În noul context internațional de securitate marcat de reluarea confruntărilor armate în Europa după aproape 80 de ani de la încheierea celui de-al doilea război mondial, se încearcă găsirea unor noi arme care să schimbe soarta luptelor, iar artileria este și ea, bineînțeles, vizată.
Recent, Forțele Terestre americane (U.S. Army) au finalizat cu recorduri, probabil de nivel mondial, o serie de teste privind noi proiectile de artilerie, precum și versiuni cu țeavă mai lungă ale obuzierului autopropulsat Paladin, inclusiv deja cunoscutul sistem de artilerie ERCA calibru 58 (țeava mai lungă de 58 de ori decât diametrul ei de 155 mm).
Noile proiectile și sisteme de artilerie, aflate acum în faza experimentală, vor permite, în viitorul apropiat, lovirea țintelor la distanțe considerate până acum imposibile pentru artileria cu țevi.
Compania BAE Systems în colaborare cu Centrul de Armament al US Army au lansat proiectilul ghidat XM1155-SC dintr-un obuzier M109 Paladin la cea mai mare distanță atinsă vreodată de un proiectil de artilerie, a anunțat compania într-un comunicat de presă din 9 octombrie.
Este de reținut că proiectilul XM1155-SC, care nu folosește propulsie suplimentară (motor de rachetă), a fost tras de un obuzier clasic Paladin calibru 39, nu de sistemul experimental ERCA (Extended Range Cannon Artillery).
,,Proiectilul a atins zona țintă din poligonul Yuma Proving Ground, Arizona, folosind GPS-ul”, a adăugat compania.
BAE Systems nu a precizat la ce distanță a fost lansat XM1155-SC cu Paladin, dar în decembrie 2022 la un test cu sistemul ERCA, proiectilul „a fost tras la cea mai mare distanță atinsă vreodată cu sistemul ERCA”, preciza atunci Jim Miller, director de afaceri al sectorului sisteme pentru misiuni de luptă, de la BAE Systems.
Tot în decembrie 2022, Miller a spus că proiectilul de hiperviteză (Hypervelocity Projectile - HVP) XM1115-SC are teoretic o rază de acțiune de 110 kilometri și ”acest lucru ne dă speranță să mergem mai departe”.
Proiectilul XM1155-SC are o frecare redusă cu aerul la înaintare și este foarte manevrabil. Atinge o viteză foarte mare, de aproximativ 8 Mach, ceea ce îi permite să lovească ținta într-un timp foarte scurt de la lansare, făcând practic imposibilă orice tentativă de interceptare. După testarea pe sistemul ERCA și obuzierul autopropulsat Paladin se intenționează verificarea sa pe toate tipurile de piese de artilerie calibru 155 mm ale US Army.
Potrivit BAE Systems, XM1155-SC este un proiectil de tehnologie avansată, aflat în dezvoltare, destinat distrugerii țintelor fixe și mobile în medii contestate la o rază de acțiune de două ori mai mare față de muniția ghidată de precizie existentă lansată de artileria cu țevi. Cele mai noi versiuni al obuzierului autopropulsat Paladin lovesc ținte maximum 40 de km cu munițiile Excalibur care au propulsie suplimentară. Deci, este posibil ca în testul recent la care face referire comunicatul BAE Systems, proiectilul XM1155-SC să fi atins ținta la o distanță de 70 – 80 de km.
Tot recent, o echipă a companiilor Boeing și Nammo din Norvegia a stabilit un nou record pentru cel mai lung test de foc indirect al unui proiectil de artilerie Ramjet de 155 mm lansat cu sistemul experimental ERCA. Testul a avut loc, de asemenea, la Yuma Proving Ground, și a avut ca scopuri verificarea lansării în siguranță a proiectilului Ramjet de pe ERCA și de a valida performanțele deja obținute anterior, a precizat Boeing într-un comunicat de presă, pe 9 octombrie.
„Acest program are acum un sistem de propulsie testat temeinic, care garantează creșteri enorme ale razei de acțiune pentru toate tunurile de artilerie”, a spus CEO-ul Nammo, Morten Brandtzæg, în declarație. „Credem că obstacolele majore de dezvoltare au fost acum eliminate și producția este viabilă într-un interval de timp relativ scurt.”
În urmă cu un an, a fost doborât recordul de rază de acțiune pentru o muniție ramjet de 155 mm. În timpul testului din 28 iunie 2022 la Centrul de Teste Andøya din Norvegia, muniția Ramjet 155 mm a fost trasă dintr-un tun calibru 39 (L39) și motorul său s-a aprins cu succes, a declarat Boeing la acea vreme, conform publicației americane Defense News.
Potrivit unui purtător de cuvânt al Boeing, în ciuda limitărilor de rază fizică ale testului, echipa a reușit să bată „cu mai mult de o treime” recordul anterior, stabilit în timpul testului de muniție Ramjet de 155 mm de anul trecut, care provenea dintr-un tun remorcat cu țeavă mai scurtă calibrul 39.
De asemenea, companiile vor testa în curând integrarea unui computer de misiune Joint Direct Attack Munition (JDAM) pe muniția Ramjet de 155 mm, se menționează în comunicat.
Munițiile ramjet au un motor cu reacție care folosesc aerul comprimat pentru deplasare. Sunt cele mai eficiente la viteze supersonice de 3 Mach și pot funcționa până la 6 Mach.
Potrivit companiei norvegiene Nammo, proiectilul Ramjet de 155 mm are potențialul să atingă o rază de acțiune de 150 de km când sunt lansate de sistemul ERCA.
BAE Systems a tras cu succes proiectile de 155 milimetri dintr-un obuzier autopropulsat M109 modificat cu tunul Rheinmetall L52 de 155 mm.
M109-52 este o actualizare semnificativă, cu risc scăzut și de înaltă performanță la actualul tun de calibru 39 (țeava este de 39 de ori mai lungă decât diametrul ei de 155 de mm – nota autorului) și oferă raza suplimentară necesară în operațiile de luptă la scară largă, a precizat BAE Systems, pe 9 octombrie.
„Am demonstrat că sistemul integrat al M109-52 este o soluție viabilă pentru nevoile de modernizare a loviturilor de precizie cu rază lungă de acțiune”, a declarat Dan Furber, director de producție de vehicule terestre la BAE Systems Combat Mission Systems. „Integrarea acestor două sisteme de artilerie extrem de capabile și dovedite oferă design-uri stabile și performanțe previzibile.”
Toate aceste eforturi vin înaintea strategiei de artilerie pe care US Army se așteaptă să o finalizeze până la sfârșitul anului, care va ghida planurile serviciului pentru formațiunile sale de artilerie pe măsură ce se modernizează.
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
Ofensiva Leopard 2 pe piața europeană continuă, încă un stat din flancul estic fiind gata să achiziționeze un batalion de tancuri moderne.
Autoritățile bulgare au demarat o serie de percheziții la nivel național, vizând mai mulți traficanți de arme locali, la solicitarea Ucrainei. Ceea ce a început ca o investigație privind prețurile umflate la livrările de arme către Kiev s-a extins rapid într-o anchetă mult mai amplă, care include acuzații grave de încălcare a sancțiunilor internaționale și vânzarea de echipamente militare către Rusia. Situația scoate la iveală vulnerabilitățile pieței de apărare a Europei de Est și subliniază complexitatea lanțurilor de aprovizionare care pot deveni portițe pentru eludarea sancțiunilor.
După ani de întârzieri, schimbări de priorități și așteptare, Ministerul Apărării Naționale din România a publicat, pentru transparență publică, Hotărârea de Guvern privind achiziția de vehicule de luptă pentru infanterie, un element-cheie în modernizarea Forțelor Terestre ale țării. Cu un buget estimat la 3 miliarde de euro, licitația vizează achiziția a peste 300 de vehicule blindate, pentru a înlocui flota învechită de MLI-84 Jderul.
O analiză a mai multor imagini din satelit, publicată de Financial Times, dezvăluie o realitate care nu mai poate fi ignorată: Europa a intrat într-o nouă eră a apărării, una definită de beton, oțel și o expansiune industrială fără precedent în ultimele decenii. Fabricile de armament de pe continent se extind cu o viteză de trei ori mai mare decât în perioadele de pace, adăugând peste 7 milioane de metri pătrați de noi construcții industriale de la invazia pe scară largă a Rusiei în Ucraina. Ceea ce păreau a fi doar angajamente politice și promisiuni bugetare se materializează acum într-o infrastructură tangibilă, menită să schimbe fundamental paradigma de securitate a continentului.
Una caldă și una rece. Compania germană Rheinmetall anunță deja planuri de dublare a producției la fabrica sa din Ucraina. Dar, fabrica se află în construcție de ceva timp și programul pare că înregistrează anumite întârzieri.
Tot mai multe zvonuri arată că Federația Rusă ar putea să renunțe definitiv la portavionul Amiral Kuznețov, dar acum rușii se plâng că aceeași soartă ar putea-o avea și o altă navă. E vorba de nava de luptă antisubmarin Amiral Ceabanenko, a cărei reparație și modernizare sunt efectuate tot de către Șantierul Naval de Reparații nr. 35, unde se află și singurul portavion rus.
Imaginile apărute la începutul lunii august, care arată tancurile M1A1 Abrams de fabricație americană operate de Ucraina și dotate cu blocuri de blindaj reactiv exploziv (ERA) de origine sovietică, reprezintă mai mult decât o simplă modificare de pe câmpul de luptă. Această adaptare, impusă de realitatea cruntă a frontului, subliniază o vulnerabilitate critică a platformelor occidentale și trimite un semnal puternic către planificatorii de la Pentagon și din cadrul NATO: epoca blindajului proiectat exclusiv pentru confruntări frontale a apus.
Inovație interesantă la care a apelat industria de apărare din Ucraina. Avionul civil agricol turbo-propulsor Z-137, de producție cehoslovacă, a fost reconvertit pentru îndeplinirea misiunilor de apărare antiaeriană. Astfel, pe partea din spate a fuzelajului a fost aplicat un marcaj de identificare specific aviației militare, format din două benzi transversale albe. Iar sub aripile avionului au fost montate două sisteme AKU-73, ceea ce a permis integrarea rachetelor aeriene cu rază scurtă de acțiune R-73.
Politicile Administrației Trump 2.0, cel puțin în primele luni ale mandatului, au determinat mai multe state aliate să discute deschis despre posibilitatea de a reconsidera achiziția de avioane americane de generația a 5-a, F-35 Lightning II. Asta în ciuda faptului că F-35 este soluția aleasă de majoritatea aliaților SUA în ceea ce privește tranziția de la avioane de generația a 4-a, la cele de generație următoare. România nu face nici ea rabat în acestă chestiune, țara noastră alegând deja F-35 ca înlocuitor al F-16 Fighting Falcon.
Franța, în colaborare cu partenerii săi Italia și Regatul Unit, a efectuat cu succes un al doilea test de calificare al rachetei sol-aer de nouă generație Aster 30 B1NT. Testul, gestionat de Organizația pentru Cooperare în Materie de Armament (OCCAR), confirmă capacitatea interceptorului de a angaja ținte la o distanță de până la 150 de kilometri și validează dezvoltarea unei capabilități europene credibile de apărare împotriva rachetelor balistice și hipersonice.
După 42 de luni de război de uzură în Ucraina și cu pierderi de vehicule blindate care depășesc 4.000 de unități, complexul militar-industrial al Rusiei apelează la cele mai vechi rezerve din perioada sovietică. Imagini recente din satelit, analizate de experți open-source (OSINT), confirmă că uzina Uralvagonzavod (UVZ) din Nijni Taghil a început procesul de recondiționare a tancurilor T-72A, un model vechi de aproape 50 de ani, considerat până acum impropriu pentru luptă.
Northrop Grumman a oferit o rară imagine asupra viziunii sale pentru viitorul dominației aeriene navale, publicând pe site-ul său oficial primul concept artistic pentru avionul de vânătoare de generația a șasea, F/A-XX. Imaginea, care prezintă un design futurist cu accent pe manevrabilitate și tehnologie stealth, apare însă într-un moment de criză profundă pentru acest program, care se află in stand by din cauza unei dispute bugetare acerbe între Marină (U.S. Navy) și Pentagon, o confruntare ce amenință să facă irelevantă strategic întreaga clasă de portavioane Ford, evaluată la 13 miliarde de dolari bucata.
Propunerea de a dezvolta un nou avion de luptă F-55, o variantă cu două motoare a F-35, este privită cu mult scepticism de către experții din industrie, care o consideră o manevră strategică a companiei Lockheed Martin pentru a menține fluxul de finanțare de la Pentagon, în special după pierderea contractului pentru avionul de generația a șasea, F-47, în favoarea Boeing. Criticii susțin că proiectul, prezentat ca un „super upgrade”, este în realitate o încercare de a masca problemele fundamentale ale platformei F-35 și de a evita consecințele financiare ale unor programe cu probleme.
Spania nu mai ia în considerare opțiunea achiziționării avioanelor de luptă F-35 fabricate în SUA, anunță Reuters. Ziarul El País relatase mai devreme, miercuri, că Executivul de la Madrid a renunțat la planurile de a cumpăra F-35, avion fabricat de gigantul american Lockheed Martin.
Polonia are un contract în desfășurare cu SUA pentru achiziția a 250 de tancuri americane Abrams. E vorba de M1A2 Abrams în versiunea SEPv3. Concomitent există și un alt contract pentru 116 tancuri M1A1 Abrams FEP, în uz, angajament parafat în 2023. Cu aceste achiziții Polonia e de departe cel mai mare operator de Abrams din Europa și al treilea în lume, după Egipt și desigur, SUA. Dar în ultimele zile în presa poloneză au apărut informații controversate cu privire la mentenanța acestor tancuri.
Revista Military Watch Magazine a informat, în ediția din 02.08.2025, că avioanele de luptă rusești Su-57 de generația a cincea au fost echipate cu arme hipersonice. Publicația a citat o declarație în acest sens a șefului Statului Major Principal și prim-locțiitor al comandantului-șef al Forțelor Aerocosmice Ruse, general locotenent Alexander Maksimtsev.
Australia alege fregatele japoneze din clasa Mogami, modernizate și personalizate, pentru flota sa navală. E o lovitură uriașă pe care o dă industria de apărare din Japonia, stat care după cel de-al Doilea Război Mondial a trecut sub restricții severe în ceea ce privește industria de armament, dar care azi sub parteneriatul cu SUA a devenit un furnizor de securitate în regiune și un pilon al democrației.
O evaluare rapidă a atacurilor cu drone aeriene rusești asupra teritoriului Ucrainei arată o tendință de-a dreptul îngrijorătoare dacă ne referim fie și doar la aspectul cantitativ al acestora.
Lockheed Martin și Rheinmetall au anunțat astăzi, 4 august, succesul primului test de tragere reală al sistemului GMARS (Global Mobile Artillery Rocket System). Evenimentul marchează o etapă crucială în dezvoltarea unei platforme ce combină puterea de foc a unui lansator M270 cu mobilitatea unui șasiu pe roți, țintind direct nevoia pieţei europene de sisteme de artilerie cu rază lungă de acțiune.
Confruntându-se cu probleme cronice de producție, costuri exorbitante și provocări tehnice nerezolvate, Rusia a propus Indiei o versiune localizată a tancului său de ultimă generație T-14 Armata, într-o mișcare ce pare menită nu doar să consolideze parteneriatul strategic, ci și să salveze un program militar aflat în dificultate.
Departamentul Apărării al Statelor Unite a anunțat semnarea unui acord-cadru cu Lockheed Martin Corporation pentru producția și livrarea unor loturi suplimentare de rachete de croazieră AGM-158 JASSM-ER și rachete anti-navă AGM-158C LRASM. Valoarea potențială totală a contractului se ridică la 4,3 miliarde de dolari, cu o tranșă inițială de 1,4 miliarde de dolari disponibilă la semnare.
În luna iunie, la Paris, în cadrul Paris Air Show, Lockheed Marin a prezetat în premieră în Europa prototipul elicopterului S-97 Raider, dar și o machetă a viitoarei generații, platforma X2, promovată în cadrul programului companiei în cadrul programului NATO Next Generation Rotorcraft Capability (NGRC) care are ca scop înlocuirea în viitor a UH-60 Black Hawk, AW101, NH90 sau Puma. Și ajungem astfel la două strategii diferite: Elicoptere cu pedigree militar, de la concepție până la fabricație sau versiuni civile militarizate?
Săptămâna trecută, după un interviu a ministrului Apărării din Cehia, interviu acordat în presa cehă, au fost dezvăluite nemulțumiri ale Cehiei cu privire la capacitățile tehnice ale obuzierelor autopropulsate franceze CAESAR, folosite intens și de Ucraina. Răspunsul companiei producătoare nu a întârziat să apară.
Cum s-a ajuns aici și care sunt de fapt nemulțumirile cehilor?
Trebuie amintit că Cehia are un contract în derulare pentru achiziția etapizată a mai multor obuziere autopropulsate pe roți de 155 mm de tip CAESAR, achiziție parafată de actuala opoziție și criticată de actuala putere, lucru care implică și o confruntare politică. În prezent există chiar informații potrivit cărora Praga ar dori să anuleze contractul.
Decizia Sloveniei a fost luată din cauza „încălcărilor dreptului internațional, dreptului umanitar și drepturilor omului de către Israel în Cisiordania și Gaza”.
Germania va transfera două lansatoare Patriot suplimentare Ucrainei, a anunțat vineri, 1 august, Ministerul german al Apărării. În lunile următoare, vor fi trimise toate elementele sistemului Patriot, care vor forma două baterii.
România a ratat șansa de a semna un contract important de export de tehnică militară cu Bulgaria în anul 2023, din cauza lipsei unui cadru legislativ care să permită vânzarea de echipamente militare prin mecanismul guvern-la-guvern (G2G). Exact aceeași poveste se întâmplase înainte de bulgari și cu Slovacia, care a fost și ea interesată de Piranha 5 „made in Romania”. Despre acest lucru publicația noastră a scris mult, dar acum au apărut și explicațiile din perspectivă legislativă.
Alocările bugetare fără precedent în istoria UE, anunțate recent de Comisia Europeană, încep destul de rapid să-și facă simțite efectele.
Ambasadorul Rusiei în Danemarca, Vladimir Barbin, a declarat că Danemarca a făcut un pas fără precedent prin acordul semnat cu Ucraina, prin care companiile ucrainene vor produce arme pe teritoriul danez.
După ani de zile în care programul privind achiziția de tancuri moderne de luptă nu a fost o prioritate, războiul rus de agresiune împotriva Ucrainei a schimbat nu doar strategia României, dar și a altor țări aliate. Țara noastră s-a orientat către tancuri americane M1 Abrams, dar e doar o primă fază a achiziției. Planul e ca în viitorul apropiat această etapă să fie completată cu alte achiziții de tancuri. K2 Panther produs de Hyundai Rotem, unul din cele mai moderne tancuri principale de luptă din lume, dar și Leopard 2 al Rheinmetall au apărut în discuție imediat. Sunt însă câteva aspecte esențiale în ceea ce privește achiziția de tancuri iar războiul din Ucraina a arătat importanța acestor aspecte.
O echipă de doar patru ingineri ucraineni, pornind de la o simplă barcă de pescuit în vara anului 2022, a declanșat o revoluție în războiul naval. Dezvoltarea și evoluția explozivă a seriei de drone navale (USV) Magura, care a culminat cu platforme capabile să doboare avioane de vânătoare, a neutralizat practic Flota Rusă la Marea Neagră și a rescris doctrinele navale pentru o nouă eră a conflictelor asimetrice. Aceasta este povestea, dezvăluită în premieră de analistul H.I. Sutton în publicația Naval News, a modului în care inovația rapidă a învins forța brută.
În această vară, România a anununțat că va achiziționa sistemul antiaerian Spyder de la compania israeliană Rafael Advanced Defense Systems.
Comisiile reunite de apărare ale Senatului și Camerei Deputaților au acordat ieri, 8 septembrie, în unanimitate, aviz favorabil pentru achiziția unei corvete ușoare din clasa Hisar, produsă în Turcia.
„Flota din umbră”, formată din navele care transportă petrol rusesc, s-a extins, în timp ce sancțiunile occidentale au lovit tot mai mult Rusia, precizează un reprezentant de vârf al celei de-a doua mari companii din lume care tranzacționează petrol, aspect confirmat și de către Saad Rahim, economistul șef al companiei Trafigura: „Pe măsură ce există mai multe sancțiuni și restricții, dimensiunea (flotei din umbră) a crescut și mai mult”.
Departamentul pentru Securitate Internă a declarat că Imigrația și Vama desfășoară „Operațiunea Midway Blitz”, dar nu a oferit detalii despre amploarea sau caracteristicile acesteia. Casa Albă nu a spus dacă administrația a ordonat și trimiterea de trupe la Chicago prin Garda Națională sau prin alte mijloace militare.
Potrivit premierului Viktor Orban, „soarta Ucrainei pare pecetluită; divizarea țării a început deja”.
Agenția de presă rusă Tass a informat, pe 08.09.2025, că, prin decret prezidențial, președintele Vladimir Putin i-a acordat Ordinul Curajului generalului de armată Valeri Gherasimov, care îndeplinește funcția de șef al Statului Major General (SMG) al Forțelor Armate (FA) ruse și prim-adjunct al ministrului apărării.
Parlamentarii francezi au votat luni printr-un vot de neîncredere în guvernul prim-ministrului François Bayrou. Bayrou însuși a solicitat votul. Ziarul francez Le Monde relatează că prim-ministrul va demisiona marți.
Un MI-8 rusesc a încălcat spațiul aerian estonian duminică după-amiază, a relatat postul public de televiziune estonian ERR. Șeful misiunii diplomatice a Rusiei la Tallinn a fost convocat la MAE estonian.
Caz de trădare documentat de SRI, în cooperare cu parteneri externi.
Ucrainenii care locuiesc în teritoriile ocupate de Rusia din regiunile Donețk, Luhansk, Zaporojie și Herson trebuie să solicite pașapoarte rusești până miercurea aceasta sau riscă să fie deportați din casele lor, conform unui decret emis de liderul Kremlinului, Vladimir Putin, în martie.
„Germania este în centrul atenției în mod special”, a declarat un oficial al serviciilor de informații occidentale. „Rusia este capabilă să surprindă orice subiect din Germania cu o viteză și o flexibilitate extraordinare și să îl utilizeze în spațiul informațional. Este înfricoșător cât de rapid, adaptabil și pe termen lung este acest sistem”.
Poliția din orașul polonez Biała Podlaska a anunțat descoperirea „epavei unui obiect zburător neidentificat”. Aceasta a căzut în apropierea graniței cu Belarus, în apropierea punctului de trecere a frontierei Terespol din Polatycz, voievodatul Lublin. Potrivit procuraturii locale, era „probabil o dronă neînarmată care avea inscripții chirilice pe ea”.
În seara de 02 spre 03 septembrie, Rusia a lansat un atac masiv cu drone și rachete asupra Ucrainei. Ulterior, au început să apară informații care sugerau că trei bombardiere rusești au suferit o varietate de probleme tehnice.
Prim-ministrul ungar Viktor Orban a declarat cinic, în stilul său caracteristic, că, în urma negocierilor actuale privind garanțiile de securitate pentru Ucraina, teritoriul acesteia va fi împărțit în trei zone: rusească, demilitarizată și occidentală, relatează Magyar Nemzet .
Forțele ruse au o superioritate numerică de 3 la 1 în oameni și mijloace tehnice față de armata ucraineană pe front, a declarat luni șeful forțelor armate ale Ucrainei, Oleksandr Sîrskîi, transmit Agerpres și EFE.
Semnale de alarmă sunt trase tot mai puternic în Europa, în contextul în care analiștii militari, șefi de stat major sau ofițeri de intelligence avertizează că Rusia ar putea pregăti o confruntare pe scară largă cu NATO în viitorul apropiat.
Nu e niciun secret că Ucraina caută să identifice toate soluțiile posibile pentru a-și întări aviația militară, supusă unor presiuni uriașe în cei trei ani și jumătate de invazie pe scară largă rusă. Orice avion e binevenit, fie că vorbim de MiG-29 sau alte modele sovietice, fie că discutăm de aparate occidentale precum F-16 sau Mirage 2000. În mare parte ucrainenii folosesc avioanele pe post de apărare antiaeriană, fiind parte din capacitatea de a respinge atacurile în valuri ale dronelor rusești care vizează infrastructura civilă și energetică a Ucrainei.
Președintele american Donald Trump a lăsat să se înțeleagă duminica aceasta că ar avea în vedere noi sancțiuni împotriva Rusiei, după atacul aerian fără precedent al Moscovei asupra Ucrainei din noaptea de sâmbătă spre duminică, potrivit Agerpres și AFP.
O operațiune specială a forțelor ucrainene, desfășurată în colaborare cu o celulă de rezistență din regiunea Krasnodar a Rusiei, a neutralizat o instalație critică a uneia dintre cele mai mari rafinării private din regiune, Rafinăria de Petrol Ilsky A.A. Shamara. Atacul, care a avut loc în noaptea de sâmbătă spre duminică, a vizat inima tehnologică a complexului, punând în pericol funcționarea întregii unități.
Rusia a desfășurat duminică noapte cel mai masiv atac aerian de la începutul invaziei sale, folosind peste 800 de drone și lovind pentru prima dată o clădire guvernamentală din Kiev. Asaltul, care a durat 11 ore sub sirenele de raid aerian, a lăsat în urmă cel puțin doi morți în capitală, inclusiv un bebeluș, a confirmat biroul de presă al primarului Kievului.
Mândria aviației americane, avionul de vânătoare F-35, se confruntă cu o asa-zisă furtună perfectă de probleme, dezvăluite într-un raport critic al Government Accountability Office (GAO), organismul de control al Congresului SUA. Sub titlul „Actions Needed to Address Late Deliveries and Improve Future Development”, raportul arată că programul F-35 „continuă să promită prea mult și să livreze prea puțin”, în ciuda rolului său crucial pentru securitatea națională.
Sub privirile perplexe ale aliaților și ale „șoimilor” din ambele partide, Pentagonul pare să pregătească o schimbare fundamentală de direcție strategică, una care ar putea reconfigura nu doar politica americană, ci și echilibrul global de putere. Un proiect al noii Strategii Naționale de Apărare, un document menit să ghideze acțiunile militare americane, propune un viraj spectaculos de abordare: de la angajamentul de a contracara China la o concentrare aproape exclusivă pe apărarea teritoriului Statelor Unite și a Emisferei de Vest.
Șeful spionajului militar ucrainean (GUR), Kirilo Budanov, a spus cu voce tare un lucru pe care mulți îl gândeau în șoaptă: Rusia ar putea iniția o nouă mobilizare. Nu e o simplă ipoteză, ci o „amenințare serioasă”, o amenințare care, în ciuda costurilor umane imense, este perfect realistă.
După ani de eșecuri și frustrări, programul de realitate augmentată al Armatei SUA, cunoscut inițial sub numele de Integrated Visual Augmentation System (IVAS), renaște sub o nouă denumire, Soldier-Borne Mission Command (SBMC), și cu o nouă abordare. Pentagonul renunță la vechiul parteneriat cu Microsoft și se orientează către două companii-cheie, Anduril și startup-ul Rivet, ambele având misiunea de a dezvolta viitoarele display-uri optice care ar putea revoluționa lupta pe câmpul de bătălie.
În mijlocul unei piețe europene de apărare aflată în efervescență, Boeing a lansat o nouă ofensivă pentru a-și consolida poziția în Polonia. Sub lumina reflectoarelor de la expoziția MSPO 2025, gigantul american a venit cu un pachet de oferte care depășește simpla vânzare de avioane.
Rusia a lansat sute de drone de atac și rachete spre orașele ucrainene în noaptea de 06 spre 07 septembrie, lovind mai multe clădiri rezidențiale din Kiev, au raportat oficialii ucraineni, citați de kyivindependent.com.
Statele Unite trebuie să devină mai reziliente în fața amenințărilor la adresa propriei securităţi, în contextul în care angajamentele militare globale pun o presiune imensă pe capacitatea de apărare a națiunii, a avertizat generalul în retragere Glen D. VanHerck, fost comandant al Comandamentului de Nord al SUA (NORTHCOM) și al Comandamentului de Apărare Aerospațială al Americii de Nord (NORAD).
La capătul a 13 ani de pierderi, de datorii gigantice și, mai nou, de insolvență, Romaero București (RORX), un nume strategic al industriei de apărare românești, reușește o performanță spectaculoasă: un profit de 2,5 milioane de lei în primul semestru al anului 2025. O schimbare de macaz monumentală, având în vedere că în aceeași perioadă a anului trecut compania se scufunda în pierderi de aproape 25 de milioane de lei.
Ankara se pregătește să intre într-o nouă eră a apărării, marcând un moment istoric pentru industria militară turcă. Producția de serie a tancului principal de luptă Altay, considerat de oficialii turci o „realizare a unui vis de 100 de ani”, a demarat oficial la noua fabrică BMC din capitală.
Polonia își consolidează rapid capabilitățile de apărare, mizând pe o combinație de achiziții americane de înaltă tehnologie și investiții masive în propria industrie de apărare. La expoziția MSPO 2025 din Kielce, s-au semnat contracte de miliarde de zloți, menite să asigure interoperabilitatea cu NATO și să reducă, în același timp, dependența de alte națiuni.
Statele și Ucraina ar negocia în acest moment un acord cu o valoare de 100 de miliarde de dolari. Nu este un simplu contract de achiziție, ci un troc strategic în care armele americane de ultimă generație ar putea fi plătite cu drepturi de proprietate intelectuală asupra inovațiilor tehnologice ucrainene.
În contextul unei competiții acerbe pentru supremația pe piața globală a dronelor, președintele american Donald Trump a decis să schimbe regulile jocului. Totul se vrea a fi o mutare strategică, menită să ofere companiilor americane un avantaj decisiv în fața concurenței venite din China și Turcia.
