În ultimele zile, au apărut rapoarte că forțele militare ruse au evacuat brusc locațíi pe care surse israeliene le-au descris drept strategice. Sursele au raportat că cel mai important dintre ele a fost punctul de observare din Tal Al-Hara, în zona rurală de nord a Daraa, înainte ca date suplimentare să apară despre retrageri similare din Tal Al-Shaar și Tal Mashara din zona rurală Quneitra. Forțele ruse și-au adunat echipamentul și au coborât steagul rus din poziții înainte de a se retrage.
Ceea ce este demn de remarcat în această chestiune este că instituția militară rusă a evitat să comenteze datele și nu a emis nicio expunere explicativă a motivelor acestor retrageri, ceea ce a stârnit multe speculații, mai ales în lumina activității în creștere a forțelor israeliene în zonele din jurul acestor site-uri.
A devenit cunoscut faptul că mișcarea Rusiei a venit după mișcări militare ale forțelor israeliene, în urmă cu câteva zile, în apropierea fâșiei de graniță dintre guvernoratul Quneitra și Golanul sirian ocupat. Aceste mișcări au fost reprezentate de staționarea unui număr mare de tancuri și vehicule militare israeliene în Înălțimile Golanului sirian ocupat.
Mai mult, în ultimele luni, Israelul a început să deschidă coridoare în Golanul sirian și să detoneze câmpuri de mine de-a lungul liniei de încetare a focului de mai multe ori, în paralel cu escaladarea bombardamentelor în interiorul teritoriului sirian și răspândirea informațiilor despre sosirea forțelor de elită a miliției iraniene în sudul Siriei.
Moscova a desfășurat anterior 17 puncte de observare militară în regiune și a exectuat patrule în apropierea liniilor de contact pentru a stabiliza încetarea escaladării dintre Hezbollah și Israel. Aceasta înseamnă că actualele retrageri succesive lasă regiunea în fața unui val de escaladare continuă.
Acesta este un semnal că Moscova nu va dori să se angajeze în confruntare sau să-și țină forțele în ochii furtunii și nu pare să poată opri deteriorarea în curs.
Două ipoteze au apărut pentru a explica retragerile succesive ale Rusiei. Prima ipoteză este că Moscova a primit un avertisment de la Israel cu privire la operațiile militare active anticipate în regiune și că forțele israeliene sunt hotărâte să urmărească și să submineze pozițiile Hezbollah și ale altor miliții susținute de Iran.
A doua ipoteză este că "Rusia nu este supusă avertismentelor sau dictatelor din partea israeliană, iar prin aceste retrageri nu înseamnă că acordă Israelului undă verde pentru a-și extinde domeniul de aplicare al operațiunilor sale. Dimpotrivă, ar putea urmări să ofere Iranului și grupurilor armate afiliate un domeniu mai larg de a se angaja în operațiuni militare împotriva Israelului".
În ambele cazuri, Moscova a preferat să-și distanțeze forțele de potențiale evoluții, iar unele estimări indică faptul că forțele ruse vor continua să evacueze punctele de observare și pozițíile în care au fost dislocate în zone în care situația devine din ce în ce mai aprinsă. Potrivit analiștilor ruși, Rusia prin aceste "retrageri tactice" nu este pe cale să ia măsuri pe termen mai lung, ceea ce înseamnă că "prezența militară rusă în Siria a crescut în importanță pe fondul înrăutățirii confruntării cu Occidentul, și nu va efectua o revizuire strategică în regiune în viitorul previzibil".
Dar această analiză pare legată de natura evoluțiilor viitoare, în special în ceea ce privește potențialele planuri ale Israelului de a extinde sfera operațiunilor sale în geografia siriană. Acest lucru a fost clar menționat de avertismentele Kremlinului, joi, cu privire la o deteriorare mai amplă la care Siria ar putea fi martoră. Purtătorul de cuvânt al președintelui rus, Dmitri Peskov, a declarat: "Posibila extindere a geografiei ostilităților Israelului în Siria va avea consecințe dezastruoase pentru Orientul Mijlociu".
Peskov a evitat să răspundă la întrebările jurnaliştilor despre posibila reacţie a Rusiei, dacă evoluţiile conduc la lansarea unei operaţiuni militare terestre israeliene în interiorul Siriei, pentru a urmări forţele iraniene şi Hezbollahul. El s-a mulțumit cu o indicație vagă că "în prezent nu este adecvat să se facă speculații despre evoluțiile ulterioare".
În același timp, se pare că escaladarea tonului de către Moscova în critica mișcărilor militare israeliene din Siria a atins un nou nivel. Tonul furios al Ministerului rus de Externe, care a descris recentul atac în interiorul Siriei drept "o agresiune care vizează civili care încalcă puternic legile internaționale", a purtat o condamnare puternică pe care Moscova nu a folosit-o anterior.
Dar escaladarea nu se limitează la tonul declarațiilor. Recent, se părea că Israelul și Rusia au schimbat mesaje directe de foc. Aceasta a fost reprezentată de bombardarea instalațiilor aparținând bazei rusești Hmeimim, pentru prima dată de la începutul prezenței militare ruse în Siria în toamna anului 2015.
Ceea ce este surprinzător aici este că Moscova nu a comentat deloc evoluția, iar declarațiile purtătorului de cuvânt al armatei care oferă un rezumat periodic al situației din Siria au evitat să o menționeze.
Între timp, a devenit clar, potrivit surselor israeliene, că bombardamentul israelian a vizat un depozit despre care se crede că ar fi conținut echipamente de luptă și muniții pentru Hezbollah.
Moscova a înțeles mesajul și nu a comentat evenimentul. S-a mulțumit să trimită un mesaj de foc similar unei ținte complet diferite atunci când a bombardat locațíi din apropierea bazei Al-Tanf (estul Siriei) și a precizat că i-a vizat pe teroriști.
Se știe că Moscova, care a început să își reducă forțele în Siria încă din vara lui 2022, la câteva luni după izbucnirea războiului din Ucraina, a oferit facilități extinse Hezbollahului și milițiilor susținute de Iran din Siria. Acest lucru a fost demonstrat de datele disponibile despre forțele ruse care facilitează transferul de arme și echipamente către Hezbollah, după ce aeroporturile siriene controlate de Iran au fost bombardate.
Moscova a închis, de asemenea, ochii cu privire la redistribuirea unităților Hezbollah în sudul Siriei, chiar dacă aceasta a constituit o încălcare a unui acord anterior care prevedea că mișcarea șiită libaneză și milițiile care cooperează cu aceasta ar trebui să se îndepărteze la 80 de kilometri de Golan spre interiorul Siriei.
Datele indică faptul că Rusia a retras mii de soldați și ofițeri și i-a transferat în Ucraina. Cercurile militare ruse au justificat demersul spunând că "Forțele ruse, în special forțele terestre, nu mai au sarcini specifice în Siria după ce și-au îndeplinit misiunea principală de a lupta împotriva terorismului și de a întări controlul guvernului sirian în pozițiile sale".
Însă reducerea forțelor, potrivit unui comentator militar, nu înseamnă o scădere a priorităților Moscovei în Siria, în condițiile în care "prezența strategică a Forțelor Aeriene și capacitățile sale pe rază lungă au acum sarcini mai largi decât geografia siriană și este legată de prezența Rusiei în estul Mediteranei și Africa de Nord".
Această evaluare a fost, desigur, anterioară evoluțiilor care au început în Gaza, s-au răspândit în Liban și în prezent amenință serios Siria. Aici trebuie să revenim la discursul președintelui Vladimir Putin în urmă cu aproximativ două luni, când l-a primit la Moscova pe omologul său sirian, Bashar al-Assad, când a avertizat că regiunea este pe punctul de a fi martora unor evoluții foarte periculoase, iar Siria nu va fi izolată de acestea.
Avertismentul lui Putin a fost primul indiciu din partea Rusiei cu privire la așteptările legate de regiune și că extinderea câmpului de luptă din jurul Gazei este doar o chestiune de timp.
În aceste circumstanțe, nu este încă clar dacă Moscova și-a dezvoltat sau nu planurile de a face față noii situații, dat fiind faptul că unii experți ruși de seamă au criticat anterior absența unei strategii cuprinzătoare a Rusiei față de Siria la toate nivelurile. Aceasta înseamnă că acest lucru se aplică viziunii îndepărtate a Moscovei pentru o reglementare politică finală și poziției față de Turcia și mișcările acesteia din nord și din regiunea Idlib, precum și față de prezența americană și, în sfârșit, față de activitatea israeliană, care a crescut constant în Siria, chiar înainte ca situația din jurul Gazei să se înrăutățească și războiul să se extindă în Liban și Siria.
Experții subliniază că Moscova se bazează pe importanța menținerii unei prezențe militare strategice în Siria, dar fără ca aceasta să coste mult Rusia.
În acest context, trebuie amintit discursul președintelui rus de la sfârșitul anului trecut, când a spus că prezența forțelor țării sale în Siria este "temporară și va continua atâta timp cât va fi benefică Rusiei".
El a adăugat: "Forțele militare ruse sunt acolo pentru a garanta interesele Rusiei în această regiune vitală a lumii, care este foarte aproape de noi", subliniind că Moscova "nu intenționează încă să retragă aceste unități militare din Siria".
Dar ceea ce este frapant în discursul lui Putin este că el a numit locurile de concentrare ruse din Siria "puncte", nu "baze", indicând că Moscova nu construiește "structuri pe termen lung acolo". El a adăugat că țara sa și-ar putea retrage tot personalul militar "suficient de repede", fără pierderi materiale, dacă este necesar.
Experții consideră că discursul lui Putin a precizat cu exactitate nivelurile de acțiune rusă în cazul în care situația se deteriorează și mai mult și în cazul în care forțele ruse își pierd avantajul strategic al prezenței lor în Siria.
Dar acest lucru nu împiedică, potrivit unor experți, Moscova să continue politica de complicare a situației pentru Washington, adică sprijinirea escaladării diferitelor forțe împotriva intereselor americane, în regiune în general, și în Siria și Irak în special.
Chestiune se poate aplica în următoarea etapă a mișcărilor israeliene din Siria și din jurul acesteia. Această politică va continua, potrivit analiștilor, până când Moscova, pe baza mecanismelor scenei în evoluție, va dezvolta noi planuri pentru mișcările sale în regiune.
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
Profesorul de relații internaționale Valentin Naumescu, fost secretat de stat în Ministerul Afacerilor Externe, într-o analiză postată public a tras câteva concluzii după întrevederea liderilor europeni care a avut loc la Paris și la care România nu a participat.
Statele Unite ale Americii, puterea pacificatoare în care omenirea și-a pus speranța după cel de-al Doilea Război Mondial că o va proteja de o nouă catastrofă, și-a făcut foarte bine treaba și a menținut planeta sigură.
Este important să implicăm China în exercitarea de presiuni asupra președintelui rus Vladimir Putin, a declarat președintele ucrainean Volodimir Zelenski pe 17 februarie. „Vedem, cred, pentru prima dată, interesul Chinei. Cred că acest lucru se datorează în principal faptului că toate procesele se accelerează acum”, a spus Zelenski.
Liderii politici din Europa au atitudini diferite față de posibilitatea de a trimite forțe de menținere a păcii în Ucraina, ca parte a unui posibil acord de pace în războiul cu Rusia. În timp ce Regatul Unit și Suedia au fost, în general, favorabile ideii, alții, inclusiv Spania și Germania, consideră că astfel de discuții sunt premature, iar Polonia a respins trimiterea forțelor de menținere a păcii, deși și-a exprimat dorința de a sprijini o astfel de misiune. Suedia ar putea fi pregătită să își trimită propriul contingent de menținere a păcii în Ucraina în cadrul unui „mandat foarte clar”.
Reprezentanții NATO au atras atenția Kievului că forțele ucrainene utilizează în mod ineficient armamentul și echipamentele furnizate de țările alianței, în principal pentru că încearcă să combine aceste arme cu tacticile și deprinderile sovietice.
Europa trebuie să fie mai agresivă și „să-și dubleze sau să-și tripleze eforturile” pentru a ajuta Ucraina și pentru a oferi garanții de securitate, deoarece este continentul său, a declarat congresmanul republican Dan Crenshaw la 16 februarie în cadrul emisiunii Face the Nation de la CBS News.
Constantin Uzdriș, Expert afiliat EUROPULS pe probleme de securitate și spațiul ex-sovietic și realizator la TVR Moldova, semnează o analiză cu privire la cele mai recente evoluții ale scenei internaționale.
Secretarul de stat american Marco Rubio a declarat că încheierea războiului Rusiei împotriva Ucrainei va fi dificilă și că procesul va necesita mai mult decât o singură întâlnire. Potrivit acestuia, președintele SUA dorește să pună capăt războiului într-un mod care să stabilească o pace durabilă și să protejeze suveranitatea Ucrainei, „astfel încât să fie o pace durabilă, nu ca peste trei sau patru ani să avem o nouă invazie”. Rubio a făcut această afirmație în cadrul emisiunii Face the Nation realizată de CBS News pe 16 februarie.
Șeful Conferinței de Securitate de la München, Christoph Heusgen, trebuia să dea siguranță europenilor în fața evenimentelor care s-u prăbușit peste Europa. În schimb, Heusgen, a izbucnit în lacrimi în timpul discursului său de închidere de duminică.
China intenționează să-și intensifice activitatea militară în jurul Alaskăi, incluzând foarte probabil zborurile cu bombardiere, a declarat pe 13 februarie principalul general american responsabil cu apărarea Americii de Nord.
Din România, ministrul apărării și ministrul de externe participă la cea de a 61-a ediţie a Conferinţei internaţionale de securitate de la Munchen (Munich Security Conference/MSC 2025), în cadrul căreia vor fi abordate ameninţările de securitate actuale şi provocările din domeniile politic, economic, comercial şi tehnologic.
Din toamna trecută, au apărut informații că Rusia întâmpină dificultăți în a înlocui pierderile de vehicule blindate. Totuși, situația s-ar putea schimba la 180 de grade după oprirea războiului din Ucraina, dacă Rusiei i se va permite să producă tehnică militară în același ritm. Un semnal pozitiv vine de la trimisul special al președintelui Trump, Keith Kellogg, care a declarat că Rusia va trebui să facă concesii în negocieri, precum reducerea forțelor armate, dar Moscova știe cum să ocolească astfel de angajamente.
Au trecut aproape trei ani de la momentul în care Rusia a început invadarea pe scară largă și total neprovocată a Ucrainei.
De atunci, pentru Ucraina, războiul a avut atât coborâșuri cât urcușuri, iar acum pare că se îndreaptă către final. Potrivit administrației de la Casa Albă, după discuții cu Kievul și Moscova, inclusiv o convorbire telefonică între președinții Trump și Putin, soluția opririi războiului ruso-ucrainean începe să se întrevadă.
Alegerile din România au fost date ca exemplu chiar de către vicepreședintele SUA, pentru a sublinia slăbiciunile Europei.
DefenseRomania vă invită să urmăriți vineri, 14 februarie 2025, începând cu ora 11.00, o nouă ediție a emisiunii Obiectiv EuroAtlantic.
Prima frază din titlu, „Cu 31 de Abrams nu poți rupe frontul rus”, e sugestivă pentru ceea ce s-a întâmplat în cei aproape trei ani de război de mare intensitate rus împotriva Ucrainei, după invazia din 24 februarie 2022.
Reprezentanți de seamă ai țărilor europene au subliniat participarea obligatorie a Ucrainei și a Europei în întregime la orice negocieri cu Rusia anunțate de președintele american Donald Trump. La 12 februarie, președintele Trump a anunțat începerea negocierilor cu Moscova pentru a pune capăt războiului Rusiei în Ucraina, după o convorbire telefonică cu Vladimir Putin și președintele ucrainean Volodimir Zelenski.
Un acord privind minereurile semnat între Kiev și Washington ar putea oferi Ucrainei un „scut de securitate” după încheierea războiului cu Rusia, a precizat secretarul Trezoreriei SUA, Scott Bessent, a declarat acest lucru după întâlnirea cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski.
Președintele american Donald Trump a avut convorbiri telefonice atât cu liderul rus Vladimir Putin, cât și cu președintele Volodimir Zelenski, anunțând la 12 februarie că negocierile pentru a pune capăt războiului vor începe „imediat” și că o încetare a focului în Ucraina ar urma să fie posibilă într-un „viitor nu prea îndepărtat”.
Președintele Volodimir Zelenski a avertizat că, fără Ucraina, Europa s-ar putea confrunta cu o ocupație rusă la scară largă, din cauza avantajului numeric al Moscovei în ceea ce privește forțele, a declarat acesta într-un interviu acordat The Guardian publicat pe 12 februarie. Zelenski a subliniat disparitatea de forțe dintre Rusia și Europa, afirmând că armata Ucrainei este formată din 110 brigăzi, în timp ce Rusia dispune de 220 și intenționează să se extindă la 250 în acest an. În schimb, Europa, inclusiv trupele americane staționate acolo, are doar aproximativ 82 de brigăzi de luptă, a spus el.
Consilierul pentru securitate națională al SUA, Michael Walz, a declarat că Europa ar trebui să se ocupe de securitatea Ucrainei fără implicarea SUA. Președintele Trump a declarat că SUA ar putea oferi sprijin financiar Ucrainei în schimbul resurselor sale de pământuri rare. De asemenea, Președintele SUA a susţinut că avut o discuție cu Vladimir Putin pe temea încheierii războiului din Ucraina. Toate aceste declarații au fost analizate de experții Kyiv Security Forum.
Țările NATO și-au depășit propriul obiectiv și au oferit Ucrainei un ajutor de peste 50 de miliarde de euro în 2024. Mai mult de jumătate din această asistență a provenit din Europa și Canada. Restul a fost furnizat de Statele Unite. Acest lucru a fost declarat de purtătorul de cuvânt al NATO, Allison Hart, la 11 februarie.
Dacă într-un viitor mai mult sau mai puțin apropiat războiul din Ucraina va fi oprit, grație unui acord în care părțile vor fi făcut concesiile necesare, se pune problema cum vor putea arăta lucrurile după aceea din punct de vedere al asigurării securității Ucrainei pe termen scurt și mediu.
Fiica reprezentantului special al președintelui SUA pentru Ucraina, Keith Kellogg, Megan Mobbs, conduce o fundație care oferă asistență nemilitară Kievului încă de la începutul invaziei ruse pe scară largă. Potrivit unui articol (10 februarie) din Washington Post, al jurnalistului Jim Geraghty , acesta este un „semn încurajator” că Trump nu va lăsa Ucraina fără sprijin. Totodată, el a adăugat că în prezent „nu există garanții că un tată este întotdeauna de acord cu fiica lui și invers”.
Italia urmează să desfășoare în Lituania sisteme de rachete de apărare antiaeriană terestre cu rază lungă de acțiune SAMP/T, ca parte a modelului rotativ de apărare antiaeriană al NATO, conform unei declarații publicate de Ministerul lituanian al Apărării (MoD) pe 10 februarie 2025. Această desfășurare, care include exerciții comune cu aliații NATO, urmărește să consolideze capacitățile de descurajare și apărare în regiune, în special în lumina preocupărilor actuale de securitate care decurg din războiul Rusiei împotriva Ucrainei.
Secretarul american al apărării, Pete Hegseth, a început ieri, 10 februarie, un turneu diplomatic în Europa, unde va discuta despre războiul ruso-ucrainean. Prima oprire este în Germania, urmată de Belgia și, în final, de Polonia. De asemenea, aceasta este prima participare a noii administrații americane la o reuniune a ,,Grupului de Contact pentru Apărarea Ucrainei''.
Europa încearcă să limiteze utilizarea ,,flotei fantomă'' de petroliere a Rusiei în urma unei serii de incidente în Marea Baltică, a relatat Politico la 10 februarie. În decembrie 2024, autoritățile finlandeze au sechestrat nava Eagle S, suspectând-o de sabotaj, amintesc jurnaliștii. „Confiscarea navei, care transporta 100.000 de barili de petrol din Sankt Petersburg, a fost un moment senzațional și pare să marcheze un nou front în războiul ascuns dintre Rusia și Occident”, a scris Politico.
Cancelarul german Olaf Scholz a respins posibilitatea ca Ucraina să adere la NATO în viitorul apropiat, deoarece Statele Unite au respins propunerea. Acest aspect a fost discutat în timpul unei dezbateri televizate între el și candidatul la funcția de cancelar și liderul CDU/CSU Friedrich Merz, relatează DW.
Rusia și-a îmbunătățit în mod activ UAV-urile și mijloacele de război electronic (EW) pe baza experienței dobândite în războiul împotriva Ucrainei și a utilizat cele mai recente evoluții tehnologice în operațiuni hibride împotriva statelor membre NATO, potrivit ISW (Institutul pentru Studiul Războiului).
Consilierul pentru securitate națională al Casei Albe, Mike Waltz, a declarat că președintele Donald Trump va pune capăt războiului din Ucraina, dar Europa trebuie să ofere Ucrainei garanții de securitate. Mike Waltz a făcut această declarație în cadrul emisiunii „Meet the Press” de la NBC News.
Românii au strâns o sumă record din donații pentru a ajuta Ucraina, în doar câteva ore de la turbulențele provocate de incidentul dintre Donald Trump și Volodimir Zelenski la Casa Albă. Odată cu blocarea totală a ajutorului militar american, anunțată în urmă cu câteva ore, suma ar putea să bată și mai mult recordul. E vorba de o campanie organizată de activistul și corespondentul de război Radu Hossu, campanie ce vizează strict achiziția de echipamente defensive, adică drone de recunoaștere (ISR) sau echipamente de EW (Război Electronic) care să bruieze dronele kamikaze ale rușilor
Președintele american Donald Trump a ordonat suspendarea întregului ajutor militar al Statelor Unite pentru Ucraina, blocând livrările de armament aflate în desfășurare în Polonia. În același timp Reuters scrie că Președintele Trump a cerut Secretarului Trezoreriei să întocmească o listă cu sancțiuni aplicate Rusiei care ar putea fi ușurate.
Noile tarife de 25% ale președintelui american Donald Trump la importurile din Mexic și Canada au intrat în vigoare marți, împreună cu o dublare a taxelor la mărfurile chinezești la 20%. Acum 5 zile, președintele american promitea și Europei o soartă similară vecinilor săi.
În contrast, singurul actor statal căruia Trump ar putea să-i facă (mari) concesii este Rusia, care ar putea scăpa de o parte din restricții.
Ca urmare a răcirii relațiilor dintre SUA și Ucraina, cauzate de incidentele recente de la Casa Albă dintre Volodimir Zelenski și conducerea americană, respectiv președintele Donald Trump și vicepreședintele J.D. Vance, Franța încearcă să se impună ca unul dintre liderii mondiali în problema conflictului ucrainean.
În ediția din 02.03.2025, revista americană Forbes a semnalat faptul că cele mai mari arme din dotarea armatei ucrainene, respectiv obuzierele grele 2S7 Pion se confruntă cu deficite grave de muniție, cu calibrul de 203 milimetri.
Ambasada Ucrainei în România își exprimă recunoștința faţă de reacția românilor la evenimentele internaționale care au readus în prim-plan lupta poporului ucrainean. Ucraina, mai mult decât oricine, își dorește o pace echitabilă și durabilă, susținută de garanții de securitate de încredere.
Taurus Systems, un joint venture creat între MBDA Germania și Saab (Suedia) a primit un contract în valoare de 160 milioane USD pentru modernizarea și întreținerea sistemului de rachete de croazieră Taurus Kepd 350.
Rusia intenționează să lanseze cel puțin 500 de drone pentru fiecare atac aerian împotriva Ucrainei, a declarat Vadim Skibitskîi, șeful adjunct al Agenției ucrainene de Informații Militare (GUR), într-un interviu acordat RBC Ucraina publicat la 3 martie.
Într-o mișcare fără precedent, menită să descurajeze Rusia și să întărească unitatea în Europa, Franța intenționează să permită dislocarea armelor sale nucleare pe teritoriul altor țări aliate.
Ungaria a respins un proiect de document privind sprijinul pentru Ucraina la o întâlnire a ambasadorilor Uniunii Europene din 28 februarie.
Zgomotul asurzitor al senilelor tancurilor, cândva sunetul războiului mecanizat, răsună acum cu o notă de incertitudine. Atât în grupurile de reflecție militare, cât și pe câmpurile de luptă, o întrebare profundă domnește în aer: a ajuns epoca tancurilor la apusul ei?
Duminică, 2 martie, prim-ministrul britanic Keir Starmer a anunțat un acord care permite Ucrainei să folosească 1,6 miliarde de lire sterline în finanțare pentru export pentru a cumpăra alte 5.000 de rachete de apărare aeriană.
Consilierul pentru securitate națională al SUA, Mike Waltz, a declarat că administrația președintelui american Donald Trump lucrează intens pentru a pune capăt războiului din Ucraina. Într-un interviu acordat duminică CNN, Waltz a declarat că acordul va include garanții de securitate asumate de europeni și va necesita concesii teritoriale din partea Ucrainei. Oficialul american și-a exprimat încă o dată „dezamăgirea” față de poziția președintelui ucrainean Volodimir Zelenski cu ocazia întâlnirii din Biroul Oval și față de faptul că nu a fost semnat un acord privind minereurile ucrainene.
Cine credea că putem spune „hop” înainte să sărim gardul s-a înșelat. Legile care oferă cadrul legislativ Armatei României pentru a angaja ținte aeriene, inclusiv drone, care violează constant spațiul aerian al țării noastre, au trecut în Parlament, dar au fost contestate la Curtea Constituțională a României (CCR) de trei formațiuni politice.
Portavionul american USS Carl Vinson, împreună cu grupul de luptă aferent - format din mai multe nave de luptă care îl însoțesc și îi sprijină operațiunile - au ajuns duminică în portul Busan din Coreea de Sud.
CDU și SPD, cele două partide care negociază formarea viitorului guvern din Germania au în vedere un vast plan de investiţii în apărare şi infrastructuri care ar putea ajunge la câteva sute de miliarde de euro, a informat Agerpres, citând Bild și AFP.
Ministerul polonez al Apărării Naționale a semnat un contract în valoare de 300 de milioane de dolari pentru a prelua în leasing opt elicoptere de atac Boeing AH-64D Apache din Statele Unite, încă în acest an. Fapt ce arată cât se poate de clar că pentru Polonia elicopterele de atac sunt o prioritate.
Radu Hossu, corespondent de război cunoscut pentru implicarea sa activă în sprijinirea Ucrainei, a anunțat lansarea unei noi campanii de donații menite să ajute militarii ucraineni aflați în primele linii ale frontului. Campania vizează achiziționarea de echipamente non-letale pentru Regimentul Kraken, o unitate de elită ce luptă în zonele Chasiv Yar (Donbas), Kharkiv-Vovchansk și Zaporojie. De echipamente vor beneficia și românii care luptă sub comanda Armatei Ucrainei din deja cunoscuta Romanian Battlegroup "Getica".
Instrucțiunile secretarului american al Apărării sunt, aparent, parte a unui efort de a implica Rusia în negocieri despre război.
Franța și Regatul Unit propun o încetare parțială a focului de o lună între Ucraina și Rusia, care ar acoperi atacurile din aer, pe mare și asupra infrastructurii energetice. Președintele francez Emmanuel Macron a afirmat acest lucru, spunând că o astfel de încetare a focului va dura o lună.
Președintele interimar, Ilie Bolojan, afirmă că garanțiile de securitate care ar urma să fie acordate Ucrainei vor fi, de fapt, pentru ,,tot Flancul estic, de la Baltică până la Marea Neagră'', punctând însă că acestea nu vor putea fi asigurate fără un sprijinul Statelor Unite.
Acordul privind resursele minerale pe care președintele american Donald Trump și omologul său ucrainean Volodimir Zelenski intenționau să îl semneze înaintea disputei de vineri nu este pe masă 'momentan', a declarat duminică secretarul american al Trezoreriei, Scott Bessent, informează Agerpres și EFE.
Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, președintele francez Emmanuel Macron, premierul italian Giorgia Meloni, premierul polonez Donald Tusk, președintele interimar al României, Ilie Bolojan și alți înalți oficiali occidentali au sosit la un summit la Londra pentru a discuta despre sprijinul acordat Kievului, a relatat The Guardian pe 2 martie.
Industria rusă dă de înțeles că ar pregăti un mare contract pentru vânzarea unui avion de generația a 5-a, dar lasă misterios să se înțeleagă că ar putea fi chiar macheta Su-75 și nu Su-57. În orice caz, sunt date care arată că ar putea fi doar un bluf.
Regatul Unit, Franța, Ucraina și, posibil, alte țări vor elabora un plan de încetare a focului care va fi prezentat Statelor Unite, a declarat prim-ministrul britanic Keir Starmer într-un interviu acordat BBC pe 2 martie.
Versiunea inițială a muniţiei GLSDB folosea bomba convențională cu diametru mic GBU-39/B, care s-a dovedit nepotrivită în contextul mediului de luptă contemporan, dar versiunea actualizată încearcă să rezolve problema vulnerabilității ridicate la sistemele de bruiaj electronic.
Israelul încearcă în mod constant să convingă Statele Unite să mențină Siria ca o națiune fragilă, permițând în același timp Rusiei să își mențină prezența militară acolo. Un raport Reuters a dezvăluit că oficialii israelieni și-au exprimat aceste puncte de vedere în timpul întâlnirilor cu înalți oficiali americani la Washington în februarie și în discuțiile ulterioare cu membrii Congresului SUA în Israel. Într-o mișcare strategică care evidențiază geopolitica complexă a Orientului Mijlociu, Israelul ar fi încurajat Statele Unite să sprijine existența continuă a facilităților militare rusești în Siria pentru a contracara creșterea puterii Turciei în zonă.
Lituania și Ucraina au ajuns la un acord preliminar privind derularea producției comune de „arme strategice” în Lituania, potrivit Ministerului Apărării din Lituania.
Până la sfârșitul lunii februarie 2025, NASAMS (National Advanced Surface-to-Air Missile System) s-a dovedit a fi un sistem de apărare aeriană extrem de eficient pentru Ucraina, în special în interceptarea atacurilor cu rachete și drone rusești. Potrivit colonelului Per Steinar Troite, șeful departamentului de sprijin al Forțelor Aeriene Norvegiene pentru Ucraina, sistemele NASAMS desfășurate în această țară au atins o rată de eficacitate impresionantă de 94 %, o valoare care evidențiază capacitățile avansate ale acestui sistem de apărare aeriană în condiții reale de luptă.
Exercițiul Bamboo Eagle 25-1 a evidențiat abilitățile strategice ale bombardierului stealth B-2 Spirit, care este o componentă esențială a misiunilor de descurajare ale SUA. Această amplă activitate de antrenament, organizată de U.S. Air Force Warfare Center, a evaluat capacitățile B-2 alături de cele ale forțelor aeriene aliate de a funcționa în medii disputate și de a efectua lovituri de precizie. Construit pentru a evita sistemele avansate de apărare aeriană și pentru a lansa încărcături utile convenționale și nucleare pe distanțe foarte mari, B-2 a jucat un rol esențial în demonstrarea capacităților de desfășurare rapidă și de atac cu rază lungă de acțiune.
Biroul de Achiziții al Forțelor Armate Germane (BAAINBw) a însărcinat compania POLARIS Raumflugzeuge din Bremen să dezvolte un avion hipersonic complet reutilizabil, cu lansare orizontală și propulsie în două etape. Contractul include proiectarea, testarea în zbor a aeronavei de dimensiuni mari și opțiunea de producție, potrivit publicației germane Hartpunkt (27 februarie), specializată în probleme de apărare.
Armata SUA este pregătită să implementeze versiunea mobilă terestră a armei sale hipersonice cu rază lungă de acțiune (LRHW) într-o unitate operațională până la sfârșitul anului 2025, după cum se arată într-un raport recent al Congresului SUA, publicat la 27 februarie 2025. Acest lucru reprezintă un progres notabil în inițiativele de modernizare ale armatei americane și subliniază importanța tot mai mare a tehnologiei hipersonice în contextul dinamicii în schimbare a războiului contemporan. LRHW este o componentă a unei strategii mai ample menite să asigure că armata SUA își păstrează superioritatea tehnologică în fața rivalilor care își dezvoltă rapid propriile sisteme de rachete.
