Astfel, după ce debutează cu narativul cunoscut deja privind încercarea SUA de a forța Rusia să renunțe la suveranitate, identitatea, cultură și independentă politică, oficialul rus atacă într-o manieră directă și dură latura emoțională a europenilor, creând o imagine apocaliptică asupra viitorului Europei în perioada imediat următoare.
Estimând că, în viitorul apropiat, numărul emigranților ucraineni va ajunge la zece milioane, Patrușev prezice că aceștia vor genera o serie de probleme europenilor.
“Doar o zecime dintre refugiații din Ucraina sunt vaccinați împotriva infecției cu coronavirus, hepatitei virale, tuberculozei, rubeolei și rujeolei. Pentru că în această fostă republică prosperă a Uniunii Sovietice, sistemul de control sanitar și epidemiologic și asistență medicală primară a fost aproape complet distrus”, declară acesta încercând să speculeze sensibilitatea generalizată în ultimul timp față de transmiterea virusurilor și problemele asociate cu pandemia.
“Reprezentanții comunității criminale care au evadat din Ucraina vor încerca să ocupe nișe care le sunt favorabile, să pună sub control grupuri infracționale locale, ceea ce va fi însoțit, fără îndoială, de o creștere a criminalității în Europa. Vom vedea o renaștere a vânzării pe scară largă a copiilor orfani luați din Ucraina pentru adopție ulterioară ilegală în Europa. Occidentul se confruntă deja cu o renaștere a pieței din umbră pentru achiziționarea de organe umane de la segmente social vulnerabile ale populației ucrainene pentru operații de transplant clandestin pentru pacienții europeni”, continuă Patrușev accesând aspecte tot mai profunde ale sensibilității umane.
Secretarul Consiliului Securității Rusiei - Nikolai Patruşev
Imaginea dezastrului închipuit și probabil dorit de Kremlin, pus pe seama menținerii relațiilor europene cu SUA, este completată cu aspecte care țin de nevoile primare ale omului: “Pe fondul sancțiunilor antiruse, lumea se afundă treptat într-o criză alimentară fără precedent. Zeci de milioane de oameni din Africa sau Orientul Mijlociu vor fi pe punctul de a muri de foame din cauza Occidentului. Pentru a supraviețui, se vor grăbi în Europa. Nu sunt sigur că Europa va supraviețui crizei. Instituțiile politice, asociațiile supranaționale, economia, cultura și tradițiile pot deveni lucruri din trecut. Europa va urla de frustrare neputincioasă, dar America va fi eliberată de principala sa frică geopolitică – uniunea politică și economică dintre Rusia și Europa.”
Punctul culminant al scenariului care frizează absurdul este atins în momentul în care Patrușev declară că “Occidentul continuă să acționeze în conformitate cu doctrina inumană a “miliardului de aur”, ceea ce implică o reducere semnificativă a populației lumii în diferite moduri. Pentru a face acest lucru, Occidentul a creat cu răutate un imperiu al minciunilor care implică umilirea și distrugerea Rusiei și a altor state nedorite. Ne scuipă în ochi și spun că este roua lui Dumnezeu”, conchide acesta într-o notă frustrantă.
În continuare, mesajul se centrează pe proprii cetățeni, cărora până în prezent Kremlinul a reușit destul de bine să le impună ideologia dorită: “Washingtonul și Bruxellesul nu ascund faptul că sancțiunile lor vizează atât sărăcirea materială, cât și spirituală a rușilor. Distrugerea educației noastre prin impunerea așa-ziselor modele progresive de educație este o sarcină la fel de strategică pentru occidentali precum, de exemplu, apropierea NATO de granițele noastre.”
După numirea dușmanului și a intențiilor acestuia, Patrușev trece la accesarea laturii naționaliste a poporului rus: “Aceasta este realitatea în care trebuie să trăiești și să urmezi cursul acțiunii. În acest sens, Rusia a ales calea protecției depline a suveranității sale, apărării ferme a intereselor naționale, a identității culturale și spirituale, a valorilor tradiționale și a memoriei istorice. [...] Valorile noastre spirituale și morale ne permit să rămânem noi înșine, să fim sinceri cu strămoșii noștri, să păstrăm individul, societatea și statul.”
Odată activat sentimentul identității naționale, atragerea cetățenilor ruși în sprijinirea luptei devine firească în discursul oficialului rus: “Vorbind de denazificare, scopul nostru este să distrugem punctul de sprijin neonazist pe care Occidentul l-a creat la granițele noastre. Necesitatea demilitarizării este cauzată de faptul că o Ucraină puternic înarmată reprezintă o amenințare pentru Rusia, inclusiv din punctul de vedere al dezvoltării și utilizării armelor nucleare, chimice și biologice.”
Iar concluzia vine ca un verdict care este pentru prima dată recunoscut la acest nivel de către Kremlin: “Prin urmare, rezultatul politicii Occidentului și al regimului de la Kiev controlat de acesta nu poate fi decât dezintegrarea Ucrainei în mai multe state.”
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
Propaganda rusă poate atinge culmi și valențe greu de imaginat într-o societate normală. În cadrul unui amplu interviu privind intervenția militară rusă în Ucraina, acordat pe 26 aprilie pentru Rossiyskaya Gazeta, secretarul Consiliului de Securitate al Rusiei, Nikolai Patrușev, a făcut o adevărată demonstrație de virtuozitate propagandistică.
În această săptămână Republica Moldova a trecut prin situații dificile după ce pe partea cealaltă a Prutului au avut loc mai multe provocări în Transnistria separatistă, teritoriu unde încă se află trupe rusești de ocupație și care a fost scena unui război la începutul anilor 1990.
Ceremonia de aniversare a Bazei Militare 99 Deveselu și de decorare a Drapelului de luptă al unității a avut loc vineri, 29 aprilie. La ceremonie au participat înalți oficiali americani, dar și români.
Președintele Joe Biden a cerut Congresului să aprobe o asistență militară și umanitară suplimentară de 33 de miliarde de dolari pentru Ucraina, sumă despre care oficialii americani spun că ar putea asigura finanțarea războiului din Ucraina pentru următoarele cinci luni.
Ministrul ucrainean de externe, Dmitri Kuleba, a făcut în urmă cu câteva minute un apel la comunitatea internaţională să se decidă ce garanții de securitate sunt gata să ofere Ucrainei, asta după ce a reproşat ca ţara sa a renunțat la arsenalul nuclear și am bătut la ușa NATO, dar nu s-a deschis niciodată.
DefenseRomania vă invită să urmăriți vineri, 29 aprilie 2022, o nouă ediție a emisiunii „Pe Plan Extern”.
China și Iranul au convenit să își intensifice cooperarea militară într-o serie de domenii, inclusiv prin exerciții comune, lansând astfel un semnal că cele două națiuni încearcă să se apropie pe fondul tensiunilor persistente în relațiile lor cu SUA.
Pentru a se simţi în siguranţă, Republica Moldova - chiar dacă este o ţară neutră - trebuie să investească mai mult în forţele sale armate, a declarat miercuri preşedinta Maia Sandu, subliniind că ţara sa are nevoie de o armată funcţională şi modernă, capabilă să răspundă actualelor provocări, potrivit Deschide.md.
Războiul cu Rusia ar putea dura până la sfârşitul acestui an, a declarat consilierul prezidenţial ucrainean Oleksii Arestovici, informează dpa.
Vladimir Putin a anunțat miercuri, în Săptămâna Mare, că a testat o nouă rachetă balistică intercontinentală, cu o putere de distrugere nemaiîntâlnită și care poate să treacă de orice sisteme de apărare din lume. În speță, de cele ale inamicului american. Racheta intercontinentală cunoscută sub numele de ”Satan 2” nu este însă o noutate, ea face parte din programul declanșat în 2018 pentru înlocuirea rachetelor sovietice mai vechi.
Din toate punctele de vedere, războiul Rusiei împotriva Ucrainei nu merge bine. Numărul estimat de militari ruși uciși este aproape similar cu pierderile sovietice de-a lungul războiului de 10 ani din Afganistan. Forțele ruse nu au reușit să atingă unele obiective strategice, cum ar fi preluarea controlului asupra capitalei Kiev, în timp ce forțele sale au suferit eșecuri majore în interacțiune și comunicații.
Aflat într-o adevărată ofensivă ideologică purtată pe frontul spiritual deschis asupra propriului popor, Vladimir Putin i-a felicitat pe ruși de Paște și a elogiat excesiv rolul Bisericii Ortodoxe Ruse, mesajele transmise vorbind în mod cinic despre bunătate, dreptate și valoarea vieții umane.
Ministerul nipon al Afacerilor Externe a prezentat, în ședința din 22 aprilie a Cabinetului de la Tokyo, cartea diplomatică (diplomatic bluebook) pentru anul 2022, în care condamnă invazia militară a Ucrainei de către Rusia și avertizează Moscova că va plăti un preț mare, prin intermediul sancțiunilor.
Vicepreședintele Kamala Harris a anunțat, pe 18 aprilie, la baza forțelor spațiale Vandenberg din California, că Statele Unite se angajează să nu mai efectueze teste distructive cu rachete antisatelit cu ascensiune directă (direct-ascent anti-satellite - ASAT).
Potrivit unor informații neconfirmate oficial până în prezent, Ministerul Apărării Naționale a elaborat deja un proiect de Ordonanță de Urgență care ar permite României să facă donații de arme către Ucraina, din rezervele unor instituții ale sistemului național de apărare.
Propaganda neagră rusă a sugerat zilele acestea o axă distinctă, legată de re-construcția și personificarea inamicului. Vechiul dușman al poporului rus, putem spune deja, s-a banalizat, a devenit un loc prea comun, prăfuit și lipsit de rezonanță, parcă, după decenii de repetare a numelui. Motiv pentru care inamicul trebuie reinventat.
Valentin Naumescu, profesor de relaţii internaţionale la Facultatea de Studii Europene a Universităţii „Babeş‑Bolyai” din Cluj-Napoca (UBB) și preşedintele think-tank‑ului Iniţiativa pentru Cultură Democratică Europeană (ICDE), analizând declarația Kremlinului de săptămâna trecută cu privire la posibilitatea declarării război Ucrainei, atrage atenția asupra unui scenariu foarte periculos.
Propaganda neagră rusă are ca reper manipularea celei mai profunde dintre emoțiile speciei noastre: frica. Prezentă în creierul profund, emoția primară de frică ne-a salvat adesea din situații dificile, uneori chiar fatale. O purtăm cu noi clipă de clipă iar impresia că poate fi anulată de Neocortex este o iluzie: în situații limită, instinctul de conservare al creierului de mamifer învinge Neocortexul, iar mecanisme inaccesibile intelectului ”decid” prin ocolirea creierului gânditor. Istoria speciei noastre ne spune că nu poate fi invers. Adică, de exemplu, Neocortexul gânditor să își repete în profunzimile lobului frontal o mantră de tip ”Dubito ergo cogito, cogito ergo sum”, în timp ce privește la ușa unei curți pe care scrie ”Câine fff rău”. Iar ușa e larg deschisă. Desigur, o soluție natural-rațională între a fugi și a lupta este să o închidem.
Participarea grupărilor tactice de desant la operațiile de luptă încă din primele ore ale războiului din Ucraina nu a reprezentat o surpriză, nici măcar atunci când pentru operații s-au folosit masiv elicopterele.
După lansarea informației false potrivit căreia Rusia intenționează să doboare sateliții Starlink prin care Elon Musk asigură internet continuu ucrainenilor, s-a pus problema dacă Moscova are posibilitatea reală să facă acest lucru.
Oficialii ucraineni sunt tot mai convinși că la acest moment scopul principal al conducerii militare ruse este de a încerca o ofensivă majoră în Donbas, în încercarea de a realiza o încercuire zonală a forțelor ucrainene. După cum a declarat chiar președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, pe militarii ucraineni îi așteaptă acum cel mai dificil test, bătălia pentru Donbas.
A devenit un fapt obișnuit deja să ne raportăm la Rusia ca la un stat care dezinformează pe cele mai diverse căi opinia publică la nivel global, dar și proprii cetățeni. Lipsiți de surse alternative de informare și aflați sub amenințarea legii privind cuvintele și expresiile care pot fi folosite cu referire la invazia din Ucraina, cetățenii ruși vorbesc despre o ”operațiune militară specială” de salvare a fraților din Ucraina de la genocidul declanșat de guvernarea fascistă controlată de americani.
Eşecurile militare din Ucraina l-ar putea determina pe preşedintele rus Vladimir Putin să folosească acolo o armă nucleară tactică sau de mică putere, a estimat joi şeful CIA, William Burns, transmite AFP.
DefenseRomania vă invită să urmăriți vineri, 15 aprilie 2022, o nouă ediție a emisiunilor publicației noastre.
Pe 13 aprilie, președintele american Joe Biden a anunțat un alt pachet de ajutor militar de 800 de milioane de dolari pentru Ucraina. Ulterior, într-o prezentare a purtătorului de cuvânt al Pentagonului, John Kirby, au fost publicate detalii cu privire la conţinutul noului pachet de ajutor militar american care urmează să ajungă la Forțele Armate Ucrainene.
Dmitri Medvedev, vicepreşedintele Consiliului de Securitate al Federaţiei Ruse şi unul dintre cei mai apropiaţi aliaţi ai preşedintelui rus Vladimir Putin, a avertizat Organizaţia Tratatului Atlanticului de Nord (NATO) că, dacă Suedia şi Finlanda vor adera la organizaţia militară, Rusia va trebui să-şi consolideze apărarea în regiune, inclusiv prin desfăşurarea de arme nucleare în regiunea baltică, informează joi Reuters.
Nu-i mai crede nimeni. Suspiciunea apare în spațiul euro-atlantic incusiv pentru situații în care, accidental, liderii ruși comunică adevărul, așa cum a fost cazul declarației ministrului de externe Serghei Lavrov, care părea șocat că partea ucraineană a schimbat textul protocolului de negociere stabilit la Istanbul. Ca ministru, Lavrov semnala un adevăr. Ca om, însă, acesta părea să transmită frica de a fi pierdut ceea ce credea că este un bun definitiv câștigat.
Expertul militar ucrainean Serghei Zhgureț, directorul revistei Defense Express, precizează că schimbarea naturii ostilităților din Ucraina, ca urmare a noi strategii pe care Rusia vrea să o folosească pentru continuarea agresiunii militare, face ca nevoile militarilor ucraineni să fie cu totul diferite - la capitolul aprovizionare cu arme din țările occidentale - pentru a elibera Donbasul ocupat de ruși.
Forțele ruse încearcă să atragă grosul trupelor ucrainene într-o capcană, în Donbas. Este un moment dificil, dar în astfel de momente apar oportunități, inclusiv deblocarea Mariupolului.
După atacurile criminale dovedite ale armatei ruse împotriva civililor ucraineni nu-i mai crede nimeni: nici cei 24 de membri care au votat pe 7 aprilie împotriva Moțiunii propusă de SUA în Adunarea Generală a ONU și nici cei 58 de membri care s-au abținut de la vot. Dacă au respins ori s-au abținut de la votul pentru excluderea Rusiei din Consiliului pentru Drepturile Omului toți cei 82 de membri ai Națiunilor Unite au avut un interes anume, dar, de crezut în discursul Kremlinului de negare a atacului asupra civililor în Ucraina, sigur nu au crezut.
Guvernul SUA împreună cu firma americană NuScale Power LLC (Tigard, Oregon) vor oferi 14 milioane de dolari pentru susţinerea studiilor de inginerie şi proiectare în vederea implementării de către România a unei centrale cu tehnologie SMR (Small Modular Reactor, reactoare modulare mici), prima de acest fel, anunţă Casa Albă duminică pe site-ul său.
Percepția din ce în ce mai mare a agresiunii Iranului în Orientul Mijlociu, împreună cu dorința Washingtonului de a reduce influența rusă și chineză în statele arabe din Golf, bogate în petrol, au provocat accese intense de diplomație în ultimele luni, care ar putea duce la mișcări tectonice majore în peisajul politic și militar.
Anul trecut, Infanteria Marină a SUA a definitivat retragerea din înzestrare a blindatelor grele – tancuri principale de luptă în limbajul militarilor americani. Procesul face parte din planul de transformare a Corpului de Infanterie Marină într-unul mai suplu adaptat unei confruntări din anii 2030. Acest plan este numit ”Marine Corps Force Design 2030”. A fost lansat în martie 2020, iar în ultima sa revizuire din mai 2022, se prevede renunțarea, se pare, chiar la artileria clasică bazată pe tunuri și obuziere.
Turcia ''trebuie să aleagă'' cu privire la integrarea în NATO a Suediei şi Finlandei, cu riscul de a ridica semne de întrebare cu privire la ''comportamentul'' său în cadrul Alianţei, a afirmat duminică şefa diplomaţiei franceze, Catherine Colonna, relatează Agerpres, care citează AFP.
Patru explozii au fost auzite duminică dimineaţă devreme la Kiev, afectând un complex rezidenţial din apropierea centrului capitalei ucrainene, relatează Agerpres, care citează France Presse, DPA şi Reuters.
Ministerul rus al Apărării a anunțat că, pe 26.06.2022, ministrul Serghei Șoigu a vizitat punctele de comandă ale armatei ruse din Ucraina.
Disperați să evite sistemele de rachetele sol-aer concentrate masiv în apropierea aliniamentelor de contact, piloții ruși, dar și cei ucraineni, apelează tot mai des la clasica tactică a zborului razant.
Agenția de presă rusă Tass a informat, pe 25.06.2022, citând o sursă din cadrul construcțiilor navale, că submarinul cu destinație specială Belgorod, Proiect 09852, purtător de drone nucleare Poseidon, desfășoară testele de stat în Marea Barents.
Secretarul general adjunct al NATO, Mircea Geoană, a declarat sâmbătă, că majorarea bugetului Apărării la 2,5% din PIB reprezintă o investiţie care trebuie să recupereze şi decalaje din trecut, subliniind însă că "oamenii sunt cei mai importanţi" şi este nevoie de militari bine pregătiţi şi motivaţi.
Rusia va furniza Belarusului sisteme de rachete Iskander-M, capabile să transporte încărcături nucleare, a afirmat sâmbătă preşedintele Vladimir Putin într-o întâlnire cu omologul său Aleksandr Lukaşenko, retransmisă de televiziunea rusă, informează Agerpres, care citează Reuters şi AFP.
Intenţiile şi demersurile U.S. Air Force (USAF) de a renunța la cele mai vechi 33 de avioane de vânătoare F-22A Raptor s-au lovit de un refuz categoric din partea Comisiei pentru Servicii Armate din Camera Reprezentanților. Astfel, mai mulţi congresmeni au decis să insiste ca U.S. Air Force să mențină întreaga flotă de avioane F-22 Raptor operaţională și să modernizeze aeronavele mai vechi la cea mai nouă configurație.
Ieri, pe 24 iunie, forțele ucrainene au abandonat orașul Severodonețk din regiunea Lugansk, după săptămâni de lupte aprige. Pierderea orașului, locuit înainte de război de aproximativ 100.000 de locuitori, este însă mai mult semnificativă pentru Rusia, decât pentru Ucraina.
Până de curând, presa, dar și oficialii militari din Federația Rusă, au vorbit cu entuziasm despre modul în care Flota rusă din Marea Neagră (FRMN) se consolidează continuu, primind noi nave de luptă și submarine. Rachetele de croazieră existente deja în dotare de tip Kalibr și Onyks, precum și perspectiva înzestrării cu temutele rachete hipersonice Zircon ar fi trebuit să îngroape un potențial inamic și să-l forțeze să se predea înainte de luptă. Cu toate acestea, realitățile războiului pe mare au confirmat ceea ce numeroși experți au scris în ultimii ani: FRMN este puternică în atac, dar este slabă în apărare, având o mulțime de probleme cu apărarea antiaeriană și lupta antisubmarin.
Adjunctul șefului Consiliului de Securitate al Federației Ruse, Dmitri Medvedev, a declarat, pe 25.06.2022, că este posibilă aderarea la UE a Republicii Moldova nu în mod direct, ci prin crearea “României Mari”.
Premierul britanic Boris Johnson şi-a exprimat sâmbătă îngrijorarea că Ucraina ar putea fi obligată să încheie cu Rusia o pace neconvenabilă, transmite Reuters.
Serviciul de presă al Flotei ruse din Marea Baltică (FRMB) a informat, pe 24.06.2022, că subunități din cadrul Infanteriei Marine și Trupelor cu Destinație Specială (Spetsnaz) au început desfășurarea de exerciții în poligoane din Regiunea Kaliningrad.
După o carieră de aproape 37 de ani de serviciu activ, actualul comandant al Forțele Aeriene americane din Europa și Africa (USAFE- AFAFRICA) și al Comandamentului Aerian Aliat al NATO, generalul Jeffrey L. Harrigian urmează să se retragă din activitate, în perioada următoare.
În cadrul expoziției Eurosatory 2022 redacția DefenseRomania a purtat discuții cu reprezentanții gigantului european MBDA cu privire la importanța sistemelor portabile MANPADS în actualul context internațional generat de invazia rusă în Ucraina.
Diplomaţia rusă a transmis vineri mesaje diferite despre decizia statelor UE de a acorda Ucrainei şi Republicii Moldova statutul de ţări candidate pentru aderarea la blocul comunitar, purtătoarea de cuvânt a MAE rus afirmând că aceasta ilustrează o strategie occidentală de izolare a Rusiei şi ea va avea ''consecinţe negative'', în timp ce ministrul de externe Serghei Lavrov a apreciat că o aderare a celor două ţări la UE nu prezintă ''niciun risc'' pentru Rusia, potrivit declaraţiilor redate de agenţiile Reuters şi AFP și citate de Agerpres. Totodată, președintele Vladimir Putin e de părere că Ucraina se va transforma într-o semi-colonie.
Ucraina a semnat un contract cu compania germană Diehl Defence pentru achiziționarea sistemului de rachete antiaeriene IRIS-T SL, a precizat ambasadorul Ucrainei în Germania, Andrii Melnik, într-un interviu pentru agenţia de presă ucraineană Ukrinform. Potrivit diplomatului ucrainean, valoarea contractului este de 178 de milioane de euro, iar guvernul german va aloca bani pentru achiziție.
Pierderea crucișătorul Moskva a provocat schimbări majore în tactica de război a Flotei ruse din Marea Neagră (FRMN). Astfel, după ce a pierdut un bun valoros, comandamentul acesteia a reușit să-și restructureze activitatea și să obțină un avantaj semnificativ în teatrul de operații, după cum remarcă publicația britanică UK Defense Journal.
Oficiali ucraineni au confirmat vineri că trupele ruse au ocupat complet localitatea Hirske situată la sud de oraşul important strategic Lisiceansk în regiunea Lugansk, în timp ce Rusia afirmă că a încercuit circa 2.000 de soldaţi ucraineni în acea zonă, relatează Reuters.
Forţele Armate Ucrainene au publicat primul material video care prezintă utilizarea în luptă a sistemelor de rachete M142 HIMARS, a căror livrare a fost anunțat oficial abia ieri, 23 iunie.
În oraşul Alchevsk, regiunea Luhansk ocupată temporar, trupele ruse au lansat o rachetă, dar propriul lor sistem de apărare aeriană a dat semne că ''refuză să execute ordinele''. Astfel, la scurt timp după lansare, o rachetă trasă din sistemul de apărare aeriană - cel mai probabil S-300 - s-a întors literalmente la locul de lansare și a explodat.
Cel puțin 4 persoane au decedat după ce un avion militar de transport Il-76 “Candid” s-a prăbușit lângă un aeroport din Ryazan.
Ministrul rus al apărării, Serghei Șoigu, a declarat, pe 23.06.2022, că este necesară întărirea capacității de apărare a Statului unional format între Federația Rusă și Republica Belarus.
Forţele ucrainene au primit ordin să se retragă din oraşul Severodoneţk, în estul ţării, scena unor lupte acerbe cu armata rusă, a anunţat vineri guvernatorul regional, relatează AFP.
Statele Unite vor oferi încă 450 de milioane de dolari sub formă de ajutor militar Ucrainei, inclusiv alte patru sisteme de rachete cu rază medie de acțiune HIMARS, au declarat joi oficiali americani.
Casa Albă a declarat joi că noul concept strategic al NATO reflectă preocupările legate de China, inclusiv practicile sale economice, transmite Reuters.
Reprezentanţii companiei americane Lockheed Martin au declarat miercuri că ar putea livra primele avioane de luptă F-35 către Germania în 2026 și se așteaptă ca aceste aeronave de generaţia a V-a să fie comandate de tot mai multe state europene, în special de Grecia şi Republica Cehă.
Sistemele de artilerie HIMARS (High Mobility Artillery Rocket System) au ajuns deja în Ucraina - a declarat miercuri Wendy Sherman, adjunctul secretarului de stat al SUA. După cum a precizat Wendy Sherman, livrarea acestor sisteme de rachete va permite Ucrainei să se apere acum mult mai bine.
Comandantul forţelor armate finlandeze, generalul Timo Kivinen, a declarat, într-un interviu preluat miercuri, 22 iunie, de Reuters, că țara sa s-a pregătit de zeci de ani pentru un atac din partea Rusiei şi ar face față într-o astfel de situaţie.
