Vizita asistenutului Secretarului de Stat, Wess Mitchell, în București, eveniment important pentru recalibrarea relațiilor între Statele Unite și România, a reprezentat și o ocazie de declarare a intereselor strategice americane în Balcanii de Vest. Cu referință strictă la rolul României în această zonă, adjunctul Secretarului de Stat, Mitchell a confirmat ceea ce acum 100 de ani marii Brătieni construiseră deja: România, ca element fundamental, garant al securității Balcanilor de Vest.
Alături de Carol I, marii Brătieni construiseră teoria zonal politică a României ca fiind ”soacra Balcanilor”. În doar 20 de ani, reginele sau regii micilor regate balcanice erau ori de origine română, ori proveneau din Familia Regală a României.
Aflată pe țărmurile Mării Adriatice, Balcanii de Vest au avut întotdeauna o importanță strategică pentru Europa, în special pentru Italia, Franța și Germania. Reprezentând un mixt volatil, religii, etnicități, înconjurați de foarte puternici aliați sau dușmani, ancorați într-un Imperiu Otoman care a dorit distrugerea identității lor, Balcanii de Vest, în jurul războiului iugoslav, acum în jur de 20 de ani, numărau aproape 21 de milioane de locuitori, cam cât numără România singură. Din acest motiv, repoziționarea Statelor Unite în ceea ce privește Balcanii de Vest se face prin România. România cu puterea sa economică, practic triplă de totalul puterilor economice din Balcanii de Vest și cu o populație egală, poate reprezenta și reprezintă, în spațiul atât cultural cât și istoric, dar în special în spațiul securității și intereselor militare, celebra sintagmă ”soacra Balcanilor”.
UE, greșeală fundamentală
Greșeala fundamentală pe care europenii au făcut-o, și în special Uniunea Europeană, a fost să blocheze, să întârzie, nepermis de mult, integrarea statelor formate după explozia Iugoslaviei în Uniunea Europeană. Rezultatul acestei tranziții incomplete de la spațiul comunist-naționalist al Serbiei dominante în Iugoslavia la spațiul democratic social-capitalist al Uniunii Europene, este ceea ce vedem astăzi, reprezentat de state care nu au organizare națională, de către eșec după eșec al dezvoltării economice, și de către creștere fundamentală în Serbia, în Macedonia și în jurul statului albanez a influenței ruse.
Acestea fiind spuse, declarațiile americane de la București reprezintă practic un element fundamental de întoarcere a Statelor Unite în zonă. Cum SUA nu pot în acest moment să se întoarcă în Serbia, având în vedere că rana provocată de bombardamentele americane nu s-a închis încă, România este punctul de plecare spre o renegociere și rescriere a actului de Dayton, act care a încheiat deceniul de războaie iugoslave. Neîndeplinirea pactului de la Dayton și mai ales teoria europeană, ”fără război, dar fără integrare”, teorie politică care a stat la baza acțiunilor Uniunii Europene din ultimele decenii, au lăsat Balcanii de Vest într-o zonă de volatilitate regională care a continuat pentru generații și a devenit în ultimii 2-3 ani, datorită presiunii germane enorme și a neînțelegerii politicii italiene din zonă de către UE o bombă stând să explodeze.
Ce se întâmplă în acest moment? Germania cancelarului Merkel a înțeles că într-un spațiu de numai un an de zile, deteriorarea gravă din Kosovo, deteriorarea gravă din Bosnia Herțegovina precum și instabilitatea Macedoniei au creat o breșă foarte bine exploatată de către Rusia și interesele acesteia. Mai mult decât atât, deși așa-numitul proces de la Berlin, proces început în 2014 între Uniunea Europeană și Balcanii de Vest, exemplificat prin întâlniri succesive între cancelarul Merkel și liderii țărilor din Balcanii de Vest, deși acest proces a avut ca obiectiv principal integrarea acestora în Uniunea Europeană, din nefericire, astăzi, vedem că acest lucru nu s-a întâmplat iar prognozele cele mai fericite vorbesc de o integrare în jurul anilor 2024. Aceasta este motivația pentru care Serbia acum 3-4 ani a decis să nu mai aștepte. Printr-o mișcare profundă politică și printr-o decizie strategică a rămas în siajul Moscovei, acceptând investițiile chineze în țară, investiții care au reconstruit baza industrială a acestei țări.
Totodată, trebuie înțeles faptul că Albania având în acest moment în pachetul său european responsabilitatea nu numai morală ci și istorică a ruperii Kosovo de Serbia a devenit o țară extrem de ostilă mișcărilor rusești în regiune, dar totodată incapabilă să construiască și să refacă relațiile sale cu Macedonia, cu Bosnia Herțegovina, cu Serbia precum și cu țările din exteriorul Balcanilor de Vest, respectiv Ungaria și România.
Înțelegerile se prăbușesc
Înțelegerile europene, și în special ultima înțelegere la care toți participanții de la Trieste în 2017 au reafirmat integrarea europeană, au început să se prăbușească ca urmare a presiunii extraordinare economice chineze și a politicilor și strategiilor diplomatice rusești. În acest sens putem observa nu numai o creștere a rolului Rusiei în Balcani, dar putem observa că acest rol este dublat de către presiunea chineză. O strategie câștigătoare în Serbia și care pune o presiune enormă pe interesele atât germane cât și italiene în Balcanii de Vest.
Cheia strategiei rusești în Balcanii de Vest o reprezintă Serbia. Pentru Germania cheia integrării pentru Balcanii de Vest o reprezenta Kosovo. Eșecul german din Kosovo, instabilitatea din Kosovo, un stat care are trei premieri în același timp, trei președinți de republică, trei parlamente, totul este triplat în acea structură statală de câteva sute de mii de oameni și cu un teritoriu egal cu două județe din România, a reprezentat de fapt lovitura pe care Statele Unite au încasat-o în arhitectura de securitate pe care o prognozaseră prin înțelegerile de la Dayton.
Confortând Moscova cu banii chinezilor, Serbia și-a putut menține linia dură anti-kosovară din Constituția sa, care spune foarte clar că nu va recunoaște niciodată independența acestei provincii, Germania replicând greșit că Serbia nu va intra niciodată în UE dacă nu recunoaște această provincie. Ca atare, din punct de vedere strategic, Serbia nu a mai avut unde să se adreseze și a reînnodat relația sa fundamentală, atât religioasă cât și culturală și în special politică cu Rusia.
Strategia SUA
Odată cu alegerea președintelui Donald Trump la cârma Statelor Unite, Uniunea Europeană a înțeles că dacă nu reușește o revitalizare a dialogului pe Balcanii de Vest, excluzând de data aceasta Ungaria și România, elementele pe care le putem defini astăzi de coordonare oricărei campanii și stabilizare de succes, înțelegând că Serbia nu poate accepta, a realizat că se află într-un deficit de argumente în fața SUA. Iată că la 20 de ani de la Dayton, practic Uniunea Europeană și Statele Europeană se află în același punct ca atunci. Istoria s-a întors. O Serbie pro-rusă pe banii chinezi și cu minci stătulețe, cu excepția Albaniei care e ce mai stabilă, incapabile să își subvenționeze dezvoltarea economică și să se sprijine unele pe altele atât în fața colosului european cât și în fața intereselor strategice de lungă durată ale Statelor Unite ale Americii.
De aceea atunci când vorbim de tensiuni etnice, de cel mai important conflict din zona vest-balcanică, cel dintre sârbi și albanezi, care sunt de altfel și cele mai largi națiuni din regiune, atunci când vorbim de conflictele religioase, în special de tensiunea care crește din ce în ce mai mult între musulmani și creștinii ortodocși, dar nu numai aceștia sunt acolo, sunt și alte minorități religioase importante precum evrei sau catolici, atunci când vorbim de toate acestea, realizăm că noul demers american își are rădăcina în elementul stabilizator care este România, într-o reflecție politică asupra Macedoniei și bineînțeles într-o încercare de a opri masiva influență rusă din Serbia în celelalte state precum Bosnia Herțegovina, Kosovo etc.
Această strategie americană vine să completeze rolul pivotal de securitate al României să zona vest-balcanică. Resursele pe care România în ultimii 20 de ani le-a pus în dezvoltarea unor relații pe teatrele, atunci de război, astăzi de pace, în diversele țări în Balcanii de Vest, oferă posibilitatea acesteia de a dialoga și de a asigura suportul logistic și de resurse umane intereselor americane în zonă.
România, actor principal
Din punct de vedere însă economic, America trebuie să subvenționeze această strategie. Subvențiile pentru astfel de strategii sunt mult mai costisitoare iar ele trebuie să devină și eficiente. Iar într-o zonă în care corupția este absolut cultură națională, într-o zonă în care distrugerile provocate de către războaiele iugoslave nu s-au resorbit nici astăzi, subvenționarea unei politici directe americane în Balcanii de Vest ar fi fost o pierdere de timp și de bani. Astfel România a devenit pivot de securitate și practic un element important în asigurarea eficienței investițiilor americane în zonă și în asigurarea subvenționării relației de securitate americane cu Balcanii de Vest.
Integrarea regională propusă de Uniunea Europeană în baza teoriei politologice, așa cum am mai spus-o, ”fără război, dar fără integrare”, nu se poate susține decât dacă avem Macedonia stabilă, iar guvernul premierului Zaev asta încearcă, fie și prin rezolvarea diferendului cu Grecia, rezolvarea diferendului numelui acelei țări, precum și înțelegerea mini-regională între Albania și Grecia în zona Mării Ionice.
Această integrare europeană însă va fi blocată de către prezența masivă a Chinei care se va folosi de suportul influenței rusești istorice în zonă și de un anti-otomanism fervent ale principalelor două națiuni din Balcanii de Vest, sârbii și albanezii.
Deși Germania a propus crearea unui Benelux balcanic, un alt principiu din punct de vedere financiar neeficient, iar din punct de vedere politic imposibil, deși Italia a încercat disperată să își reînnoiască relațiile pe Adriatică cu Albania, deși Rusia liniștită din punct de vedere al soluției sârbe a încercat și încearcă și azi destabilizarea Bosniei Herțegovina și Kosovo, deși toate acestea se întâmplă într-un ritm rapid, Statele Unite au înțeles pericolul în care Balcanii de Vest se află și astăzi se reîntorc.
Notă: Intertitlurile aparțin redacției
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
În urma remarcilor președintelui ucrainean Volodimir Zelenski cu privire la eșecul Poloniei de a livra Ucrainei avioane de luptă MiG-29, așa cum s-a convenit anterior, ministrul polonez de externe Radosław Sikorski a declarat că Polonia poate oferi un împrumut Ucrainei dacă dorește să achiziționeze armament, după cum a informat Polsat.
Turcia va oferi țării din Cornul Africii asistență financiară pentru proiecte de dezvoltare militară, satisfacând nevoile Mogadiscio în ceea ce privește noile tehnologii și modernizarea echipamentelor.
Premierul polonez Donald Tusk a anunțat, joi, pe rețeaua X, că Polonia a început construcția de fortificații la granița cu regiunea Kaliningrad a Rusiei.
Insula Hainan, poziționată strategic în apele calde ale Mării Chinei de Sud - a devenit una dintre cele mai importante baze pentru distrugătoarele și submarinele nucleare ale Chinei.
Ministrul rus de externe Serghei Lavrov a confirmat că Rusia și Iranul vor finaliza în curând un acord de parteneriat strategic cuprinzător, care le va consolida și mai mult cooperarea, transmite agenția de stat rusă TASS.
DefenseRomania vă invită să urmăriți vineri, 01 noiembrie 2024, o nouă ediție a emisiunii „Obiectiv EuroAtlantic”.
Statele Unite se confruntă cu o lipsă de stocuri de anumite tipuri de rachete de apărare antiaeriană, ridicând întrebări cu privire la disponibilitatea Pentagonului de a răspunde la războaiele în desfășurare din Orientul Mijlociu și Europa și la potențialul conflict din Pacific.
Reprezentanții ambelor partide americane din Camera Reprezentanților au făcut apel la președintele american Joe Biden să permită Poloniei să își extindă umbrela de apărare aeriană deasupra Ucrainei. La 28 octombrie 2024, membrii Congresului SUA au trimis o scrisoare oficială de solicitare președintelui american Joe Biden cu privire la securitatea spațiului aerian polonez.
Moscova încearcă să mute atenția de la problemele majore pe care le întâmpină acasă și amplifică informațiile privind oboseala (reală) a Occidentului. Cât de mult mai poate Rusia susține războiul fără să intre într-o criză socială majoră, este o întrebare la care nimeni nu are răspunsul, dar analiza Foregn Policy prezintă câteva detalii interesante.
Elliot Gerson, politolog american și Executive Vice President la Aspen Institute, într-un interviu acordat în exclusivitate DefenseRomania, a analizat o posibilă revenire a lui Donald Trump la Casa Albă pe 5 noiembrie 2024.
La 28 octombrie 2024, o înregistrare video cu rezoluție destul de slabă, postată pe rețeaua de socializare X, arată o dronă misterioasă care survolează Libanul. Înregistrarea a stârnit de atunci speculații cu privire la posibila apariție a RA-01, o dronă stealth israeliană dezvăluită recent prin intermediul unor documente clasificate americane divulgate pe internet.
Un număr mic de trupe nord-coreene se află acum în regiunea Kursk din Rusia, iar alte aproximativ 2.000 de trupe din estul Rusiei se apropie de granița cu Ucraina, a declarat marți Pentagonul. „Rămânem îngrijorați de faptul că Rusia intenționează să folosească acești soldați în luptă sau pentru a sprijini operațiunile de luptă împotriva forțelor ucrainene în Kursk”, a declarat generalul american Pat Ryder, secretarul de presă al Pentagonului.
Armata SUA ar trebui să înlocuiască tancurile sale „inutile” cu drone care funcționează cu inteligență artificială, a declarat fostul CEO al Google, Eric Schmidt, pe 30 octombrie, potrivit Bloomberg. Vorbind la conferința Future Investment Initiative din Arabia Saudită, Schmidt a declarat că războiul declansat de Rusia in Ucraina a arătat cum o „dronă de 5.000 de dolari poate distruge un tanc de 5 milioane de dolari”.
Ministerul rus al Apărării a anunțat că, pe 29.10.2024, în cadrul unui antrenament al Forțelor de Descurajare Strategică, au fost executate lansări practice de rachete balistice intercontinentale și rachete de croazieră, de pe Cosmodromul Plesețk, din Marea Barents și din Marea Okhoțk.
,,Planul de pace'' al lui Volodimir Zelenski este probabil destinat publicului intern - populației ucrainene - pentru a pregăti oamenii pentru posibile concesii teritoriale ca urmare a unor decizii luate pentru încheierea războiului, a relatat cotidianul The New York Times.
Planul Ucrainei pentru Victorie se referă inclusiv la descurajarea non-nucleară a Rusiei. Una dintre anexele secrete ar face referire chiar la furnizarea de rachete Tomahawk din partea Statelor Unite, armele urmând să fie dislocate pe teritoriul ucrainean.
Statele Unite nu vor impune noi limite privind utilizarea de către Ucraina a armelor americane dacă Coreea de Nord se alătură războiului din Rusia, a declarat Pentagonul luni, în timp ce NATO a declarat că unități militare nord-coreene au fost desfășurate în regiunea Kursk din Rusia. Desfășurarea trupelor nord-coreene alimentează îngrijorările Occidentului cu privire la posibilitatea extinderii conflictului care durează de 2 ani și jumătate în Ucraina, chiar dacă atenția se îndreaptă către Orientul Mijlociu. Aceasta ar putea indica modul în care Rusia speră să compenseze pierderile tot mai mari de pe câmpul de luptă și să continue să obțină câștiguri lente și constante în estul Ucrainei.
Evoluțiile recente din Ucraina ar putea determina SUA și Europa să implementeze măsuri de apărare aeriană care să sprijine Ucraina indirect, de pe teritoriul statelor vecine.
Aliații lui Trump susțin că Ucraina pierde războiul și că, prin urmare, eforturile de a ajunge la o soluție sunt justificate din punct de vedere moral.
Recent, SUA și-au exprimat interesul de a amplasa lansatoare de rachete în Japonia. Deși această mișcare este o măsură defensivă, menită să prevină acțiunile agresive ale Chinei, Beijingul și Moscova percep această desfășurare ca o amenințare și o escaladare a tensiunilor în regiune. Evident, presa de propagandă rusă încearcă să prezinte situația ca fiind o încercare din partea Washingtonului de a amplifica tensiunile din regiunea Asia-Pacific.
Ministrul rus de externe, Serghei Lavrov, a respins posibilitatea ca Turcia să cedeze Statelor Unite sistemul de apărare antiaeriană S-400 de producție rusească. El a precizat că acordul de achiziție din 2017 include un certificat de utilizator final care interzice Turciei să vândă sau să transfere sistemul către orice terță parte fără aprobarea Rusiei. Declarațiile lui Lavrov au venit ca răspuns la informațiile apărute în presă potrivit cărora Washingtonul a propus Turciei să renunțe la controlul sistemului S-400 pentru a-și restabili rolul în programul de avioane de luptă F-35.
Dacă războiul din Ucraina va continua în aceeași manieră, Kievul va fi învins în 2025, potrivit mai multor experți americani importanți. În același timp, aceștia spun că acest lucru nu trebuie să se întâmple și dau indicații cu privire la ceea ce trebuie făcut pentru a asigura victoria Ucrainei. Doug Livermore, vicepreședinte al Special Operations Association of America, comandant adjunct al Detașamentului de Operațiuni Speciale al Gărzii Naționale a Armatei din Carolina de Nord și fost consilier al subsecretarului american al apărării pentru informații și securitate, afirmă că, pentru a evita înfrângerea Kievului, Occidentul și guvernul ucrainean trebuie să își revizuiască abordarea față de acest război.
Africa prezintă o provocare complexă chiar și pentru o mare putere economică cum este China. Instabilitatea politică cronicizată, caracterizată de lupte locale, lovituri de stat și tulburări civile, generează provocări care împiedică încercarea de implicare pașnică a Chinei și o pot determina să desfășoare forțe militare și de securitate pentru a-și proteja investițiile în Africa. Fără acea stabilitate oferită de capitalismul de piață, democrație și ordine bazată pe reguli, China se confruntă practic cu o alegere între eșec sau neocolonialism.
Ucraina îndeplinește în mod categoric unul dintre punctele „planului de victorie” - mutarea războiului de pe teritoriul său - și, fără a primi permisiunea SUA pentru atacuri cu rază lungă de acțiune asupra țintelor din Rusia, le lovește cu propriile drone. Acest lucru, potrivit analiștilor, ar putea schimba cursul războiului. Analiștii care au vorbit cu The Wall Street Journal sugerează că ar putea, de asemenea, „să-l forțeze pe președintele rus Vladimir Putin să negocieze o pace acceptabilă”.
Președintele rus Vladimir Putin a făcut o declarație care sugerează că „oboseala cu Ucraina” resimtita în Occident încurajează Rusia să își continue invazia la scară largă, au scris analiștii de la Institutul pentru Studiul Războiului (ISW), cu sediul la Washington, într-o analiză.
Israelul a declarat sâmbătă că a lovit ținte militare din interiorul Iranului ca răspuns la atacurile iraniene anterioare, sporind din nou temerile că o confruntare de lungă durată dintre cele două armate puternice ar putea escalada într-un război regional total care ar atrage Statele Unite. Armata israeliană a declarat că a vizat facilitaţi militare iraniene unde sunt fabricate rachete și sisteme de apărare aeriană, dar a evitat infrastructura energetică critică, precum câmpurile petrolifere și instalațiile nucleare.
Ministerul lituanian al Apărării a confirmat că, începând de anul viitor, trei state membre NATO își vor trimite sistemele de apărare aeriană în Lituania ca parte a unei desfășurări prin rotație. Detaliile, comunicate de ministrul apărării Laurynas Kasciunas la radio Ziniu Radijas, indică faptul că aceste rotații ale unor sisteme de apărare urmăresc să asigure o prezență aproape continuă a capacităților de apărare aeriană ale NATO în statele baltice.
Ucrainenii nu-și fac iluzii că rușii nu vor ajunge la Pokrovsk și au amenajat orașul pentru a rezista cât mai mult posibil în fața atacurilor rusești. Zonele amenințate, aflate la est și sud de oraș, au fost sigilate. Dar oare cât vor rezista artileriei rusești care nivelează efectiv localități întregi, inclusiv orășele mai mici?
Chinei nu îi va plăcea și va fi „iritată” de implicarea militarilor nord-coreeni în războiul purtat de Rusia împotriva Ucrainei. Jurnaliștii americani de la o serie de publicații au analizat previziunile mai multor analiști şi experţi militari.
Pentagonul și agențiile americane de informații au noi ordine de acțiune - să adopte și să implementeze mai rapid inteligența artificială ca o chestiune de securitate națională. Președintele american Joe Biden a semnat joi o directivă, parte a unui nou memorandum privind securitatea națională. Scopul este de a se asigura că Statele Unite rămân un lider în tehnologia inteligenței artificiale, încercând în același timp să împiedice țara să devină victima instrumentelor de inteligență artificială utilizate de adversari precum China.
Ungaria va desfășura elemente de apărare aeriană de-a lungul graniței sale de nord-est cu Ucraina, a declarat miercuri ministrul ungar al apărării, Kristóf Szalay-Bobrovniczky.
Guvernul României și-a confirmat astăzi intenția de a achiziționa 32 de avioane F-35 Lightning II de generația a 5-a prin semnarea unei Scrisori de ofertă și acceptare (LOA), prin intermediul mecanismului Foreign Military Sale, derulat de Statele Unite.
Vești bune pentru industria românească de apărare. Grupul ceh Colt CZ a început deja să asambleze arme în România și intenționează să își extindă activitatea în țara noastră.
Baza de apărare aeriană, situată în Redzikowo, lângă coasta Mării Baltice, face parte din scutul antirachetă NATO și a fost operaționalizată pe 13 noiembrie.
După 1000 de zile de război, Rusia nu a reușit să cucerească Ucraina. Dar în întreaga lume, în afara câmpului de luptă militar, Rusia continuă să avanseze în războiul său nedeclarat împotriva Occidentului. Generalul american Ben Hodges a explicat pentru Kyiv Post că alianța ruso-iraniană-nord-coreeană-chineză este o amenințare la adresa Occidentului, o amenințare pe care trebuie să o învingem înainte de a fi prea târziu.
Războiul din Ucraina cunoaște o escaladare fără precedent după ce Rusia a lansat asupra Ucrainei o rachetă balistică intercontinentală (ICBM). Acesta este primul caz în care Rusia folosește o ICBM în timpul războiului său îndreptat împotriva Ucrainei. În dimineața de 21 noiembrie, trupele ruse au atacat orașul ucrainean Dnipro cu rachete de diferite tipuri. Una dintre acestea a fost o rachetă balistică intercontinentală lansată din regiunea Astrakhan a Federației Ruse, informează Forțele Aeriene ale Forțelor Armate Ucrainene .
BAE Systems a obținut un contract suplimentar din partea U.S. Army pentru a dezvolta Multi-Class Soft Kill System (MCSKS), o tehnologie avansată de război electronic concepută pentru a spori capacitatea de rezistență a vehiculelor terestre de luptă împotriva rachetelor ghidate și a amenințărilor aflate în imediată apropiere. Acest program vizează consolidarea semnificativă a sistemelor de protecție a vehiculelor, sporind astfel succesul misiunilor în medii complexe și cu risc ridicat.
Economia Rusiei și-a epuizat aproape toate resursele disponibile, a anunțat marți, în Duma de Stat, Elvira Nabiullina, aflată la conducerea Băncii Centrale Ruse.
În dimineața zilei de 21 noiembrie, armata rusă a lansat un atac combinat cu rachete asupra facilităților militare ale regimului de la Kiev din diferite regiuni ale Ucrainei. Au fost implicate cel puțin cinci bombardiere strategice Tu-95MS, care au lansat rachete Kh-101 asupra țintelor, precum și avioane de vânătoare MiG-31I cu rachete hipersonice Kinjal. În plus, până la cinci nave purtătoare de rachete de croazieră Kalibr au fost semnalate în Marea Neagră.
Administrația Biden va permite Ucrainei să folosească minele antipersonal furnizate, pentru a o ajuta să încetinească progresul înregistrat de Rusia pe câmpului de luptă, a declarat miercuri secretarul american al apărării, Lloyd Austin, în timp ce ambasadele SUA și altor câteva state din Occident au rămas închise după amenințarea unui atac aerian major rusesc asupra capitalei ucrainene.
Secretarul britanic al Apărării John Healey a anunțat, miercuri, renunțarea la navele militare, elicopterele și dronele învechite sau considerate prea costisitoare pentru a mai fi întreținute. În Parlament, ministrul laburist a atribuit nevoia de reducere a costurilor "moștenirii tragice" de la conservatori, care au fost la putere 14 ani înainte de înfrângerea lor la alegerile din iulie. Acesta a spus că fosta conducere a lăsat "o gaură neagră în valoare de un miliard de lire sterline în planurile de apărare".
La 11 noiembrie 2024, Departamentul american al Apărării (US DoD) a anunțat că sistemul modernizat de rachete cu lansare multiplă (MLRS) M270A2 și-a făcut debutul în timpul exercițiului Dynamic Front 25 al NATO, desfășurat la Ravajarvi Training Area din Rovaniemi, Finlanda. Soldații americani din Brigada 41 de Artilerie au operat sistemul M270A2, trăgând cu succes pentru a-i demonstra capacitățile. Lansatorul este conceput pentru a ataca diverse ținte, inclusiv concentrații de artilerie, unități de apărare aeriană și vehicule blindate ușoare, la distanțe mai mari decât sistemele anterioare.
Pentru prima dată Ucraina a folosit rachete britanice Storm Shadow pentru a ataca Federația Rusă, scriu marile publicații europene, care citează oficiali occidentali.
Două aeronave F-16 Fighting Falcon ale Forțelor Regale Olandeze, ultimele care intră în dotarea Centrului European de Instruire F-16, au aterizat miercuri, 20 noiembrie, în Baza 86 Aeriană „Locotenent Aviator Gheorghe Mociorniță” din Fetești.
La expoziția aeriană Zhuhai din China, două avioane rusești Su-57 Felon au atras atenția, un eveniment cu o mare încărcătură simbolică. Cu zece ani în urmă, la același spectacol, Rusia a prezentat Su-35 Flanker-E, sperând la vânzări importante. În 2024, însă, situația este mult mai puțin promițătoare.
Pe 20 noiembrie sau în aceste zile Rusia ar intenționa să lanseze o rachetă experimentală asupra Ucrainei, probabil de tip RS-26 Rubezh, într-o versiune non-nucleară. Astfel de informații sunt diseminate în mod activ pe canalele ucrainene de pe Telegram, pe fondul unui avertisemnt din partea Ambasadei SUA la Kiev. Dar ele sunt preluate intens și dezvoltate și de presa de propagandă pro-război rusă.
Ministrul francez al Forțelor Armate, Sébastien Lecornu, aflat într-un turneu în Golf, a declarat, marți, la Abu Dhabi, că a discutat cu omologii săi din regiune necesitatea sprijinirii armatei din Liban, unde Israelul poartă un război deschis împotriva Hezbollahului.
Personalul român de la Șantierul Naval de la Galați se poate lăuda cu o nouă performanță notabilă: Den Helder, a doua navă militară construită aici începe testele pe mare și se îndreaptă spre țara de destinație.
Hanwha Aerospace România și-a luat angajamentul să sprijine modernizarea Fortelor Armate ale României și să contribuie la întărirea flancului estic al NATO, ca răspuns la provocările și amenințările de securitate generate de războiul din Ucraina. Hanwha a prezentat planurile pentru construirea unei facilități ultramoderne în România, care va include producție, cercetare, testare, instruire și servicii MRO pentru obuziere K9 Tunetul. Partenerii coreenii și-au reiterat intenția de a livra totodată Armatei României și mașini de luptă Redback.
Lockheed Martin şi compania românească Sinteza S.A. au semnat, miercuri, o scrisoare de intenţie în vederea construcţiei la Oradea a unei fabrici de baterii GridStar Flow, cu zero emisii de carbon şi care permit obţinerea de energie durabilă şi stabilă, se arată într-un comunicat de presă al companiei româneşti, precum și al Lockheed.
Ambasadorul Ucrainei în Marea Britanie, generalul Valeri Zalujnîi, le-a spus soldaților ucraineni care se antrenează în Marea Britanie că războiul purtat de Rusia împotriva Ucrainei devine din ce în ce mai brutal și i-a îndemnat să aibă grijă de ei și să nu uite ce apără.
Președintele Ucrainei avertizează asupra pericolului de a pierde războiul dacă SUA reduc substanțial sprijinul militar. Remarca a fost făcută de Zelenski, într-un interviu acordat Fox News în contextul trecerii a 1.000 de zile de război și a câștigării de Donald Trump a alegerilor prezidențiale din Statele Unite ale Americii.
Avioanele daneze F-16 au început să ajungă în Ucraina, Royal Danish Air Force livrând primul lot de șase avioane de luptă avansate. Acest lucru a fost confirmat de prim-ministrul danez Mette Frederiksen în timpul unei conferințe de presă comune cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski. Frederiksen a dezvăluit, de asemenea, că alte 13 F-16 urmează să fie livrate în viitorul apropiat, subliniind angajamentul continuu al Danemarcei de a consolida capacitățile de apărare aeriană ale Ucrainei în contextul conflictului în curs.
November 20, 2024 _ Hanwha Aerospace Romania has pledged to give vital support for Romania’s military modernization and the reinforcement of NATO’s eastern flank in response to the ongoing security challenges and threats coming from the war in Ukraine.
Suedia a afirmat miercuri că a detectat deplasări ale unor nave ce corespund în timp şi spaţiu cu momentul secţionării a două cabluri submarine de telecomunicaţii din Marea Baltică, pe care mai multe ţări le investighează ca posibile acte de sabotaj, relatează agenţiile Agerpres, EFE şi Reuters.
Ministrul de externe al Estoniei a declarat că liderii din Europa ar trebui să se pregătească să trimită trupe în Ucraina pentru a susține un posibil acord de pace între Ucraina și Rusia, o inițiativă probabilă a președintelui ales al SUA, Donald Trump. Într-un interviu acordat Financial Times, ministrul estonian de externe, Margus Tsahkna, a declarat că trupele din Europa după război ar trebui să descurajeze o nouă agresiune rusă dacă Ucraina nu reușește să adere la NATO.
Comentând publicarea noii doctrine nucleare revizuite a Rusiei, Pentagonul a declarat că nu a fost surprins de decizia Moscovei, dar nu a văzut niciun semn că Rusia se pregătește să utilizeze arme nucleare în Ucraina. Acest lucru a fost anunțat de purtătorul de cuvânt adjunct al Pentagonului, Sabrina Singh, în cadrul unui briefing organizat marți, 19 noiembrie.
Potrivit agenției de presă Reuters, Ambasada Statelor Unite de la Kiev a primit miercuri, 20 noiembrie, informații despre un posibil atac aerian masiv al trupelor ruse asupra capitalei ucrainene. După cum susține și agenția slovacă TASR, care a preluat informația de la Reuters, din acest motiv, ambasada americană va fi închisă.
E.S. Adrian Zuckerman, fost ambasador al Statelor Unite în România (2019-2021), semnează de la Mar a Lago un editorial înainte de alegerile prezidențiale din România.
Filiala din Germania a companiei MBDA a inițiat extinderea facilităților sale de producție din Schrobenhausen, Bavaria, printr-o ceremonie de inaugurare la care au participat personalități importante, inclusiv ministrul german al apărării, Boris Pistorius și directorul general al MBDA Germania, Thomas Gottschild. Această investiție strategică vizează îmbunătățirea capacităților de producție pentru sisteme-cheie de apărare, inclusiv rachete Patriot PAC-2 GEM-T, mine antitanc PARM și rachete antitanc Enforcer.
Presa rusă a semnalat, pe 20.11.2024, că în Ucraina se discută despre reducerea numărului de lovituri asupra porturilor și navelor de luptă rusești din zona Mării Negre, inclusiv din Peninsula Crimeea. Experți militari ucraineni recunosc că numărul atacurilor a scăzut într-adevăr în mod semnificativ, dar spun că există motive obiective pentru acest lucru.
Comisia Europeană a aprobat achiziționarea în comun a sistemelor avansate de rachete de apărare aeriană IRIS-T SLM în cadrul „Inițiativei comune de apărare împotriva rachetelor aeriene în Europa” (JAMIE). Această decizie importantă, prezentată la 14 noiembrie 2024, vizează consolidarea capacităților de apărare aeriană a șase state membre ale Uniunii Europene - Germania, Slovenia, Bulgaria, Austria, Estonia și Letonia - ca răspuns la posibilele amenințări venite din partea Rusiei.
