Vizita asistenutului Secretarului de Stat, Wess Mitchell, în București, eveniment important pentru recalibrarea relațiilor între Statele Unite și România, a reprezentat și o ocazie de declarare a intereselor strategice americane în Balcanii de Vest. Cu referință strictă la rolul României în această zonă, adjunctul Secretarului de Stat, Mitchell a confirmat ceea ce acum 100 de ani marii Brătieni construiseră deja: România, ca element fundamental, garant al securității Balcanilor de Vest.
Alături de Carol I, marii Brătieni construiseră teoria zonal politică a României ca fiind ”soacra Balcanilor”. În doar 20 de ani, reginele sau regii micilor regate balcanice erau ori de origine română, ori proveneau din Familia Regală a României.
Aflată pe țărmurile Mării Adriatice, Balcanii de Vest au avut întotdeauna o importanță strategică pentru Europa, în special pentru Italia, Franța și Germania. Reprezentând un mixt volatil, religii, etnicități, înconjurați de foarte puternici aliați sau dușmani, ancorați într-un Imperiu Otoman care a dorit distrugerea identității lor, Balcanii de Vest, în jurul războiului iugoslav, acum în jur de 20 de ani, numărau aproape 21 de milioane de locuitori, cam cât numără România singură. Din acest motiv, repoziționarea Statelor Unite în ceea ce privește Balcanii de Vest se face prin România. România cu puterea sa economică, practic triplă de totalul puterilor economice din Balcanii de Vest și cu o populație egală, poate reprezenta și reprezintă, în spațiul atât cultural cât și istoric, dar în special în spațiul securității și intereselor militare, celebra sintagmă ”soacra Balcanilor”.
UE, greșeală fundamentală
Greșeala fundamentală pe care europenii au făcut-o, și în special Uniunea Europeană, a fost să blocheze, să întârzie, nepermis de mult, integrarea statelor formate după explozia Iugoslaviei în Uniunea Europeană. Rezultatul acestei tranziții incomplete de la spațiul comunist-naționalist al Serbiei dominante în Iugoslavia la spațiul democratic social-capitalist al Uniunii Europene, este ceea ce vedem astăzi, reprezentat de state care nu au organizare națională, de către eșec după eșec al dezvoltării economice, și de către creștere fundamentală în Serbia, în Macedonia și în jurul statului albanez a influenței ruse.
Acestea fiind spuse, declarațiile americane de la București reprezintă practic un element fundamental de întoarcere a Statelor Unite în zonă. Cum SUA nu pot în acest moment să se întoarcă în Serbia, având în vedere că rana provocată de bombardamentele americane nu s-a închis încă, România este punctul de plecare spre o renegociere și rescriere a actului de Dayton, act care a încheiat deceniul de războaie iugoslave. Neîndeplinirea pactului de la Dayton și mai ales teoria europeană, ”fără război, dar fără integrare”, teorie politică care a stat la baza acțiunilor Uniunii Europene din ultimele decenii, au lăsat Balcanii de Vest într-o zonă de volatilitate regională care a continuat pentru generații și a devenit în ultimii 2-3 ani, datorită presiunii germane enorme și a neînțelegerii politicii italiene din zonă de către UE o bombă stând să explodeze.
Ce se întâmplă în acest moment? Germania cancelarului Merkel a înțeles că într-un spațiu de numai un an de zile, deteriorarea gravă din Kosovo, deteriorarea gravă din Bosnia Herțegovina precum și instabilitatea Macedoniei au creat o breșă foarte bine exploatată de către Rusia și interesele acesteia. Mai mult decât atât, deși așa-numitul proces de la Berlin, proces început în 2014 între Uniunea Europeană și Balcanii de Vest, exemplificat prin întâlniri succesive între cancelarul Merkel și liderii țărilor din Balcanii de Vest, deși acest proces a avut ca obiectiv principal integrarea acestora în Uniunea Europeană, din nefericire, astăzi, vedem că acest lucru nu s-a întâmplat iar prognozele cele mai fericite vorbesc de o integrare în jurul anilor 2024. Aceasta este motivația pentru care Serbia acum 3-4 ani a decis să nu mai aștepte. Printr-o mișcare profundă politică și printr-o decizie strategică a rămas în siajul Moscovei, acceptând investițiile chineze în țară, investiții care au reconstruit baza industrială a acestei țări.
Totodată, trebuie înțeles faptul că Albania având în acest moment în pachetul său european responsabilitatea nu numai morală ci și istorică a ruperii Kosovo de Serbia a devenit o țară extrem de ostilă mișcărilor rusești în regiune, dar totodată incapabilă să construiască și să refacă relațiile sale cu Macedonia, cu Bosnia Herțegovina, cu Serbia precum și cu țările din exteriorul Balcanilor de Vest, respectiv Ungaria și România.
Înțelegerile se prăbușesc
Înțelegerile europene, și în special ultima înțelegere la care toți participanții de la Trieste în 2017 au reafirmat integrarea europeană, au început să se prăbușească ca urmare a presiunii extraordinare economice chineze și a politicilor și strategiilor diplomatice rusești. În acest sens putem observa nu numai o creștere a rolului Rusiei în Balcani, dar putem observa că acest rol este dublat de către presiunea chineză. O strategie câștigătoare în Serbia și care pune o presiune enormă pe interesele atât germane cât și italiene în Balcanii de Vest.
Cheia strategiei rusești în Balcanii de Vest o reprezintă Serbia. Pentru Germania cheia integrării pentru Balcanii de Vest o reprezenta Kosovo. Eșecul german din Kosovo, instabilitatea din Kosovo, un stat care are trei premieri în același timp, trei președinți de republică, trei parlamente, totul este triplat în acea structură statală de câteva sute de mii de oameni și cu un teritoriu egal cu două județe din România, a reprezentat de fapt lovitura pe care Statele Unite au încasat-o în arhitectura de securitate pe care o prognozaseră prin înțelegerile de la Dayton.
Confortând Moscova cu banii chinezilor, Serbia și-a putut menține linia dură anti-kosovară din Constituția sa, care spune foarte clar că nu va recunoaște niciodată independența acestei provincii, Germania replicând greșit că Serbia nu va intra niciodată în UE dacă nu recunoaște această provincie. Ca atare, din punct de vedere strategic, Serbia nu a mai avut unde să se adreseze și a reînnodat relația sa fundamentală, atât religioasă cât și culturală și în special politică cu Rusia.
Strategia SUA
Odată cu alegerea președintelui Donald Trump la cârma Statelor Unite, Uniunea Europeană a înțeles că dacă nu reușește o revitalizare a dialogului pe Balcanii de Vest, excluzând de data aceasta Ungaria și România, elementele pe care le putem defini astăzi de coordonare oricărei campanii și stabilizare de succes, înțelegând că Serbia nu poate accepta, a realizat că se află într-un deficit de argumente în fața SUA. Iată că la 20 de ani de la Dayton, practic Uniunea Europeană și Statele Europeană se află în același punct ca atunci. Istoria s-a întors. O Serbie pro-rusă pe banii chinezi și cu minci stătulețe, cu excepția Albaniei care e ce mai stabilă, incapabile să își subvenționeze dezvoltarea economică și să se sprijine unele pe altele atât în fața colosului european cât și în fața intereselor strategice de lungă durată ale Statelor Unite ale Americii.
De aceea atunci când vorbim de tensiuni etnice, de cel mai important conflict din zona vest-balcanică, cel dintre sârbi și albanezi, care sunt de altfel și cele mai largi națiuni din regiune, atunci când vorbim de conflictele religioase, în special de tensiunea care crește din ce în ce mai mult între musulmani și creștinii ortodocși, dar nu numai aceștia sunt acolo, sunt și alte minorități religioase importante precum evrei sau catolici, atunci când vorbim de toate acestea, realizăm că noul demers american își are rădăcina în elementul stabilizator care este România, într-o reflecție politică asupra Macedoniei și bineînțeles într-o încercare de a opri masiva influență rusă din Serbia în celelalte state precum Bosnia Herțegovina, Kosovo etc.
Această strategie americană vine să completeze rolul pivotal de securitate al României să zona vest-balcanică. Resursele pe care România în ultimii 20 de ani le-a pus în dezvoltarea unor relații pe teatrele, atunci de război, astăzi de pace, în diversele țări în Balcanii de Vest, oferă posibilitatea acesteia de a dialoga și de a asigura suportul logistic și de resurse umane intereselor americane în zonă.
România, actor principal
Din punct de vedere însă economic, America trebuie să subvenționeze această strategie. Subvențiile pentru astfel de strategii sunt mult mai costisitoare iar ele trebuie să devină și eficiente. Iar într-o zonă în care corupția este absolut cultură națională, într-o zonă în care distrugerile provocate de către războaiele iugoslave nu s-au resorbit nici astăzi, subvenționarea unei politici directe americane în Balcanii de Vest ar fi fost o pierdere de timp și de bani. Astfel România a devenit pivot de securitate și practic un element important în asigurarea eficienței investițiilor americane în zonă și în asigurarea subvenționării relației de securitate americane cu Balcanii de Vest.
Integrarea regională propusă de Uniunea Europeană în baza teoriei politologice, așa cum am mai spus-o, ”fără război, dar fără integrare”, nu se poate susține decât dacă avem Macedonia stabilă, iar guvernul premierului Zaev asta încearcă, fie și prin rezolvarea diferendului cu Grecia, rezolvarea diferendului numelui acelei țări, precum și înțelegerea mini-regională între Albania și Grecia în zona Mării Ionice.
Această integrare europeană însă va fi blocată de către prezența masivă a Chinei care se va folosi de suportul influenței rusești istorice în zonă și de un anti-otomanism fervent ale principalelor două națiuni din Balcanii de Vest, sârbii și albanezii.
Deși Germania a propus crearea unui Benelux balcanic, un alt principiu din punct de vedere financiar neeficient, iar din punct de vedere politic imposibil, deși Italia a încercat disperată să își reînnoiască relațiile pe Adriatică cu Albania, deși Rusia liniștită din punct de vedere al soluției sârbe a încercat și încearcă și azi destabilizarea Bosniei Herțegovina și Kosovo, deși toate acestea se întâmplă într-un ritm rapid, Statele Unite au înțeles pericolul în care Balcanii de Vest se află și astăzi se reîntorc.
Notă: Intertitlurile aparțin redacției
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
Președintele american Donald Trump a provocat un val de șoc la nivel global sâmbătă, 29 noiembrie, anunțând pe contul său de pe rețeaua socială TruthSocial că spațiul aerian "deasupra și în jurul Venezuelei" ar trebui considerat "complet închis".
Informațiile recente venite de la Berlin, conform cărora luna octombrie a marcat un record absolut în ceea ce privește activitatea dronelor deasupra bazelor militare germane, nu trebuie citite ca simple statistici ale unor incidente izolate de securitate.
Misterul exploziilor care au zguduit vineri două petroliere aflate la intrarea în strâmtoarea Bosfor s-a risipit mai repede decât fumul negru ridicat de pe punțile navelor avariate. Nu a fost vorba despre mine marine rătăcite aşa cum se credea și nici despre accidente tehnice cauzate de uzură morală a navelor, ci despre o operațiune chirurgicală asumată Ucraina.
Viktor Iușcenko, cel de-al treilea președinte al Ucrainei și omul care a simțit pe propria piele toxicitatea influenței rusești, a ieșit recent la rampă cu un avertisment brutal. Fostul lider de la Kiev compară propunerile de „pace” venite dinspre Washington cu Acordul de la Munchen din 1938.
Într-o Europă care încă dezbate reactiv despre reintroducerea stagiului militar sau despre cum să-și completeze stocurile de muniție, Estonia alege din nou să privească securitatea națională nu ca pe o sarcină exclusivă a armatei, ci ca pe o competență civică fundamentală.
Într-un război de uzură, victoria nu se măsoară doar în kilometri pătrați de teritoriu recucerit, ci și în capacitatea de a „orbi” adversarul, lăsându-l expus și vulnerabil în fața unor lovituri care vizează însăși infrastructura vitală a frontului.
O explozie spectaculoasă, un nor purpuriu toxic și o tăcere asurzitoare din partea Kremlinului. Evenimentele de vineri, 28 noiembrie, de la poligonul Yasny din regiunea Orenburg, par să confirme un nou eșec major în programul de modernizare nucleară al Rusiei. Deși Moscova încearcă să proiecteze imaginea unei forțe strategice invincibile, dovezile vizuale și contextuale indică faptul că „super-armele” promovate agresiv de Vladimir Putin au o problemă fundamentală: refuză să zboare.
Viktor Orban a mers din nou la Moscova, unde a obținut din partea lui Vladimir Putin recunoașterea relațiilor excelente dintre cele două țări.
Vineri seara, Ucraina a primit o lovitură care nu a venit dinspre Moscova, ci din interiorul propriilor sale instituții. Andrii Yermak, șeful de cabinet al președintelui și, de facto, al doilea cel mai puternic om din statul ucrainean, și-a prezentat demisia. Nu a fost o retragere onorabilă, ci una forțată de perchezițiile procurorilor anticorupție (NABU) chiar în locuința sa.
Dezvăluirile recente din presa britanică, potrivit cărora Donald Trump i-a trimis pe Steve Witkoff și Jared Kushner la Moscova pentru a pune pe masa Kremlinului recunoașterea controlului rusesc asupra teritoriilor ocupate, confirma în continuare cum se raportează azi Statele Unite la conflictul din Ucraina.
Sub pretextul unei ofensive tehnice împotriva cartelurilor de droguri, Statele Unite redesenează arhitectura de securitate din America Latină. Acordul recent semnat de SUA cu Republica Dominicană este considerat de experţi ultima piesă dintr-un dispozitiv militar masiv care, privit de sus, seamănă izbitor cu o blocadă navală și aeriană în jurul regimului de la Caracas.
În lipsa unei politici europene unitare de înarmare, reacția naturală a statelor a fost accelerarea programelor naționale de achiziții, fiecare țară prioritizându-și propriile nevoi. Deși Bruxellesul a încercat să dea coerență acestui impuls prin câteva instrumente - achiziții comune de muniție, inițiative în domeniul apărării antiaeriene, mecanisme de finanțare pentru industria de apărare - realitatea arată că grosul achizițiilor este încă la nivel strict național.
Devine tot mai clar că actualul context de securitate din Ucraina nu este despre pace, ci despre formalizarea unei capitulări. Vladimir Putin, aflat într-o vizită în Kârgâzstan, a transmis un mesaj Washingtonului înainte de sosirea delegației conduse de Steve Witkoff la Moscova: Rusia nu negociază, Rusia dictează condițiile. Retorica liderului de la Kremlin, aparent deschisă spre dialog, ascunde de fapt un ultimatum - retragerea trupelor ucrainene de pe propriul teritoriu sau anihilarea lor militară.
Fidel rolului său de „locotenent” al Kremlinului și mereu gata să recite partitura Moscovei, Alexander Lukașenko a transformat, joi, summitul OTSC de la Bișkek într-o tribună de lansare a mesajelor rusești. Liderul de la Minsk a comentat, cu aerul unui expert, versiunea planului de pace scursă în presa americană - un posibil tratat între Rusia, Ucraina și Occident.
Germania pare să fi înțeles, în sfârșit, că epoca „dividendelor păcii” s-a încheiat definitiv. Dezvăluirile recente din The Wall Street Journal și presa germană despre existența „OPLAN DEU” (un plan militar secret de 1.200 de pagini) reprezintă mai mult decât o schimbare a birocraţiei greoaie cu care ne-a obişnuit Ministerul Apărării de la Berlin.
Confuzia diplomatică generată de recentul plan de pace în 28 de puncte și negocierile opace dintre Moscova și Washington scot la lumină o criză profundă de viziune strategică la nivelul administrației americane. Într-un moment în care Europa încearcă să descifreze dacă mai poate conta pe garanțiile de securitate transatlantice, o analiză recentă a generalului (r) Ben Hodges, fost comandant al trupelor SUA în Europa, oferă o perspectivă pragmatică, lipsită de sentimentalism, asupra erorilor pe care Statele Unite riscă să le comită. Mesajul său este clar: izolarea Europei nu va aduce prosperitate Americii, ci dimpotrivă, va vulnerabiliza însăși economia americană.
Ambiția României de a deveni a doua putere militară de pe Flancul Estic la est de Germania, după Polonia, ambiție menționată în Strategia Națională de Apărare, a fost subiectul unei intense analize a experților militari ruși, care pe lângă narativul narativul deja clasic al propagandei ruse privind intențiile revizioniste ale României în raport cu Republica Moldova, arată că, scoțând Turcia din ecuație și plasând-o în Sudul Flancului, România e deja „a doua cea forță militară a Flancului Estic”.
În ultimele două luni, Ucraina și Rusia au acceptat două încetări temporare ale focului pentru a repara liniile de înaltă tensiune care asigură alimentarea externă a centralei nucleare Zaporojie (ZNPP), aflată sub control rusă din martie 2022. Cele două linii – Dniprovska (750 kV) și Ferosplavna-1 (330 kV) – reprezintă ultimele conexiuni critice dintre centrală și rețeaua electrică ucraineană. Fiecare întrerupere pune în pericol funcționarea sistemelor de siguranță ale centralei și crește riscul unui accident nuclear major.
Autoritățile trebuie să crească numărul persoanelor care se identifică drept ruse și vorbesc limba rusă în teritoriile ucrainene anexate. Acest lucru rezultă dintr-un document publicat marți (25.11.2015), semnat de președintele rus, Vladimir Putin, și raportat astăzi de agenția Reuters. Decretul, numit Strategia Națională de Politică Rusă pentru perioada până în 2036, stabilește obiectivul ca 95% din populația țării să se considere rusă.
România a făcut marți, 25 noiembrie, un pas decisiv pentru a acoperi un gol critic în apărarea sa antiaeriană: semnarea contractului pentru sistemele portabile MANPAD MISTRAL . O investiție de 625 de milioane de euro care ne aliniază, în sfârșit, la realitățile dure ale frontului din vecinătate.
Timp de decenii, după cataclismul celor două războaie mondiale, Germania a fost privată de o capacitate militară majoră. Cu un PIB uriaș de aproape 5 trilioane de euro, dublu față de cel al Rusiei, generat de cea mai puternică economie a Europei, Germania a rămas mult în urmă în ultimele decenii în ceea ce privește puterea militară. Dar lucrul acesta s-a schimbat radical după invadarea Ucrainei de către Rusia.
DefenseRomania a participat la conferința internațională „Israel and Central Europe post October 7th” organizată la Budapesta de Europe Israel Press Association (EIPA), unde mai mulți experți, cadre academice și jurnaliști din Europa Centrală și de Est s-au reunit. Subiectele conferinței au fost relațiile Israelului cu statele din regiune, dar și arhitectura geostrategică din Orient după războiul din Gaza generat de atacul grupării teroriste Hamas din 7 octombrie 2023.
Beijingul avertizează asupra posibilelor consecințe după ce Japonia anunță planuri de desfășurare a rachetelor.
Ucraina pare să fi făcut o concesie majoră, dar calculată strategic. Potrivit unor surse oficiale citate de Financial Times și Kyiv Independent, Kievul a acceptat o limitare a efectivelor sale militare la 800.000 de oameni pe timp de pace.
În timp ce Ucraina număra cele 460 de drone și 22 de rachete balistice lansate de Rusia într-o singură noapte, la mii de kilometri distanță, într-un hotel din Abu Dhabi, se redesenează harta de securitate a Europei. Diplomația de război nu a fost niciodată o chestiune de morală absolută, ci de oportunitate cinică și raporturi de forță. Iar informațiile scurse în ultimele 24 de ore confirmă un lucru cert: administrația Trump a apăsat pedala de accelerație, forțând o închidere a conflictului care pare să fi trecut de faza „dacă” și a intrat în faza „cum”.
Ucraina a reușit o lovitură de precizie împotriva Complexului Tehnico-Științific Beriev (TANTK) din Taganrog, eliminând două active militare rare care sunt, practic, imposibil de înlocuit pentru industria de apărare rusă. Imaginile din satelit analizate pe 25 noiembrie confirmă distrugerea ,,laboratorului aeropurtat A-60'', o aeronavă purtător de arme laser, și a unui prototip pentru viitorul program de aeronave de avertizare timpurie al Rusiei.
Într-o intervenție simultană pe RTL și M6, președintele francez Emmanuel Macron a rostit, poate pentru prima dată cu o claritate lipsită de echivoc, ceea ce analiștii spațiului ex-sovietic avertizează de ani de zile: Europa nu se află în pragul unui conflict, ci este deja angrenată într-unul. Nu vorbim încă de blindate pe Champs-Elysees, ci de un război hibrid, total și cotidian, purtat de Rusia împotriva infrastructurii critice și a coeziunii sociale din Vest.
Imprevizibilitatea politicii externe a administrației Trump - care oscilează între presiuni brutale și propuneri de pace neașteptate - ne face să ne gândim tot mai mult că Washingtonul nu acționează totuși haotic, ci aplică în mod deliberat o formă de ambiguitate strategică adaptată la un climat geopolitic dominat de agresiunea Rusiei și ascensiunea Chinei.
Ceea ce trebuia să fie un ''blitzkrieg diplomatic'' al administrației Trump pentru a pune capăt războiului din Ucraina s-a lovit, în acest weekend la Geneva, de zidul realității geopolitice. Narațiunea simplistă a unui „deal” rapid, care să fie livrat de ucraineni pe biroul președintelui american până la Ziua Recunoștinței (27 noiembrie), s-a evaporat.
Luni, la Palatul Cotroceni, are loc o ședință a Consiliului Suprem de Apărare a Țării (CSAT) cu o miză dublă: definirea cadrului conceptual de securitate pentru următorii cinci ani, prin noua Strategie Națională de Apărare, și identificarea resurselor financiare critice, prin accesarea programului european SAFE. Într-o lume în care arhitectura de securitate se rescrie violent, președintele Nicușor Dan propune conceptul de „independență solidară”, însă succesul acestuia depinde de capacitatea administrativă a unui stat încă măcinat de vulnerabilități interne.
Karol Nawrocki, noul președinte al Poloniei pare să se fi inspirat din politica tranzacțională a administrației Trump, care, printre altele, condiționează livrarea de armament către Ucraina de achitarea acestuia.
Într-o premieră absolută care redefinește parametrii războiului asimetric, Serviciul de Securitate al Ucrainei (SBU) a reușit distrugerea unui petrolier din „flota fantomă” rusească în apele internaționale ale Mării Mediterane. Operațiunea, confirmată de surse oficiale din cadrul unității de elită „Alpha”, a vizat nava QENDIL, un tanc petrolier de clasă Aframax, aflat sub sancțiuni internaționale, dar utilizat în continuare de Rusia pentru a eluda restricțiile occidentale.
Programul Canadei pentru viitorul avion de vânătoare (Future Fighter Capability Project) se confruntă cu o presiune publică fără precedent, care riscă să deraieze una dintre cele mai importante achiziții militare din istoria țării. Un sondaj recent realizat de EKOS indică o schimbare radicală de percepție în rândul cetățenilor: o majoritate solidă sprijină acum tranziția către platforma suedeză Saab JAS 39 Gripen, în detrimentul continuării achizițiilor de avioane americane F-35A Lightning II.
DefenseRomania a discutat în exclusivitate cu eng. Carlo Ferlito, CEO Beretta, despre propunerea gigantului italian în programul SAFE în ceea ce privește achiziția viitoarelor arme de asalt pentru Armata României.
O breșă majoră s-a deschis în rețeaua de apărare a regiunii ruse Belgorod după ce dronele ucrainene au interceptat și distrus două lansatoare de rachete S-400 în plin proces de desfăşurare. Incidentul scoate la iveală vulnerabilitatea unora dintre cele mai importante active militare ale Rusiei în fața tacticilor de atac cu drone care operează la joasă altitudine.
Marina egipteană a trecut printr-o transformare radicală în ultimul deceniu, devenind una dintre cele mai puternice forțe navale din Orientul Mijlociu și Africa. Acest proces amplu de modernizare a început după ce președintele Abdel Fattah al-Sisi a preluat puterea în 2014, concentrându-se pe achiziționarea de nave de luptă avansate din țări europene precum Franța, Germania și Italia, alături de consolidarea producției interne .
Polonia a depășit chiar și Armata SUA în implementarea operațională a arhitecturii de apărare antiaeriană de nouă generație, transformând Varșovia în cel mai protejat oraș din lume împotriva amenințărilor aeriene. Într-un moment dificil pentru arhitectura de securitate a NATO, Ministerul polonez al Apărării a declarat oficial Capacitatea Operațională Deplină (FOC) pentru sistemul de apărare antiaeriană și antirachetă WISLA.
După luni de blocaje diplomatice legate de aderarea Suediei la NATO, Ungaria nu doar că deblochează achiziția de sisteme HIMARS, dar reușește să securizeze un acord de producție locală care va integra modulele de lansare americane pe platforme autohtone.
După ani de tensiuni diplomatice și sancțiuni, Turcia pare dispusă să renunțe la controversatele sistemele de rachete rusești S-400. Motivul? Nevoia critică de avioane de generația a V-a și conștientizarea faptului că proiectul autohton KAAN nu poate acoperi singur golurile de securitate din anii 2030.
Președintele autoproclamat al Belarusului, Aleksandr Lukașenko, a declarat, din nou, că nu poate conduce țara la nesfârșit și s-a numit „un președinte care pleacă”.
Federația Rusă și Republica Belarus continuă să vorbească insistent despre noul sistem de rachete rusesc cu rază medie de acțiune Oreshnik, a cărui versiune experimentală a fost folosită pentru prima dată în luna noiembrie 2024 împotriva unui obiectiv industrial ucrainean.
Rusia şi-a exprimat îndoieli cu privire la contribuţia liderilor europeni la planul Statelor Unite privind soluţionarea războiului din Ucraina, informează agențiile Agerpres și EFE.
Pe 27 noiembrie 2024 a fost semnat contractul de achiziție ATBTU, cunoscute popular ca blindate ușoare 4x4. Contractul a fost câștigat prin procedură de licitație deschisă de compania Otokar. Dar care e stagiul contractului la final de 2025?
Până la sfârșitul anului 2025, racheta balistică ucraineană FP-7 de la compania Fire Point ar trebui să dețină toată documentația care va permite începerea oficială a livrărilor acestei arme către armata ucraineană.
La jumătatea lunii decembrie 2025, serviciile occidentale de monitorizare au înregistrat, pentru prima dată, o lansare țintită a unei rachete rusești Iskander-M la o distanță de 800 km. Aceasta înseamnă că “Iskander 1000” a fost acum de facto desfășurat la trupe și este folosit în mod activ.
Airbus a obținut o comandă majoră de elicoptere de la Ministerul Apărării din Spania, care s-a angajat să cumpere 100 de elicoptere de diferite tipuri.
Schimb de replici diplomatic foarte dur în această săptămână între Radoslaw Sikorski, ministrul de Externe și vicepremierul Poloniei și omologul său mahiar Peter Szijjarto.
Efortul Ucrainei de erodare metodică a rețelei anti-acces/interdicție zonală (A2/AD) a Rusiei în Crimeea a trecut la un nivel superior de complexitate. Serviciul de Securitate al Ucrainei (SBU) a confirmat că unitatea sa de elită, Centrul de Operații Speciale „Alfa”, a penetrat apărarea bazei aeriene Belbek în noaptea de 18 decembrie 2025, folosind drone cu rază lungă de acțiune. Bilanțul misiunii indică o pierdere dureroasă pentru Forțele Aerospațiale Ruse: un interceptor greu MiG-31 Foxhound, surprins la sol cu încărcătura completă de luptă, alături de o rețea complexă de sisteme radar.
Printr-un demers fără precedent pentru un stat NATO care nu are stocuri sovietice de armament, guvernul norvegian anunță un pachet de 290 de milioane de dolari care vizează finanţarea pentru Ucraina a două extreme tehnologice: rachete de ultimă generație pentru avioanele occidentale F-16 și muniții pentru sistemele S-300 moștenite din Războiul Rece.
Trei grăniceri ruși înarmați au trecut miercuri granița statului membru NATO și al Uniunii Europene, au declarat autoritățile estoniene. Postul de televiziune estonian ERR a relatat. Ministrul de Interne, Igor Taro, a declarat că rușii au rămas pe teritoriul estonian timp de aproximativ 20 de minute, apoi au plecat. Tallinn a publicat o înregistrare video a incidentului.
Polonia nu se mulțumește doar cu achiziții masive de blindate. Armata poloneză experimentează o revoluție structurală silențioasă, testând unități hibride om-mașină capabile să execute misiuni de la logistică grea până la ambuscade kamikaze.
Încercarea propagandei ruse de a minimiza efectele atacului cu drone subacvatice asupra portului Novorossiysk s-a întors împotriva Kremlinului. O analiză meticuloasă a imaginilor oficiale și a celor din satelit a permis identificarea a navei avariate: este vorba despre cel mai nou submarin din clasa Kilo al Flotei ruse din Marea Neagră.
Guvernul SUA continuă să vândă Taiwanului arme în valoare de 11,15 miliarde de dolari, cel mai mare pachet de arme pe care Statele Unite l-au livrat vreodată insulei autoguvernate, a declarat marți Ministerul Apărării din Taiwan, în contextul în care insula se confruntă cu o presiune militară tot mai mare din partea Chinei, care o consideră parte a teritoriului său.
Fostul comandant suprem al armatei ucrainene, actual ambasador la Londra, generalul ucrainean Valerii Zalujnîi, a lansat un avertisment fără precedent privind „frontul intern”, sugerând că pacea cu Rusia ar putea fi urmată de o destabilizare violentă acasă dacă statul ignoră milioanele de soldați demobilizați.
În timp ce Polonia semnează acordul istoric pentru producția locală a tancului K2, ochii industriei se îndreaptă spre România, unde geografia similară și nevoia de autonomie strategică ar putea replica modelul polonez.
Arabia Saudită a făcut un pas important în modernizarea forţelor sale navale prin lansarea la apă a navei de luptă „His Majesty King Saud”, prima dintre cele patru nave multirol construite în cadrul Proiectului Tuwaiq. Ceremonia a avut loc pe 14 decembrie 2025 la un şantier naval din statul Wisconsin, SUA, şi a fost confirmată de Ministerul Apărării din Regat.
Achiziționarea de camioane militare este finanțată printr-un împrumut de la Uniunea Europeană prin intermediul instrumentului financiar Acțiunea de Securitate pentru Europa (SAFE).
În urmă cu câteva zile, rușii au bombardat masiv Odesa și sudul Ucrainei, inclusiv obiective civile și energetice, însă și-au justificat operațiunea printr-o componentă militară, precizând că obiectivul atacului, în care au folosit în premieră în sudul Ucrainei bombe de aviație FAB, este de a „decupla” Ucraina de România.
Congresul american a adoptat miercuri strategia sa de apărare pentru 2026, reafirmându-şi sprijinul pentru alianţele SUA în Europa, contrar semnalelor recente transmise de preşedintele Donald Trump şi administraţia sa.
Pachetul NDAA include și alte măsuri de sprijinire a apărării europene, cum ar fi stabilirea unui număr minim de 76.000 de soldați americani staționați în Europa.
Armata Statelor Unite lucrează la noi capabilități pentru sistemul de rachete sol-aer Patriot, care ar permite interceptarea inclusiv a țintelor care au depășit poziția sistemului sau care vin din spatele acestuia, o tehnică de lansare denumită „peste umăr”. Această funcționalitate ar extinde semnificativ flexibilitatea Patriot în lupta împotriva amenințărilor aeriene de tipul celor experimentate de armata ucraineană în încercarea de a combate noile tactici de utilizare a rachetelor Kinjal de către forțele ruse.
Președintele rus Vladimir Putin a anunțat miercuri că noul sistem de rachete cu rază medie de acțiune „Oreshnik” va intra în serviciul de luptă până la sfârșitul anului.
Moscova a dezvăluit sistemul „Oreshnik” în noiembrie 2024, în urma unui atac asupra unei fabrici de arme din Ucraina, care a fost descris ca un „test de luptă” reușit.
Avioane Craiova nu a livrat niciun avion și nu o va mai face în 2025. Asta deși reprezentanții companiei sperau în toamnă că până la finalul anului vor fi livrate cel puțin 5 avioane din cele 10 aflate în proces de modernizare. Toate ar fi trebuit livrate până în august 2024, termenul fiind prelungit, dar fără folos.
