRomania difuzează o ediție specială a emisiunii Obiectiv EuroAtlantic, ediție care îl are invitat pe Excelența Sa, Özgur Kivanç Altan, ambasadorul Turciei în România.
Rusia nu mai are nici resurse, nici forță pentru un război total cu Occidentul, iar regimul de la Kremlin se află într-un proces ireversibil de degradare internă, afirmă optimist diplomatul ucrainean Volodimir Ohryzko, ambasador și fost ministru de Externe al Ucrainei.
Criza politică în Franța e una majoră iar perspectivele pentru președintele Emmanuel Macron sunt, în cel mai optimist scenariu, sumbre.
Războiul dronelor atinge un nou nivel de escaladare. Pe de o parte, Rusia a început să utilizeze drone-interceptoare pentru a doborî sistematic cele mai importante drone ucrainene de atac la mare distanță, precum FP-1 și „Liutîi” (Furious). Pe de altă parte, Moscova răspunde ofensivei aeriene tăind masiv internetul mobil în zeci de regiuni rusești, o măsură disperată care sabotează rețelele de ghidare ucrainene, dar care, în același timp, paralizează economia internă și perturbă viața civililor, readucând Rusia în era comunicării offline.
În plină eră a războiului de înaltă tehnologie, statele din flancul estic al NATO rescriu regulile de apărare, apelând la una dintre cele mai simple, mai ieftine și mai eficiente arme: mina terestră. Cinci țări NATO, Polonia, Finlanda, Lituania, Estonia și Letonia, au anunțat că se retrag oficial din Tratatul de la Ottawa din 1997, care interzice utilizarea minelor antipersonal.
Ofensiva-surpriză a Rusiei de pe 3 august, cel mai puternic avans reușit în ultimul an pe frontul de Est, s-a izbit de rezistența acerbă a Ucrainei în jurul satului Dobropillia. Locotenent-colonelul Arsen „Lemko” Dmytryk, șeful de Stat Major al Corpului 1 Azov al Gărzii Naționale a Ucrainei, a oferit un interviu exclusiv pentru publicaţia americană The War Zone în care a dezvăluit cum a reușit Kievul să întoarcă soarta bătăliei și a descris noua tactică de asalt a Moscovei: „tanc pumn” urmat de valuri de infanterie sacrificate în „mașina de tocat”.
Ucraina lovește cu rachete grele în adâncimea strategică a Rusiei iar apărarea antiaeriană rusă nu are suficiente capabilități pentru a se întinde atât de mult. Președintele Volodimir Zelenski a declarat că Ucraina folosește deja cu succes rachetele Neptun și Flamingo în pereche.
Surse ruse și ucrainene au informat că, în cursul nopții de 10.10.2025, trupele ruse au executat un nou atac masiv cu rachete și drone asupra teritoriului Ucrainei, care a vizat, în special, obiective ale infrastructurii energetice.
DefenseRomania vă invită să urmăriți vineri, 10 octombrie 2025, o nouă ediție a emisiunii „Obiectiv EuroAtlantic”.
NATO discută modificări ale regulilor de gestionare a amenințărilor externe, în principal din cauza percepției unei Rusii din ce în ce mai agresive, scrie Financial Times. Referindu-se la declarațiile a patru oficiali anonimi ai alianței militare occidentale, corespondentul FT la Bruxelles a aflat că scopul măsurilor discutate este creșterea costului „războiului hibrid” pentru Rusia.
Generalul Gheorghiță Vlad, șeful Statului Major al Apărării, a dat asigurări că România este pregătită să reziste în fața unui eventual atac, subliniind însă că cea mai mare amenințare a momentului nu este cea convențională. Într-un interviu amplu acordat Euronews România, generalul Gheorghiță Vlad a avertizat că Moscova duce un intens „război cognitiv” menit să distrugă coeziunea internă a societăţii noastre și a detaliat planurile Armatei, de la înzestrare masivă la reintroducerea serviciului militar voluntar.
Pentru prima dată de la începerea războiului, 24 februarie 2022, pe o direcție importantă de operații nu se întâmplă nimic de peste 48 de ore. Este ceva total atipic pentru acest nou tip de război caracterizat de confruntare constantă pe tot frontul. În același timp, conducerea armatei ucrainene reformatează liniile de apărare după cinci luni de la ultima modificare importantă.
Consiliului de Stat al Chinei a lansat recent o nouă Cartă Albă intitulată „Liniile directoare ale PCC pentru guvernarea Xinjiangului în noua eră: practică și realizări”. Documentul, lansat în contextul vizitei Secretarului General Xi Jinping în regiune pentru a celebra 70 de ani de la înființarea acesteia sub RPC, este o justificare triumfalistă a politicilor PCC și o respingere fermă a îngrijorărilor internaționale privind drepturile omului.
Epuizarea constantă a stocurilor masive de armament ale Rusiei nu mai este o ipoteză, ci o realitate demonstrată de imagini din satelit. Un nou studiu realizat de cercetătorul OSINT (Open Source Intelligence) Jompy, publicat pe X, face lumina in ceea ce priveste capacitățile Moscovei de a susține războiul de agresiune din Ucraina.
De unde ar fi putut porni în Republica Moldova un semnal de redresare din punct de vedere militar? Dacă nu chiar de la un Ministru al Apărării care recunoaște, franc, că Armata Națională a fost „prost gestionată, neglijată și subfinanțată” timp de decenii, ajungând să fie cea mai mică din Europa. Sau poate chiar de la o realitate sfâșietoare, descrisă cu brutalitate: agresiunea militară a Rusiei în Ucraina nu este un simplu conflict regional, ci o sursă permanentă și gravă de amenințări la adresa securității Republicii Moldova.
Noua Strategie militară pentru perioada 2025-2035, aprobată miercuri de guvernul premierului Dorin Recean, prevede reorganizarea structurii de forţe, modernizarea echipamentului, dezvoltarea apărării aeriene şi cibernetice, precum şi majorarea treptată a bugetului apărării până la 1% din PIB până în 2034, cu o utilizare eficientă şi transparentă a fondurilor.
Deși războiul din Ucraina se poartă la peste 2.500 de kilometri distanță, frica de capabilitățile de atac la distanță ale Ucrainei a ajuns până în cercul arctic. Imaginile din satelit, proaspăt actualizate, dezvăluie o mișcare defensivă fără precedent a Moscovei: instalarea de „cuști anti-dronă” deasupra depozitelor de combustibil esențiale de la situl de testare nucleară Novaya Zemlya.
Pe măsură ce Rusia își intensifică loviturile în adâncimea teritoriului ucrainean, bombardând inclusiv obiective civile, o veche amenințare este adusă în actualitate – centrala nucleară de la Zaporojie care poate fi oricând fi transformată într-un nou Cernobâl sau poate în ceva mai grav.
Uzina Sverdlov, cel mai mare producător de hexogen și octogen din Rusia, lovită de o ploaie de drone cu rază lungă de acțiune. Forțele armate ucrainene au confirmat o lovitură reușită asupra unuia dintre cele mai critice obiective ale industriei de apărare rusești: Uzina Federală de Stat Ya. M. Sverdlov din Dzerjinsk, Regiunea Nijni Novgorod. Situată la o distanță impresionantă de aproximativ 750-800 de kilometri de granița ucraineană, această uzină este considerată "Ținta Nr. 1" datorită rolului său esențial în producția de explozibili de înaltă calitate pentru întregul arsenal armatei ruse.
Președintele american Donald Trump a confirmat că a luat o decizie „într-o anumită măsură” (sau „pe jumătate”) cu privire la furnizarea de rachete de croazieră cu rază lungă de acțiune Tomahawk către Ucraina, deși a subliniat că hotărârea finală depinde de modul în care Kievul intenționează să folosească aceste arme. Declarația, făcută în fața reporterilor la Casa Albă, indică o dilemă majoră la nivelul administrației americane: susținerea militară a Kievului versus riscul unei escaladări majore a conflictului cu Rusia.
Comisarul European Andrius Kubilius trage un semnal de alarmă extrem de serios, citând date ale serviciilor de informații germane care sugerează că la Kremlin se poartă discuții despre un eventual atac asupra Alianței Nord-Atlantice. Deși președintele rus Vladimir Putin neagă vehement astfel de intenții, Occidentul este sfătuit să-și accelereze pregătirile militare, învățând din lecțiile Ucrainei și chiar din adaptabilitatea Moscovei pe front.
România a anunțat recent debutul unei achiziții record ce va fi finalizată în următorii ani, prin procedură de licitație, în care Armata României va fi înzestrată cu 216 tancuri moderne noi. Achiziția a născut în unele medii controverse cu privire la viitorul armei tanc. Dar România nu e un caz singular. În ceea ce privește arma tanc sunt două școli de gândire cu viziuni opuse la nivel mondial.
Forțele Armate Române se confruntă astăzi cu o ecuație dificilă: pe de o parte, imperativul modernizării capabilităților și, pe de altă parte, o fisură tot mai adâncă în rândul personalului cheie al rezervei, cauzată de inechități salariale și de pensii. Această discrepanță amenință însăși calitatea și fiabilitatea rezervei operaționale într-un moment de maximă tensiune geopolitică.
La peste trei ani de la invazia la scară largă a Rusiei în Ucraina, statele NATO, și în special Uniunea Europeană, se confruntă cu mari probleme logistice: în ciuda miliardelor de euro alocate și a declarațiilor despre „unitate” și „viteză de reacție”, mecanismul logistic vital pentru apărarea Flancului Estic se mișcă la viteza unei melc.
Compania de stat Rostec din Federația Rusă a anunțat, pe 06.10.2025, că Întreprinderea de aviație V.P. Chkalov (NAZ) din Novosibirsk, a fabricat și predat Ministerului rus al Apărării un nou lot de avioane de vânătoare-bombardament de tip Su-34.
Sub asaltul tăcut al dronelor, Europa a intrat într-o nouă fază de alertă de securitate, săptămâna trecută marcată de haos aerian și suspiciuni de spionaj militar. Seria de incidente cu drone de la Aeroportul din Munchen s-a încheiat sâmbătă dimineața cu reluarea anevoioasă a zborurilor, dar nu înainte de a bloca aproximativ 11.500 de pasageri și de a provoca zeci de anulări.
România trăiește un paradox, adică încă unul dintre nenumăratele paradoxuri și ciudățenii. Avem unul dintre cele mai dinamice sectoare IT din regiune, cu centre de excelență care exportă competență și inovație, dar acest avantaj nu reușește să difuzeze în restul economiei. Raportul DESI/Digital Decade Country Report 2024 arată o realitate îngrijorătoare: competențele digitale de bază rămân la doar 27,7% din populație (față de 55,6% media UE), iar ponderea specialiștilor TIC este de 2,6% din forța de muncă (aproape jumătate din media europeană - 4,8%) . În același timp, doar 19% dintre IMM-uri adoptă tehnologii digitale avansate, comparativ cu 55% în UE.
George Scutaru, fost consilier prezidențial pe probleme de securitate națională și actual CEO al think tank-ului New Strategy Center, a avertizat că orice reducere a prezenței militare americane în Europa, în special pe Flancul Estic, ar fi o greșeală strategică gravă. Acesta prezintă trei argumente geopolitice solide pentru care România e norocoasă să aibă un as în mânecă în ceea ce privește prezența trupelor americane.
Președintele rus Vladimir Putin, un simbol al dictaturii de zi, a lansat un avertisment direct, isteric și tăios către elitele conducătoare ale Europei, acuzându-le că „stârnesc isteria” unui presupus „război cu rușii” și promițând un răspuns „rapid” și „foarte convingător” la ceea ce a numit „escaladarea militarizării Europei”. Declarațiile, făcute în cadrul discursului său anual de la Clubul de Discuții Valdai din Soci, subliniază o adâncire a prăpastiei dintre Moscova și Occident, cu Ucraina ca epicentru al celei mai mari confruntări de la Criza Rachetelor din Cuba din 1962.
De la „artizanul păcii” la facilitatorul de atacuri la mare distanță, retorica lui Donald Trump față de conflictul din Ucraina ar putea să i-a o turnură neașteptată și extrem de riscantă? Decizia recentă de a autoriza agențiile de informații și Pentagonul să sprijine Ucraina cu date pentru identificarea țintelor din sectorul energetic pe teritoriul rusesc nu este o simplă speculație, ci un semnal clar și al unei noi etape de escaladare. Este o mișcare strategică menită să pună presiune reală pe Kremlin sau doar o reacție de moment, alimentată de frustrarea președintelui american față de încăpățânarea lui Vladimir Putin?
O „scrisoare de consolare” primită de la Washington. Asta a obținut Germania pentru a-și proteja propria infrastructură energetică de sancțiunile propriului său aliat, Statele Unite. Situația, confirmată de ministrul german al economiei, Katherina Reiche, este o demonstrație perfectă a ceea ce înseamnă să nu duci o treabă la bun sfârșit.
Ca parte a planului său ce redefinește autonomia sa militară și trimite un semnal puternic pe flancul estic al NATO, Polonia a oficializat marți un acord crucial de transfer tehnologic cu gigantul sud-coreean Hyundai Rotem. Polonezii susţin că acordul nu este doar o achiziție, ci o resuscitare strategică a bazei industriale de apărare: Varșovia va produce și întreține pe plan local tancurile K2PL, un pilon al viitoarei sale forțe blindate.
Trupele ruse au primit ordin să “elibereze” Pokrovskul până la jumătatea lunii noiembrie. Acest lucru a fost anunțat de ziarul britanic The Financial Times (FT), care notează că pierderea acestei fortărețe a Forțelor Armate ale Ucrainei va permite trupelor ruse să avanseze în direcții noi.
Budapesta face demersuri active pentru a crea o nouă alianță în interiorul Uniunii Europene, formată din state sceptice față de sprijinul acordat Ucrainei.
Războiul din Ucraina a intrat într-o nouă fază îngrijorătoare, odată cu confirmarea faptului că trupele nord-coreene nu doar că sunt prezente în Rusia, dar participă activ la operațiuni militare împotriva Ucrainei.
Ucraina face un salt strategic major, trecând de la statutul de beneficiar de armament occidental la cel de partener industrial în producția acestuia. Președintele Volodimir Zelenski a anunțat un acord „istoric” cu Suedia pentru localizarea producției avioanelor de vânătoare JAS 39 Gripen pe teritoriul ucrainean.
Avertismentul ministrului finlandez al Apărării, Antti Hakkanen, este tranșant și depășește granițele imediate ale conflictului din Ucraina. Într-un interviu oferit The Guardian, Hakkanen subliniază o realitate geopolitică fundamentală: înfrângerea Rusiei în Ucraina nu este doar o necesitate regională, ci un factor critic pentru descurajarea agresiunii Chinei în Indo-Pacific. Cele două teatre de operații, aparent distincte, sunt, în viziunea Helsinkiului, profund interconectate.
Una dintre lecțiile învățate în urma războiului din Ucraina este necesitatea unei forțe europene credibile de rachete de artilerie cu rază lungă și foarte lungă de acțiune.
Practic, în cazul unui conflict de mare intensitate, întreaga capacitate de lovire la distanță lungă depinde de rachetele americane; nu există încă o muniţie europeană pe scară largă care să înlocuiască rachetele GMLRS și ATACMS. Dar situația e pe cale să se schimbe.
Rușii au vorbit despre versatilitatea lansatoarelor de rachete: “Cu modificări minime, rachetele Iskander, Oreshnik și Burevestnik pot fi lansate de pe aceeași platformă”.
Companii din Lituania, Letonia și Estonia furnizează în secret combustibil navelor flotei din umbră rusești care transportă petrol sancționat prin Marea Baltică, a dezvăluit o investigație a postului public de radio lituanian LRT.
Germania intenționează să achiziționeze arme pentru sectoarele terestru, aerian, maritim, spațial și cibernetic în valoare de 377 de miliarde de euro.
Președintele american Donald Trump, în cadrul turneului său în țările asiatice, s-a întâlnit marți, 28 octombrie, cu noul prim-ministru al Japoniei, Sanae Takaichi.
Compania petrolieră rusă Lukoil intenționează să își vândă activele externe ca răspuns la sancțiunile impuse acesteia și filialelor sale de către Statele Unite săptămâna trecută.
Marea Britanie și Turcia au semnat astăzi un acord major de apărare, în valoare de până la 8 miliarde de lire sterline, pentru livrarea a 20 de avioane de luptă multirol Eurofighter Typhoon către Forțele Aeriene Turce. Primele aeronave sunt așteptate să fie livrate începând cu anul 2030.
Analiza detaliată a programului militar chinez relevă o dinamică de putere paradoxală, situată la intersecția dintre inovația internă și dependența externă. Pe de o parte, dezvoltarea vehiculului autonom Norinco P60 și avansul rapid al modelului DeepSeek ilustrează ambiția Beijingului de a domina războiul hibrid modern. Pe de altă parte, investigație jurnalistică realizată de agenţia Reuters arată că Armata Populară de Eliberare (PLA) a Chinei continuă să folosească, inclusiv prin canale neoficiale, cipurile restricționate Nvidia A100 și H100, ceea ce subminează retorica suveranității tehnologice.
Într-un interviu recent acordat publicaţiei ucrainene UNITED24 Media, generalul (r) David Petraeus, o figură marcantă a strategiei militare americane și fost director CIA, a făcut o radiografie de o importanță capitală a transformărilor induse de conflictul din Ucraina. Trebuie să înţelegem că observațiile sale nu se rezumă la dinamica imediată a frontului, ci trasează contururile unei noi ere pe care o definește drept „războiul definit de software” - o realitate emergentă bazată pe supremația inovației constante, a sistemelor fără pilot și a inteligenței artificiale.
Propagandiștii ruși au distribuit din nou informații false cu privire la presupusa capturare a orașului Rodînske din regiunea Donețk, o tactică menită să amplifice iluzia de succes pe front. Realitatea de pe teren, confirmată de forțele ucrainene, demontează însă aceste pretenții.
Pe fondul unei strategii accelerate de înarmare și modernizare a forțelor sale, Polonia face un pas major, devenind un hub de producție pentru tehnologie militară de ultimă oră. Compania poloneză de stat Polska Grupa Zbrojeniowa (PGZ) și gigantul american de tehnologie de apărare Anduril au semnat un acord strategic pentru dezvoltarea și producția a unei versiuni modificate a rachetei de croazieră Barracuda-500M.
În timp ce Rusia se luptă cu un eșec sângeros în Ucraina, cu pierderi umane care se apropie de 1,2 milioane, iar economia este sufocată de sancțiuni, Președintele Vladimir Putin a simțit nevoia să proiecteze forță într-un mod cât se poate de periculos. Luni, 26 octombrie 2025, flancat de Generalul Valeri Gerasimov, Putin a anunțat, triumfalist, testarea reușită a rachetei de croazieră cu propulsie nucleară 9M730 Burevestnik (cunoscută de NATO sub numele de cod ‘Skyfall’).
Oficiali militari britanici de rang înalt, inclusiv foști șefi NATO și ai Apărării, au lansat un apel direct către Guvernul de la Londra pentru a iniția discuții cu Germania privind dezvoltarea unei strategii comune de descurajare nucleară.
Serviciile secrete americane suspectează că rachetele aer-aer chinezești au fost îmbunătățite cu tehnologie americană. Datele ar fi fost trimise la Beijing de compania G42, cu sediul în Emiratele Arabe Unite, și de Huawei.
DefenseRomania a participat săptămâna trecută, la invitația Hanwha Aerospace, la expoziția militară Adex 2025, una din cele mai mari expoziții de tehnică din Asia. Vestea bună e că și România a avut un stand la Adex, unde au fost prezente peste 35 de țări și 600 de companii.
Forțele Aeriene ale SUA au început să utilizeze avioane de atac A-10 cu rachete ghidate APKWS de 70 mm pentru a combate dronele Shahed iraniene.
Două aeronave ale Marinei Statelor Unite s-au prăbușit în eouă incidente separate, în timp ce efectuau operațiuni de rutină de pe portavionul USS Nimitz, aflat în Marea Chinei de Sud. Incidentele au avut loc duminică, 26.10.2025, fiind confirmate oficial de US Navy.
Ministrul norvegian al Apărării, Tore Sandvik, a avertizat că Moscova acumulează arme nucleare și submarine de atac în apropierea Cercului Arctic, în pregătirea unui război cu NATO, potrivit publicației The Telegraph. El a declarat că au fost detectate activități de construcție în Peninsula Kola din Rusia, unde rușii își au Flota Nordică și au desfășurat o parte din arsenalul lor nuclear.
Un grup de bombardiere chineze H-6K a survolat recent împrejurimile Taiwanului pentru a exersa "exerciţii de luptă", a relatat duminică seara media de stat chineză, făcând publice aceste exerciţii cu doar câteva zile înainte de întâlnirea dintre preşedinţii SUA şi Chinei, preconizată să se desfăşoare în Coreea de Sud, remarcă agențiile Agerpres și Reuters. Ministerul Apărării taiwanez a calificat aceste informaţii drept o manevră propagandistică.
Franța se află într-un moment dificil în contextul în care programul Sistemului de luptă aerian al viitorului (SCAF), lansat în 2017 de Franța și Germania și la care ulterior s-a alăturat Spania, bate pasul pe loc. Programul ar trebui să dezvolte un viitor avion de luptă de generația a 6-a, dar neînțelegerile majore dintre industriile de apărare ale statelor implicate îl pun sub semnul întrebării. Între timp, celălalt program al unui avion de generația a 6-a european continuă. E vorba de Tempest, deși și aici sunt unele neînțelegeri, în program fiind Marea Britanie, Italia și recent alăturându-se Japonia. Francezii nu par să aștepte la nesfârșit după SCAF și, se pare, vor miza pe versiunea F5 a avioanelor Rafale, o versiune care va oferi Franței un „avion nou”.
Primarul Moscovei, Serghei Sobianin, a anunțat duminică că mai multe drone au atacat capitala Rusiei și a menționat că toate au fost doborâte. Cu toate acestea, imagini de pe rețelele de socializare au surprins mai multe explozii.
Compania petrolieră și gazieră de stat chineză Sinopec a anunțat descoperirea unui nou zăcământ petrolier de șist în bazinul Sichuan.
Rusia a denunţat duminică 'tentative' de sabotare a dialogului său 'constructiv' cu Statele Unite în vederea unei reglementări a conflictului în Ucraina, la câteva zile după amânarea sine die a unui proiect de întâlnire între preşedinţii Vladimir Putin şi Donald Trump, transmit Agerpres și AFP.
Startup-ul din domeniul apărării, compania americană Castelion, a anunțat vineri că a câștigat contracte pentru integrarea armei sale hipersonice Blackbeard cu sistemele actuale ale Armatei SUA, un pas esențial pentru a permite armatei să-și păstreze întâietatea.
Rușii au reușit să mai piardă trei radiolocatoare și o vedetă de debarcare.
