Acesta este primul studiu realizat de un think tank român și unul american, după declanșarea invaziei ruse în Ucraina, la 24 februarie a.c., pe o temă de interes vital pentru Ucraina, România și NATO, pentru libertatea de navigație în Marea Neagră și la gurile Dunării și pentru securitatea energetică a regiunii.
Antonia Colibășanu, Senior Geopolitical Analyst în cadrul New Strategy Center a subliniat în cadrul CEPA Forum că „importanța Insulei Șerpilor a devenit evidentă odată cu invadarea Ucrainei de către Rusia”.
„E aproape de gurile Dunării, unde Dunărea se varsă în Marea Neagră în România, dar și aproape și de principalele rute de transport maritim care vin din porturile ucrainene către România și către restul lumii. Insula Șerpilor e la doar câțiva kilometri de baza militară de la Mihail Kogălniceanu din România, unde se află dislocați militari americani”, remarcă aceasta.
Antonia Colibășanu a evidențiat și faptul că prin echipamente de supraveghere rușii ar putea avea acces la aproximativ 300 de kilometri pătrați din jurul micuțului punct strategic, dar și la căile de comunicație maritimă comerciale ale Ucrainei, amintind că blocarea acestor rute a mai avut loc în primele luni ale războiului.
„Insula nu e locuită și nu poate găzdui trupe militare permanente. Dar cine controlează insula are acces la teritoriile utilizând echipamente de supraveghere și recunoaștere. În funcție de echipamentul de supraveghere folosit, poți avea acces la aproximativ 300 de kilometri pătrați în vecinătatea Insulei Șerpilor. Acest lucru înseamnă că în cazul în care Federația Rusă preia din nou controlul Insulei Șerpilor ar putea avea acces la teritoriul NATO, în nord-estul Bulgariei și sud-estul Românie. Știm că strategia Rusiei în Marea Neagră e să controleze coasta nordică și să cucerească țărmul ucrainean. Dacă acest lucru se întâmplă Insula Șerpilor va fi din nou un obiectiv al Rusiei.
În primul rând dacă Rusia preia din nou controlul insulei va fi un risc de supraveghere, iar în al doilea rând Rusia poate întreprinde din proximitatea Insulei Șerpilor acțiuni de hărțuire. Ne putem imagina cu siguranță că Rusia ar putea decide oricând să blocheze rutele maritime comerciale care pleacă din Ucraina în Marea Neagră. S-a mai întâmplat acest lucru în primele luni ale războiului”, a precizat Antonia Colibășanu.
Expertul New Strategy Center atrage atenția și asupra unei situații privind securitatea României: Resursele din zona economică exclusivă a țării noastre prin care România poate deveni un furnizor pentru Europa de Est și implicit un competitor al Moscovei.
„La fel de important e că în vecinătatea Insulei Șerpilor, în zona economică exclusivă a României există resurse naturale offshore pe care România intenționează să le exploateze și prin care ar putea deveni un furnizor pentru Europa și în special pentru Europa de Est care e foarte dependentă de gazul rusesc în momentul de față.
Dacă acest lucru s-ar întâmpla, Rusia nu ar fi deloc foarte fericită având în vedere că România ar deveni un concurent pe această piață. NATO trebuie să securizeze regiunea și proximitatea Insulei Șerpilor și să disloce rachete antinavă pentru apărarea coastei României, care e teritoriu NATO”, a conchis aceasta.
De precizat că în zona economică exclusivă a României din Marea Neagră țara noastră dispune de o pungă de gaz, rezervă ce se ridică la 200 de miliarde de metri cubi. Cantitatea e suficientă pentru a acoperi consumul național al României în următorii 20 de ani.
Parte din prezentarea think tank-ul românesc New Strategy Center, în parteneriat cu think tank-ul american Center for European Policy Analysis (CEPA), a studiul „The Strategic Importance of Snake Island”, din în cadrul CEPA Forum:
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
Turcia va oferi țării din Cornul Africii asistență financiară pentru proiecte de dezvoltare militară, satisfacând nevoile Mogadiscio în ceea ce privește noile tehnologii și modernizarea echipamentelor.
Premierul polonez Donald Tusk a anunțat, joi, pe rețeaua X, că Polonia a început construcția de fortificații la granița cu regiunea Kaliningrad a Rusiei.
Insula Hainan, poziționată strategic în apele calde ale Mării Chinei de Sud - a devenit una dintre cele mai importante baze pentru distrugătoarele și submarinele nucleare ale Chinei.
Ministrul rus de externe Serghei Lavrov a confirmat că Rusia și Iranul vor finaliza în curând un acord de parteneriat strategic cuprinzător, care le va consolida și mai mult cooperarea, transmite agenția de stat rusă TASS.
DefenseRomania vă invită să urmăriți vineri, 01 noiembrie 2024, o nouă ediție a emisiunii „Obiectiv EuroAtlantic”.
Statele Unite se confruntă cu o lipsă de stocuri de anumite tipuri de rachete de apărare antiaeriană, ridicând întrebări cu privire la disponibilitatea Pentagonului de a răspunde la războaiele în desfășurare din Orientul Mijlociu și Europa și la potențialul conflict din Pacific.
Reprezentanții ambelor partide americane din Camera Reprezentanților au făcut apel la președintele american Joe Biden să permită Poloniei să își extindă umbrela de apărare aeriană deasupra Ucrainei. La 28 octombrie 2024, membrii Congresului SUA au trimis o scrisoare oficială de solicitare președintelui american Joe Biden cu privire la securitatea spațiului aerian polonez.
Moscova încearcă să mute atenția de la problemele majore pe care le întâmpină acasă și amplifică informațiile privind oboseala (reală) a Occidentului. Cât de mult mai poate Rusia susține războiul fără să intre într-o criză socială majoră, este o întrebare la care nimeni nu are răspunsul, dar analiza Foregn Policy prezintă câteva detalii interesante.
Elliot Gerson, politolog american și Executive Vice President la Aspen Institute, într-un interviu acordat în exclusivitate DefenseRomania, a analizat o posibilă revenire a lui Donald Trump la Casa Albă pe 5 noiembrie 2024.
La 28 octombrie 2024, o înregistrare video cu rezoluție destul de slabă, postată pe rețeaua de socializare X, arată o dronă misterioasă care survolează Libanul. Înregistrarea a stârnit de atunci speculații cu privire la posibila apariție a RA-01, o dronă stealth israeliană dezvăluită recent prin intermediul unor documente clasificate americane divulgate pe internet.
Un număr mic de trupe nord-coreene se află acum în regiunea Kursk din Rusia, iar alte aproximativ 2.000 de trupe din estul Rusiei se apropie de granița cu Ucraina, a declarat marți Pentagonul. „Rămânem îngrijorați de faptul că Rusia intenționează să folosească acești soldați în luptă sau pentru a sprijini operațiunile de luptă împotriva forțelor ucrainene în Kursk”, a declarat generalul american Pat Ryder, secretarul de presă al Pentagonului.
Armata SUA ar trebui să înlocuiască tancurile sale „inutile” cu drone care funcționează cu inteligență artificială, a declarat fostul CEO al Google, Eric Schmidt, pe 30 octombrie, potrivit Bloomberg. Vorbind la conferința Future Investment Initiative din Arabia Saudită, Schmidt a declarat că războiul declansat de Rusia in Ucraina a arătat cum o „dronă de 5.000 de dolari poate distruge un tanc de 5 milioane de dolari”.
Ministerul rus al Apărării a anunțat că, pe 29.10.2024, în cadrul unui antrenament al Forțelor de Descurajare Strategică, au fost executate lansări practice de rachete balistice intercontinentale și rachete de croazieră, de pe Cosmodromul Plesețk, din Marea Barents și din Marea Okhoțk.
,,Planul de pace'' al lui Volodimir Zelenski este probabil destinat publicului intern - populației ucrainene - pentru a pregăti oamenii pentru posibile concesii teritoriale ca urmare a unor decizii luate pentru încheierea războiului, a relatat cotidianul The New York Times.
Planul Ucrainei pentru Victorie se referă inclusiv la descurajarea non-nucleară a Rusiei. Una dintre anexele secrete ar face referire chiar la furnizarea de rachete Tomahawk din partea Statelor Unite, armele urmând să fie dislocate pe teritoriul ucrainean.
Statele Unite nu vor impune noi limite privind utilizarea de către Ucraina a armelor americane dacă Coreea de Nord se alătură războiului din Rusia, a declarat Pentagonul luni, în timp ce NATO a declarat că unități militare nord-coreene au fost desfășurate în regiunea Kursk din Rusia. Desfășurarea trupelor nord-coreene alimentează îngrijorările Occidentului cu privire la posibilitatea extinderii conflictului care durează de 2 ani și jumătate în Ucraina, chiar dacă atenția se îndreaptă către Orientul Mijlociu. Aceasta ar putea indica modul în care Rusia speră să compenseze pierderile tot mai mari de pe câmpul de luptă și să continue să obțină câștiguri lente și constante în estul Ucrainei.
Evoluțiile recente din Ucraina ar putea determina SUA și Europa să implementeze măsuri de apărare aeriană care să sprijine Ucraina indirect, de pe teritoriul statelor vecine.
Aliații lui Trump susțin că Ucraina pierde războiul și că, prin urmare, eforturile de a ajunge la o soluție sunt justificate din punct de vedere moral.
Recent, SUA și-au exprimat interesul de a amplasa lansatoare de rachete în Japonia. Deși această mișcare este o măsură defensivă, menită să prevină acțiunile agresive ale Chinei, Beijingul și Moscova percep această desfășurare ca o amenințare și o escaladare a tensiunilor în regiune. Evident, presa de propagandă rusă încearcă să prezinte situația ca fiind o încercare din partea Washingtonului de a amplifica tensiunile din regiunea Asia-Pacific.
Ministrul rus de externe, Serghei Lavrov, a respins posibilitatea ca Turcia să cedeze Statelor Unite sistemul de apărare antiaeriană S-400 de producție rusească. El a precizat că acordul de achiziție din 2017 include un certificat de utilizator final care interzice Turciei să vândă sau să transfere sistemul către orice terță parte fără aprobarea Rusiei. Declarațiile lui Lavrov au venit ca răspuns la informațiile apărute în presă potrivit cărora Washingtonul a propus Turciei să renunțe la controlul sistemului S-400 pentru a-și restabili rolul în programul de avioane de luptă F-35.
Dacă războiul din Ucraina va continua în aceeași manieră, Kievul va fi învins în 2025, potrivit mai multor experți americani importanți. În același timp, aceștia spun că acest lucru nu trebuie să se întâmple și dau indicații cu privire la ceea ce trebuie făcut pentru a asigura victoria Ucrainei. Doug Livermore, vicepreședinte al Special Operations Association of America, comandant adjunct al Detașamentului de Operațiuni Speciale al Gărzii Naționale a Armatei din Carolina de Nord și fost consilier al subsecretarului american al apărării pentru informații și securitate, afirmă că, pentru a evita înfrângerea Kievului, Occidentul și guvernul ucrainean trebuie să își revizuiască abordarea față de acest război.
Africa prezintă o provocare complexă chiar și pentru o mare putere economică cum este China. Instabilitatea politică cronicizată, caracterizată de lupte locale, lovituri de stat și tulburări civile, generează provocări care împiedică încercarea de implicare pașnică a Chinei și o pot determina să desfășoare forțe militare și de securitate pentru a-și proteja investițiile în Africa. Fără acea stabilitate oferită de capitalismul de piață, democrație și ordine bazată pe reguli, China se confruntă practic cu o alegere între eșec sau neocolonialism.
Ucraina îndeplinește în mod categoric unul dintre punctele „planului de victorie” - mutarea războiului de pe teritoriul său - și, fără a primi permisiunea SUA pentru atacuri cu rază lungă de acțiune asupra țintelor din Rusia, le lovește cu propriile drone. Acest lucru, potrivit analiștilor, ar putea schimba cursul războiului. Analiștii care au vorbit cu The Wall Street Journal sugerează că ar putea, de asemenea, „să-l forțeze pe președintele rus Vladimir Putin să negocieze o pace acceptabilă”.
Președintele rus Vladimir Putin a făcut o declarație care sugerează că „oboseala cu Ucraina” resimtita în Occident încurajează Rusia să își continue invazia la scară largă, au scris analiștii de la Institutul pentru Studiul Războiului (ISW), cu sediul la Washington, într-o analiză.
Israelul a declarat sâmbătă că a lovit ținte militare din interiorul Iranului ca răspuns la atacurile iraniene anterioare, sporind din nou temerile că o confruntare de lungă durată dintre cele două armate puternice ar putea escalada într-un război regional total care ar atrage Statele Unite. Armata israeliană a declarat că a vizat facilitaţi militare iraniene unde sunt fabricate rachete și sisteme de apărare aeriană, dar a evitat infrastructura energetică critică, precum câmpurile petrolifere și instalațiile nucleare.
Ministerul lituanian al Apărării a confirmat că, începând de anul viitor, trei state membre NATO își vor trimite sistemele de apărare aeriană în Lituania ca parte a unei desfășurări prin rotație. Detaliile, comunicate de ministrul apărării Laurynas Kasciunas la radio Ziniu Radijas, indică faptul că aceste rotații ale unor sisteme de apărare urmăresc să asigure o prezență aproape continuă a capacităților de apărare aeriană ale NATO în statele baltice.
Ucrainenii nu-și fac iluzii că rușii nu vor ajunge la Pokrovsk și au amenajat orașul pentru a rezista cât mai mult posibil în fața atacurilor rusești. Zonele amenințate, aflate la est și sud de oraș, au fost sigilate. Dar oare cât vor rezista artileriei rusești care nivelează efectiv localități întregi, inclusiv orășele mai mici?
Chinei nu îi va plăcea și va fi „iritată” de implicarea militarilor nord-coreeni în războiul purtat de Rusia împotriva Ucrainei. Jurnaliștii americani de la o serie de publicații au analizat previziunile mai multor analiști şi experţi militari.
Pentagonul și agențiile americane de informații au noi ordine de acțiune - să adopte și să implementeze mai rapid inteligența artificială ca o chestiune de securitate națională. Președintele american Joe Biden a semnat joi o directivă, parte a unui nou memorandum privind securitatea națională. Scopul este de a se asigura că Statele Unite rămân un lider în tehnologia inteligenței artificiale, încercând în același timp să împiedice țara să devină victima instrumentelor de inteligență artificială utilizate de adversari precum China.
Premierul Marcel Ciolacu a declarat, vineri, că România "nu va fi atrasă în niciun război", iar pacea, stabilitatea şi securitatea ţării sunt garantate prin Parteneriatul strategic cu SUA şi apartenenţa la NATO. Ciolacu, care a participat la ceremonia desfăşurată la Mormântul Ostaşului Necunoscut din Parcul Carol I, cu prilejul Zilei Armatei Române, a subliniat că, în contextul actual, trebuie accelerat ritmul de modernizare a Armatei, prin dotarea cu sisteme de armament de ultimă generaţie.
Hanwha Aerospace România și-a luat angajamentul să sprijine modernizarea Fortelor Armate ale României și să contribuie la întărirea flancului estic al NATO, ca răspuns la provocările și amenințările de securitate generate de războiul din Ucraina. Hanwha a prezentat planurile pentru construirea unei facilități ultramoderne în România, care va include producție, cercetare, testare, instruire și servicii MRO pentru obuziere K9 Tunetul. Partenerii coreenii și-au reiterat intenția de a livra totodată Armatei României și mașini de luptă Redback.
Ambasadorul Ucrainei în Marea Britanie, generalul Valeri Zalujnîi, le-a spus soldaților ucraineni care se antrenează în Marea Britanie că războiul purtat de Rusia împotriva Ucrainei devine din ce în ce mai brutal și i-a îndemnat să aibă grijă de ei și să nu uite ce apără.
Președintele Ucrainei avertizează asupra pericolului de a pierde războiul dacă SUA reduc substanțial sprijinul militar. Remarca a fost făcută de Zelenski, într-un interviu acordat Fox News în contextul trecerii a 1.000 de zile de război și a câștigării de Donald Trump a alegerilor prezidențiale din Statele Unite ale Americii.
Avioanele daneze F-16 au început să ajungă în Ucraina, Royal Danish Air Force livrând primul lot de șase avioane de luptă avansate. Acest lucru a fost confirmat de prim-ministrul danez Mette Frederiksen în timpul unei conferințe de presă comune cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski. Frederiksen a dezvăluit, de asemenea, că alte 13 F-16 urmează să fie livrate în viitorul apropiat, subliniind angajamentul continuu al Danemarcei de a consolida capacitățile de apărare aeriană ale Ucrainei în contextul conflictului în curs.
Ministrul de externe al Estoniei a declarat că liderii din Europa ar trebui să se pregătească să trimită trupe în Ucraina pentru a susține un posibil acord de pace între Ucraina și Rusia, o inițiativă probabilă a președintelui ales al SUA, Donald Trump. Într-un interviu acordat Financial Times, ministrul estonian de externe, Margus Tsahkna, a declarat că trupele din Europa după război ar trebui să descurajeze o nouă agresiune rusă dacă Ucraina nu reușește să adere la NATO.
Comentând publicarea noii doctrine nucleare revizuite a Rusiei, Pentagonul a declarat că nu a fost surprins de decizia Moscovei, dar nu a văzut niciun semn că Rusia se pregătește să utilizeze arme nucleare în Ucraina. Acest lucru a fost anunțat de purtătorul de cuvânt adjunct al Pentagonului, Sabrina Singh, în cadrul unui briefing organizat marți, 19 noiembrie.
Potrivit agenției de presă Reuters, Ambasada Statelor Unite de la Kiev a primit miercuri, 20 noiembrie, informații despre un posibil atac aerian masiv al trupelor ruse asupra capitalei ucrainene. După cum susține și agenția slovacă TASR, care a preluat informația de la Reuters, din acest motiv, ambasada americană va fi închisă.
E.S. Adrian Zuckerman, fost ambasador al Statelor Unite în România (2019-2021), semnează de la Mar a Lago un editorial înainte de alegerile prezidențiale din România.
Filiala din Germania a companiei MBDA a inițiat extinderea facilităților sale de producție din Schrobenhausen, Bavaria, printr-o ceremonie de inaugurare la care au participat personalități importante, inclusiv ministrul german al apărării, Boris Pistorius și directorul general al MBDA Germania, Thomas Gottschild. Această investiție strategică vizează îmbunătățirea capacităților de producție pentru sisteme-cheie de apărare, inclusiv rachete Patriot PAC-2 GEM-T, mine antitanc PARM și rachete antitanc Enforcer.
Presa rusă a semnalat, pe 20.11.2024, că în Ucraina se discută despre reducerea numărului de lovituri asupra porturilor și navelor de luptă rusești din zona Mării Negre, inclusiv din Peninsula Crimeea. Experți militari ucraineni recunosc că numărul atacurilor a scăzut într-adevăr în mod semnificativ, dar spun că există motive obiective pentru acest lucru.
Comisia Europeană a aprobat achiziționarea în comun a sistemelor avansate de rachete de apărare aeriană IRIS-T SLM în cadrul „Inițiativei comune de apărare împotriva rachetelor aeriene în Europa” (JAMIE). Această decizie importantă, prezentată la 14 noiembrie 2024, vizează consolidarea capacităților de apărare aeriană a șase state membre ale Uniunii Europene - Germania, Slovenia, Bulgaria, Austria, Estonia și Letonia - ca răspuns la posibilele amenințări venite din partea Rusiei.
Excelența Sa Prokopchuk, Ambasadorul Extraordinar și Plenipotențiar al Ucrainei în România, la împlinirea a 1.000 de zile de la invazia brutală, neprovocată și pe scară largă a ocupantului rus asupra țării noastre vecine, a semnat pentru DefenseRomania un editorial în care rememorează rezistența eroică a Armatei ucrainene și a poporului ucrainean în fața unui adversar atât de puternic. Șeful misiunii diplomatice a Ucrainei în București mulțumește României pentru sprijinul umanitar, militar și politic pe care țara noastră l-a acordat imediat după invazie și readuce aminte că Ucraina azi e în fața unui război de supraviețuire în care Rusia apelează la teroare, violuri, genocid, execuții și deportări ale populației civile. Redăm integral textul.
În această vară, Statele Unite au aprobat un acord ce prevede vânzarea a 96 de elicoptere de atac Apache Poloniei. Un contract uriaș, în valoare de 12 miliarde de dolari,care va îmbunătăţi capacitatea Poloniei de a face faţă ameninţărilor de la graniță.
H.E. Adrian Zuckerman, former United States Ambassador to Romania (2019–2021), has authored an editorial from Mar-a-Lago ahead of Romania's presidential elections.
Grecia a anunțat joi restructurarea forțelor armate în contextul unui plan care se concentrează pe utilizarea de drone și pe îmbunătățirea capacităților de a face față războaielor cibernetice pe baza lecțiilor învățate din războiul din Ucraina.
Sprijinul Phenianului pentru Rusia ar putea depăși de câteva ori numărul de militari nord-coreeni dislocați acum la granița cu Ucraina.
Deteriorarea a două cabluri submarine de telecomunicații cu fibră optică din Marea Baltică trebuie considerată rezultatul unui sabotaj, a declarat marți ministrul german al apărării, Boris Pistorius.
Că Amiral Kuznețov, singurul portavion al Rusiei, întâmpină o serie de probleme majore, nu e niciun secret. Mentenanța portavionului ar fi trebuit finalizată de mult timp iar soarta navei e sub semnul întrebării. Dar portavionul rus mai are o navă „soră de suferință”.
Trupele israeliene care avansează în sudul Libanului găsesc stocuri mari de arme rusești în depozite și poziții teroriste Hezbollah.
Potrivit unui raport al Bloomberg, cei mai mari 15 membri europeni ai NATO vor fi obligații să treacă la investiții militare masive. Practic, statele europene vor fi nevoite să adopte modelul Poloniei, dacă vor o armată care să poată ține piept Rusiei.
În noaptea de marți, 19 noiembrie, Forțele de Apărare ale Ucrainei au lovit pentru prima dată un obiect militar de pe teritoriul Rusiei, folosind rachete balistice ATACMS.
Pentagonul nu a confirmat rapoartele conform cărora Statele Unite ar fi permis Ucrainei să utilizeze ATACMS pentru a lovi în adâncimea teritoriului Federaţiei Ruse. Cu toate acestea, luni, purtătorul de cuvânt adjunct al Pentagonului, Sabrina Singh, a subliniat că există câteva minusuri cu care ATACMS vine la pachet. Oficialul de la Pentagon a adăugat că „diferite țări pot produce doar un număr limitat de astfel de rachete. Ele sunt extrem de scumpe”. De asemenea, Singh a subliniat că Statele Unite nu își vor reduce stocurile de rachete ATACMS „sub nivelul nevoilor” armatei.
Dezvoltarea armelor hipersonice începe să devină, tot mai mult, un efort multinațional pe fondul provocărilor tehnologice ridicate de explorarea unui domeniu relativ nou. Departamentul american al Apărării (DoD) a anunțat, luni, un nou parteneriat de testare hipersonică cu Australia și Regatul Unit, un acord axat pe îmbunătățirea facilităților și a schimbului de informații în cele trei țări, potrivit Defense News.
În 2019, Bulgaria a comandat primele opt noi avioane F-16V Block 70 din Statele Unite, care au costat 1,2 miliarde de dolari, inclusiv armamentul. Toate acestea urmează să fie livrate în 2025, iar primele două în martie-aprilie 2025. Dar, în ciuda celor cinci ani care au trecut, infrastructura terestră, piloții și tehnicienii nu sunt încă pregătiți să primească noile aeronave. Ministrul interimar al apărării din Bulgaria, Atanas Zapryanov, a mărturisit acest lucru într-un interviu acordat Euractiv.
Natalia Khrabarchuk, o fostă educatoare de grădiniță, face parte din grupul de voluntari care s-au alăturat Forțelor Armate de Voluntari din Ucraina. Un material video publicat pe reţele de socializare prezintă un moment remarcabil pe care mulți soldați profesioniști, indiferent de partea conflictului în care luptă, l-ar putea privi cu destul de multă invidie. În dimineața zilei de 17 noiembrie, în mijlocul celui mai recent atac efectuat de Rusia asupra Ucrainei, Natalia Khrabarchuk a reușit să intercepteze și să distrugă o rachetă de croazieră rusească folosind un sistem 9K38 Igla.
România alocă 2.5% din PIB, prag pe care ce-i drept nu l-a atins până în prezent. Situația e și mai grea când ne uităm la banii cheltuiți pentru înzestrarea Armatei României. Iar pentru că până la „Dumnezeu te mănâncă sfinții”, pe lângă problemele birocratice s-a adăugat problema alegerilor prezidențiale și parlamentare care par să blocheze ministerele de resort.
O dronă scoasă dintr-un bazin de apă de langa Kiev și lansată de forțele ruse a atras atenția analistilor militari ucraineni. Rapoartele susțin că această dronă este o momeală, care costă între 1.000 și 1.300 de dolari. După ce a fost recuperată, drona a fost dezasamblată și analizată de experți militari ucraineni.
Rapoartele conform cărora Statele Unite ar fi acordat Ucrainei permisiunea de a efectua atacuri în adâncimea teritoriului Federaţiei Ruse Rusia, utilizând sistemul de rachete cu rază lungă de acțiune ATACMS, au fost întâmpinate cu reacții diverse în Europa. Președintele polonez Andrzej Duda a salutat vestea și a declarat că decizia SUA ar putea fi un „moment decisiv” în contextul războiul purtat de Rusia împotriva Ucrainei.
Ministerul rus al Apărării a anunțat, pe 18.11.2024, că flota rusă va fi completată în curând cu o nouă navă de luptă Proiect 22800 din clasa Karakurt.
Pe 18 noiembrie, agresorii ruși au lansat un atac cu rachete asupra Odesei , lovind o clădire rezidențială în mijlocul zilei. Până la acest moment, cel puțin 10 persoane au murit.
India a realizat un pas tehnologic semnificativ prin testarea primei sale rachete hipersonice cu rază lungă de acțiune, alăturându-se grupului restrâns de țări care posedă această tehnologie militară avansată.
Într-un mesaj postat pe rețeaua de socializare Telegram, președintele Dumei de Stat din Federația Rusă, Viaceslav Volodin, a declarat, pe 18.11.2024, că decizia președintelui american, Joe Biden, de a permite atacuri cu rachete în adâncimea teritoriului Rusiei nu va schimba situația de pe câmpul de luptă, dar va agrava soarta Ucrainei și viitorul său.
