Rusia schimbă tactica pentru ca aviația să oprească contraofensiva Ucrainei. Misiune sinucigașă cu scopul de a atrage apărarea antiaeriană departe de front?
Contraofensiva ucraineană este iminentă. Unitățile ruse din linia întâi, formate în mare parte din rezerviști nepregătiți cedează rapid pozițiile. În plus, forțele ucrainene și-au intensificat loviturile asupra obiectivelor rusești din spatele frontului, care ar trebui să sprijine militarii Moscovei din prima linie.
Aviația militară rusă. Foto: Ministerul Apărării de la Moscova
Tăvălugul de luptă ucrainean, întărit cu 9 – 10 brigăzi mecanizate instruite chiar de NATO, precum și cu tot atâtea brigăzi de mare mobilitate formate de Ministerului ucrainean de Interne, amenință să dea peste cap apărarea rusească pe toată linia frontului.
În aceste condiții defavorabile, forțele rusești încearcă să folosească cât mai bine puținele atuuri pe care le mai are – rachetele și dronele, precum și aviația tactică.
Începând cu 28 aprilie, Rusia a reluat atacurile în adâncimea teritoriului ucrainean cu rachete de croazieră și drone explozive de tip Shahed - 131/136.
Dacă în iarna trecută aceste atacuri au vizat structura energetică ucraineană încercând să provoace o criză umanitară care să redirecționeze eforturile de sprijin internațional spre partea non-militară, acum ele vizează în special orașele ucrainene aflate departe de linia frontului, cu scopul de a atrage o bună parte din apărarea antiaeriană ucraineană la mare distanță de zona luptelor.
1. Sinteză a atacurilor rusești cu rachete și drone explozive
MiG-31K rus, purtând o rachetă Kinzhal
Primul atac rusesc a avut loc în dimineața de 28 aprilie, când au fost lansate 23 de rachete de croazieră Kh-101/Kh-555 (21 interceptate), care au lovit infrastructură rezidențială în orașele Uman și Dnipro, situate la aproximativ 300 respectiv 100 km de front. Resturile unei rachete interceptate au căzut și în localitatea Ukrainka din regiunea Kiev.
În noaptea de 30 aprilie/1 mai, a urmat un alt val format din 18 rachete Kh-101/555 (15 interceptate), fiind lovită infrastructură civilă și o uzină chimică din orașul Pavlograd (regiunea Dnepropetrovsk – sud-estul Ucrainei), aflat la aproximativ 90 de km de linia frontului. Rușii au pretins că au distrus obiective militar-industriale și sisteme de apărare antiaeriană ucrainene. Atacul cu rachete a vizat și capitala Kiev, dar apărarea antiaeriană a interceptat toate rachetele.
O altă lovitură a venit la doar două zile, în noaptea de 2/3 mai, când 26 de drone Shahed-131/136 (21 doborâte) au fost lansate de pe malul rusesc al Mării Azov și din regiunea Briansk asupra capitalei Kiev și regiunilor Kirovograd (minim 100 km de front) și Nikolaev, ce-i drept aceasta din urmă mai apropiată de zona luptelor și mai mereu atacată.
În noaptea de 3/4 mai, un val de 24 de drone Shahed-131/136 (18 interceptate) au avut ca ținte capitala Kiev și regiunea Odessa. Distrugeri au fost doar în zone din sudul Ucrainei. În acea noapte a avut loc celebra doborâre a rachetei hipersonice Kh-47 Kinzhal deasupra Kievului, acțiune de mare succes a militarilor ucraineni inițial negată de Forțele Aeriene ucrainene, dar asumată ulterior.
După o pauză de trei zile, în noaptea de 6/7 mai, rușii au lansat un atac inedit cu rachete antinavă Kh-22 și Oniks (cinci respectiv două rachete) asupra unor ținte din regiunile Nikolaev și Herson. Aceste rachete sunt improprii atacurilor la sol.
O zi mai târziu, în noaptea de 7/8 mai, un atac complex executat cu 16 rachete și aproximativ 60 de drone a vizat Kievul, și regiunile Harkov, Herson, Nikolaev și Odesa. Asupra regiunii Odessa s-au tras opt rachete Kh-22 care datorită impreciziei au lovit mai multe obiective civile. Ar fi fost vizat podul peste estuarul Nistrului, care, construit din metal, poate fi lovit cu succes de astfel de rachete. Toate dronele Shahed trase asupra Kievului - în număr de 36, au fost interceptate. Primarul capitalei, Vitali Klitschko, a numit atacul ca fiind cel mai masiv asupra Kievului.
În noaptea de 8/9 mai, forțele ruse au lansat un total de 25 de rachete - 8 Kalibr (toate doborâte) și 17 Kh-101/Kh-555 (15 doborâte). Rachetele Kalibr lansate din Marea Neagră au fost interceptate deasupra estului Ucrainei, în timp ce 14 Kh-101/Kh-555 au fost distruse în zona centrală, iar una în cea sudică. În plus trei drone Shahed-131/136 au fost doborâte în estul Ucrainei
Au urmat două atacuri asupra regiunilor din vestul Ucrainei, Hmelnițki (12/13 mai) respectiv Ternopol (13/14 mai). În primul atac au fost lansate 21 de drone Shahed-131/136, dintre care 17 au fost interceptate. Un obiectiv de infrastructură a fost lovit în regiunea Hmelnițki.
Atacul asupra orașului Ternopol (13/14 mai), unde au fost lovite obiective civile, a fost executat chiar în noaptea în care formația Ternopil Tvorchi concerta în finala de la Eurovision. Forțele Aeriene ucrainene au confirmat distrugerea a 18 drone Shahed-131/136 și a trei rachete Kh-101/Kh-555/Kh-55, atacul fiind executat inclusiv cu rachete Kalibr din Marea Neagră.
2. Analiza atacurilor rusești în adâncimea teritoriului ucrainean cu rachete și drone explozive
Mai mulţi militari ai armatei ucrainene învață să opereze sistemul de apărare antiaeriană Patriot oferit de Germania. Sursa foto: Bundeswehr
Se observă că majoritatea rachetelor și dronelor lansate de forțele ruse au fost fie interceptate fie nu și-au atins țintele (ca urmare a impreciziei cum este cazul rachetelor Kh-22), rata de succes a atacurilor fiind estimată la 10-15%.
Deci, se pune întrebarea de ce insistă rușii cu aceste atacuri, deși știu că rachetele și dronele lor vor fi doborâte, iar cele care își ating țintele sunt prea puține pentru a face diferența? În plus, de ce se atacă capitala Kiev și alte orașe mari, unde trebuie avută o precizie chirurgicală, ținând cont de densitatea foarte mare de facilități pur civile?
Pentru a răspunde la întrebare, să presupunem mai întâi că nu ar exista apărarea antiaeriană. Teoretic, ar fi lovite în primul rând infrastructurile de comunicații (terestră, aeriană și navală), energetică, industrială și de telecomunicații, eventual convoaie cu tehnică militară și depozite militare. Prea puține lovituri vor fi destinate distrugerii forțelor armate ucrainene, deoarece majoritatea se află în zona frontului.
Dar, având în vedere atât numărul relativ mic de rachete și drone de care dispune acum Rusia, cât și gradul mare de imprecizie al unora dintre ele, rezultă că vor fi distruse puține obiective de infrastructură, iar Ucraina, cu ajutor occidental, își poate reveni rapid în urma acestor lovituri. Astfel, Ucraina s-ar putea lipsi de o parte din apărarea sa antiaeriană pentru a o trimite mai aproape de front.
Deci, Rusia nu țintește, în adâncimea teritoriului ucrainean, obiective care au legătură cu sistemul militar, ci populația civilă din marile orașe, iar Ucraina nu își poate permite să o lase neprotejată, fără apărare antiaeriană.
3. Este probabil ca Rusia să încerce o misiune sinucigașă de suprimare cu aviația a apărării antiaeriene a Kievului sau a unui alt oraș mare
Distrugeri urbane în războiul declanșat de Rusia împotriva Ucrainei. Foto: Administrația Prezidențială de la Kiev.
Numărul mare de atacuri cu drone și rachete asupra Kievului, deși fără succes, ridică mai multe semne de întrebare.
A fost doborâtă deasupra capitalei, inclusiv o rachetă hipersonică Kh-47 Khinzhal. Însuși, primarul Kievului a remarcat amploarea atacurilor cu drone.
Corelând aceste informații cu faptul că forțele ucrainene au început să avanseze pe front, rezultă că acestea au suficiente sisteme de apărare antiaeriană în zonele de luptă care, să le susțină contraofensiva. Deci simplele atacuri rusești cu drone și rachete nu au schimbat nimic și rușii trebuie să facă mai mult pentru a determina relocarea unei părți a apărării antiaeriene ucrainene de pe linia frontului în adâncimea teritoriului.
Cum rachetele și dronele sunt puține, singura alternativă rămasă este suprimarea cu orice preț de către aviația rusă a apărării antiaeriene a Kievului sau a unui alt oraș mare.
Astfel, atenția mare acordată de ruși Kievului, Odesei, posibil și orașului Dnipro, ar fi pentru a stabili mai bine capabilitățile ucrainene de apărare antiaeriană a acestor orașe. Inclusiv trimiterea unei rachete hipersonice Khinzhal peste Kiev (irezistibilă de a se încerca sistemul Patriot pe ea) ar putea avea ca scop identificarea micilor diferențe dintre machete și sistemul real.
De altfel, se pare că atât liderii militari din Ucraina, cât și din SUA și Europa, au înțeles rapid amenințarea și au dispus primele măsuri.
Pe 9 mai, SUA a anunțat un ajutor militar de 1,2 miliarde de dolari pentru Ucraina, o mare parte fiind destinat apărării antiaeriene, inclusiv sisteme Hawk. Germania a anunțat, pe 13 mai, un ajutor militar de 2,7 miliarde de dolari care include, printre altele, 15 blindate antiaeriene Gepard (Ghepard) și patru sisteme de apărare antiaeriană IRIS-T.
Dar, poate cel mai interesant dintre toate este anunțul, din 11 mai, al generalului-locotenent Serghei Naev, comandant al Forțelor Întrunite ucrainene, în care prezenta capabilitățile impresionante de apărare antiaeriană dislocate în zona capitalei Kiev. Probabil, cu greu a fost luată această neobișnuită decizie de a face public acest lucru dar, trebuia trimis neapărat un avertisment Rusiei de a nu încerca suprimarea apărării antiaeriene (SEAD) a Kievului cu aviația pentru că ar fi o misiune imposibilă.
Sistemul IRIS-T din Ucraina, fotografie realizată de Statul Major General al Forțelor Armate ale Ucrainei
O lovitură rusească SEAD de succes asupra Kievului ar putea duce la mutarea unor active antiaeriene ucrainene din zona frontului, cât și la mutarea atenției înaltului comandament ucrainean de la contraofensivă la apărare.
Forțele ucrainene de contraofensivă ar rămâne fără un sprijin adecvat de apărare antiaeriană, iar aviația tactică rusă ar putea să le oprească. Astfel, se pot valorifica ultimele două atuuri de care mai dispune Rusia în materie de război convențional.
Ar mai fi de amintit ca pe 13 mai, două elicoptere ruse de război electronic, folosite în misiuni SEAD, s-au prăbușit, posibil doborâte de militari ucraineni, în regiunea Briansk, la aproximativ 50 de km de granița cu Ucraina.
Deci Rusia, mai poate oferi în continuare mari surprize.
Generalul Valeri Zalujnîi (comandantul-șef al Forțelor Armate ucrainene), într-un interviu document (publicat pe 12 mai), acordat jurnalistului Dmytro Komarov, preciza referindu-se la șeful Statului Major General rus – Valeri Gherasimov, (planificatorul strategic al războiului): ”Acest dușman nu trebuie subestimat. Da, el este puternic, este viclean. El este, să spunem, imprevizibil. Pe scurt, este un dușman puternic, pe care, de altfel, trebuie să-l respectăm și noi, militarii.”
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News