Vizita asistenutului Secretarului de Stat, Wess Mitchell, în București, eveniment important pentru recalibrarea relațiilor între Statele Unite și România, a reprezentat și o ocazie de declarare a intereselor strategice americane în Balcanii de Vest. Cu referință strictă la rolul României în această zonă, adjunctul Secretarului de Stat, Mitchell a confirmat ceea ce acum 100 de ani marii Brătieni construiseră deja: România, ca element fundamental, garant al securității Balcanilor de Vest.
Alături de Carol I, marii Brătieni construiseră teoria zonal politică a României ca fiind ”soacra Balcanilor”. În doar 20 de ani, reginele sau regii micilor regate balcanice erau ori de origine română, ori proveneau din Familia Regală a României.
Aflată pe țărmurile Mării Adriatice, Balcanii de Vest au avut întotdeauna o importanță strategică pentru Europa, în special pentru Italia, Franța și Germania. Reprezentând un mixt volatil, religii, etnicități, înconjurați de foarte puternici aliați sau dușmani, ancorați într-un Imperiu Otoman care a dorit distrugerea identității lor, Balcanii de Vest, în jurul războiului iugoslav, acum în jur de 20 de ani, numărau aproape 21 de milioane de locuitori, cam cât numără România singură. Din acest motiv, repoziționarea Statelor Unite în ceea ce privește Balcanii de Vest se face prin România. România cu puterea sa economică, practic triplă de totalul puterilor economice din Balcanii de Vest și cu o populație egală, poate reprezenta și reprezintă, în spațiul atât cultural cât și istoric, dar în special în spațiul securității și intereselor militare, celebra sintagmă ”soacra Balcanilor”.
UE, greșeală fundamentală
Greșeala fundamentală pe care europenii au făcut-o, și în special Uniunea Europeană, a fost să blocheze, să întârzie, nepermis de mult, integrarea statelor formate după explozia Iugoslaviei în Uniunea Europeană. Rezultatul acestei tranziții incomplete de la spațiul comunist-naționalist al Serbiei dominante în Iugoslavia la spațiul democratic social-capitalist al Uniunii Europene, este ceea ce vedem astăzi, reprezentat de state care nu au organizare națională, de către eșec după eșec al dezvoltării economice, și de către creștere fundamentală în Serbia, în Macedonia și în jurul statului albanez a influenței ruse.
Acestea fiind spuse, declarațiile americane de la București reprezintă practic un element fundamental de întoarcere a Statelor Unite în zonă. Cum SUA nu pot în acest moment să se întoarcă în Serbia, având în vedere că rana provocată de bombardamentele americane nu s-a închis încă, România este punctul de plecare spre o renegociere și rescriere a actului de Dayton, act care a încheiat deceniul de războaie iugoslave. Neîndeplinirea pactului de la Dayton și mai ales teoria europeană, ”fără război, dar fără integrare”, teorie politică care a stat la baza acțiunilor Uniunii Europene din ultimele decenii, au lăsat Balcanii de Vest într-o zonă de volatilitate regională care a continuat pentru generații și a devenit în ultimii 2-3 ani, datorită presiunii germane enorme și a neînțelegerii politicii italiene din zonă de către UE o bombă stând să explodeze.
Ce se întâmplă în acest moment? Germania cancelarului Merkel a înțeles că într-un spațiu de numai un an de zile, deteriorarea gravă din Kosovo, deteriorarea gravă din Bosnia Herțegovina precum și instabilitatea Macedoniei au creat o breșă foarte bine exploatată de către Rusia și interesele acesteia. Mai mult decât atât, deși așa-numitul proces de la Berlin, proces început în 2014 între Uniunea Europeană și Balcanii de Vest, exemplificat prin întâlniri succesive între cancelarul Merkel și liderii țărilor din Balcanii de Vest, deși acest proces a avut ca obiectiv principal integrarea acestora în Uniunea Europeană, din nefericire, astăzi, vedem că acest lucru nu s-a întâmplat iar prognozele cele mai fericite vorbesc de o integrare în jurul anilor 2024. Aceasta este motivația pentru care Serbia acum 3-4 ani a decis să nu mai aștepte. Printr-o mișcare profundă politică și printr-o decizie strategică a rămas în siajul Moscovei, acceptând investițiile chineze în țară, investiții care au reconstruit baza industrială a acestei țări.
Totodată, trebuie înțeles faptul că Albania având în acest moment în pachetul său european responsabilitatea nu numai morală ci și istorică a ruperii Kosovo de Serbia a devenit o țară extrem de ostilă mișcărilor rusești în regiune, dar totodată incapabilă să construiască și să refacă relațiile sale cu Macedonia, cu Bosnia Herțegovina, cu Serbia precum și cu țările din exteriorul Balcanilor de Vest, respectiv Ungaria și România.
Înțelegerile se prăbușesc
Înțelegerile europene, și în special ultima înțelegere la care toți participanții de la Trieste în 2017 au reafirmat integrarea europeană, au început să se prăbușească ca urmare a presiunii extraordinare economice chineze și a politicilor și strategiilor diplomatice rusești. În acest sens putem observa nu numai o creștere a rolului Rusiei în Balcani, dar putem observa că acest rol este dublat de către presiunea chineză. O strategie câștigătoare în Serbia și care pune o presiune enormă pe interesele atât germane cât și italiene în Balcanii de Vest.
Cheia strategiei rusești în Balcanii de Vest o reprezintă Serbia. Pentru Germania cheia integrării pentru Balcanii de Vest o reprezenta Kosovo. Eșecul german din Kosovo, instabilitatea din Kosovo, un stat care are trei premieri în același timp, trei președinți de republică, trei parlamente, totul este triplat în acea structură statală de câteva sute de mii de oameni și cu un teritoriu egal cu două județe din România, a reprezentat de fapt lovitura pe care Statele Unite au încasat-o în arhitectura de securitate pe care o prognozaseră prin înțelegerile de la Dayton.
Confortând Moscova cu banii chinezilor, Serbia și-a putut menține linia dură anti-kosovară din Constituția sa, care spune foarte clar că nu va recunoaște niciodată independența acestei provincii, Germania replicând greșit că Serbia nu va intra niciodată în UE dacă nu recunoaște această provincie. Ca atare, din punct de vedere strategic, Serbia nu a mai avut unde să se adreseze și a reînnodat relația sa fundamentală, atât religioasă cât și culturală și în special politică cu Rusia.
Strategia SUA
Odată cu alegerea președintelui Donald Trump la cârma Statelor Unite, Uniunea Europeană a înțeles că dacă nu reușește o revitalizare a dialogului pe Balcanii de Vest, excluzând de data aceasta Ungaria și România, elementele pe care le putem defini astăzi de coordonare oricărei campanii și stabilizare de succes, înțelegând că Serbia nu poate accepta, a realizat că se află într-un deficit de argumente în fața SUA. Iată că la 20 de ani de la Dayton, practic Uniunea Europeană și Statele Europeană se află în același punct ca atunci. Istoria s-a întors. O Serbie pro-rusă pe banii chinezi și cu minci stătulețe, cu excepția Albaniei care e ce mai stabilă, incapabile să își subvenționeze dezvoltarea economică și să se sprijine unele pe altele atât în fața colosului european cât și în fața intereselor strategice de lungă durată ale Statelor Unite ale Americii.
De aceea atunci când vorbim de tensiuni etnice, de cel mai important conflict din zona vest-balcanică, cel dintre sârbi și albanezi, care sunt de altfel și cele mai largi națiuni din regiune, atunci când vorbim de conflictele religioase, în special de tensiunea care crește din ce în ce mai mult între musulmani și creștinii ortodocși, dar nu numai aceștia sunt acolo, sunt și alte minorități religioase importante precum evrei sau catolici, atunci când vorbim de toate acestea, realizăm că noul demers american își are rădăcina în elementul stabilizator care este România, într-o reflecție politică asupra Macedoniei și bineînțeles într-o încercare de a opri masiva influență rusă din Serbia în celelalte state precum Bosnia Herțegovina, Kosovo etc.
Această strategie americană vine să completeze rolul pivotal de securitate al României să zona vest-balcanică. Resursele pe care România în ultimii 20 de ani le-a pus în dezvoltarea unor relații pe teatrele, atunci de război, astăzi de pace, în diversele țări în Balcanii de Vest, oferă posibilitatea acesteia de a dialoga și de a asigura suportul logistic și de resurse umane intereselor americane în zonă.
România, actor principal
Din punct de vedere însă economic, America trebuie să subvenționeze această strategie. Subvențiile pentru astfel de strategii sunt mult mai costisitoare iar ele trebuie să devină și eficiente. Iar într-o zonă în care corupția este absolut cultură națională, într-o zonă în care distrugerile provocate de către războaiele iugoslave nu s-au resorbit nici astăzi, subvenționarea unei politici directe americane în Balcanii de Vest ar fi fost o pierdere de timp și de bani. Astfel România a devenit pivot de securitate și practic un element important în asigurarea eficienței investițiilor americane în zonă și în asigurarea subvenționării relației de securitate americane cu Balcanii de Vest.
Integrarea regională propusă de Uniunea Europeană în baza teoriei politologice, așa cum am mai spus-o, ”fără război, dar fără integrare”, nu se poate susține decât dacă avem Macedonia stabilă, iar guvernul premierului Zaev asta încearcă, fie și prin rezolvarea diferendului cu Grecia, rezolvarea diferendului numelui acelei țări, precum și înțelegerea mini-regională între Albania și Grecia în zona Mării Ionice.
Această integrare europeană însă va fi blocată de către prezența masivă a Chinei care se va folosi de suportul influenței rusești istorice în zonă și de un anti-otomanism fervent ale principalelor două națiuni din Balcanii de Vest, sârbii și albanezii.
Deși Germania a propus crearea unui Benelux balcanic, un alt principiu din punct de vedere financiar neeficient, iar din punct de vedere politic imposibil, deși Italia a încercat disperată să își reînnoiască relațiile pe Adriatică cu Albania, deși Rusia liniștită din punct de vedere al soluției sârbe a încercat și încearcă și azi destabilizarea Bosniei Herțegovina și Kosovo, deși toate acestea se întâmplă într-un ritm rapid, Statele Unite au înțeles pericolul în care Balcanii de Vest se află și astăzi se reîntorc.
Notă: Intertitlurile aparțin redacției
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
Comandantul șef al Forțelor Armate ale Ucrainei, generalul-colonel Oleksandr Sîrski a anunțat în dimineața de sâmbătă că situația a devenit extrem de dificilă în partea centrală a frontului.
România a sărbătorit recent 20 de ani de la integrarea istorică în cea mai puternică alianță militară defensivă din istorie - NATO. O integrare care a avut loc în urma unei adevărate bătălii diplomatice și politice pentru a atinge acest deziderat.
DefenseRomania vă invită să urmăriți vineri, 5 aprilie 2024, începând cu ora 11.00, o nouă ediție a emisiunii Obiectiv EuroAtlantic.
Excelența Sa Adrian Zuckerman, fost ambasador al SUA în România, semnează un editorial pentru DefenseRomania în contextul alegerii viitorului secretar general al NATO, între președintele român Klaus Iohannis și premierul olandez Mark Rutte.
DefenseRomania va difuza o ediție specială a podcastului Obiectiv EuroAtlantic în care invitat va fi Excelența Sa Victor Micula, Ambasadorul Extraordinar și Plenipotențiar al României la Kiev.
Relaţiile cu Rusia sunt la cel mai jos nivel din istoria Republicii Moldova şi atât timp cât barbaria continuă în Ucraina, nu există premise de îmbunătăţire a acestor relaţii, a declarat ministrul de externe moldovean, Mihai Popşoi, care este şi vicepremier, într-o emisiune la postul public de televiziune TRM, informează marţi portalul IPN.
Coreea de Nord a lansat marţi o rachetă balistică cu rază intermediară de acţiune, a anunţat armata sud-coreeană, relatează Agerpres.
În timpul vizitei sale în China, ministrul francez de externe Stéphane Sejourne a declarat că războiul Rusiei împotriva Ucrainei a fost unul dintre subiectele discuțiilor cu omologul său chinez la Beijing. Vizita oficialului francez este văzută ca parte a pregătirilor pentru preconizata vizită de stat a președintelui chinez Xi Jinping în Franța în luna mai, după ce președintele francez Emmanuel Macron a vizitat China în aprilie 2023.
Forțele Armate Ucrainene ar putea fi nevoite în curând să se retragă și mai mult dacă ajutorul militar american va continua să întârzie, a declarat președintele Volodimir Zelenski, în timp ce a cerut Washingtonului să furnizeze mai multe rachete cu rază lungă de acțiune pentru că militarii ucraineni să poată lovi aerodromurile ruseşti din Peninsula Crimeea. Într-un interviu acordat Washington Post, Zelenski a declarat că armata ucraineană nu a putut să planifice operațiuni de contraofensivă, deoarece nu știe dacă va avea armele necesare pentru a le pune în practică.
Recent, președintele francez Emmanuel Macron a declarat că Parisul nu exclude să-și trimită trupele în Ucraina. Această idee a fost parțial susținută de alte țări europene. Senatorul francez Cedric Perrin a adăugat că decizia de a trimite trupe ar trebui luată în consultare cu țările NATO.
Având în vedere că toate țările nordice fac acum parte din NATO, statele trebuie să găsească o modalitate de a adapta și de a integra măsurile și inițiativele de securitate naționale și regionale cu cerințele alianței, ceea ce ar putea necesita modificări ale structurilor de comandă existente, au declarat oficialii. În martie 2023, comandanții forțelor aeriene suedeze, norvegiene, finlandeze și daneze au semnat o declarație care prevedea crearea unei forțe aeriene nordice comune pentru a proteja spațiile aeriene pe care le au în comun.
Pe fondul atacurilor rusești asupra sistemului energetic ucrainean, Casa Albă a cerut din nou Camerei Reprezentanților a SUA să aprobe acordarea de asistență Ucrainei, care ar urma să ofere Kievului noi sisteme de apărare antiaeriană, a precizat Adrienne Watson, purtător de cuvânt al Consiliului Național de Securitate al Casei Albe, conform European Pravda.
Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a precizat că rachetele ATACMS cu rază lungă de acțiune vor ajuta Ucraina să lovească bazele aeriene din Crimeea, ocupată temporar, de unde Rusia lansează rachete ghidate cu precizie. Zelenski a făcut aceste precizări într-un interviu acordat editorialistului David Ignatius de la Washington Post.
În timp ce România alocă 2.5% din PIB doar pe hârtie, Polonia sau balticii nu își mai fac iluzii; știu că dacă vor să reziste unui atac rusesc (hibrid și/sau convențional) trebuie să investească mai mult în creșterea capacităților de apărare.
Europenii au tot mai puțină încredere în capacitatea Ucrainei de a-și recâștiga teritoriile, dar mulți dintre ei cred că Rusia a atacat Ucraina pe nedrept și că ucrainenii ar trebui să fie sprijiniți din punct de vedere militar și uman. Aceasta este concluzia experților care au analizat opinia publică din principalele țări europene înainte de alegerile pentru Parlamentul European din iunie.
Astăzi, se împlinesc 20 de ani de când România a depus oficial instrumentele de aderare la Organizaţia Tratatului Atlanticului de Nord, act istoric prin care țara noastră s-a integrat în familia euro-atlantică şi a evoluat împreună cu celelalte state membre ale NATO. Sunt 20 de ani în care România a primit cele mai solide garanții de securitate, datorită apartenenței la cea mai puternică alianță politico-militară din lume, şi a devenit mai puternică şi mai vizibilă în plan euro-atlantic.
Forțele Armate Ucrainene lucrează la pregătirea liniilor fortificate pentru a rezista ofensivei rusești, dar probabil că lucrările nu avansează suficient de repede. Acestea sunt concluziile publicațiilor Politico și Financial Times.
Cancelarul german Olaf Scholz a insistat asupra faptului că decizia sa de a nu furniza Ucrainei rachete de croazieră Taurus a fost menită să prevină o confruntare directă între Rusia și NATO. Scholz a declarat într-un interviu pentru Märkische Allgemeine că, în calitate de șef al guvernului, poartă responsabilitatea pentru chestiuni ce ţin de ''război și pace'', în special când vine vorba de securitatea în Europa.
Pentru cine a avut urechi să audă Rusia și-a anunțat luna aceasta obiectivele principale în războiul de agresiune pe care l-a declanșat împotriva Ucrainei.
Declarațiile președintelui francez Emmanuel Macron privind posibilitatea trimiterii de trupe în Ucraina au provocat furia oficialilor americani, relatează Bloomberg, citând oficiali care au cunoștință despre discuțiile dintre aliații NATO. Potrivit surselor, aliații se tem că trimiterea de trupe străine în Ucraina "ar putea provoca o ciocnire cu Moscova".
Autoritatea Oficială de Statistică Turcă, TUIK, a dezvăluit că exporturile continue din Turcia către Israel includ explozibili, muniții și arme, de la începutul acestui an, în ciuda cererilor larg răspândite de a întrerupe comerțul cu Tel Avivul pe fondul agresiunii în curs împotriva Fâșiei Gaza.
Mai multe țări membre NATO informează cu privire la nivelul de pregătire pentru un eventual conflict cu Rusia, care de mai bine de 10 ani întreprinde acțiuni agresive împotriva Ucrainei și exprimă în mod constant teze propagandistice despre o confruntare cu alianța transatlantică.
Președintele Lituaniei, Gitanas Nausėda, simte că există un acord tot mai mare între liderii europeni cu privire la faptul că Rusia trebuie să fie învinsă în Ucraina. "Cred că se lărgește înțelegerea că trebuie să învingem Rusia, pentru că altfel va exista o continuare a acestei povești tragice", a declarat Nausėda pentru POLITICO, vorbind după summitul de săptămâna trecută în care s-a discutat despre războiul din Ucraina.
Gruparea teroristă „Stat Islamic” a publicat în cursul nopții un videoclip cu atacul asupra sălii de concerte de la Crocus City Hall din Krasnogorsk, pe care l-a publicat pe canalul de Telegram al agenției de presă Amaq apropiată de grupării, și pe care media îl consideră prea dur pentru a fi popularizat.
Modernizarea istorică a Bazei 57 Aeriene Mihail Kogălniceanu coincide într-o oarecare măsură cu achiziția de avioane de generația a 5-a, F-35 Lightning II.
Tot mai mulți oficiali ai NATO și oficiali militari ai statelor membre în cea mai puternică alianță militară din istorie transmit atenționări că în cazul în care Federația Rusă va avea câștig de cauză în Ucraina, Armata rusă ar putea intra pe un culoar de coliziune cu NATO în următorii ani.
Boris Elțîn e un personaj istoric mult mai complex decât ni-l imaginăm și nu trebuie subestimat, consideră analistul Ștefan Popescu. Elţin a fost preşedinte al Rusiei până la 31 decembrie 1999. El fusese reales în iulie 1996. În 1999 i-a predat puterea pe atunci tânărului Vladimir Putin, o decizie care azi ne arată că Elțîn nu a avut mână bună.
Tot mai multe voci la nivel oficial vorbesc cu îngrijorare de faptul că Rusia se pregătește în viitorul apropiat de un război de mare intensitate cu NATO.
Anunțul privind modernizarea bazei militare românești de la Mihail Kogălniceanu din județul Constanța a produs deranj mare în Rusia.
Atacurile asupra rafinăriilor de petrol rusești au un impact semnificativ asupra capacității Rusiei de a purta actualul război. Generalul Ben Hodges, comandantul forțelor americane din Europa în perioada 2014-17, a declarat acest lucru în cadrul celui de-al 16-lea Forum anual de securitate de la Kiev.
Suedia confirmă că va trimite Letonia un batalion mecanizat de dimensiuni reduse.
Estonia va achiziționa echipamente militare neletale pentru Republica Moldova pentru aproximativ 40 de milioane de euro pe an. Estonia a semnat deja primul contract cu compania cehă de arme ERA.
NATO a organizat, zilele trecute, un exerciţiu de dislocare rapidă a trupelor.
După cum reiese dintr-o serie de imagini care circulă pe rețelele de socializare rusești, trupele ruse ar fi reușit să evacueze și să captureze un vehicul blindat american, M1150 Assault Breacher Vehicle (ABV), de pe frontul din Ucraina. Acest vehicul a fost pierdut de Brigadă 47 Mecanizată a Forțelor Armate ucrainene la sfârșitul lunii februarie 2024. Aceste imagini au fost distribuite și răspândite intens pe rețelele de socializare rusești începând cu 25 aprilie 2024, marcând prima captură atestată a unui vehicul american M1150.
Militarii ucraineni din cadrul unei unităţi a Forțelor pentru Operații Speciale au efectuat un atac cu rachete împotriva unui sistem rusesc de apărare antiaeriană Buk-M1, a precizat serviciul de presă al Forțelor Armate ale Ucrainei.
În timpul primei sale vizite în Germania, prim-ministrul britanic Rishi Sunak a subliniat necesitatea ca Europa să continue să sprijine ferm Ucraina. ,,Suntem uniți [cu Germania] prin faptul că dorim să sprijinim Ucraina atât timp cât va fi nevoie", a declarat Rishi Sunak, subliniind că agresiunea militară rusă "să se încheie cu un eșec".
Pentru prima dată, au fost prezentate imagini de la lansarea rachetei balistice CTM-290 pe care Polonia vrea să o achiziţioneze de la Coreea de Sud. Racheta a fost lansată din sistemul Homar-K în prezența reprezentanților guvernului polonez. Raza de zbor a rachetei și caracteristicile focosului sunt apropiate de cele ale rachetei americane ATACMS.
Rusia a respins miercuri seara o rezoluție a Consiliului de Securitate al ONU prin care le cere țărilor să prevină o cursă a înarmărilor în spațiu.
Este posibil ca întârzierea de luni de zile a ajutorului militar american pentru Ucraina să fi dat timp forțelor rusești să atenueze eficienta viitoarelor atacuri cu rachete cu rază lungă de acțiune de tip ATACMS, se precizează într-un raport publicat pe 24 aprilie de Institutul pentru Studiul Războiului (ISW). Evaluarea a fost făcută la scurt timp după ce s-a relatat că SUA au început să furnizeze în secret aceste rachete Ucrainei, începând cu luna martie. Statele Unite au livrat pentru prima dată Ucrainei modele mai vechi de rachete ATACMS cu rază medie de acțiune, în toamna anului trecut, după luni de discuţii. Versiunile mai vechi au o rază de acțiune de 165 de kilometri.
În timp ce trupele ucrainene așteaptă muniția promisă de Statele Unite, armata rusă își continuă înaintarea lentă pe teritoriul ucrainean, potrivit presei și analiştilor americani. CNN relatează că satul Ocheretine din regiunea Donețk rămâne în centrul atenției trupelor rusești. Canalul citează grupul ucrainean de monitorizare DeepState, care relatează că rușii avansează spre vest aproape zilnic.
Autoritățile ucrainene solicită tot mai intens Washingtonul să accepte producerea în comun de sisteme de apărare antiaeriană Patriot, care ar ajuta substanțial Ucraina să se apere de loviturile aeriene ruse, după cum a declarat ambasadorul ucrainean în SUA, Oksana Markarova, într-un interviu acordat pentru European Pravda pe 23 aprilie.
Comandamentul European al Forțelor Armate ale SUA a informat, pe 24.04.2024, că grupul de bombardiere strategice americane B-1B Lancer, care s-a aflat timp de o lună la Baza Aeriană Morón din Spania, a revenit în Statele Unite.
Așa cum era de așteptat, președintele Joe Biden a semnat imediat legea care oferă ajutor de 61 de miliarde de dolari Ucrainei.
Atacul ucrainean cu drone din noaptea de 24 aprilie a fost confirmat de Ministerul rus al Apărării, dar și de șefii regiunilor Smolensk și Lipetsk unde au fost lovite obiective.
SUA au trimis deja în secret rachete ATACMS cu rază lungă de acțiune în Ucraina, iar Ucraina a lovit Crimeea cu ele săptămâna trecută, relatează Reuters cu referire la un oficial american.
Investițiile chineze în Ungaria se ridică la 6 trilioane de forinți (15,3 miliarde de euro) și vin în principal sub forma construirii de noi fabrici de baterii pentru vehicule electrice, a declarat ministrul Afacerilor Externe și Comerțului, Peter Szijjarto, în timpul vizitei sale la Beijing.
Grecia ar putea furniza Ucrainei cel puțin un sistem de apărare aeriană Patriot, scrie site-ul grecesc Pronews, citând surse guvernamentale.
Iranul și Coreea de Nord sunt aliați de lungă durată care au cooperat cu privire la programele de arme încă din anii 80.
Un proiect militar important, aflat în faza experimentală, care are la bază un soft cu inteligență artificială (AI) dezvoltat de armata americană a avut rezultate mixte pe câmpurile de luptă din Ucraina, deoarece cei care se află în spatele acestuia se străduiesc să trimită date şi formaţiile culese de pe câmpul de luptă, cu metode de secol secolul 21 către militari care luptă în ''tranșee din secolul 19", a relatat New York Times (NYT) la 23 aprilie.
Ministrul rus al apărării, general de armată Serghei Șoigu, a declarat, pe 23.04.2024, că, până la sfârșitul acestui an, în dotarea Forțelor Aerocosmice vor fi introduse primele complexe de rachete antiaeriene de tip S-500 Prometheus.
Forțele ruse încearcă să profite de lipsa acută de muniție în rândul armatei ucrainene și intensifică campania de cucerire a Donbasului.
Surse politice și militare de la Tel Aviv au confirmat că demisia anunțată pentru luna august a comandantului Regiunii Centrale a Armatei Israeliene, generalul Yehuda Fox, constituie o lovitură majoră pentru instituția militară.
Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, care a cerut în mod constant și insistent aliaților să mărească finanțarea cheltuielilor militare, a reiterat că ajutorul acordat Ucrainei pentru a contracara agresiunea rusă este, de asemenea, o contribuție la securitatea comunității transatlantice însăși.
Rusia ar putea intensifica bombardamentele asupra Ucraina și nu este exclus să-şi aleagă alte ținte pentru viitoarele atacuri, iar cele mai vizate ar putea fi infrastructura de transport, logistica și depozitele militare, se precizează în cel mai recent raport al Institutului pentru Studiul Războiului (ISW).
Guvernul ucrainean alocă 8 miliarde grivne (UAH) de la bugetul de stat pentru construirea de fortificații în vederea apărării pozițiilor ucrainene. Această informaţie a fost anunțata de Denis Shmihal, prim-ministrul Ucrainei. Guvernul de la Kiev a reușit să aloce această sumă pentru construcția de fortificații prin redistribuirea cheltuielilor de la bugetul de stat la 23 aprilie 2024.
La 22 aprilie 2024, Agenția pentru achiziții militare din cadrul Ministerului ucrainean al Apărării a încheiat contracte pentru achiziționarea a 4.000 de drone chinezești, dintre care 3.000 de DJI Mavic 3E și 1.000 de sisteme aeriene fără pilot DJI Mavic 3T. Evaluate la 575,2 milioane de grivne ucrainene (aproximativ 14.478.456,98 dolari), aceste achiziții fac parte din obiectivul mai larg al Ucrainei de a achiziționa un total de 20.000 de drone DJI prin intermediul platformei Prozorro.
În ciuda solicitărilor anterioare venite din partea Ucrainei pentru mai multe avioane de atac, un înalt oficial al Pentagonului a declarat că ucrainenii nu sunt interesați de fostele aeronave A-10 Warthogs ale U.S. Air Force.
Potrivit site-ului Itamilradar.com, pe 23.04.2024, portavionul francez Charles de Gaulle (R91) a părăsit portul Toulon și a început executarea operațiunii Akila, menită să consolideze prezența navală franceză în Marea Mediterană.
Faptul că Pakistanul, țară fondatoare a Organizației Cooperării Islamice (OCI) și una dintre cele opt puteri nucleare recunoscute oficial nu are o poziție fermă față de ceea ce pro-palestinienii numesc “genocidul Israelului din Gaza”, ridică tot mai multe semne de întrebare.
Regimul sirian consideră că presiunea israeliană asupra Iranului și vizarea pozițiilor liderilor Gărzii Revoluționare și a pozițiilor Hezbollah este o oportunitate importantă de a scăpa de povara iraniană.
Comitetul de Investigații (CI) din Federația Rusă a anunțat că, în seara zilei de 23.04.2024, adjunctul ministrului rus al apărării, Timur Ivanov, a fost reținut, sub suspiciunea de luare de mită. În urmă cu numai câteva ore, acesta participase la o ședință a Colegiului Ministerului Apărării.
Senatul SUA are în vedere un pachet de patru proiecte de lege care a fost adoptat anterior de Camera Reprezentanților. Adoptarea proiectelor de legi va debloca furnizarea de ajutor militar către Ucraina , Israel și Taiwan în valoare de 90 de miliarde de dolari.
