Declarațiile recente ale ministrului suedez al Apărării, Pal Jonson, pe marginea întâlnirilor NATO de la Bruxelles, oferă o grilă de lectură esențială pentru înțelegerea strategiei actuale a Moscovei.
În ultimele zile, au apărut rapoarte că forțele militare ruse au evacuat brusc locațíi pe care surse israeliene le-au descris drept strategice. Sursele au raportat că cel mai important dintre ele a fost punctul de observare din Tal Al-Hara, în zona rurală de nord a Daraa, înainte ca date suplimentare să apară despre retrageri similare din Tal Al-Shaar și Tal Mashara din zona rurală Quneitra. Forțele ruse și-au adunat echipamentul și au coborât steagul rus din poziții înainte de a se retrage.
Ceea ce este demn de remarcat în această chestiune este că instituția militară rusă a evitat să comenteze datele și nu a emis nicio expunere explicativă a motivelor acestor retrageri, ceea ce a stârnit multe speculații, mai ales în lumina activității în creștere a forțelor israeliene în zonele din jurul acestor site-uri.
A devenit cunoscut faptul că mișcarea Rusiei a venit după mișcări militare ale forțelor israeliene, în urmă cu câteva zile, în apropierea fâșiei de graniță dintre guvernoratul Quneitra și Golanul sirian ocupat. Aceste mișcări au fost reprezentate de staționarea unui număr mare de tancuri și vehicule militare israeliene în Înălțimile Golanului sirian ocupat.
Mai mult, în ultimele luni, Israelul a început să deschidă coridoare în Golanul sirian și să detoneze câmpuri de mine de-a lungul liniei de încetare a focului de mai multe ori, în paralel cu escaladarea bombardamentelor în interiorul teritoriului sirian și răspândirea informațiilor despre sosirea forțelor de elită a miliției iraniene în sudul Siriei.
Moscova a desfășurat anterior 17 puncte de observare militară în regiune și a exectuat patrule în apropierea liniilor de contact pentru a stabiliza încetarea escaladării dintre Hezbollah și Israel. Aceasta înseamnă că actualele retrageri succesive lasă regiunea în fața unui val de escaladare continuă.
Acesta este un semnal că Moscova nu va dori să se angajeze în confruntare sau să-și țină forțele în ochii furtunii și nu pare să poată opri deteriorarea în curs.
Două ipoteze au apărut pentru a explica retragerile succesive ale Rusiei. Prima ipoteză este că Moscova a primit un avertisment de la Israel cu privire la operațiile militare active anticipate în regiune și că forțele israeliene sunt hotărâte să urmărească și să submineze pozițiile Hezbollah și ale altor miliții susținute de Iran.
A doua ipoteză este că "Rusia nu este supusă avertismentelor sau dictatelor din partea israeliană, iar prin aceste retrageri nu înseamnă că acordă Israelului undă verde pentru a-și extinde domeniul de aplicare al operațiunilor sale. Dimpotrivă, ar putea urmări să ofere Iranului și grupurilor armate afiliate un domeniu mai larg de a se angaja în operațiuni militare împotriva Israelului".
În ambele cazuri, Moscova a preferat să-și distanțeze forțele de potențiale evoluții, iar unele estimări indică faptul că forțele ruse vor continua să evacueze punctele de observare și pozițíile în care au fost dislocate în zone în care situația devine din ce în ce mai aprinsă. Potrivit analiștilor ruși, Rusia prin aceste "retrageri tactice" nu este pe cale să ia măsuri pe termen mai lung, ceea ce înseamnă că "prezența militară rusă în Siria a crescut în importanță pe fondul înrăutățirii confruntării cu Occidentul, și nu va efectua o revizuire strategică în regiune în viitorul previzibil".
Dar această analiză pare legată de natura evoluțiilor viitoare, în special în ceea ce privește potențialele planuri ale Israelului de a extinde sfera operațiunilor sale în geografia siriană. Acest lucru a fost clar menționat de avertismentele Kremlinului, joi, cu privire la o deteriorare mai amplă la care Siria ar putea fi martoră. Purtătorul de cuvânt al președintelui rus, Dmitri Peskov, a declarat: "Posibila extindere a geografiei ostilităților Israelului în Siria va avea consecințe dezastruoase pentru Orientul Mijlociu".
Peskov a evitat să răspundă la întrebările jurnaliştilor despre posibila reacţie a Rusiei, dacă evoluţiile conduc la lansarea unei operaţiuni militare terestre israeliene în interiorul Siriei, pentru a urmări forţele iraniene şi Hezbollahul. El s-a mulțumit cu o indicație vagă că "în prezent nu este adecvat să se facă speculații despre evoluțiile ulterioare".
În același timp, se pare că escaladarea tonului de către Moscova în critica mișcărilor militare israeliene din Siria a atins un nou nivel. Tonul furios al Ministerului rus de Externe, care a descris recentul atac în interiorul Siriei drept "o agresiune care vizează civili care încalcă puternic legile internaționale", a purtat o condamnare puternică pe care Moscova nu a folosit-o anterior.
Dar escaladarea nu se limitează la tonul declarațiilor. Recent, se părea că Israelul și Rusia au schimbat mesaje directe de foc. Aceasta a fost reprezentată de bombardarea instalațiilor aparținând bazei rusești Hmeimim, pentru prima dată de la începutul prezenței militare ruse în Siria în toamna anului 2015.
Ceea ce este surprinzător aici este că Moscova nu a comentat deloc evoluția, iar declarațiile purtătorului de cuvânt al armatei care oferă un rezumat periodic al situației din Siria au evitat să o menționeze.
Între timp, a devenit clar, potrivit surselor israeliene, că bombardamentul israelian a vizat un depozit despre care se crede că ar fi conținut echipamente de luptă și muniții pentru Hezbollah.
Moscova a înțeles mesajul și nu a comentat evenimentul. S-a mulțumit să trimită un mesaj de foc similar unei ținte complet diferite atunci când a bombardat locațíi din apropierea bazei Al-Tanf (estul Siriei) și a precizat că i-a vizat pe teroriști.
Se știe că Moscova, care a început să își reducă forțele în Siria încă din vara lui 2022, la câteva luni după izbucnirea războiului din Ucraina, a oferit facilități extinse Hezbollahului și milițiilor susținute de Iran din Siria. Acest lucru a fost demonstrat de datele disponibile despre forțele ruse care facilitează transferul de arme și echipamente către Hezbollah, după ce aeroporturile siriene controlate de Iran au fost bombardate.
Moscova a închis, de asemenea, ochii cu privire la redistribuirea unităților Hezbollah în sudul Siriei, chiar dacă aceasta a constituit o încălcare a unui acord anterior care prevedea că mișcarea șiită libaneză și milițiile care cooperează cu aceasta ar trebui să se îndepărteze la 80 de kilometri de Golan spre interiorul Siriei.
Datele indică faptul că Rusia a retras mii de soldați și ofițeri și i-a transferat în Ucraina. Cercurile militare ruse au justificat demersul spunând că "Forțele ruse, în special forțele terestre, nu mai au sarcini specifice în Siria după ce și-au îndeplinit misiunea principală de a lupta împotriva terorismului și de a întări controlul guvernului sirian în pozițiile sale".
Însă reducerea forțelor, potrivit unui comentator militar, nu înseamnă o scădere a priorităților Moscovei în Siria, în condițiile în care "prezența strategică a Forțelor Aeriene și capacitățile sale pe rază lungă au acum sarcini mai largi decât geografia siriană și este legată de prezența Rusiei în estul Mediteranei și Africa de Nord".
Această evaluare a fost, desigur, anterioară evoluțiilor care au început în Gaza, s-au răspândit în Liban și în prezent amenință serios Siria. Aici trebuie să revenim la discursul președintelui Vladimir Putin în urmă cu aproximativ două luni, când l-a primit la Moscova pe omologul său sirian, Bashar al-Assad, când a avertizat că regiunea este pe punctul de a fi martora unor evoluții foarte periculoase, iar Siria nu va fi izolată de acestea.
Avertismentul lui Putin a fost primul indiciu din partea Rusiei cu privire la așteptările legate de regiune și că extinderea câmpului de luptă din jurul Gazei este doar o chestiune de timp.
În aceste circumstanțe, nu este încă clar dacă Moscova și-a dezvoltat sau nu planurile de a face față noii situații, dat fiind faptul că unii experți ruși de seamă au criticat anterior absența unei strategii cuprinzătoare a Rusiei față de Siria la toate nivelurile. Aceasta înseamnă că acest lucru se aplică viziunii îndepărtate a Moscovei pentru o reglementare politică finală și poziției față de Turcia și mișcările acesteia din nord și din regiunea Idlib, precum și față de prezența americană și, în sfârșit, față de activitatea israeliană, care a crescut constant în Siria, chiar înainte ca situația din jurul Gazei să se înrăutățească și războiul să se extindă în Liban și Siria.
Experții subliniază că Moscova se bazează pe importanța menținerii unei prezențe militare strategice în Siria, dar fără ca aceasta să coste mult Rusia.
În acest context, trebuie amintit discursul președintelui rus de la sfârșitul anului trecut, când a spus că prezența forțelor țării sale în Siria este "temporară și va continua atâta timp cât va fi benefică Rusiei".
El a adăugat: "Forțele militare ruse sunt acolo pentru a garanta interesele Rusiei în această regiune vitală a lumii, care este foarte aproape de noi", subliniind că Moscova "nu intenționează încă să retragă aceste unități militare din Siria".
Dar ceea ce este frapant în discursul lui Putin este că el a numit locurile de concentrare ruse din Siria "puncte", nu "baze", indicând că Moscova nu construiește "structuri pe termen lung acolo". El a adăugat că țara sa și-ar putea retrage tot personalul militar "suficient de repede", fără pierderi materiale, dacă este necesar.
Experții consideră că discursul lui Putin a precizat cu exactitate nivelurile de acțiune rusă în cazul în care situația se deteriorează și mai mult și în cazul în care forțele ruse își pierd avantajul strategic al prezenței lor în Siria.
Dar acest lucru nu împiedică, potrivit unor experți, Moscova să continue politica de complicare a situației pentru Washington, adică sprijinirea escaladării diferitelor forțe împotriva intereselor americane, în regiune în general, și în Siria și Irak în special.
Chestiune se poate aplica în următoarea etapă a mișcărilor israeliene din Siria și din jurul acesteia. Această politică va continua, potrivit analiștilor, până când Moscova, pe baza mecanismelor scenei în evoluție, va dezvolta noi planuri pentru mișcările sale în regiune.
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
Declarațiile recente ale ministrului suedez al Apărării, Pal Jonson, pe marginea întâlnirilor NATO de la Bruxelles, oferă o grilă de lectură esențială pentru înțelegerea strategiei actuale a Moscovei.
Statele Unite au intensificat schimbul de informații în zona intelligence cu Ucraina, incluzând acum ținte aflate adânc pe teritoriul Federației Ruse, într-o schimbare strategică menită să relanseze negocierile de pace cu Moscova, blocate după eșecul summitului din Alaska dintre președintele american Donald Trump și liderul rus Vladimir Putin.
De-a lungul istoriei, războaiele nu se încheie neapărat cu armistiții clare și triumfuri definitive, ci adesea se metamorfozează în stări de tensiune prelungită. Această realitate pare să fie oglindită perfect în discuțiile recente de la Kiev, unde mesajele transmise de figurile-cheie ale statului ucrainean oscilează între prudență și un optimism condiționat de deznodământul confruntării.
O decizie ce ar putea redefini fundamental dinamica războiului din Ucraina și a relațiilor dintre marile puteri atârnă de un singur nume: Donald Trump. În centrul acestei ecuații fierbinți se află rachetele de croazieră Tomahawk, o armă strategică pe care Kievul o imploră, iar Moscova o consideră o linie roșie.
Declarațiile recente ale procurorului general, Alex Florența, nu sunt simple noutăți judiciare, ci trebuie privite ca o radiografie necruțătoare a fragilității instituționale a statului român în fața războiului hibrid. Afirmația că „toate firele duc (în Rusia)” și detaliile privind infrastructura online masivă - sute de canale canale de mesagerie și zeci de site-uri clonate - confirmă, la nivel de Parchet, ceea ce analiștii de securitate semnalau de mult: România a fost ținta unei campanii de influență bine orchestrate de un actor statal străin.
Reuniunea miniștrilor apărării din statele membre ale Uniunii Europene, desfășurată miercuri sub forma unei cine de lucru, a confirmat o dinamică esențială a momentului geopolitic actual: tranziția lentă, dar ireversibilă, a UE de la un actor preponderent normativ la o entitate cu ambiții concrete în domeniul securității și apărării.
Represiunea stalinistă a anilor 1930, numită marea epurare, a creat răni adânci în URSS la vremea respectivă. Numărul mare al celor uciși, cuprins între 700.000 (cei documentați) și 1,2 milioane (estimat), arată un climat de teroare în care populația a trăit timp de aproape 10 ani. O consecință a acestui genocid, desfășurat de conducerea statului împotriva propriei populații, avea să lovească țara la scurt timp, în 1941, când Germania a atacat o URSS profund slăbită. Armata era decimată, populația era suferindă iar această situație a dus la pierderi masive pe front.
Interviul acordat presei ucrainene de Wolfgang Ischinger, diplomat de carieră și fost președinte al Conferinței de Securitate de la Munchen, subliniază o distincție esențială în analiza conflictului ruso-ucrainean: discuțiile de pace nu sunt în „impas”, ci, pur și simplu, „nu au început cu adevărat”. Această nuanță semantică nu trebuie privită ca un simplu artificiu lingvistic, ci ca o radiografie rece a realității strategice. A vorbi de un impas presupune existența unei negocieri serioase care s-a blocat. Ischinger ne reamintește că regimul de la Kremlin nu a ajuns încă la convingerea că utilizarea forței militare nu îi mai poate aduce câștiguri suplimentare.
Președintele interimar al Siriei, Ahmed al-Sharaa, a sosit astăzi la Moscova pentru prima sa vizită oficială în Rusia de la înlăturarea aliatului de lungă durată al Kremlinului, Bashar al-Assad, la sfârșitul anului trecut. Această deplasare poate fi considerată un moment cheie, marcând începutul negocierilor pentru redefinirea relației strategice dintre Damasc și Moscova.
Vântul s-a întors la Bruxelles, iar ecoul schimbării bate puternic pe holurile sediului NATO. Secretarul american al Apărării, Pete Hegseth, a livrat miercuri, 15 octombrie 2025, cel mai clar și mai tranșant mesaj al administrației Trump de până acum: „Dacă nu există o cale către pace pe termen scurt, atunci Statele Unite, împreună cu aliații noștri, vor lua măsurile necesare pentru a impune costuri Rusiei pentru agresiunea sa continuă.”
De la începutul războiului din Ucraina, în februarie 2022, Republica Cehă a oferit Kievului ajutor militar în valoare de 17,4 miliarde de coroane (aproape 717 milioane de euro). Prin finanțare UE sau donații de echipamente militare din Germania și Statele Unite, Praga a primit în schimb 25 de miliarde de coroane (aproximativ un miliard de euro). Premierul ceh, Petr Fiala, a declarat acest lucru miercuri (15.10.2025), după o ședință de guvern, relatează corespondentul TASR din Praga.
Generalul american în rezervă Ben Hodges, fostul comandant al Armatei Statelor Unite în Europa (USAREUR), trage un semnal de alarmă categoric. Într-o analiză fără echivoc, generalul avertizează că, în eventualitatea unui atac rusesc pe teritoriul NATO, exclava strategică Kaliningrad și Sevastopolul, baza-cheie din Crimeea, ar fi „distruse în primele ore” de o ripostă masivă și fulgerătoare a Alianței Nord-Atlantice. Declarațiile vin pe fondul tensiunilor de securitate tot mai mari și al unei noi faze de pregătire a Rusiei pentru un eventual conflict, identificată de analiști. O radiografie a scenariului în care un război direct Rusia-NATO nu ar semăna deloc cu cel din Ucraina.
Ministrul polonez de externe, Radoslaw Sikorski, a prezentat la Londra, în fața oficialilor britanici, o dronă Shahed doborâtă, semnalând un pericol iminent. Dincolo de sprijinul pentru Ucraina, mesajul lui Sikorski a fost unul cât se poate de clar pe care nu avem voie să-l ignorăm: Europa trebuie să se apere, iar planul rusesc vizează atacuri în adâncimea spațiului european.
Comisia guvernamentală pentru activități legislative din Rusia a susținut luni (13.10.2025) proiectul de lege al Ministerului rus al Apărării privind atragerea cetățenilor care au semnat voluntar un contract de a rămâne în rezervă, pentru a îndeplini misiuni în domeniul apărării pe timp de pace, a declarat o sursă familiarizată cu decizia relevantă a comisiei.
Uniunea Europeană se confruntă cu o realitate inconfortabilă și care cere o implicare urgentă în domeniul apărării: nu este pregătită să contracareze amenințarea tot mai complexă și iminentă a dronelor rusești, iar termenul autoimpus pentru atingerea capacității de apărare, anul 2030, este deja depășit și nerelevant. Avertismentul a venit din partea Comisarului European pentru Apărare, Andrius Kubilius, în cadrul celei de-a cincea Conferințe Europene pentru Securitate și Apărare de la Bruxelles, citat de publicația italiană La Repubblica.
Dificultatea de a aduce și menține tinerii pe front este o provocare majoră și comună cu care se confruntă deopotrivă Ucraina și Rusia, în contextul războiului de uzură. Ambele state se luptă cu fenomenul de sustragere de la datorie, dar modul în care gestionează această criză dezvăluie o diferență fundamentală în ceea ce privește valorizarea vieții umane.
Institutul Kiel din Germania a atras atenția, într-un raport publicat pe 14 octombrie, că ajutorul militar pentru Ucraina a scăzut dramatic în ultimele luni. Astfel, în perioada iulie-august, ajutorul militar destinat Ucrainei a scăzut puternic, în pofida introducerii Listei de cerințe prioritare pentru Ucraina (PURL), care le permite aliaților europeni ai Ucrainei din cadrul NATO să cumpere arme pentru Kiev din SUA.
În contextul unei escaladări nucleare retorice fără precedent, generată, în principal, de războiul Rusiei din Ucraina, NATO a dat startul, la 13 octombrie, exercițiului său nuclear anual, Steadfast Noon 2025. Deși liderii Alianței insistă că este un antrenament de rutină, fără legătură cu evenimentele curente, amploarea și sincronizarea sa trimit un semnal clar și nuanțat oricărui potențial adversar: descurajarea nucleară a NATO este credibilă, sigură și efectivă.
Guvernul rus a aprobat un proiect de lege care îi conferă președintelui Vladimir Putin autoritatea de a chema rezerviștii nu doar în timp de război sau mobilizare formală, ci și pe timp de pace. Analiza arată că Moscova creează o portiță legală pentru a susține "operația militară specială" din Ucraina cu noi forțe, fără a declanșa impopulara mobilizare generală. Institutul pentru Studiul Războiului (ISW) avertizează că sistemul de recrutare pe bază de contract se prăbușește, iar acest pas marchează o schimbare majoră în strategia Kremlinului de mobilizare a forțelor sale armate.
Președintele rus Vladimir Putin a semnat pe 12 octombrie un decret prin care suspendă reducerile subvențiilor pentru combustibil până în mai 2026, într-o tentativă disperată de a stabiliza piața rusă a benzinei. Această mișcare vine în contextul în care atacurile ucrainene cu drone, susținute de informații americane, au avariat 16 din cele 38 de rafinării ale Rusiei, declanșând penurii generalizate.
În timp ce războiul de la granițele NATO continuă să fie o ameninţare, Polonia și-a mobilizat cele mai puternice unităţi de blindate într-un test de foc pentru mobilitatea Alianței. Exercițiul DZIELNY BÓBR-25 (Castorul Curajos), lansat oficial pe 11 octombrie, nu trebuie privit ca o simplă manevră, ci o repetiție strategică esențială: traversarea unui obstacol acvatic, sub amenințare înaintării trupelor inamice.
Luni, pe fondul unei euforii politice rar întâlnite în tumultuoasa scenă israeliană, președintele Statelor Unite, Donald Trump, a marcat ceea ce susține că este o victorie istorică: încetarea focului în Gaza, după doi ani de confruntări violente, și eliberarea ultimilor 20 de ostatici israelieni în viață deținuți de Hamas.
Turcia și România își consolidează cooperarea strategică printr-o nouă etapă care va include o vizită oficială în țara noastră efectuată de președintele turc Recep Tayyip Erdoğan.
DefenseRomania difuzează o ediție specială a emisiunii Obiectiv EuroAtlantic, ediție care îl are invitat pe Excelența Sa, Özgur Kivanç Altan, ambasadorul Turciei în România.
Rusia nu mai are nici resurse, nici forță pentru un război total cu Occidentul, iar regimul de la Kremlin se află într-un proces ireversibil de degradare internă, afirmă optimist diplomatul ucrainean Volodimir Ohryzko, ambasador și fost ministru de Externe al Ucrainei.
Criza politică în Franța e una majoră iar perspectivele pentru președintele Emmanuel Macron sunt, în cel mai optimist scenariu, sumbre.
Războiul dronelor atinge un nou nivel de escaladare. Pe de o parte, Rusia a început să utilizeze drone-interceptoare pentru a doborî sistematic cele mai importante drone ucrainene de atac la mare distanță, precum FP-1 și „Liutîi” (Furious). Pe de altă parte, Moscova răspunde ofensivei aeriene tăind masiv internetul mobil în zeci de regiuni rusești, o măsură disperată care sabotează rețelele de ghidare ucrainene, dar care, în același timp, paralizează economia internă și perturbă viața civililor, readucând Rusia în era comunicării offline.
În plină eră a războiului de înaltă tehnologie, statele din flancul estic al NATO rescriu regulile de apărare, apelând la una dintre cele mai simple, mai ieftine și mai eficiente arme: mina terestră. Cinci țări NATO, Polonia, Finlanda, Lituania, Estonia și Letonia, au anunțat că se retrag oficial din Tratatul de la Ottawa din 1997, care interzice utilizarea minelor antipersonal.
Ofensiva-surpriză a Rusiei de pe 3 august, cel mai puternic avans reușit în ultimul an pe frontul de Est, s-a izbit de rezistența acerbă a Ucrainei în jurul satului Dobropillia. Locotenent-colonelul Arsen „Lemko” Dmytryk, șeful de Stat Major al Corpului 1 Azov al Gărzii Naționale a Ucrainei, a oferit un interviu exclusiv pentru publicaţia americană The War Zone în care a dezvăluit cum a reușit Kievul să întoarcă soarta bătăliei și a descris noua tactică de asalt a Moscovei: „tanc pumn” urmat de valuri de infanterie sacrificate în „mașina de tocat”.
Ucraina lovește cu rachete grele în adâncimea strategică a Rusiei iar apărarea antiaeriană rusă nu are suficiente capabilități pentru a se întinde atât de mult. Președintele Volodimir Zelenski a declarat că Ucraina folosește deja cu succes rachetele Neptun și Flamingo în pereche.
Cele mai recente lovituri ucrainene cu UAV-uri au avut obiective diverse, fiind atacate elemente de infrastructură petrolieră portuară, sistemul de energie electrică, precum și obiective importante de sprijin de luptă și logistic.
Rușii au acumulat stocuri de rachete balistice și au crescut de cinci ori intensitatea atacurilor efectuate cu acestea în luna octombrie. În total au fost folosite 87 de rachete Iskander și 14 Kinjal. Presa ucraineană a semnalat sâmbătă (01.11.2025) că atacurile din ce în ce mai dese ale Forțelor Armate ale Ucrainei asupra unor obiective de pe teritoriul Rusiei provoacă lovituri de represalii din partea Moscovei, care au fost intensificate în ultima lună.
Statele Unite ale Americii au mobilizat în Caraibe o forță militară fără precedent în ultimele decenii, într-o desfășurare care amintește de tensiunile Războiului Rece.
Vladimir Putin a readus recent în atenția publică așa-numitele „arme minune” ale Rusiei, cu care Moscova amenință zilnic Europa, în timp ce luptă de aproape patru ani să ocupe în Ucraina teritoriile pe care le-au anexat ilegal.
Surse ale DefenseRomania arată că Asociația Ofițerilor în Rezervă din România (AORR) a transmis Senatului o solicitare oficială de audiență, cu caracter de urgență, în legătură cu propunerea legislativă PLx-350/2025, aflată în prezent în procedură parlamentară.
Ministerul rus al Apărării a anunțat că, pe 01.10.2025, la Șantierul Naval Sevmash din Severodvinsk, a fost lansat la apă submarinul nuclear cu destinație specială Habarovsk (Proiect 09851). Acesta a fost proiectat de Biroul Rubin și a fost dezvoltat pentru a rezolva sarcinile Forțelor Navale ruse folosind arme subacvatice moderne.
Într-un gest ce subliniază prețul tragic pe care regimurile dictatoriale îl pun pe viața propriilor cetățeni, doi prizonieri de război nord-coreeni, capturați pe frontul din Ucraina, au solicitat oficial transferul lor către Coreea de Sud.
Forțele ruse plătesc un preț mare în Pokrovsk. Statul Major General ucrainean și-a trimis acolo forțe de șoc pentru a scoate rușii din oraș.
Donald Trump a întocmit o listă confidențială de posibile ținte ce pot fi lovite în Venezuela, în acest moment fiind așteptat doar ordinul președintelui american.
După achiziția unei nave de patrulare OPV (Offshore Patrol Vessel) din clasa Hisar, din Turcia, România țintește achiziția următoarelor două prin programul european SAFE și, desigur, producția lor în țară. E vorba de nave de patrulare OPV numite popular „corvete ușoare”.
Rusia azi, ajunsă dependentă militar de state precum Coreea de Nord, e la ani lumină nu doar în ceea ce privește PIB-ul, dar și dezvoltarea tehnologică, atât de SUA cât și de China. Lucru demonstrat și de competiția în spațiu dintre SUA și China, pentru a ajuns la Polul Sudic al Lunii.
Corporația întrunită constructoare de avioane din Rusia (UAC) a efectuat o nouă livrare de avioane de luptă multirol de tip Su-35S către Forțele Aerocosmice Ruse (VKS). Acest lucru a fost anunțat sâmbătă (01.10.2025) pe canalul oficial de Telegram al UAC.
Exporturile Rusiei de gaze naturale lichefiate (GNL) au scăzut în ritm anual cu 3,4% în primele zece luni din acest an, la 25,2 milioane tone metrice (mmt), deşi în octombrie s-a înregistrat un avans record, de 21%, în urma începerii livrărilor de la noua uzină Arctic LNG 2, a anunţat furnizorul global de date LSEG, transmit Agerpres și Reuters.
Deși situația în estul Ucrainei în zona Pokrovsk este critică, ocupantul rus încercând să forțeze avansul pentru a „deschide ușa” către Donețk și a încerca ocuparea întregului Donbas, ultimele rapoarte arată că de fapt nu aici rușii au reușit cel mai mare avans în ultimele 30 de zile.
Guvernul Taiwanului ia în calcul măsuri legale împotriva companiilor americane care produc avioanele de luptă F-16V - cea mai modernă versiune a F-16 Block 70 -, după ce livrarea celor 66 de avioane noi, achiziționate din Statele Unite ale Americii, a suferit întârzieri semnificative.
Ucraina a debarcat trupe speciale pentru a lupta în zonele asediate din oraşul Pokrovsk, din estul Ucrainei, la începutul acestei săptămâni, chiar în momentul în care Rusia a anunţat că a înconjurat forţele Kievului din zonă, au declarat vineri două surse militare ucrainene, citate de Reuters. De partea celaltă Moscova susține că a respins desantul și că operatorii FOS ucrainean au fost uciși.
Armata ucraineană caută modalităţi de a contracara noua tactică a "infiltrărilor" folosită de trupele ruse, tactică ce presupune folosirea unor grupuri mici de infanterie care se strecoară prin defensiva lacunară a unităţilor ucrainene, în timp ce unele dintre acestea din urmă sunt cel puţin semi-încercuite pe sectoarele de front din zona oraşelor Pokrovsk şi Kupiansk, relatează agențiile Agepres și EFE.
Secretarul Consiliului Securității Rusiei, Serghei Șoigu, a avertizat vineri SUA în legătura cu degradarea stabilității strategice după anunțul Casei Albe privind reluarea testelor cu arme nucleare, dar a afirmat că Rusia este pregătită să efectueze teste pe poligoanele sale de testare, în caz de necesitate, potrivit Agerpres și EFE.
După ce mai multe drone rusești au încălcat spațiul aerian al Poloniei luna trecută, liderii politici si militari de pe continent au accelerat brusc ideea unui „zid anti-drone”. Pare o reacție logică la o amenințare palpabilă, dar este, în esență, o capcană strategică costisitoare.
Pentagonul a transmis Casei Albe că furnizarea rachetelor Tomahawk către Ucraina este fezabilă din punct de vedere militar și nu ar afecta stocurile strategice ale Statelor Unite. Această evaluare tehnică, menită să deblocheze o decizie crucială, pare însă a se fi lovit de un zid politic la Washington. Decizia finală rămâne în mâinile președintelui Donald Trump, iar semnalele de la Casa Albă sunt, în cel mai bun caz, contradictorii.
Serviciul de Securitate al Ucrainei (SBU) a reușit o performanță militară remarcabilă, distrugând 48% din totalul sistemelor rusești de apărare antiaeriană „Panțir-S1” de la începutul anului 2025. Anunțul, care indică o vulnerabilitate critică a Moscovei, a fost făcut chiar de șeful SBU, Vasil Maliuk, în timpul unui briefing susținut la 31 octombrie, alături de președintele Volodimir Zelenski.
Serviciile de securitate ucrainene au distrus o rachetă balistică rusească de tip Oreshnik în interiorul Rusiei în vara anului 2024, a declarat președintele Volodimir Zelenski la un briefing de presă pe 31 octombrie.
Potrivit unor surse de la Washington, Administrația Trump a identificat deja ținte militare în Venezuela utilizate pentru traficul de droguri, iar o campanie aeriană împotriva acestora pare iminentă. Această mișcare ar marca o escaladare semnificativă a conflictului, transmițând un mesaj clar liderului venezuelean Nicolas Maduro: timpul său la putere este pe terminate.
Finlanda a declanșat una dintre cele mai ample mobilizări militare de la aderarea la NATO. Peste 15.000 de militari finlandezi, alături de trupe din Marea Britanie, Suedia și Polonia, au început exerciții de amploare în sudul și estul țării, multe dintre ele la doar câțiva kilometri de granița rusă. Mesajul este neechivoc și vizează direct Moscova: Finlanda, acum stat de linia întâi al Alianței Nord-Atlantice, se pregătește activ și fără rezerve pentru scenarii de război.
Agenția de presă Reuters a anunțat, pe 31.10.2025, citând o declarație a ministrului de externe ucrainean, Andrii Sybiha, că Rusia a atacat în ultimele luni Ucraina cu o rachetă de croazieră a cărei dezvoltare secretă l-a determinat pe Donald Trump să renunțe la Tratatul privind interzicerea rachetelor cu rază scurtă și medie de acțiune (Tratatul INF) în primul său mandat de președinte al SUA.
Flota aeriană a Ucrainei ar putea deveni una dintre cele mai importante din Europa.
Planurile oficialilor ucraineni conturează o flotă completă de 250 de avioane de luptă noi va deveni baza modernizării aviației militare și o garanție a securității Ucrainei pentru anii următori. Asta înseamnă că aeronavele ar urma să se adauge F-urilor 16 aflate în uz, care au fost deja promise de Danemarca, Belgia sau Norvegia.
Pe 28 octombrie au apărut primele informații, unele neoficiale, că SUA vor retrage din România un contingent militar. Confirmarea oficială a venit destul de repede, pe 29 octombrie. Decizia era așteptată la București, Washington dar și la NATO.
Pentru prima dată, un soldat american - nu un pilot calificat - a planificat și executat misiuni reale în cadrul unor exerciții militare, utilizând elicopterul Black Hawk pilotat opțional (OPV).Un militar american cu zero experiență de pilotaj a controlat un elicopter Black Hawk
Președintele rus Vladimir Putin a ordonat Ministerului Apărării să asigure un armistițiu în orașele ucrainene Pokrovsk, Mîrnohrad și Kupyansk pentru a permite sosirea jurnaliștilor străini, relatează TASS. Armata a declarat că este pregătită să oprească luptele timp de cinci până la șase ore și să ofere coridoare pentru mass-media. Partea ucraineană respinge armistițiul, amintind că Rusia a încălcat întotdeauna aceste armistițiu-uri pe termen scurt.
În noaptea de 31 octombrie, rușii au efectuat o serie de atacuri asupra sectorului rezidențial și a infrastructurii din Sumy. Se știe că 11 persoane au fost rănite, inclusiv patru copii.
SUA intenționează să reducă numărul de militari, începând de luna viitoare, după mișcarea din România, și în alte țări.
Kievul a decis o ruptură diplomatică neașteptată, dar fermă, anunțând pe 29 octombrie închiderea ambasadei sale din Havana și retrogradarea relațiilor cu Cuba. Decizia șoc, confirmată de ministrul ucrainean de externe, Andrii Sybiha, este un răspuns direct la ceea ce Ucraina consideră a fi complicitatea tacită a autorităților cubaneze în recrutarea masivă de cetățeni cubanezi pentru a lupta alături de forțele rusești pe frontul ucrainean.