Piloții Forțelor Aeriene Ucrainene operează avioane de luptă F-16 „în fiecare zi”, interceptand rachetele rusesti și lovind regiunea estică a Rusiei, a declarat recent cel mai înalt general american din Europa.
Tăvălugul de luptă ucrainean, întărit cu 9 – 10 brigăzi mecanizate instruite chiar de NATO, precum și cu tot atâtea brigăzi de mare mobilitate formate de Ministerului ucrainean de Interne, amenință să dea peste cap apărarea rusească pe toată linia frontului.
În aceste condiții defavorabile, forțele rusești încearcă să folosească cât mai bine puținele atuuri pe care le mai are – rachetele și dronele, precum și aviația tactică.
Începând cu 28 aprilie, Rusia a reluat atacurile în adâncimea teritoriului ucrainean cu rachete de croazieră și drone explozive de tip Shahed - 131/136.
Dacă în iarna trecută aceste atacuri au vizat structura energetică ucraineană încercând să provoace o criză umanitară care să redirecționeze eforturile de sprijin internațional spre partea non-militară, acum ele vizează în special orașele ucrainene aflate departe de linia frontului, cu scopul de a atrage o bună parte din apărarea antiaeriană ucraineană la mare distanță de zona luptelor.
MiG-31K rus, purtând o rachetă Kinzhal
Primul atac rusesc a avut loc în dimineața de 28 aprilie, când au fost lansate 23 de rachete de croazieră Kh-101/Kh-555 (21 interceptate), care au lovit infrastructură rezidențială în orașele Uman și Dnipro, situate la aproximativ 300 respectiv 100 km de front. Resturile unei rachete interceptate au căzut și în localitatea Ukrainka din regiunea Kiev.
În noaptea de 30 aprilie/1 mai, a urmat un alt val format din 18 rachete Kh-101/555 (15 interceptate), fiind lovită infrastructură civilă și o uzină chimică din orașul Pavlograd (regiunea Dnepropetrovsk – sud-estul Ucrainei), aflat la aproximativ 90 de km de linia frontului. Rușii au pretins că au distrus obiective militar-industriale și sisteme de apărare antiaeriană ucrainene. Atacul cu rachete a vizat și capitala Kiev, dar apărarea antiaeriană a interceptat toate rachetele.
O altă lovitură a venit la doar două zile, în noaptea de 2/3 mai, când 26 de drone Shahed-131/136 (21 doborâte) au fost lansate de pe malul rusesc al Mării Azov și din regiunea Briansk asupra capitalei Kiev și regiunilor Kirovograd (minim 100 km de front) și Nikolaev, ce-i drept aceasta din urmă mai apropiată de zona luptelor și mai mereu atacată.
În noaptea de 3/4 mai, un val de 24 de drone Shahed-131/136 (18 interceptate) au avut ca ținte capitala Kiev și regiunea Odessa. Distrugeri au fost doar în zone din sudul Ucrainei. În acea noapte a avut loc celebra doborâre a rachetei hipersonice Kh-47 Kinzhal deasupra Kievului, acțiune de mare succes a militarilor ucraineni inițial negată de Forțele Aeriene ucrainene, dar asumată ulterior.
După o pauză de trei zile, în noaptea de 6/7 mai, rușii au lansat un atac inedit cu rachete antinavă Kh-22 și Oniks (cinci respectiv două rachete) asupra unor ținte din regiunile Nikolaev și Herson. Aceste rachete sunt improprii atacurilor la sol.
O zi mai târziu, în noaptea de 7/8 mai, un atac complex executat cu 16 rachete și aproximativ 60 de drone a vizat Kievul, și regiunile Harkov, Herson, Nikolaev și Odesa. Asupra regiunii Odessa s-au tras opt rachete Kh-22 care datorită impreciziei au lovit mai multe obiective civile. Ar fi fost vizat podul peste estuarul Nistrului, care, construit din metal, poate fi lovit cu succes de astfel de rachete. Toate dronele Shahed trase asupra Kievului - în număr de 36, au fost interceptate. Primarul capitalei, Vitali Klitschko, a numit atacul ca fiind cel mai masiv asupra Kievului.
În noaptea de 8/9 mai, forțele ruse au lansat un total de 25 de rachete - 8 Kalibr (toate doborâte) și 17 Kh-101/Kh-555 (15 doborâte). Rachetele Kalibr lansate din Marea Neagră au fost interceptate deasupra estului Ucrainei, în timp ce 14 Kh-101/Kh-555 au fost distruse în zona centrală, iar una în cea sudică. În plus trei drone Shahed-131/136 au fost doborâte în estul Ucrainei
Au urmat două atacuri asupra regiunilor din vestul Ucrainei, Hmelnițki (12/13 mai) respectiv Ternopol (13/14 mai). În primul atac au fost lansate 21 de drone Shahed-131/136, dintre care 17 au fost interceptate. Un obiectiv de infrastructură a fost lovit în regiunea Hmelnițki.
Atacul asupra orașului Ternopol (13/14 mai), unde au fost lovite obiective civile, a fost executat chiar în noaptea în care formația Ternopil Tvorchi concerta în finala de la Eurovision. Forțele Aeriene ucrainene au confirmat distrugerea a 18 drone Shahed-131/136 și a trei rachete Kh-101/Kh-555/Kh-55, atacul fiind executat inclusiv cu rachete Kalibr din Marea Neagră.
Mai mulţi militari ai armatei ucrainene învață să opereze sistemul de apărare antiaeriană Patriot oferit de Germania. Sursa foto: Bundeswehr
Se observă că majoritatea rachetelor și dronelor lansate de forțele ruse au fost fie interceptate fie nu și-au atins țintele (ca urmare a impreciziei cum este cazul rachetelor Kh-22), rata de succes a atacurilor fiind estimată la 10-15%.
Deci, se pune întrebarea de ce insistă rușii cu aceste atacuri, deși știu că rachetele și dronele lor vor fi doborâte, iar cele care își ating țintele sunt prea puține pentru a face diferența? În plus, de ce se atacă capitala Kiev și alte orașe mari, unde trebuie avută o precizie chirurgicală, ținând cont de densitatea foarte mare de facilități pur civile?
Pentru a răspunde la întrebare, să presupunem mai întâi că nu ar exista apărarea antiaeriană. Teoretic, ar fi lovite în primul rând infrastructurile de comunicații (terestră, aeriană și navală), energetică, industrială și de telecomunicații, eventual convoaie cu tehnică militară și depozite militare. Prea puține lovituri vor fi destinate distrugerii forțelor armate ucrainene, deoarece majoritatea se află în zona frontului.
Dar, având în vedere atât numărul relativ mic de rachete și drone de care dispune acum Rusia, cât și gradul mare de imprecizie al unora dintre ele, rezultă că vor fi distruse puține obiective de infrastructură, iar Ucraina, cu ajutor occidental, își poate reveni rapid în urma acestor lovituri. Astfel, Ucraina s-ar putea lipsi de o parte din apărarea sa antiaeriană pentru a o trimite mai aproape de front.
Deci, Rusia nu țintește, în adâncimea teritoriului ucrainean, obiective care au legătură cu sistemul militar, ci populația civilă din marile orașe, iar Ucraina nu își poate permite să o lase neprotejată, fără apărare antiaeriană.
Distrugeri urbane în războiul declanșat de Rusia împotriva Ucrainei. Foto: Administrația Prezidențială de la Kiev.
Numărul mare de atacuri cu drone și rachete asupra Kievului, deși fără succes, ridică mai multe semne de întrebare.
A fost doborâtă deasupra capitalei, inclusiv o rachetă hipersonică Kh-47 Khinzhal. Însuși, primarul Kievului a remarcat amploarea atacurilor cu drone.
Corelând aceste informații cu faptul că forțele ucrainene au început să avanseze pe front, rezultă că acestea au suficiente sisteme de apărare antiaeriană în zonele de luptă care, să le susțină contraofensiva. Deci simplele atacuri rusești cu drone și rachete nu au schimbat nimic și rușii trebuie să facă mai mult pentru a determina relocarea unei părți a apărării antiaeriene ucrainene de pe linia frontului în adâncimea teritoriului.
Cum rachetele și dronele sunt puține, singura alternativă rămasă este suprimarea cu orice preț de către aviația rusă a apărării antiaeriene a Kievului sau a unui alt oraș mare.
Astfel, atenția mare acordată de ruși Kievului, Odesei, posibil și orașului Dnipro, ar fi pentru a stabili mai bine capabilitățile ucrainene de apărare antiaeriană a acestor orașe. Inclusiv trimiterea unei rachete hipersonice Khinzhal peste Kiev (irezistibilă de a se încerca sistemul Patriot pe ea) ar putea avea ca scop identificarea micilor diferențe dintre machete și sistemul real.
De altfel, se pare că atât liderii militari din Ucraina, cât și din SUA și Europa, au înțeles rapid amenințarea și au dispus primele măsuri.
Pe 9 mai, SUA a anunțat un ajutor militar de 1,2 miliarde de dolari pentru Ucraina, o mare parte fiind destinat apărării antiaeriene, inclusiv sisteme Hawk. Germania a anunțat, pe 13 mai, un ajutor militar de 2,7 miliarde de dolari care include, printre altele, 15 blindate antiaeriene Gepard (Ghepard) și patru sisteme de apărare antiaeriană IRIS-T.
Dar, poate cel mai interesant dintre toate este anunțul, din 11 mai, al generalului-locotenent Serghei Naev, comandant al Forțelor Întrunite ucrainene, în care prezenta capabilitățile impresionante de apărare antiaeriană dislocate în zona capitalei Kiev. Probabil, cu greu a fost luată această neobișnuită decizie de a face public acest lucru dar, trebuia trimis neapărat un avertisment Rusiei de a nu încerca suprimarea apărării antiaeriene (SEAD) a Kievului cu aviația pentru că ar fi o misiune imposibilă.
Sistemul IRIS-T din Ucraina, fotografie realizată de Statul Major General al Forțelor Armate ale Ucrainei
O lovitură rusească SEAD de succes asupra Kievului ar putea duce la mutarea unor active antiaeriene ucrainene din zona frontului, cât și la mutarea atenției înaltului comandament ucrainean de la contraofensivă la apărare.
Forțele ucrainene de contraofensivă ar rămâne fără un sprijin adecvat de apărare antiaeriană, iar aviația tactică rusă ar putea să le oprească. Astfel, se pot valorifica ultimele două atuuri de care mai dispune Rusia în materie de război convențional.
Ar mai fi de amintit ca pe 13 mai, două elicoptere ruse de război electronic, folosite în misiuni SEAD, s-au prăbușit, posibil doborâte de militari ucraineni, în regiunea Briansk, la aproximativ 50 de km de granița cu Ucraina.
Deci Rusia, mai poate oferi în continuare mari surprize.
Generalul Valeri Zalujnîi (comandantul-șef al Forțelor Armate ucrainene), într-un interviu document (publicat pe 12 mai), acordat jurnalistului Dmytro Komarov, preciza referindu-se la șeful Statului Major General rus – Valeri Gherasimov, (planificatorul strategic al războiului): ”Acest dușman nu trebuie subestimat. Da, el este puternic, este viclean. El este, să spunem, imprevizibil. Pe scurt, este un dușman puternic, pe care, de altfel, trebuie să-l respectăm și noi, militarii.”
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
Piloții Forțelor Aeriene Ucrainene operează avioane de luptă F-16 „în fiecare zi”, interceptand rachetele rusesti și lovind regiunea estică a Rusiei, a declarat recent cel mai înalt general american din Europa.
Obiectivul de referință al Organizației Tratatului Atlanticului de Nord (NATO) de a aloca cel puțin 2% din produsul intern brut (PIB) al unui stat membru pentru cheltuielile de apărare, deși este un angajament luat pentru a asigura securitatea colectivă, pare din ce în ce mai insuficient pentru a descuraja în mod credibil și, dacă este necesar, pentru a contracara o potențială agresiune militară la scară largă din partea Rusiei. O multitudine de factori, de la creșterea rapidă a cheltuielilor militare ale Rusiei și evoluția doctrinelor de război până la lacunele specifice în materie de capacități ale membrilor europeni ai NATO, sugerează că obiectivul actual de cheltuieli oferă un sentiment fals de securitate.
Armata SUA a desfășurat a doua baterie a sistemului de rachete THAAD în Israel, pe fondul tensiunilor dintre SUA și Iran, potrivit The Times of Israel. Potrivit informațiilor publicate, a doua baterie a sistemului de rachete a ajuns în Israel la 5 aprilie 2025 la baza aeriană Nevatim din sudul țării.
Experți americani din domeniul informațiilor, care au activat în CIA și în alte servicii de informații ale SUA, și-au exprimat, recent, îngrijorarea că modificările aduse de administrația Trump în securitatea națională vor da un avantaj decisiv adversarilor Americii.
Într-o intervenție în cadrul podcastului Obiectiv EuroAtlantic, moderat de Tudor Curtifan la DefenseRomania, analistul de politică externă Ștefan Popescu a criticat pasivitatea diplomatică a României, acuzând lipsa de reacție a MAE ntr-un context geopolitic tensionat.
Președintele Comisiei pentru Servicii Armate a Senatului, republicanul Roger Wicker, a criticat, joi, conducerea „la nivel mediu” a Pentagonului pentru că vehiculează un plan de reducere a numărului de militari americani din Europa, avertizând, totodată, că amenințarea rusă nu poate fi ignorată.
Analistul de politică externă Ștefan Popescu e de părere că noua strategie a SUA ar putea împinge aliații către parteneriate cu alte state, parteneriate care erau aproape de neimaginat în urmă cu câteva luni.
Relocarea bateriilor Patriot din Coreea de Sud în Orientul Mijlociu constituie un alt semn care indică pregătirile pentru o lovitură asupra instalațiilor nucleare iraniene, dar cu prețul slăbirii protejării aliatului său din Asia de Est. Necesitatea unei apărări antirachetă suplimentare a bazelor sale militare din Orientul Mijlociu împotriva rachetelor balistice a forțat Pentagonul să decidă relocarea bateriilor Patriot PAC-3 de la USFK din Coreea de Sud.
În cadrul Conferința McAleese privind programele de apărare ale SUA, organizată la Washington pe 18 martie 2025, comandantul Comandamentului strategic al SUA (Stratcom), generalul de aviație Anthony J. Cotton, a tras un semnal de alarmă cu privire la necesitatea modernizării rapide a triadei nucleare americane, avertizând că un mediu de securitate globală fără precedent, caracterizat prin extinderea capacităților mai multor state care dispun de arme nucleare (precum China și Rusia), nu lasă timp de pierdut.
Turcia a demarat o campanie îndrăzneață menită să impună controlul asupra bazei aeriene T-4 din centrul Siriei, un obiectiv strategic situat în apropierea orașului antic Palmyra, intenționând să desfășoare acolo sisteme avansate de apărare aeriană și drone, potrivit unor surse citate de cotidianul Middle East Eye.
Generalul Christopher Cavoli, vorbind în fața Comisiei pentru servicii armate a Senatului SUA, a descris Rusia drept un negociator extrem de strategic și deliberat, în contextul intensificării eforturilor SUA de a negocia o încetare a focului în Ucraina.
Forțele Armate americane au desfășurat, recent, cele mai avansate avioane de luptă ale sale în Orientul Mijlociu, în timp ce continuă să lovească rebelii Houthi din Yemen, o grupare teroristă susținută de Iran care atacă nave comerciale în Marea Roșie, potrivit mai multor colaboratori ai Congresului.
DefenseRomania vă invită să urmăriți vineri, 04 aprilie 2025, o nouă ediție a emisiunii „Obiectiv EuroAtlantic”.
Secretarul de stat al SUA, Marco Rubio, și noul ambasador al administrației Trump la NATO încearcă să reasigure aliații precauți ai NATO cu privire la angajamentul SUA față de alianță. Rubio a criticat joi „isteria și hiperbola” din mass-media cu privire la intențiile președintelui Donald Trump, în ciuda semnalelor persistente de la Washington că NATO, așa cum a existat timp de 75 de ani, ar putea să nu mai fie relevantă.
În cazul unui atac asupra Poloniei, după aproximativ o lună, armata poloneză și-ar putea pierde capacitatea de a desfășura operațiuni, a apreciat generalul polonez Leon Komornicki. Într-un interviu acordat RMF FM, fostul adjunct al șefului Statului Major General a avertizat, de asemenea, cu privire la o criză la nivelul Alianței Nord-Atlantice. ,,Rușii vor testa NATO prin atacarea țărilor baltice. Iar acest lucru s-ar putea întâmpla încă la începutul anului viitor”, a prezis el.
Analistul de politică externă Mihai Isac a publicat un editorial intitulat „De la „ReArm Europe” la „Readiness 2030”: UE își poate consolida prezența la Marea Neagră”.
Potrivit informațiilor publicate de CNN World pe 2 aprilie 2025, Forțele Aeriene ale Statelor Unite au desfășurat deja șase bombardiere stealth B-2 Spirit, un avion de transport militar C-17 și mai multe avioane cisternă de realimentare KC-135 la Diego Garcia, o bază insulară îndepărtată din Oceanul Indian care a servit din punct de vedere istoric drept punct-cheie de lansare pentru operațiunile SUA în Orientul Mijlociu și Asia de Sud.
Finlanda îngroașă rândul țărilor care împart granița cu Rusia și care au anunțat un plan de retragere din Tratatul care interzice minele antipersonal. Practic, după retragerea balticilor și a Poloniei, Norvegia a rămas singurul stat NATO vecin cu Rusia care încă nu s-a retras din Tratat.
Oficialii NATO au suspendat discuțiile privind recalibrarea strategiei lor față de Rusia, în timp ce SUA fac presiuni pentru un acord de pace în Ucraina, a raportat Euractiv pe 2 aprilie, citând surse diplomatice confidențiale. Declarația comună de la summitul de la Washington de anul trecut a inclus un angajament de a „elabora recomandări privind abordarea strategică a NATO față de Rusia, ținând cont de mediul de securitate aflat în continuă schimbare”.
Trezirea industriei militare europene nu e pe placul administrației Trump, care,în ultimele săptămâni, a transmis numeroase mesaje către oficialii europeni.
Finlanda ar trebui să se „pregătească mental” pentru ca, în cele din urmă, relațiile cu Rusia să fie restabilite după încheierea războiului din Ucraina, a declarat luni președintele finlandez Alexander Stubb în timpul discuțiilor cu premierul britanic Keir Starmer.
Aviația tactică ucraineană a distrus un buncăr aflat lângă orașul Oleshky, folosit de trupele ruse, cu ajutorul a două bombe echipate cu kit-ul JDAM-ER. Un material video care surprinde momentul atacului a fost publicat pe reţelele de socializare.
Guvernul suedez a prezentat, la 31 martie 2025, cel mai substanțial pachet de sprijin militar acordat Ucrainei până în prezent, care se ridică la aproape 1,39 miliarde EURO. Acest pachet răspunde în mod direct nevoilor presante ale Ucrainei de consolidare a capacităților în domenii precum apărarea aeriană, artileria, comunicațiile prin satelit și operațiunile navale. Combinat cu ajutorul anterior anunțat în 2025, sprijinul militar total al Suediei pentru Ucraina în acest an se ridică la 2,57 miliarde EURO. De la începutul invaziei la scară largă a Rusiei în 2022, Suedia a contribuit cu aproximativ 7.39 de miliarde EURO la ajutorul militar acordat Ucrainei.
China a lansat marți dimineață un exercițiu militar masiv în apropiere de Taiwan, fără o notificare prealabilă. Potrivit armatei chineze, acesta este un avertisment pentru guvernul taiwanez, ai cărui membri i-a descris drept „separațiști” și „paraziți” care conduc insula către război.
Pe măsură ce SUA adoptă o poziție din ce în ce mai antagonică față de Europa, Regatul Unit și Franța se pregătesc să se ocupe de apărarea continentului fără implicarea americanilor. Președintele francez Emmanuel Macron a introdus conceptul de „autonomie strategică”, care vizează o Europă capabilă să se apere singură și să își promoveze agenda independent de sprijinul SUA. Cu toate acestea, țările aflate la raza de acțiune a artileriei ruse - cum ar fi Lituania, Letonia și Estonia - nu sunt încă pregătite să abandoneze cadrul transatlantic de apărare existent, chiar și cu conducerea tumultoasă a președintelui american Donald Trump.
Secretarul american al Apărării, Pete Hegseth, a distribuit în Pentagon un document secret care definește un sistem de securitate și priorități strategice ale SUA.
Președinții Finlandei și SUA s-au întâlnit pentru a conveni asupra achiziției de spărgătoare de gheață pentru SUA.
Ministrul olandez al Apărării, Ruben Brekelmans, a avertizat că Rusia ar putea fi pregătită să remobilizeze o armată uriașă la aproximativ un an după orice încetare a focului sau acord de pace în Ucraina.
Regiunea arctică este un subiect de interes crescând în rândul puterilor mondiale. Rusia și-a sporit prezența militară în regiune în ultimii ani, modernizându-și bazele, instalând sisteme suplimentare de apărare aeriană și introducând noi spărgătoare de gheață nucleare pentru a facilita traficul pe tot parcursul anului. China nu este atât de prezentă militar, dar este evident interesată din punct de vedere economic de zona care este considerată ultima parte necucerită a lumii.
România are în prezent două escadrile complete de F-16 Fighting Falcon, dislcocate la Borcea și la Câmpia Turzii, urmând ca a treia escadrilă să fie livrată în cursul acestui an. E vorba de 17 avioane care formează prima escadrilă, achiziționate din Portugalia în 2012 și 32 de avioane F-16 care formează următoarele două escadrile, achiziționate din Norvegia.
Comisia Europeană a anunțat marți că industria ucraineană se va alătura unui proiect finanțat de UE pentru dezvoltarea de drone de mici dimensiuni. Aceasta marchează prima participare a Ucrainei la un proiect susținut financiar de Uniunea Europeană prin Fondul European de Apărare (EDF).
Epirus, o companie din SUA, a anunţat pe 29 aprilie 2025 livrarea sistemului său Expeditionary Directed Energy Counter-Swarm (ExDECS) către Naval Surface Warfare Center Dahlgren Division. Acest sistem HPM (high-power microwave) avansat, o variantă a sistemului Leonidas Expeditionary, este destinat să contracareze roiurile de drone și va fi evaluat de U.S. Marine Corps.
Miercuri, administrația Trump a informat Congresul despre intenția de a aproba exportul de armament către Ucraina prin vânzări comerciale directe (DCS) în valoare de 50 de milioane de dolari sau mai mult, potrivit Kyiv Post, care citează surse diplomatice.
Un articol publicat pe 30 aprilie 2025 în publicaţia Challenges a scos la lumină existența unui nou sistem de lansare multiplă de rachete (MLRS) francez, denumit "Foudre", dezvoltat de compania Turgis & Gaillard. Acest proiect, până nu demult confidențial, devine public într-un moment critic pentru Armata Franceză, care se confruntă cu nevoia urgentă de a înlocui sistemele sale învechite LRU (Lance-Roquettes Unitaire), a căror capacitate operațională este îndoielnică.
Estonia a primit oficial șase sisteme de lansare multiplă de rachete HIMARS, fabricate în SUA, pe 29 aprilie, la baza aeriană Ämari. Cheltuielile pentru apărare în Estonia vor ajunge la 5,4% din PIB.
Coreea de Sud a câștigat un proiect de 18 miliarde de dolari pentru construirea a două reactoare nucleare în Republica Cehă. În prezent, Republica Cehă își obține aproximativ 40% din producția de energie electrică de la cele două centrale nucleare existente.
Țările din regiunea nordică și baltică își majorează drastic cheltuielile pentru apărare din cauza invaziei rusești a Ucrainei și a solicitărilor SUA ca membrii europeni ai NATO să își asume o mai mare responsabilitate pentru propria securitate. Țările din nordul Flancului Estic intenționează să achiziționeze în comun 1.000 de mașini de luptă a infanteriei CV90.
Statele Unite au anunțat marți că au aprobat vânzarea către Polonia a unor rachete în valoare de 1,33 miliarde de dolari (aproximativ 1,17 miliarde de euro). E vorba de un pachet care include 400 de rachete aer-aer AIM-120D cu rază medie de acțiune. E interesant de privit cifrele României în materie de AIM-120, rachete pe care le-a achiziționat și țara noastră.
Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, în timpul întâlnirii de 15 minute cu omologul său american, Donald Trump, la funeraliile Papei Francisc de la Vatican, a făcut presiuni asupra șefului de cabinet al Casei Albe pentru a adopta o linie mai dură față de Vladimir Putin, a relatat site-ul Axios, citând două surse care dețin informații despre întâlnirea de sâmbătă.
Departamentul Trezoreriei SUA a anunțat semnarea unui acord privind resursele minerale cu Ucraina. De asemenea, țările au convenit să înființeze un fond de investiții pentru reconstrucție americano-ucrainean. Acordul este considerat crucial pentru asigurarea accesului Ucrainei la asistență militară americană în viitor.
Economia rusă a început să se clatine după trei ani de război. Banca centrală de acolo recunoaște că a înregistrat rezultate mai slabe în unele sectoare din cauza răcirii cererii. Și banca americană de investiții Goldman Sachs notează, de asemenea, că PIB-ul Rusiei a încetat să crească în acest an, așteptându-se ca cifra anuală pentru primul trimestru să se situeze în jurul valorii de zero.
Autoritățile indiene au anunțat închiderea spațiului aerian al țării pentru avioanele pakistaneze, ca răspuns la interdicția impusă de Islamabad la zborul aeronavelor indiene deasupra teritoriului său, o ultimă evoluție în escaladarea tensiunilor care au urmat unui atentat mortal în Kashmir, notează Agerpres și AFP.
Portalul itamilradar.com a semnalat faptul că, pe 29.04.2025, o grupare navală de atac de nivel portavion (Carrier Strike Group 25, CSG25) aparținând Marinei Regale britanice a traversat Strâmtoarea Gibraltar și a intrat în Marea Mediterană, marcând începutul misiunii sale globale “Operation Highmast”.
Rusia se poate mobiliza, dacă este necesar, pentru un război la o scară comparabilă cu cea a Uniunii Sovietice din timpul celui de-al Doilea Război Mondial, a declarat miercuri purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov.
El a explicat că fabrica produce dispozitive de tragere cu muniție și piese pentru Marina Rusă și aviația militară.
Ședința Consiliului Suprem de Apărare a Țării a avut pe ordinea de zi fiind mai multe subiecte în domeniul apărării naționale, care au fost discutate și aprobate.
Un distrugător al SUA din clasa Arleigh Burke a sosit în Scoția demonstrând „angajamentul continuu față de NATO”. Adversarii Americii „nu pot spera niciodată să egaleze avantajul asimetric dat de rețeaua sa de aliați și prieteni”.
Comisia investește 910 milioane EUR în cadrul ediției din 2024 a Fondului european de apărare (FEA) pentru a crea o industrie de apărare puternică și inovatoare în Europa, se arată în comunicarea Comisiei Europene.
Administrația Donald Trump a notificat Congresul SUA cu privire la intenția sa de a da „ undă verde” exportului de produse de apărare către Ucraina prin vânzări comerciale directe în valoare de 50 de milioane de dolari sau mai mult, relatează Kyiv Post.
Avioanele de vânătoare suedeze JAS 39 Gripen au finalizat prima lor operațiune în cadrul misiunii NATO de poliție aeriană. Mai exact, săptămâna trecută, au decolat de la baza Malbork din Polonia pentru a intercepta un avion de recunoaștere rusesc Ilyushin Il-20, după ce, cu câteva zile mai devreme, avioane Typhoon britanice au decolat de aici pentru a intercepta un avion de recunoaștere rusesc și două avioane de vânătoare Sukhoi Su-30MKI.
Așa cum ne-am obișnuit, cea mai mare parte a informațiilor veridice privind prezența și implicarea trupelor nord-coreene în războiul de agresiune dus de Rusia împotriva Ucrainei provin din Coreea de Sud.
Pe 27 aprilie 2025, presa de stat rusă a difuzat imagini cu o rachetă de croazieră pe care prezentat-o ca un „proiect secret”, inspectată de fostul președinte Dmitri Medvedev într-un poligon militar, sugerând integrarea acesteia pe avioanele considerate de ruși de generația a 5-a, Su-57, cele mai avansate avione de vânătoare ale Rusiei.
Mult timp s-a crezut crezut că armele nucleare sunt pentru descurajarea strategică între marile puteri mondiale iar aducerea în discuție a acestui subiect într-o confruntare dintre o putere nucleară și una non-nucleară era ceva tabu și de neconceput.
Rusia și Coreea de Nord au început miercuri construcția unui nou pod rutier între cele două țări, peste râul Tuman.
Ministerul Apărării Naționale a avut o poziție oficială ca urmare a informațiilor confirmate de Washington cu privire la achiziționarea unui sistem antiaerian Patriot de către România. E vorba de înlocuirea sistemului Patriot pe care țara noastră l-a donat Ucrainei.
Mai mulți miniștri din Pakistan vorbesc de o „invazie iminentă” pe care India o va lansa în următoarele 48 de ore. Amintim că cele două state sunt puteri nucleare și s-au confruntat de mai multe ori de-a lungul timpului pe zona montană de graniță. Acum totul a escaladat după un atentat fără precedent comis într-o stațiune montană indiană și revendicat de o grupare teroristă pakistaneză.
Secretarul de stat al SUA Marco Rubio a avertizat marți că Statele Unite vor înceta să medieze dacă Rusia și Ucraina nu fac 'propuneri concrete' pentru a pune capăt războiului, a declarat presei purtătoarea de cuvânt a Departamentului de Stat, Tammy Bruce, relatează Agerpres și AFP.
Forțele Armate Britanice au utilizat recent sistemul Gladiator pentru a simula modul în care funcționează sistemul lor naţional de apărare aeriană în fața unui atac masiv cu rachete lansat de Rusia. Pentru această simulare, britanicii au decis să recreeze condițiile din prima zi a invaziei la scară largă a Rusiei în Ucraina, la 24 februarie 2022, când țara agresoare a lansat (potrivit unor rapoarte) aproximativ 160 de rachete de diferite tipuri asupra Ucrainei.
China a elaborat o listă de produse americane care vor fi scutite de taxele de 125% și a înștiințat companiile despre acest demers, au declarat pentru Reuters mai multe surse din apropierea acestui dosar, într-un moment în care Beijingul vrea să atenueze impactul războiului său comercial cu Washingtonul.
Cu mai puțin de două milioane de locuitori și un PIB de aproximativ 40 de miliarde de euro, Letonia face eforturi să transfere un nou lot de drone de atac către Ucraina, în cadrul așa-numitei Coaliții internaționale pentru drone.
Liderul nord-coreean Kim Jong Un a ordonat să fie accelerată echiparea cu armament nuclear a navelor militare ale ţării, după ce Phenianul şi-a prezentat cu câteva zile în urmă noul distrugător, relatează Agerpres și AFP, citând agenţia de presă oficială nord-coreeană KCNA.
Surse de monitorizare a navigației au confirmat faptul că, în după-amiaza zilei de 27.04.2025, submarinul B-265 Krasnodar aparținând Forțelor Navale ale Federației Ruse a traversat Strâmtoarea Gibraltar, părăsind Marea Mediterană. Acesta este escortat de remorcherul Evgheni Churov al Flotei ruse din Marea Baltică (FRMB).