Raportul, lansat luni, detaliază cheltuielile de aproape 200 de miliarde dolari ale guvernului federal al SUA în anul fiscal 2022 pentru tehnologiile critice, dar avertizează că China depășește în continuare Statele Unite.
În FY22 (anul fiscal 2022), biotehnologia cu 81,3 miliarde de dolari, a ocupat primul loc pe lista celor 12 tehnologii critice identificate în care au investit SUA.
Această diferență în ritmul de progres tehnologic dintre SUA și China se datorează în mare parte accesibilității la brevete, potrivit Govini.
În ultimii cinci ani, numărul de brevete asociate cu domenii tehnologice critice și eliberate companiilor cu sediul în SUA a stagnat, în timp ce numărul companiilor chineze a crescut constant, potrivit raportului.
Govini constată că, pe fiecare subsegment tehnologic critic, China a depășit SUA în ceea ce privește brevetele acordate începând cu 2022. De asemenea, din 2018, numărul total de brevete al Chinei a crescut constant și este acum la cea mai mare rată. Între timp, rata de brevetare a SUA în fiecare subsegment de tehnologie critică, cu excepția modernizării nucleare, a scăzut în ultimii ani.
„Patentele sunt un indicator principal al dominației tehnologice în viitor. [Patentele] sunt sămânța pentru a face noi descoperiri care vă pun în fruntea lanțului competitiv”, a declarat Bob Work, fost secretar adjunct al apărării, care acum este președinte al Govini, în timpul unei convorbiri cu reporterii luni. „Asta mă sperie cel mai mult [pentru că] China se descurcă mult mai bine decât noi în ceea ce privește numărul total de brevete.”
În plus, noul raport al lui Govini constată că unii contractori din SUA, axați pe tehnologii critice se bazează în continuare pe furnizorii și investitorii chinezi. Tara Murphy Dougherty, directorul executiv al Govini, a remarcat, luni, că toate cele 12 tehnologii critice din raport depind în mare măsură de aprovizionarea din China.
„ Avem o încredere extraordinară în cel mai mare competitor geopolitic al nostru - China, pentru toate programele și activitățile federale care acoperă aceste 12 domenii tehnologice”, a spus ea.
Legislatorii își exprimă tot mai multe preocupări cu privire la dominația Chinei când vine vorba de domenii tehnologice cheie. La summitul pe probleme de Informații și Securitate Națională de săptămâna trecută, senatorul Mark Warner a declarat că securitatea națională nu mai înseamnă „națiunea cu cele mai multe tancuri, tunuri, nave și avioane”, potrivit publicației americane Defense News.
„Cu China, aceasta este o competiție tehnologică”, a spus el. „Dacă nu investim mai mult, de la semiconductori, la capacități aeriene, la [inteligență artificială], analitică cuantică, la biologie, energie avansată, acestea sunt domenii în care, dacă China domină, asta va reprezenta o amenințare pentru securitatea națională, atât în ceea ce privește capacitatea lor de a-și răspândi influența sau, sincer, pentru a ne duce în offline (de a ne face nerelavanți – nota autorului), de a ne scoate de peste tot.”
Comentariul autorului: Govini este principala platformă de informații pentru companiile și agențiile care operează pe piața federală americană. Urmărind întregul ciclu de viață al achizițiilor, Govini creează analize proprietare care răspund la întrebările critice legate de cheltuieli, supraveghere, diminuare a riscurilor, prețuri competitive ale furnizorilor, validarea dezvoltării programelor și monitorizarea internă. Baza de date cu înregistrări a Govini oferă agențiilor atât din sectorul civil, cât și din sectorul apărării, un avantaj și serviciu unic.
Compania Govini a colaborat din 2017, sub diferite forme, cu Departamentul american al Apărării (DoD). În decembrie 2019, DoD i-a atribuit un contract pe cinci ani, în valoare de 400 de milioane de dolari care, permite birourilor DoD să acceseze analizele și seturile de date ale Govini.
În Strategia de standardizare națională a tehnologiilor critice și emergente, publicată în mai 2023, Guvernul american a enumerat opt domenii generatoare de tehnologii critice și emergente care sunt esențiale pentru competitivitatea și securitatea națională, acestea fiind următoarele: Comunicații și rețele (1), Semiconductori și microelectronică, inclusiv calcul, memorie și stocare (2), Inteligență artificială și învățare automată (3), Biotehnologii (4), Servicii de poziționare, navigare și cronometrare (5), Infrastructură digitală (6), Generarea și stocarea energiei curate (7), Tehnologii de informatică cuantică (8).
La acestea se adaugă șase aplicații specifice ale tehnologiilor critice și emergente: Infrastructură automatizată și conectată (1), Biobanking – bănci de mostre biologice (2), Transport automatizat, conectat și electrificat (3), Lanțuri de aprovizionare cu minerale critice (4), Securitate cibernetică și confidențialitate (5), Captarea, îndepărtarea, utilizarea și stocarea carbonului (6).
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
Ministrul Apărării Naţionale, Angel Tîlvăr, a participat, vineri, la cea de-a noua ediţie a Black Sea and Balkans Security Forum (BSBSF), context în care a afirmat că regiunea Mării Negre este crucială pentru stabilitatea Flancului estic al NATO şi al Uniunii Europene.
„Cu începere imediată, certificarea Universității Harvard pentru programul de schimb de studenți este revocată.”
Regatul Unit și Uniunea Europeană au semnat în mai 2025 un pachet de acorduri, marcând o resetare semnificativă a relațiilor bilaterale în domeniile comerțului, apărării și mobilității, la aproape un deceniu de la votul pentru Brexit.
Două aeronave F-16 Fighting Falcon, din cele achiziționate de România de la Regatul Norvegiei, au aterizat joi, 22 mai, în Baza 71 Aeriană „General Emanoil Ionescu" din Câmpia Turzii. Acestea vor intra în dotarea Escadrilei 571 Aviație Vânătoare din cadrul Bazei 57 Aeriene „Căpitan Aviator Constantin Cantacuzino", de la Mihail Kogălniceanu.
Rusia continuă să-și consolideze bazele militare de la granița cu Finlanda, așa cum arată imaginile din satelit publicate de New York Times.
Miercuri, 21 mai, la Jenin, Cisiordania, forțele israeliene au deschis focul asupra unei delegații de diplomați, printre care se afla și reprezentantul României la Ramallah. IDF precizează că delegația se abătuse de la traseul stabilit în prealabil și a ajuns într-o zonă în care nu aveau voie să se afle.
Armata ucraineană a folosit drone pentru a ataca o fabrică rusească de microcipuri din regiunea Oriol. Clădirea uzinei a fost avariată, iar ulterior a izbucnit un incendiu.
Președintele interimar al României, Ilie Bolojan, a declarat, în ultima sa conferință de presă ca președinte interimar, că mandatul său a fost concentrat pe consolidarea celor două direcții fundamentale ale politicii externe și de securitate ale țării: apartenența la Uniunea Europeană și la NATO, cu accent pe parteneriatul strategic cu Statele Unite.
Ministrul rus de externe, Serghei Lavrov, în timpul unei vizite la Erevan, unde a discutat cu omologul său armean Ararat Mirzoyan, a criticat Armenia pentru aprofundarea cooperării militare cu Franța și achiziționarea de arme de la aceasta. Potrivit șefului diplomației ruse, politicienii francezi urăsc Rusia.
Premierul interimar Cătălin Predoiu a avut astăzi, la Palatul Victoria, o întrevedere cu reprezentanții SIG Sauer pe tema unor posibile investiții ale companiei americane în România.
Viitorul Preşedinte al României, Nicuşor Dan, a afirmat, marţi, că îşi doreşte să aibă o întâlnire cu secretarul general al NATO, Mark Rutte, înaintea Summitului NATO de la Haga.
Gazele din Marea Neagră sunt importante și pentru Turcia.
Trump intenționează să facă un anunț la ora 15:00 ET (22:00, ora României) împreună cu secretarul Apărării, Pete Hegseth, a anunțat Casa Albă într -o actualizare a programului președintelui.
China a afirmat marţi că susţine Pakistanul în "apărarea suveranităţii şi integrităţii sale teritoriale", conform unui comunicat al ministrului său de externe, informează Agerpres și AFP.
România și Polonia sunt, la momentul actual, singurele state de pe flancul estic al NATO care dețin efectiv și operează sisteme antiaeriene cu rază lungă de acțiune moderne, respectiv sistemul PATRIOT (MIM-104) de fabricație americană. Totuși, situația se va schimba în anii următori.
Marți, 20 mai, Uniunea Europeană a aprobat cel de-al 17-lea pachet de sancțiuni împotriva Rusiei. Pachetul vizează aproape 200 de nave din așa-numita „flotă din umbră”/”flota fantomă” a Rusiei.
Parlamentul Ungariei a aprobat marți un proiect de lege care va demara procesul de retragere a țării din Curtea Penală Internațională, care va dura un an și care este considerat un demers „politic”, de către guvernul premierului Viktor Orban.
Țările UE s-au pus de acord cu privire la viitoarea alocare a unor împrumuturi de 150 de miliarde de euro. Fondurile se acordă prin Instrumentul SAFE (Acțiunea de Securitate pentru Europa) pentru achiziții comune de arme. Aprobarea finală este preconizată pentru 21 mai.
Fostul președinte american Joe Biden (2021-2025) a fost diagnosticat cu cancer de prostată cu metastaze la nivelul oaselor, iar el și familia sa analizează opțiunile de tratament, a anunțat duminică biroul său într-un comunicat - relatează agențiile internaționale de presă.
Trump, care a declarat că este puțin probabil să se înregistreze progrese în privința armistițiului până la întâlnirea lui și a lui Putin, a declarat că va vorbi cu Putin luni, la ora 16:00. La ora 19.30, discuțiile erau în curs de desfășurare.
Tancurile M1 Abrams vor fi un element-cheie la parada care va marca cea de-a 250-a aniversare a armatei și care, coincidență, va avea loc în aceeași zi cu cea de-a 79-a aniversare a președintelui Donald Trump.
Partidul de guvernământ Fidesz al premierului Viktor Orbán a depus săptămâna trecută un proiect de lege intitulat „Prin transparența vieții publice”. Pe baza acesteia, noul Oficiu pentru Apărarea Suveranității va crea o listă a organizațiilor care primesc sprijin din străinătate și amenință suveranitatea Ungariei.
O dispută aprinsă a izbucnit între premierul italian Giorgia Meloni și președintele francez Emmanuel Macron.
Nicuşor Dan, candidat independent, a obţinut 6.168.642 de voturi (53,60%), la cel de-al doilea tur de scrutin al alegerilor prezidenţiale, arată datele publicate pe site-ul Autorităţii Electorale Permanente, după centralizarea tuturor celor 20.085 de procese verbale.
Președintele interimar Ilie Bolojan a efectuat o vizită la militarii români dislocați în Bosnia și Herțegovina, cu ocazia unei escale la Sarajevo, la întoarcerea dintr-o vizită oficială în Tirana. Vizita a fost motivată de respectul față de Armata României și de dorința de a transmite aprecierea față de militarii care contribuie la menținerea păcii în regiune.
Peste 92.000 de alegători s-au prezentat la urne în diaspora, până vineri la ora 16:00 (ora României), pentru a vota la al doilea tur al alegerilor prezidenţiale, potrivit datelor furnizate în timp real de Autoritatea Electorală Permanentă.
Primele discuții directe dintre reprezentanții Ucrainei și Rusiei de la începutul invaziei rusești din februarie 2022 au început vineri, la ora 13:40, la Palatul Dolmabahce din Istanbul.
Armata Statelor Unite și-a reafirmat angajamentul ferm față de apărarea colectivă a NATO prin desfășurarea sistemului de rachete de artilerie cu mobilitate ridicată M142 HIMARS în cadrul Exercițiului Hedgehog 2025 (Ariciul 2025), cel mai amplu exercițiu militar național desfășurat vreodată de Estonia. Manevrele, la care participă peste 16.000 de militari din Estonia și din state membre NATO și care se desfășoară în apropierea orașului Voru, subliniază accentul strategic al Alianței pe pregătirea operațională și descurajarea de-a lungul Flancului Estic.
Conform planului, Consiliul Național de Securitate (NSC) s-ar micșora și ar trece de la a face recomandări președintelui la a-i executa ordinele.
Iranul este pregătit să accepte un acord cu Statele Unite privind programul său nuclear în schimbul ridicării imediate a sancţiunilor, a declarat miercuri Ali Shamkhani, un consilier al liderului suprem iranian Ali Khamenei, pentru postul de televiziune american NBC News, relatează Agerpres și AFP.
În cadrul tuturor structurilor de forță, resursa umană e cea mai importantă. Însă acest lucru se vede cel mai bine poate în aviația militară, unde diferența într-o situație de criză o face pilotul. Iar pregătirea unui pilot de luptă durează timp îndelungat iar costurile sunt de asemenea uriașe.
România și-a manifestat interesul în ultimul timp pentru nave de tip OPV (OPV – Offshore Patrol Vesel), cunoscute popular și sub denumirea de corvete ușoare. OPV-urile au în mare parte aceleași caracteristici cu corvetele și sunt în prezent un obiectiv pentru înzestrarea Forțelor Navale Române.
În cursul nopții de 17.06.2025, trupele ruse au lansat o serie de lovituri combinate asupra unor ținte de pe teritoriul Ucrainei. O parte semnificativă a dronelor și rachetelor au fost îndreptate spre obiective militare și de infrastructură din Kiev și regiunea Kiev.
Armata israeliană a declarat marți că a întreprins în timpul nopții 'mai multe lovituri de mare anvergură' asupra unor ținte militare din vestul Iranului, în condițiile în care cele două țări se confruntă pentru a cincea zi consecutiv, informează Agerpres și AFP.
Noile planuri includ cooperarea cu China și, eventual, cu SUA, în ciuda provocărilor impuse de sancțiunile occidentale.
Lockheed Martin este unul dintre cei mai importanți furnizori de echipament militar pentru Armata României, dar parteneriatul nu se oprește aici, compania americană fiind dispusă să colaboreze inclusiv cu industria românească de apărare. În cadrul conferinței DefenseRomania Security Dialogue 2025 (DSD 25), organizată de DefenseRomania, directorul executiv al Lockheed Martin România, Adrian Iacob, a punctat o provocare majoră pentru dezvoltarea industriei românești de apărare.
Numărul armelor nucleare din lume, care este în scădere de zeci de ani, ar putea crește din nou pentru prima dată de la sfârșitul Războiului Rece. Toate cele nouă state care dețin arme nucleare au continuat în 2024 cu programe intensive de modernizare a armelor nucleare, de îmbunătățire a celor existente și de introducere a unor versiuni mai noi în armament, scrie Institutul de Cercetare a Păcii din Stockholm (SIPRI) în noul său raport anual publicat luni, 16 iunie. Agenția slovacă de presă TASR a informat despre acest lucru, preluând o știre de la DPA.
Regimul de la Teheran pregătește un proiect de lege pentru ieșirea din Tratatul de neproliferare nucleară. Informația nu face decât să confirme acuzele venite dinspre Israel, potrivit cărora Iranul urmărește să obțină arma nucleară.
Lipsa de profesionalism a MApN sub conducerea ministrului Angel Tîlvăr are consecințe pe mai multe decenii față de programul de înzestrare al României. Iar un exemplu elocvent de „viziune strategică de mare anvergură” e rezentant de cazul elicopterelor H215M. După ani în care România a trecut la „și altele” înzestrarea cu elicoptere moderne, flota actuală fiind deja îmbătrânită și depășită tehnologic, o viitoare alegere a H215 a ridicat multe sprâncene. Mai ales în contextul în care modelul nu doar că nu mai e achiziționat pe piața externă, dar există programe care deja pregătesc o generație viitoare de elicoptere ce au la bază tehnologii de ultimă oră și lecții ale conflictelor moderne, inclusiv războiul rus de agresiune împotriva Ucrainei.
A fost o noapte grea pentru regimul teocrat al ayatollahilor. Aproximativ 50 de avioane de vânătoare ale Forțelor Aeriene Israeliene au operat deasupra cerului Teheranului pe tot parcursul nopții de sâmbătă spre duminică, vizând facilități asociate programului nuclear al Iranului.
Liderii G7 vor încerca să-l convingă pe Trump să acționeze decisiv față de Putin.
Marina militară a Israelului a anunțat că a utilizat în premieră un sistem de apărare antiaeriană navală pentru a doborî drone lansate din Iran. E vorba de sistemul Barak Magen, instalat pe o corvetă din clasa Sa’ar 6.
Armata rusă a atacat duminică sediul Boeing din Kiev, aparent în mod deliberat, provocând pagube extinse, a relatat Financial Times (FT), citând persoane familiarizate cu situația.
Forțele Aeriene ale Statelor Unite relochează peste Oceanul Atlantic zeci de aeronave KC-135 și KC-46, concepute pentru a realimenta alte aeronave în aer, potrivit Times of Israel (ToI), citând date aviatice care leagă acest lucru de luptele în curs dintre Israel și Iran.
Inovația continuă în cadrul Task Force X, iar cea mai recentă realizare promite să transforme modul în care sunt desfășurate misiunile militare moderne.
Tensiunile din Orientul Mijlociu reverberează tot mai puternic și în Europa, în contextul evoluțiilor recente dintre Israel și Iran. Invitat la Digi24, ambasadorul Israelului în România a tras un semnal de alarmă în privința amenințării reprezentate de regimul teocrat de la Teheran și a subliniat că intervențiile militare ale statului israelian vizează distrugerea capacităților nucleare iraniene. Iranul a fost la doar câțiva centimetri de a obține armament nuclear, fapt ce reprezintă o amenințare nu doar pentru Israel și Orientul Mijlociu, dar și pentru Europa.
Prim-ministrul britanic Keir Starmer a declarat, duminică seara, că liderii G7 vor discuta despre noi sancțiuni împotriva Rusiei dacă dictatorul rus Vladimir Putin nu acceptă negocierile de încetare a focului.
Israelul a atacat sediul Ministerului iranian de Externe din Teheran, rănind mai mulţi civili, potrivit unei surse din cadrul Ministerului de Externe. Tot în această noapte, Iranul a lovit și el puternic Tel Avivul.
Pe măsură ce războiul din Ucraina remodelează doctrina militară, Polonia, stat aflat în prima linie pe flancul estic al NATO, nu doar că ia notițe, ci scrie deja următorul capitol pentru armata sa. Polonia își asamblează o nouă „Forță de Drone” formidabilă, o inițiativă atât de ambițioasă încât a atras atenția unuia dintre cei mai inovatori contractori militari din Statele Unite.
Armata Statelor Unite ale Americii anunţă că se pregăteşte să facă un pas calculat, dar esențial, în cursa tot mai acerbă a înzestrării cu sisteme de arme hipersonice. În timp ce prima sa unitate de rachete „Dark Eagle”, capabile să atingă viteze de peste Mach 5, este încă în faza de testare, Pentagonul a confirmat deja planurile pentru a doua baterie. Aceasta urmează să fie declarată operațională în ultimul trimestru al anului fiscal 2026, conform unui raport recent al agenției federale independente GAO (Government Accountability Office).
În ultimele două nopţi, cerul Israelului a fost brăzdat de o ploaie rachete iraniene. Aproximativ 150 până la 200 de rachete balistice au fost lansate de Iran spre ținte militare și civile, ceea ce s-a dovedit un test pentru rețeaua de apărare aeriană multi-stratificată a Israelului. Așa cum era de așteptat, sistemele precum Arrow și David's Sling au intrat în acțiune.
În timp ce oficialii vorbesc despre "parteneriat strategic" și "interoperabilitate", realitatea de pe teren, din România și până în Germania, sună altfel: zgomotul motoarelor de tanc, bubuitul artileriei și freamătul elicopterelor de atac. Exercițiul "Saber Guardian 25", cu cei aproximativ 10.000 de militari ai săi, nu este doar un antrenament. Este un mesaj puternic și clar, transmis în limbajul universal al puterii militare, iar destinatarul principal se află la Kremlin.
Sâmbătă, pe Constitution Avenue, nu a defilat doar Armata Statelor Unite. A defilat o anume viziune asupra Americii – una cu blindaj greu, susținută de zgomotul motoarelor cu turbină și aprobată personal de președintele Donald Trump. Parada aniversară a 250 de ani de la înființarea Armatei SUA, o producție care a costat zeci de milioane de dolari, a fost, în esență, spectacolul lui Donald Trump. Și, la fel ca majoritatea acțiunilor președintelui, a divizat națiunea americană pe care forțele armate au jurat să o apere.
Rusia înregistrează o nouă lovitură în Mali, după ce mercenarii care acționează în cadrul binecunoscutului Corp African au suferit pierderi mari în confruntările armate cu membrii Frontului pentru Eliberarea Azawadului (FLA). Luptele au avut loc în apropierea zonei Anomalen, regiunea Aguel-hoc, unde luptătorii FLA au atacat un convoi militar rus, distrugând mai multe vehicule și ucigând un număr neprecizat de mercenari. Informațiile locale indică faptul că forțele ruse se deplasau cu echipament militar când au fost prinse într-o ambuscadă bine coordonată.
În cursul nopții de 15.06.2025, trupele ruse au lansat un nou atac masiv cu rachete și drone asupra unor ținte de pe teritoriul Ucrainei. Pe lângă dronele kamikaze, militarii ruși au întrebuințat rachete balistice și de croazieră, dar și rachete hipersonice Kinjal.
După ani de dezvoltare în spatele unui văl de secretomanie, Forțele Aeriene ale Statelor Unite au oferit publicului o primă imagine a viitorului său arsenal de descurajare: noua rachetă de croazieră stealth cu capacitate nucleară, AGM-181A Long-Range Standoff (LRSO). Imaginea, deși doar o randare digitală, confirmă ceea ce experții bănuiau de mult: noua armă este proiectată pentru o singură misiune principală - să penetreze cele mai avansate și dense sisteme de apărare aeriană, precum cele ale Rusiei și Chinei, și să livreze o lovitură nucleară.
Aliații direcți de nivel statal ai Rusiei, în războiul de agresiune împotriva Ucrainei, sunt Iranul și Coreea de Nord. Pe lângă aceștia există și un aliat care se disimulează în jucător neutru, acesta fiind China. Orice lovitură încasată de unul dintre acești aliați importanți ai Rusiei, este una pe care Moscova o resimte din plin, deoarece pune la îndoială capacitatea ei de a gestiona amplul război hibrid pe care l-a lansat împotriva Occidentului.
O unitate ucraineană de apărare antiaeriană, proaspăt echipată cu sistemul german IRIS-T, a transformat prima sa misiune de luptă într-o demonstrație de forță. Într-o singură confruntare, unitatea a interceptat și distrus șapte rachete de croazieră rusești, stabilind un nou record de eficiență și semnalând o schimbare calitativă în capacitatea Ucrainei de a-și proteja spaţiul aerian.
În pofida sancțiunilor occidentale, exporturile Rusiei către cei mai mari 20 de parteneri comerciali ai săi au crescut cu 18%, ajungând la 330 de miliarde de dolari în timpul războiului din Ucraina, potrivit unui raport ajustat la inflație publicat pe 13 iunie de Institutul de Economie Germană din Koln. Acesta a comparat datele exporturilor Rusiei în anii 2021 și 2024.
Printr-un singur atac complex, lansat în primele ore ale zilei de vineri, 13 iunie, Israelul pare să fi realizat imposibilul: a decapitat vârful ierarhiei militare iraniene și a neutralizat cea mai mare parte a arsenalului iranian de rachete balistice înainte ca acesta să poată fi folosit. Operația, denumită „Leul Răsare” (Rising Lion), reprezintă o regândire fundamentală a modului în care Israelul îşi proiectează puterea militară în Orientul Mijlociu. Acționând pe baza informațiilor că un atac iranian era iminent, Forțele de Apărare Israeliene (IDF) au pariat totul pe o lovitură preventivă de o amploare fără precedent. Miza a fost uriașă: dacă operațiunea eșua, Israelul s-ar fi confruntat cu un baraj de sute de rachete. Dacă reușea, ar fi putut anihila amenințarea pentru anii următori.
România, aflată în prima linie a NATO în fața unei Rusii tot mai agresive, face un pariu uriaș pe viitorul forțelor sale aeriene: achiziția avionului de generația a cincea, F-35 Lightning II. Pe hârtie, este o mișcare strategică esențială si de dorit sa fie implementată cât mai repede. În realitate, aceste avioane invizibile pe radar riscă să devină cele mai scumpe piese de muzeu dacă nu vor avea unde să aterizeze. Într-o intervenție la conferința DefenseRomania Security Dialogue 2025 (DSD 25), organizată de DefenseRomania, Cătălin Podaru, CEO-ul Leviatan Group – una dintre companiile românești care construiește infrastructura critică pentru apărare – a tras un semnal de alarmă. Mesajul său a fost cât se poate de clar: România riscă să-și submineze propriile eforturi de înzestrare din cauza unui inamic intern redutabil nummit birocrație.
Ucraina are un nou as balistic în mânecă. Și este unul creat acasă. După ani de dezvoltare rachetă balistică ucraineană cu rază scurtă de acțiune, Sapsan, a trecut testul focului în luptă și a intrat în producția de serie. Pentru planificatorii militari de la Kremlin, aceasta este o veste extrem de proastă. În luna mai 2025, o rachetă Sapsan a lovit cu succes o facilitate militară rusă la o distanță de aproape 300 de kilometri, validându-și astfel capacitățile într-un mediu de luptă real. Confirmarea vine de la Valentin Badrak, directorul think-tank-ului ucrainean Centrul pentru Studii Armate, Conversie și Dezarmare, care a subliniat că nu mai există „niciun obstacol” în calea producției de serie pentru această armă.
