Tăvălugul de luptă ucrainean, întărit cu 9 – 10 brigăzi mecanizate instruite chiar de NATO, precum și cu tot atâtea brigăzi de mare mobilitate formate de Ministerului ucrainean de Interne, amenință să dea peste cap apărarea rusească pe toată linia frontului.
În aceste condiții defavorabile, forțele rusești încearcă să folosească cât mai bine puținele atuuri pe care le mai are – rachetele și dronele, precum și aviația tactică.
Începând cu 28 aprilie, Rusia a reluat atacurile în adâncimea teritoriului ucrainean cu rachete de croazieră și drone explozive de tip Shahed - 131/136.
Dacă în iarna trecută aceste atacuri au vizat structura energetică ucraineană încercând să provoace o criză umanitară care să redirecționeze eforturile de sprijin internațional spre partea non-militară, acum ele vizează în special orașele ucrainene aflate departe de linia frontului, cu scopul de a atrage o bună parte din apărarea antiaeriană ucraineană la mare distanță de zona luptelor.
MiG-31K rus, purtând o rachetă Kinzhal
Primul atac rusesc a avut loc în dimineața de 28 aprilie, când au fost lansate 23 de rachete de croazieră Kh-101/Kh-555 (21 interceptate), care au lovit infrastructură rezidențială în orașele Uman și Dnipro, situate la aproximativ 300 respectiv 100 km de front. Resturile unei rachete interceptate au căzut și în localitatea Ukrainka din regiunea Kiev.
În noaptea de 30 aprilie/1 mai, a urmat un alt val format din 18 rachete Kh-101/555 (15 interceptate), fiind lovită infrastructură civilă și o uzină chimică din orașul Pavlograd (regiunea Dnepropetrovsk – sud-estul Ucrainei), aflat la aproximativ 90 de km de linia frontului. Rușii au pretins că au distrus obiective militar-industriale și sisteme de apărare antiaeriană ucrainene. Atacul cu rachete a vizat și capitala Kiev, dar apărarea antiaeriană a interceptat toate rachetele.
O altă lovitură a venit la doar două zile, în noaptea de 2/3 mai, când 26 de drone Shahed-131/136 (21 doborâte) au fost lansate de pe malul rusesc al Mării Azov și din regiunea Briansk asupra capitalei Kiev și regiunilor Kirovograd (minim 100 km de front) și Nikolaev, ce-i drept aceasta din urmă mai apropiată de zona luptelor și mai mereu atacată.
În noaptea de 3/4 mai, un val de 24 de drone Shahed-131/136 (18 interceptate) au avut ca ținte capitala Kiev și regiunea Odessa. Distrugeri au fost doar în zone din sudul Ucrainei. În acea noapte a avut loc celebra doborâre a rachetei hipersonice Kh-47 Kinzhal deasupra Kievului, acțiune de mare succes a militarilor ucraineni inițial negată de Forțele Aeriene ucrainene, dar asumată ulterior.
După o pauză de trei zile, în noaptea de 6/7 mai, rușii au lansat un atac inedit cu rachete antinavă Kh-22 și Oniks (cinci respectiv două rachete) asupra unor ținte din regiunile Nikolaev și Herson. Aceste rachete sunt improprii atacurilor la sol.
O zi mai târziu, în noaptea de 7/8 mai, un atac complex executat cu 16 rachete și aproximativ 60 de drone a vizat Kievul, și regiunile Harkov, Herson, Nikolaev și Odesa. Asupra regiunii Odessa s-au tras opt rachete Kh-22 care datorită impreciziei au lovit mai multe obiective civile. Ar fi fost vizat podul peste estuarul Nistrului, care, construit din metal, poate fi lovit cu succes de astfel de rachete. Toate dronele Shahed trase asupra Kievului - în număr de 36, au fost interceptate. Primarul capitalei, Vitali Klitschko, a numit atacul ca fiind cel mai masiv asupra Kievului.
În noaptea de 8/9 mai, forțele ruse au lansat un total de 25 de rachete - 8 Kalibr (toate doborâte) și 17 Kh-101/Kh-555 (15 doborâte). Rachetele Kalibr lansate din Marea Neagră au fost interceptate deasupra estului Ucrainei, în timp ce 14 Kh-101/Kh-555 au fost distruse în zona centrală, iar una în cea sudică. În plus trei drone Shahed-131/136 au fost doborâte în estul Ucrainei
Au urmat două atacuri asupra regiunilor din vestul Ucrainei, Hmelnițki (12/13 mai) respectiv Ternopol (13/14 mai). În primul atac au fost lansate 21 de drone Shahed-131/136, dintre care 17 au fost interceptate. Un obiectiv de infrastructură a fost lovit în regiunea Hmelnițki.
Atacul asupra orașului Ternopol (13/14 mai), unde au fost lovite obiective civile, a fost executat chiar în noaptea în care formația Ternopil Tvorchi concerta în finala de la Eurovision. Forțele Aeriene ucrainene au confirmat distrugerea a 18 drone Shahed-131/136 și a trei rachete Kh-101/Kh-555/Kh-55, atacul fiind executat inclusiv cu rachete Kalibr din Marea Neagră.
Mai mulţi militari ai armatei ucrainene învață să opereze sistemul de apărare antiaeriană Patriot oferit de Germania. Sursa foto: Bundeswehr
Se observă că majoritatea rachetelor și dronelor lansate de forțele ruse au fost fie interceptate fie nu și-au atins țintele (ca urmare a impreciziei cum este cazul rachetelor Kh-22), rata de succes a atacurilor fiind estimată la 10-15%.
Deci, se pune întrebarea de ce insistă rușii cu aceste atacuri, deși știu că rachetele și dronele lor vor fi doborâte, iar cele care își ating țintele sunt prea puține pentru a face diferența? În plus, de ce se atacă capitala Kiev și alte orașe mari, unde trebuie avută o precizie chirurgicală, ținând cont de densitatea foarte mare de facilități pur civile?
Pentru a răspunde la întrebare, să presupunem mai întâi că nu ar exista apărarea antiaeriană. Teoretic, ar fi lovite în primul rând infrastructurile de comunicații (terestră, aeriană și navală), energetică, industrială și de telecomunicații, eventual convoaie cu tehnică militară și depozite militare. Prea puține lovituri vor fi destinate distrugerii forțelor armate ucrainene, deoarece majoritatea se află în zona frontului.
Dar, având în vedere atât numărul relativ mic de rachete și drone de care dispune acum Rusia, cât și gradul mare de imprecizie al unora dintre ele, rezultă că vor fi distruse puține obiective de infrastructură, iar Ucraina, cu ajutor occidental, își poate reveni rapid în urma acestor lovituri. Astfel, Ucraina s-ar putea lipsi de o parte din apărarea sa antiaeriană pentru a o trimite mai aproape de front.
Deci, Rusia nu țintește, în adâncimea teritoriului ucrainean, obiective care au legătură cu sistemul militar, ci populația civilă din marile orașe, iar Ucraina nu își poate permite să o lase neprotejată, fără apărare antiaeriană.
Distrugeri urbane în războiul declanșat de Rusia împotriva Ucrainei. Foto: Administrația Prezidențială de la Kiev.
Numărul mare de atacuri cu drone și rachete asupra Kievului, deși fără succes, ridică mai multe semne de întrebare.
A fost doborâtă deasupra capitalei, inclusiv o rachetă hipersonică Kh-47 Khinzhal. Însuși, primarul Kievului a remarcat amploarea atacurilor cu drone.
Corelând aceste informații cu faptul că forțele ucrainene au început să avanseze pe front, rezultă că acestea au suficiente sisteme de apărare antiaeriană în zonele de luptă care, să le susțină contraofensiva. Deci simplele atacuri rusești cu drone și rachete nu au schimbat nimic și rușii trebuie să facă mai mult pentru a determina relocarea unei părți a apărării antiaeriene ucrainene de pe linia frontului în adâncimea teritoriului.
Cum rachetele și dronele sunt puține, singura alternativă rămasă este suprimarea cu orice preț de către aviația rusă a apărării antiaeriene a Kievului sau a unui alt oraș mare.
Astfel, atenția mare acordată de ruși Kievului, Odesei, posibil și orașului Dnipro, ar fi pentru a stabili mai bine capabilitățile ucrainene de apărare antiaeriană a acestor orașe. Inclusiv trimiterea unei rachete hipersonice Khinzhal peste Kiev (irezistibilă de a se încerca sistemul Patriot pe ea) ar putea avea ca scop identificarea micilor diferențe dintre machete și sistemul real.
De altfel, se pare că atât liderii militari din Ucraina, cât și din SUA și Europa, au înțeles rapid amenințarea și au dispus primele măsuri.
Pe 9 mai, SUA a anunțat un ajutor militar de 1,2 miliarde de dolari pentru Ucraina, o mare parte fiind destinat apărării antiaeriene, inclusiv sisteme Hawk. Germania a anunțat, pe 13 mai, un ajutor militar de 2,7 miliarde de dolari care include, printre altele, 15 blindate antiaeriene Gepard (Ghepard) și patru sisteme de apărare antiaeriană IRIS-T.
Dar, poate cel mai interesant dintre toate este anunțul, din 11 mai, al generalului-locotenent Serghei Naev, comandant al Forțelor Întrunite ucrainene, în care prezenta capabilitățile impresionante de apărare antiaeriană dislocate în zona capitalei Kiev. Probabil, cu greu a fost luată această neobișnuită decizie de a face public acest lucru dar, trebuia trimis neapărat un avertisment Rusiei de a nu încerca suprimarea apărării antiaeriene (SEAD) a Kievului cu aviația pentru că ar fi o misiune imposibilă.
Sistemul IRIS-T din Ucraina, fotografie realizată de Statul Major General al Forțelor Armate ale Ucrainei
O lovitură rusească SEAD de succes asupra Kievului ar putea duce la mutarea unor active antiaeriene ucrainene din zona frontului, cât și la mutarea atenției înaltului comandament ucrainean de la contraofensivă la apărare.
Forțele ucrainene de contraofensivă ar rămâne fără un sprijin adecvat de apărare antiaeriană, iar aviația tactică rusă ar putea să le oprească. Astfel, se pot valorifica ultimele două atuuri de care mai dispune Rusia în materie de război convențional.
Ar mai fi de amintit ca pe 13 mai, două elicoptere ruse de război electronic, folosite în misiuni SEAD, s-au prăbușit, posibil doborâte de militari ucraineni, în regiunea Briansk, la aproximativ 50 de km de granița cu Ucraina.
Deci Rusia, mai poate oferi în continuare mari surprize.
Generalul Valeri Zalujnîi (comandantul-șef al Forțelor Armate ucrainene), într-un interviu document (publicat pe 12 mai), acordat jurnalistului Dmytro Komarov, preciza referindu-se la șeful Statului Major General rus – Valeri Gherasimov, (planificatorul strategic al războiului): ”Acest dușman nu trebuie subestimat. Da, el este puternic, este viclean. El este, să spunem, imprevizibil. Pe scurt, este un dușman puternic, pe care, de altfel, trebuie să-l respectăm și noi, militarii.”
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
Pentru a rămâne o putere militară mondială, capabilă să ducă și să câștige un război cu China, Statele Unite vor trebui să schimbe radical industria de apărare și modul de finanțare a programelor militare, arată o analiză TheEconomist.
DefenseRomania vă invită să urmăriți vineri, 14 martie 2025, o nouă ediție a emisiunii „Obiectiv EuroAtlantic”.
Președintele polonez Andrzej Duda a cerut Statelor Unite să desfășoare arme nucleare în Polonia, ca măsură de descurajare împotriva unei viitoare agresiuni rusești, a declarat el într-un interviu acordat Financial Times publicat pe 13 martie. Andrzej Duda a declarat că a discutat despre mutarea armelor nucleare americane în Polonia cu trimisul special al președintelui SUA, Keith Kellogg, dar ideea este de natură să antagonizeze Moscova.
Statele Unite au reluat pe deplin schimbul de informații și livrările de arme către Ucraina în urma întâlnirii din 11 martie dintre reprezentanții americani și ucraineni în Arabia Saudită, a declarat un oficial american pentru CNN. Pe fondul invaziei rusești în curs de desfășurare din Ucraina, administrația Trump a suspendat toate ajutoarele militare pentru Kiev după întâlnirea președintelui american Donald Trump și a vicepreședintelui JD Vance cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski la Washington în urmă cu două săptămâni, făcând presiuni asupra Ucrainei cu privire la negocierile de pace cu Rusia.
Pentru prima dată de la începutul ostilităților, pe 12.03.2025, președintele rus, Vladimir Putin, a inspectat punctul de comandă al trupelor participante la luptele din regiunea Kursk. Îmbrăcat în uniformă militară, șeful statului rus a fost întâmpinat de comandantul militar al armatei, generalul Valeri Gherasimov.
Trupele ruse avansează în regiunea Kursk și este posibil să fi lansat o ofensivă la Sudzha, au declarat experții Institutului pentru Studiul Războiului (ISW), cu sediul la Washington, într-un raport, în contextul în care Kremlinul a declarat miercuri că așteaptă detalii de la Washington cu privire la o propunere pentru o încetare a focului pe o perioadă de 30 de zile în Ucraina înainte de a răspunde. Anterior, secretarul de stat american Marco Rubio a declarat că speră că se va ajunge la un acord în câteva zile.
România ar trebui să-şi stabilească drept scop, având în vedere nivelul de risc şi importanţa sa, să atragă cel puţin 20 de miliarde de euro din cele 150 de miliarde de euro menţionate de preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, pentru acordarea de împrumuturi în sectorul apărării, a declarat marţi, la Strasbourg, eurodeputatul PSD Victor Negrescu, conform Agerpres.
În Arabia Saudită au avut loc discuții între reprezentanți ai Ucrainei și ai Statelor Unite, care au condus la decizia Casei Albe de a relua schimbul de informații și sprijinul militar. Aceste informații au fost dezvăluite pe site-ul oficial al administraţie prezidenţiale de la Kiev. Ucraina s-a arătat dispusă să accepte sugestia SUA privind o încetare imediată a focului cu o durată de 30 de zile. Această încetare a focului poate fi prelungită prin acordul reciproc al părților, sub rezerva acceptării și punerii în aplicare simultane de către Federația Rusă. Cu toate acestea, nici americani şi nici ucrainenii nu au precizat dacă s-a rediscutat ideea că Ucraina să facă concesii teritoriale Rusiei.
Președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a făcut apel la țările UE să cumpere arme europene cu ajutorul unui nou program european de împrumut. Vorbind marți în fața deputaților europeni, ea a declarat că, în cadrul planului REARM Europe, UE creează o nouă facilitate de împrumut pentru statele membre de până la 800 de miliarde EUR.
O nouă inițiativă militară europeană denumită „Operation Sky Shield ” a fost propusă pentru a proteja Ucraina împotriva atacurilor cu rachete și drone rusești. Elaborat de experți militari din Europa, planul propune desfășurarea a 120 de avioane de luptă pentru a proteja Kievul și vestul Ucrainei, concentrându-se pe zone critice precum Odesa, Lviv și centralele nucleare operaționale ale țării.
Delegații ucraineni și americani își încep discuțiile la Jeddah pe 11 martie, într-o întâlnire care va avea probabil un impact major asupra viitorului sprijin al Washingtonului pentru Kiev și orice efort de a pune capăt războiului dintre Rusia și Ucraina.„Întâlnirea cu echipa SUA a început foarte constructiv; lucrăm pentru o pace justă și durabilă”, a declarat șeful de cabinet al președintelui Volodimir Zelenski, Andrii Yermak.
Ambasadorul Ucrainei în Regatul Unit a criticat SUA pentru „distrugerea” ordinii mondiale existente, remarci care vin în contextul în care Ucraina încearcă să își repare relația cu SUA după o întâlnire problematică între Volodimir Zelenski și Donald Trump. Valerii Zaluzhnîi, care a fost destituit din funcția de șef al armatei ucrainene anul trecut, dar care deține acum o poziție diplomatică a avertizat împotriva încercării SUA de a ajunge la un compromis cu Rusia.
Ucraina are o viziune clară pentru încetarea treptată a războiului, convenită cu partenerii săi, iar coordonarea acestui plan va fi în centrul discuțiilor cu partea americană în Arabia Saudită, a declarat o sursă familiarizată cu pregătirile delegației ucrainene pentru discuțiile cu Statele Unite în Arabia Saudită pentru redacţia de limba ucrainean al Voice of America.
Franța a confirmat, la 10 martie 2025, că avioanele de luptă Mirage 2000-5F operate de Forțele Aeriene Ucrainene vor fi echipate cu bombe ghidate AASM, sporind astfel capacitatea Ucrainei de a efectua atacuri de precizie pe durata conflictului actual cu Rusia.
Germanii se tem că avioanele de luptă F-35 de generația a cincea pe care doresc să le achiziționeze ar putea fi inutile în cazul unei rupturi cu Washingtonul, deoarece americanii le-ar putea dezactiva de la distanță.
La o primă vedere, părea că administrația Trump reușește cu grație să își autosaboteze interesele militare strategice doar în relația cu Europa, prin subminarea activității NATO. Dar unda neîncrederii s-a propagat rapid atingând aproape cu aceeași amplitudine și fratele mai mic al NATO, așa cum mai este cunoscută alianța AUKUS bazată pe un acord în care se presupunea că SUA vor lupta umăr la umăr cu Australia și Marea Britanie pentru protejarea Indo-Pacificului.
Timp de secole, Rusia a considerat Marea Neagră drept un obiectiv strategic important, o poartă către Mediterană și o arteră vitală pentru comerț și proiecția puterii sale militare. Flota rusă din Marea Neagră, cu baza istorică în Sevastopol, Crimeea, a fost piatra de temelie a acestei ambiții. Cu toate acestea, războiul actual din Ucraina a modificat dramatic importanța strategică a flotei, expunându-i vulnerabilitățile și diminuându-i substanţial prezența în apele Mării Negre, fiind una dintre ţintele preferate ale forţelor ucrainene.
Începând din 2024, Forțele Aeriene ale SUA au întrerupt implementarea inițiativei NGF (Next Generation Fighter) privind avioanele de luptă de generația a VI-a, care face parte din programul mai amplu NGAD (Next Generation Air Dominance). Această decizie a fost luată pentru a reevalua viabilitatea proiectului. Potrivit unor surse consultate de revista americana The War Zone, în urma discuțiilor cu diverși oficiali militari americani, evaluarea a scos la iveală informații esențiale, în special în ceea ce privește importanța menținerii superiorității aeriene în viitoarele scenarii de luptă.
La 9 martie, președintele american Donald Trump a declarat într-un interviu acordat postului Fox News că Ucraina „ar putea să nu reziste” invaziei la scară largă a Rusiei, indiferent de asistența americană oferită. Administrația Trump a fost criticată pentru decizia să de a întrerupe ajutorul militar vital și frunizarea de informații către Ucraina - o decizie care a fost salutată de Kremlin. Maria Bartiromo, corespondentul Fox News, l-a întrebat pe Trump despre comentariile făcute de președintele polonez Andrezj Duda, care a menționat anterior într-un interviu pentru Fox că Ucraina nu ar supraviețui fără sprijinul SUA.
Forțele Armate Ucrainene au integrat în operațiunile lor sistemul românesc de rachete antiaeriene cu rază scurtă de acțiune CA-95. Portalul național ucrainean de informații „Tysk” a publicat imagini ale acestui sistem. CA-95 românesc este derivat din sistemul sovietic Strela-1, care este un model al Strela-10, și a fost modificat pentru a îndeplini cerințele militarilor ucraineni. Acest sistem este montat pe un vehicul TABC-79 fabricat de ROMARM, înlocuind vehiculul blindat ușor BRDM-2
Andrzej Duda înaintat Președintelui Sejmului (parlamentul polonez) un proiect de amendament la Constituție, care prevede cel puțin 4% din PIB ca un prag obligatoriu pentru cheltuielile militare. Iar Varșovia nu se oprește aici.
George Scutaru, directorul think tank-ului românesc New Strategy Center, semnează împreună cu Peter Watkins, Senior Visiting Fellow la LSE IDEAS și fost director de politici în Ministerul Apărării din Regatul Unit al Marii Britanii, un text intitulat „Trump nu poate asigura o pace solidă în Ucraina fără Europa” în think tank-ul London School of Economics and Political Science.
Beijingul "va contracara cu hotărâre" presiunile SUA privind taxele vamale, a declarat vineri ministrul de externe al Chinei, adăugând că marile puteri "nu ar trebui să-i hărțuiască pe cei slabi", o lovitura voalată la adresa politicii externe a administrației Trump.
DefenseRomania vă invită să urmăriți vineri, 07 martie 2025, o nouă ediție a emisiunii „Obiectiv EuroAtlantic”.
Pe 28 iunie 1914, Gavrilo Princip i-a asasinat pe arhiducele Franz Ferdinand, moștenitorul tronului austro-ungar și pe soția acestuia, ducesa Sofia. O lună mai târziu, Curtea imperială de la Viena a declarat război Serbiei. Totul se putea termina în acel punct al istoriei, dar alianțele internaționale au funcționat. Imperiul Țarist și Franța s-au mobilizat pentru apărarea Serbiei. Germania s-a alăturat Austro-Ungariei, iar Marea Britanie și-a respectat cuvântul dat în urmă cu 75 de ani de a susține Belgia dacă este atacată. Toți conducătorii de la acea vreme au fost oameni de onoare, deși cunoșteau foarte bine ce înseamnă un conflict la nivel de mari puteri.
Pe fondul eșecului negocierilor prin care administrația Trump spera să-l convingă pe Volodimir Zelenski să accepte un plan de pace fără a avea nicio garanție privind securitatea Ucrainei, mai mulți republicani, cărora li s-a alăturat și miliardarul Elon Musk, se străduiesc în ultimele zile să genereze un curent de retragere a SUA din NATO.
China îşi va creşte cheltuielile pentru apărare cu 7,2% în acest an, ajungând la 245,6 miliarde de dolari, acelaşi procent cu care bugetul apărării a crescut în 2024 şi 2023.
Președintele Volodimir Zelenski a declarat la 4 martie că întâlnirea sa cu președintele american Donald Trump la Casa Albă „nu a decurs așa cum ar fi trebuit”, calificând consecințele drept „regretabile”. Declarația a fost făcută după câteva zile de presiune din partea Washingtonului, în care oficiali americani de rang înalt au semnalat că Zelensky ar trebui să își ceară scuze pentru discuția aprinsă din 28 februarie din Biroul Oval cu Trump și vicepreședintele JD Vance. Întâlnirea s-a încheiat fără semnarea unui acord planificat SUA-Ucraina privind resursele de minereuri.
Ieri, 3 martie 2025, prietenii și vecinii noștri bulgari și-au sărbătorit Ziua Națională.
Administrația Trump a suspendat ajutorul militar pentru Ucraina, a declarat cu profunda dezamagire prim-ministrul polonez Donald Tusk la 4 martie, citând rapoarte de la frontiera poloneză, a relatat Rzeczpospolita. Mai multe instituții media occidentale au relatat azi că președintele american Donald Trump a ordonat suspendarea ajutorului militar, inclusiv a ajutorului care era deja pe drum spre Ucraina.
Un bombardier rus cu rază lungă de acțiune Tupolev Tu-22M3 s-a prăbușit în regiunea Irkutsk din Rusia la 2 aprilie 2025, ceea ce a determinat o operațiune imediată de căutare și salvare.
Oficialii NATO au suspendat discuțiile privind recalibrarea strategiei lor față de Rusia, în timp ce SUA fac presiuni pentru un acord de pace în Ucraina, a raportat Euractiv pe 2 aprilie, citând surse diplomatice confidențiale. Declarația comună de la summitul de la Washington de anul trecut a inclus un angajament de a „elabora recomandări privind abordarea strategică a NATO față de Rusia, ținând cont de mediul de securitate aflat în continuă schimbare”.
Ambasadorul ucrainean în Polonia, Vasyl Bodnar, a stârnit indignare declarând că țările care nu își trimit trupele în Ucraina ca parte a unei „misiuni de menținere a stabilității” nu vor putea lua parte la reconstrucția postbelică a țării.
Canada și Australia manifestă din nou interes pentru participarea la Global Combat Air Programme (GCAP), o inițiativă trilaterală între Regatul Unit, Japonia și Italia pentru dezvoltarea unui avion de luptă multirol de generația a VI-a până în 2035. Declarațiile recente ale oficialilor din domeniul apărării și ale factorilor de decizie politică din cele două țări indică faptul că discuțiile, deși încă preliminare, încep să prindă contur.
O imagine cu un sistem american de rachete M901 Patriot, instalat pe un camion ucrainean KrAZ-260, a apărut pe platforma X, se arată pe site-ul Bulgarian Military. Este o fotografie rară care „arată ingeniozitate și adaptabilitate” din partea ucrainenilor.
Olanda e una din cele mai implicate țări europene atât în sprijinirea Ucrainei în fața agresiunii ruse, cât și în întărirea Flancului Estic și implicit dezvoltarea Armatei României. Iar acest lucru e confirmat, dacă mai era cazul, de transferul către România a cel puțin 18 avioane de luptă F-16. Cu alte cuvinte primim avioane care ar putea forma o nouă escadrilă iar obiectivul Olandei e de a întări capacitățile Forțelor Aeriene Române, precum și continuarea pregătirii în țara noastră a piloților ucraineni de F-16.
Alte două avioane de vânătoare F-16 C/D Block 70 aparținând Forțelor Aeriene ale Republicii Slovace au aterizat miercuri, pe 02.04.2025, pe aeroportul militar din Kuchyňa de lângă Malacky. În acest fel, Slovacia dispune deja de cinci din cele 14 avioane de acest tip comandate la compania americană Lockheed Martin.
Trezirea industriei militare europene nu e pe placul administrației Trump, care,în ultimele săptămâni, a transmis numeroase mesaje către oficialii europeni.
Ca parte a unei acțiuni militare majore, Statele Unite au prelungit desfășurarea USS Harry S. Truman în Orientul Mijlociu și au trimis USS Carl Vinson în regiune. Această escaladare vine în contextul în care Washingtonul urmărește să contracareze posibilele amenințări din partea Iranului și să sprijine operațiunile militare în curs împotriva rebelilor din Yemen.
Ministrul Angel Tîlvăr, a dispus, la sfârşitul lunii februarie, verificări la nivelul întregii structuri de forţe a Armatei României privind posibilitatea ca militari activi, aflați în perioadă de suspendare temporară a raporturilor de serviciu cu instituţia, să fi desfăşurat activităţi în companii private de securitate româneşti, care au activat recent în Republica Democratică Congo.
Senatorii Lindsey Graham (Partidul Republican) și Richard Blumenthal (Partidul Democrat) au introdus marți un proiect de lege care urmărește să impună sancțiuni primare și secundare împotriva Rusiei dacă aceasta nu este de acord cu o pace de lungă durată cu Ucraina.
Norvegia a primit și ultimele două avioane F-35A, marcând astfel livrarea a 52 de avioane de luptă.
Armata SUA e dependentă de mașinile de luptă Stryker care, în mod surprinzător, nu sunt produse în State. Problema e că ultimele decizii ale noii administrații de la Washington vor lovi cumplit în programul Stryker.
Oficial, partea rusă nu a acceptat și nici nu a respins încetarea focului; negocierile sunt încă în desfășurare. O serie de politicieni ucraineni și ruși au comentat propunerea. Partea rusă aude, însă, și opinii negative. Ryabkov este unul dintre criticii propunerii americane.
O brigadă germană de blindate a intrat în serviciu în Lituania, pe flancul estic al NATO.
O analiză a mai multor imagini obținute cu ajutorul sateliților care prezintă facilitățile militare de depozitare ale Rusiei a condus analiştii OSINT la concluzia că ritmul în care sunt reparate tancurile rusești a scăzut treptat din 2022. Această scădere este insuficientă pentru a compensa pierderile suferite în timpul luptelor.
Finlanda ar trebui să se „pregătească mental” pentru ca, în cele din urmă, relațiile cu Rusia să fie restabilite după încheierea războiului din Ucraina, a declarat luni președintele finlandez Alexander Stubb în timpul discuțiilor cu premierul britanic Keir Starmer.
În 2024, ca parte a unei campanii ample de atacuri asupra obiectivelor militare ruse din Crimeea, Ucraina a lovit podul Kerci din Crimeea cu rachete americane ATACMS cu rază lungă de acțiune, potrivit The New York Times
Aviația tactică ucraineană a distrus un buncăr aflat lângă orașul Oleshky, folosit de trupele ruse, cu ajutorul a două bombe echipate cu kit-ul JDAM-ER. Un material video care surprinde momentul atacului a fost publicat pe reţelele de socializare.
Guvernul suedez a prezentat, la 31 martie 2025, cel mai substanțial pachet de sprijin militar acordat Ucrainei până în prezent, care se ridică la aproape 1,39 miliarde EURO. Acest pachet răspunde în mod direct nevoilor presante ale Ucrainei de consolidare a capacităților în domenii precum apărarea aeriană, artileria, comunicațiile prin satelit și operațiunile navale. Combinat cu ajutorul anterior anunțat în 2025, sprijinul militar total al Suediei pentru Ucraina în acest an se ridică la 2,57 miliarde EURO. De la începutul invaziei la scară largă a Rusiei în 2022, Suedia a contribuit cu aproximativ 7.39 de miliarde EURO la ajutorul militar acordat Ucrainei.
Rafael Advanced Defense Systems a raportat performanțe financiare fără precedent pentru 2024, CEO-ul Yoav Turgeman declarând că sistemul de arme cu laser de mare putere Iron Beam, cunoscut și sub numele de „Magen Or” sau „Scutul de lumină”, va fi operațional în acest an. Într-un interviu acordat publicației Globes, Turgeman a menționat că societatea se va concentra pe livrarea sistemului pentru a consolida apărarea aeriană a Israelului în 2025.
China a lansat marți dimineață un exercițiu militar masiv în apropiere de Taiwan, fără o notificare prealabilă. Potrivit armatei chineze, acesta este un avertisment pentru guvernul taiwanez, ai cărui membri i-a descris drept „separațiști” și „paraziți” care conduc insula către război.
Sistemul de artilerie cu rachete PULS este în vizorul mai multor țări, precum Germania, Țările de Jos, Danemarca și alte națiuni europene.
Polonia semnează un acord de apărare aeriană cu SUA în valoare de aproape 2 miliarde de dolari.
Într-un context internațional tensionat în care unele state precum Portugalia sau Canada iau în calcul o reanaliză a achiziției avioanelor americane F-35 Lightning II, ca urmare a poziționărilor politice ale Administrației Trump, sunt și state europene pentru care F-35 e o prioritate.
China și Rusia vor fi „prieteni pentru totdeauna, niciodată dușmani”, a declarat ministrul chinez de externe Wang Yi într-o declarație publicată marți în timpul unei vizite la Moscova, în care a salutat, de asemenea, semnele de normalizare a relațiilor dintre Washington și Moscova.
Ultima dată când a avut loc o astfel de pauză a fost pe 10 decembrie 2024.
Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a declarat marți că Uniunea Europeană va fi pregătită să ia măsuri de represalii împotriva tarifelor comerciale ale SUA, dacă este necesar. Acest lucru este raportat de agenția Reuters.
Ungaria a intrat sub lupa Berlinului, atitudinea aproape frățească față de Rusia - în contextul războiului din Ucraina - i-ar putea aduce lui Orban un răspuns european mai puternic.
Este știut faptul că vecinii ungari ”au pus talpă” la toate sancțiunile UE privind Rusia și au urmărit doar propriul beneficiu economic (cumpărând în continuare gaze) în dauna unității europene.
Pe măsură ce SUA adoptă o poziție din ce în ce mai antagonică față de Europa, Regatul Unit și Franța se pregătesc să se ocupe de apărarea continentului fără implicarea americanilor. Președintele francez Emmanuel Macron a introdus conceptul de „autonomie strategică”, care vizează o Europă capabilă să se apere singură și să își promoveze agenda independent de sprijinul SUA. Cu toate acestea, țările aflate la raza de acțiune a artileriei ruse - cum ar fi Lituania, Letonia și Estonia - nu sunt încă pregătite să abandoneze cadrul transatlantic de apărare existent, chiar și cu conducerea tumultoasă a președintelui american Donald Trump.
Președintele rus, Vladimir Putin, a ordonat încorporarea, în perioada aprilie-iulie 2025 a 160.000 de recruți pentru executarea serviciului militar obligatoriu. Decretul corespunzător a fost publicat, pe 31.03.2025, pe portalul oficial de informații juridice.
Preşedintele american Donald Trump a declarat luni că omologul său rus Vladimir Putin "îşi va face partea sa" de înţelegere, după ce îşi exprimase cu o zi în urmă frustrarea faţă de blocajele care împiedică să se ajungă la un acord de încetare a focului între Moscova şi Kiev, relatează France Presse.
