Tăvălugul de luptă ucrainean, întărit cu 9 – 10 brigăzi mecanizate instruite chiar de NATO, precum și cu tot atâtea brigăzi de mare mobilitate formate de Ministerului ucrainean de Interne, amenință să dea peste cap apărarea rusească pe toată linia frontului.
În aceste condiții defavorabile, forțele rusești încearcă să folosească cât mai bine puținele atuuri pe care le mai are – rachetele și dronele, precum și aviația tactică.
Începând cu 28 aprilie, Rusia a reluat atacurile în adâncimea teritoriului ucrainean cu rachete de croazieră și drone explozive de tip Shahed - 131/136.
Dacă în iarna trecută aceste atacuri au vizat structura energetică ucraineană încercând să provoace o criză umanitară care să redirecționeze eforturile de sprijin internațional spre partea non-militară, acum ele vizează în special orașele ucrainene aflate departe de linia frontului, cu scopul de a atrage o bună parte din apărarea antiaeriană ucraineană la mare distanță de zona luptelor.
MiG-31K rus, purtând o rachetă Kinzhal
Primul atac rusesc a avut loc în dimineața de 28 aprilie, când au fost lansate 23 de rachete de croazieră Kh-101/Kh-555 (21 interceptate), care au lovit infrastructură rezidențială în orașele Uman și Dnipro, situate la aproximativ 300 respectiv 100 km de front. Resturile unei rachete interceptate au căzut și în localitatea Ukrainka din regiunea Kiev.
În noaptea de 30 aprilie/1 mai, a urmat un alt val format din 18 rachete Kh-101/555 (15 interceptate), fiind lovită infrastructură civilă și o uzină chimică din orașul Pavlograd (regiunea Dnepropetrovsk – sud-estul Ucrainei), aflat la aproximativ 90 de km de linia frontului. Rușii au pretins că au distrus obiective militar-industriale și sisteme de apărare antiaeriană ucrainene. Atacul cu rachete a vizat și capitala Kiev, dar apărarea antiaeriană a interceptat toate rachetele.
O altă lovitură a venit la doar două zile, în noaptea de 2/3 mai, când 26 de drone Shahed-131/136 (21 doborâte) au fost lansate de pe malul rusesc al Mării Azov și din regiunea Briansk asupra capitalei Kiev și regiunilor Kirovograd (minim 100 km de front) și Nikolaev, ce-i drept aceasta din urmă mai apropiată de zona luptelor și mai mereu atacată.
În noaptea de 3/4 mai, un val de 24 de drone Shahed-131/136 (18 interceptate) au avut ca ținte capitala Kiev și regiunea Odessa. Distrugeri au fost doar în zone din sudul Ucrainei. În acea noapte a avut loc celebra doborâre a rachetei hipersonice Kh-47 Kinzhal deasupra Kievului, acțiune de mare succes a militarilor ucraineni inițial negată de Forțele Aeriene ucrainene, dar asumată ulterior.
După o pauză de trei zile, în noaptea de 6/7 mai, rușii au lansat un atac inedit cu rachete antinavă Kh-22 și Oniks (cinci respectiv două rachete) asupra unor ținte din regiunile Nikolaev și Herson. Aceste rachete sunt improprii atacurilor la sol.
O zi mai târziu, în noaptea de 7/8 mai, un atac complex executat cu 16 rachete și aproximativ 60 de drone a vizat Kievul, și regiunile Harkov, Herson, Nikolaev și Odesa. Asupra regiunii Odessa s-au tras opt rachete Kh-22 care datorită impreciziei au lovit mai multe obiective civile. Ar fi fost vizat podul peste estuarul Nistrului, care, construit din metal, poate fi lovit cu succes de astfel de rachete. Toate dronele Shahed trase asupra Kievului - în număr de 36, au fost interceptate. Primarul capitalei, Vitali Klitschko, a numit atacul ca fiind cel mai masiv asupra Kievului.
În noaptea de 8/9 mai, forțele ruse au lansat un total de 25 de rachete - 8 Kalibr (toate doborâte) și 17 Kh-101/Kh-555 (15 doborâte). Rachetele Kalibr lansate din Marea Neagră au fost interceptate deasupra estului Ucrainei, în timp ce 14 Kh-101/Kh-555 au fost distruse în zona centrală, iar una în cea sudică. În plus trei drone Shahed-131/136 au fost doborâte în estul Ucrainei
Au urmat două atacuri asupra regiunilor din vestul Ucrainei, Hmelnițki (12/13 mai) respectiv Ternopol (13/14 mai). În primul atac au fost lansate 21 de drone Shahed-131/136, dintre care 17 au fost interceptate. Un obiectiv de infrastructură a fost lovit în regiunea Hmelnițki.
Atacul asupra orașului Ternopol (13/14 mai), unde au fost lovite obiective civile, a fost executat chiar în noaptea în care formația Ternopil Tvorchi concerta în finala de la Eurovision. Forțele Aeriene ucrainene au confirmat distrugerea a 18 drone Shahed-131/136 și a trei rachete Kh-101/Kh-555/Kh-55, atacul fiind executat inclusiv cu rachete Kalibr din Marea Neagră.
Mai mulţi militari ai armatei ucrainene învață să opereze sistemul de apărare antiaeriană Patriot oferit de Germania. Sursa foto: Bundeswehr
Se observă că majoritatea rachetelor și dronelor lansate de forțele ruse au fost fie interceptate fie nu și-au atins țintele (ca urmare a impreciziei cum este cazul rachetelor Kh-22), rata de succes a atacurilor fiind estimată la 10-15%.
Deci, se pune întrebarea de ce insistă rușii cu aceste atacuri, deși știu că rachetele și dronele lor vor fi doborâte, iar cele care își ating țintele sunt prea puține pentru a face diferența? În plus, de ce se atacă capitala Kiev și alte orașe mari, unde trebuie avută o precizie chirurgicală, ținând cont de densitatea foarte mare de facilități pur civile?
Pentru a răspunde la întrebare, să presupunem mai întâi că nu ar exista apărarea antiaeriană. Teoretic, ar fi lovite în primul rând infrastructurile de comunicații (terestră, aeriană și navală), energetică, industrială și de telecomunicații, eventual convoaie cu tehnică militară și depozite militare. Prea puține lovituri vor fi destinate distrugerii forțelor armate ucrainene, deoarece majoritatea se află în zona frontului.
Dar, având în vedere atât numărul relativ mic de rachete și drone de care dispune acum Rusia, cât și gradul mare de imprecizie al unora dintre ele, rezultă că vor fi distruse puține obiective de infrastructură, iar Ucraina, cu ajutor occidental, își poate reveni rapid în urma acestor lovituri. Astfel, Ucraina s-ar putea lipsi de o parte din apărarea sa antiaeriană pentru a o trimite mai aproape de front.
Deci, Rusia nu țintește, în adâncimea teritoriului ucrainean, obiective care au legătură cu sistemul militar, ci populația civilă din marile orașe, iar Ucraina nu își poate permite să o lase neprotejată, fără apărare antiaeriană.
Distrugeri urbane în războiul declanșat de Rusia împotriva Ucrainei. Foto: Administrația Prezidențială de la Kiev.
Numărul mare de atacuri cu drone și rachete asupra Kievului, deși fără succes, ridică mai multe semne de întrebare.
A fost doborâtă deasupra capitalei, inclusiv o rachetă hipersonică Kh-47 Khinzhal. Însuși, primarul Kievului a remarcat amploarea atacurilor cu drone.
Corelând aceste informații cu faptul că forțele ucrainene au început să avanseze pe front, rezultă că acestea au suficiente sisteme de apărare antiaeriană în zonele de luptă care, să le susțină contraofensiva. Deci simplele atacuri rusești cu drone și rachete nu au schimbat nimic și rușii trebuie să facă mai mult pentru a determina relocarea unei părți a apărării antiaeriene ucrainene de pe linia frontului în adâncimea teritoriului.
Cum rachetele și dronele sunt puține, singura alternativă rămasă este suprimarea cu orice preț de către aviația rusă a apărării antiaeriene a Kievului sau a unui alt oraș mare.
Astfel, atenția mare acordată de ruși Kievului, Odesei, posibil și orașului Dnipro, ar fi pentru a stabili mai bine capabilitățile ucrainene de apărare antiaeriană a acestor orașe. Inclusiv trimiterea unei rachete hipersonice Khinzhal peste Kiev (irezistibilă de a se încerca sistemul Patriot pe ea) ar putea avea ca scop identificarea micilor diferențe dintre machete și sistemul real.
De altfel, se pare că atât liderii militari din Ucraina, cât și din SUA și Europa, au înțeles rapid amenințarea și au dispus primele măsuri.
Pe 9 mai, SUA a anunțat un ajutor militar de 1,2 miliarde de dolari pentru Ucraina, o mare parte fiind destinat apărării antiaeriene, inclusiv sisteme Hawk. Germania a anunțat, pe 13 mai, un ajutor militar de 2,7 miliarde de dolari care include, printre altele, 15 blindate antiaeriene Gepard (Ghepard) și patru sisteme de apărare antiaeriană IRIS-T.
Dar, poate cel mai interesant dintre toate este anunțul, din 11 mai, al generalului-locotenent Serghei Naev, comandant al Forțelor Întrunite ucrainene, în care prezenta capabilitățile impresionante de apărare antiaeriană dislocate în zona capitalei Kiev. Probabil, cu greu a fost luată această neobișnuită decizie de a face public acest lucru dar, trebuia trimis neapărat un avertisment Rusiei de a nu încerca suprimarea apărării antiaeriene (SEAD) a Kievului cu aviația pentru că ar fi o misiune imposibilă.
Sistemul IRIS-T din Ucraina, fotografie realizată de Statul Major General al Forțelor Armate ale Ucrainei
O lovitură rusească SEAD de succes asupra Kievului ar putea duce la mutarea unor active antiaeriene ucrainene din zona frontului, cât și la mutarea atenției înaltului comandament ucrainean de la contraofensivă la apărare.
Forțele ucrainene de contraofensivă ar rămâne fără un sprijin adecvat de apărare antiaeriană, iar aviația tactică rusă ar putea să le oprească. Astfel, se pot valorifica ultimele două atuuri de care mai dispune Rusia în materie de război convențional.
Ar mai fi de amintit ca pe 13 mai, două elicoptere ruse de război electronic, folosite în misiuni SEAD, s-au prăbușit, posibil doborâte de militari ucraineni, în regiunea Briansk, la aproximativ 50 de km de granița cu Ucraina.
Deci Rusia, mai poate oferi în continuare mari surprize.
Generalul Valeri Zalujnîi (comandantul-șef al Forțelor Armate ucrainene), într-un interviu document (publicat pe 12 mai), acordat jurnalistului Dmytro Komarov, preciza referindu-se la șeful Statului Major General rus – Valeri Gherasimov, (planificatorul strategic al războiului): ”Acest dușman nu trebuie subestimat. Da, el este puternic, este viclean. El este, să spunem, imprevizibil. Pe scurt, este un dușman puternic, pe care, de altfel, trebuie să-l respectăm și noi, militarii.”
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
Povestea incursiunii avionului chinez de spionaj în spațiul aerian nipon este departe de a se încheia și pare că ia o turnură spre escaladare.
Ucraina se confruntă cu cel mai greu moment din ultimii doi ani de război. Cantitățile primite de tehnică militară și muniție nu reușesc să stabilizeze frontul, iar problemele de personal sufocă efortul Armatei ucrainene.
Ajutorul SUA pentru Ucraina e de necontestat în cei aproape trei de la invadarea pe scară largă a Ucrainei. Cu toate acestea, ajutorul militar a venit mai degrabă cu frâna de mână trasă și a avut ca obiectiv ca Ucraina să reziste în fața ocupantului rus. Numărul de sisteme de apărare și ofensive trimise de americani și restricțiile asupra utilizării rachetelor și armelor arată că dimensiunea ajutorului nu vizează înfrângerea Rusiei în Ucraina ci rezistența Ucrainei.
Insurecția din 6 ianuarie 2021 de la Capitoliul SUA, atacul asupra soțului fostei președinte a Camerei Nancy Pelosi și multiplele tentative de asasinat împotriva fostului președinte Donald Trump sunt exemple ale mediului tot mai polarizat și periculos din America. Acum, alegerile din 2024 ar putea genera o nouă revoltă, mai ales dacă Trump pierde. Discuțiile despre violență în rândul extremiștilor de dreapta au crescut deja și online și, spre deosebire de vicepreședintele Kamala Harris, Trump a refuzat să spună că ar ceda.
Coreea de Sud, Statele Unite și Japonia au efectuat duminică exerciții aeriene comune la care a participat cel puțin un bombardier B-1B la sud de Peninsula Coreeană, a informat agenția de presă Yonhap, citând armata sud-coreeană. Exercițiile trilaterale au avut loc deasupra apelor de la est de insula Jeju din sudul Coreei de Sud, după ce Coreea de Nord a lansat joi o rachetă balistică intercontinentală Hwasong-19 în Marea de Est.
Iranul devine tot mai agresiv. Ayatollahul Khamenei a amenințat Israelul și SUA cu un răspuns zdrobitor la doar o zi după ce Kamal Kharrazi, un consilier al liderului suprem al Iranului, declara că Teheranul ar putea să-și mărească raza de acțiune a rachetelor balistice și, eventual, să-și revizuiască doctrina nucleară.
În urma remarcilor președintelui ucrainean Volodimir Zelenski cu privire la eșecul Poloniei de a livra Ucrainei avioane de luptă MiG-29, așa cum s-a convenit anterior, ministrul polonez de externe Radosław Sikorski a declarat că Polonia poate oferi un împrumut Ucrainei dacă dorește să achiziționeze armament, după cum a informat Polsat.
Turcia va oferi țării din Cornul Africii asistență financiară pentru proiecte de dezvoltare militară, satisfacând nevoile Mogadiscio în ceea ce privește noile tehnologii și modernizarea echipamentelor.
Premierul polonez Donald Tusk a anunțat, joi, pe rețeaua X, că Polonia a început construcția de fortificații la granița cu regiunea Kaliningrad a Rusiei.
Insula Hainan, poziționată strategic în apele calde ale Mării Chinei de Sud - a devenit una dintre cele mai importante baze pentru distrugătoarele și submarinele nucleare ale Chinei.
Ministrul rus de externe Serghei Lavrov a confirmat că Rusia și Iranul vor finaliza în curând un acord de parteneriat strategic cuprinzător, care le va consolida și mai mult cooperarea, transmite agenția de stat rusă TASS.
DefenseRomania vă invită să urmăriți vineri, 01 noiembrie 2024, o nouă ediție a emisiunii „Obiectiv EuroAtlantic”.
Statele Unite se confruntă cu o lipsă de stocuri de anumite tipuri de rachete de apărare antiaeriană, ridicând întrebări cu privire la disponibilitatea Pentagonului de a răspunde la războaiele în desfășurare din Orientul Mijlociu și Europa și la potențialul conflict din Pacific.
Reprezentanții ambelor partide americane din Camera Reprezentanților au făcut apel la președintele american Joe Biden să permită Poloniei să își extindă umbrela de apărare aeriană deasupra Ucrainei. La 28 octombrie 2024, membrii Congresului SUA au trimis o scrisoare oficială de solicitare președintelui american Joe Biden cu privire la securitatea spațiului aerian polonez.
Moscova încearcă să mute atenția de la problemele majore pe care le întâmpină acasă și amplifică informațiile privind oboseala (reală) a Occidentului. Cât de mult mai poate Rusia susține războiul fără să intre într-o criză socială majoră, este o întrebare la care nimeni nu are răspunsul, dar analiza Foregn Policy prezintă câteva detalii interesante.
Elliot Gerson, politolog american și Executive Vice President la Aspen Institute, într-un interviu acordat în exclusivitate DefenseRomania, a analizat o posibilă revenire a lui Donald Trump la Casa Albă pe 5 noiembrie 2024.
La 28 octombrie 2024, o înregistrare video cu rezoluție destul de slabă, postată pe rețeaua de socializare X, arată o dronă misterioasă care survolează Libanul. Înregistrarea a stârnit de atunci speculații cu privire la posibila apariție a RA-01, o dronă stealth israeliană dezvăluită recent prin intermediul unor documente clasificate americane divulgate pe internet.
Un număr mic de trupe nord-coreene se află acum în regiunea Kursk din Rusia, iar alte aproximativ 2.000 de trupe din estul Rusiei se apropie de granița cu Ucraina, a declarat marți Pentagonul. „Rămânem îngrijorați de faptul că Rusia intenționează să folosească acești soldați în luptă sau pentru a sprijini operațiunile de luptă împotriva forțelor ucrainene în Kursk”, a declarat generalul american Pat Ryder, secretarul de presă al Pentagonului.
Armata SUA ar trebui să înlocuiască tancurile sale „inutile” cu drone care funcționează cu inteligență artificială, a declarat fostul CEO al Google, Eric Schmidt, pe 30 octombrie, potrivit Bloomberg. Vorbind la conferința Future Investment Initiative din Arabia Saudită, Schmidt a declarat că războiul declansat de Rusia in Ucraina a arătat cum o „dronă de 5.000 de dolari poate distruge un tanc de 5 milioane de dolari”.
Ministerul rus al Apărării a anunțat că, pe 29.10.2024, în cadrul unui antrenament al Forțelor de Descurajare Strategică, au fost executate lansări practice de rachete balistice intercontinentale și rachete de croazieră, de pe Cosmodromul Plesețk, din Marea Barents și din Marea Okhoțk.
,,Planul de pace'' al lui Volodimir Zelenski este probabil destinat publicului intern - populației ucrainene - pentru a pregăti oamenii pentru posibile concesii teritoriale ca urmare a unor decizii luate pentru încheierea războiului, a relatat cotidianul The New York Times.
Planul Ucrainei pentru Victorie se referă inclusiv la descurajarea non-nucleară a Rusiei. Una dintre anexele secrete ar face referire chiar la furnizarea de rachete Tomahawk din partea Statelor Unite, armele urmând să fie dislocate pe teritoriul ucrainean.
Statele Unite nu vor impune noi limite privind utilizarea de către Ucraina a armelor americane dacă Coreea de Nord se alătură războiului din Rusia, a declarat Pentagonul luni, în timp ce NATO a declarat că unități militare nord-coreene au fost desfășurate în regiunea Kursk din Rusia. Desfășurarea trupelor nord-coreene alimentează îngrijorările Occidentului cu privire la posibilitatea extinderii conflictului care durează de 2 ani și jumătate în Ucraina, chiar dacă atenția se îndreaptă către Orientul Mijlociu. Aceasta ar putea indica modul în care Rusia speră să compenseze pierderile tot mai mari de pe câmpul de luptă și să continue să obțină câștiguri lente și constante în estul Ucrainei.
Evoluțiile recente din Ucraina ar putea determina SUA și Europa să implementeze măsuri de apărare aeriană care să sprijine Ucraina indirect, de pe teritoriul statelor vecine.
Aliații lui Trump susțin că Ucraina pierde războiul și că, prin urmare, eforturile de a ajunge la o soluție sunt justificate din punct de vedere moral.
Recent, SUA și-au exprimat interesul de a amplasa lansatoare de rachete în Japonia. Deși această mișcare este o măsură defensivă, menită să prevină acțiunile agresive ale Chinei, Beijingul și Moscova percep această desfășurare ca o amenințare și o escaladare a tensiunilor în regiune. Evident, presa de propagandă rusă încearcă să prezinte situația ca fiind o încercare din partea Washingtonului de a amplifica tensiunile din regiunea Asia-Pacific.
Ministrul rus de externe, Serghei Lavrov, a respins posibilitatea ca Turcia să cedeze Statelor Unite sistemul de apărare antiaeriană S-400 de producție rusească. El a precizat că acordul de achiziție din 2017 include un certificat de utilizator final care interzice Turciei să vândă sau să transfere sistemul către orice terță parte fără aprobarea Rusiei. Declarațiile lui Lavrov au venit ca răspuns la informațiile apărute în presă potrivit cărora Washingtonul a propus Turciei să renunțe la controlul sistemului S-400 pentru a-și restabili rolul în programul de avioane de luptă F-35.
Dacă războiul din Ucraina va continua în aceeași manieră, Kievul va fi învins în 2025, potrivit mai multor experți americani importanți. În același timp, aceștia spun că acest lucru nu trebuie să se întâmple și dau indicații cu privire la ceea ce trebuie făcut pentru a asigura victoria Ucrainei. Doug Livermore, vicepreședinte al Special Operations Association of America, comandant adjunct al Detașamentului de Operațiuni Speciale al Gărzii Naționale a Armatei din Carolina de Nord și fost consilier al subsecretarului american al apărării pentru informații și securitate, afirmă că, pentru a evita înfrângerea Kievului, Occidentul și guvernul ucrainean trebuie să își revizuiască abordarea față de acest război.
Africa prezintă o provocare complexă chiar și pentru o mare putere economică cum este China. Instabilitatea politică cronicizată, caracterizată de lupte locale, lovituri de stat și tulburări civile, generează provocări care împiedică încercarea de implicare pașnică a Chinei și o pot determina să desfășoare forțe militare și de securitate pentru a-și proteja investițiile în Africa. Fără acea stabilitate oferită de capitalismul de piață, democrație și ordine bazată pe reguli, China se confruntă practic cu o alegere între eșec sau neocolonialism.
Ucraina îndeplinește în mod categoric unul dintre punctele „planului de victorie” - mutarea războiului de pe teritoriul său - și, fără a primi permisiunea SUA pentru atacuri cu rază lungă de acțiune asupra țintelor din Rusia, le lovește cu propriile drone. Acest lucru, potrivit analiștilor, ar putea schimba cursul războiului. Analiștii care au vorbit cu The Wall Street Journal sugerează că ar putea, de asemenea, „să-l forțeze pe președintele rus Vladimir Putin să negocieze o pace acceptabilă”.
Industria de apărare din Ucraina reușește ca în plin război împotriva unui adversar cu capacități economice, industriale, militare și demografice mult mai mari, să facă față și să producă în Ucraina tehnică, dar și muniție. Ucrainenii au nevoie de parteneriate pe termen lung cu state aliate, care să aibă și o componentă de finanțare, pentru ca producția să fie sustenabilă. Pentru că, cu alte cuvinte, industria are capacitatea de a produce mai mult decât poate Kievul cumpăra.
Un nou raport privind strategia nucleară a Statelor Unite, sosit în ultimele zile la Congresul SUA, avertizează împotriva impredictibilității Rusiei, a arsenalul în creștere al Chinei și a pericolelor din Iran și Coreea de Nord.
Militarii Armatei SUA din Regimentul 57 de Artilerie Apărare Aeriană desfășoară în țara noastră un exercițiu de apărare antiaeriană cu rază scurtă de acțiune (SHORAD) având ca scop consolidarea și apărarea spațiului aerian al NATO.
Northrop Grumman a livrat Forțelor Aeriene americane (USAF) prima rachetă aer-sol de ultimă generație pentru atac apropiat. Arma va fi folosită pentru teste de transport și de separare, a anunțat compania.
În cadrul unui mesaj postat pe rețelele de socializare, Direcția principală de informații (GUR) din cadrul Ministerului ucrainean al Apărării a anunțat, pe 22.11.2024, că trupele ruse nu au întrebuințat în Ucraina o nouă rachetă balistică hipersonică de tip Oreshnik, așa cum a declarat președintele rus, Vladimir Putin, cu o zi înainte, ci o rachetă balistică a complexului de rachete Kedr.
Evenimentele recente arată că există un risc real de izbucnire a unui conflict global, a declarat vineri prim-ministrul polonez Donald Tusk, după ce Rusia a lansat o rachetă balistică hipersonică cu rază medie asupra unui oraş ucrainean, relatează Agerpres și Reuters.
Avionul de luptă Northrop F-20 Tigershark este adesea considerat „cel mai bun avion de luptă care nu a fost construit niciodată.”
Medierea asigurată de Sultanatul Oman și Arabia Saudită pentru normalizarea relațiilor diplomatice dintre Iran și Maroc, confirmată de purtătorul de cuvânt al Ministerului iranian de Externe Ismail Baghaei, a iritat Algeria care și-a activat diplomația pentru a bloca o reconciliere ce ar normaliza legăturile dintre cele două state islamice.
Deși, din punct de vedere al amenințării nucleare, Rusia reprezintă pericolul cel mai acut pentru Statele Unite, potențialul nuclear al Chinei este cea mai mare amenințare pe termen mediu și lung, declară oficialii americani.
Aderarea țării noastre la Spațiul Schengen și cu frontierele terestre începând de anul viitor și strânsa cooperare între România și Ungaria în plan bilateral și regional au fost temele de interes discutate astăzi de prim-ministrul Marcel Ciolacu și omologul său ungar Viktor Orbán.
Austria a renunțat la blocajul pentru aderarea deplină a României și Bulgariei la Schengen. Acesta pare să fie mesajul care reiese din declarația președintei Comisiei, Ursula von der Leyen.
Racheta balistică cu rază de acțiune intermediară cu care Rusia a atacat Ucraina a fost creată pe baza rachetei rusești RS-26 Rubizh.
Thales și MBDA, doi dintre cei mai importanți producători din industria de apărare din Franța, lucrează prin intermediul joint-venture-ului EUROSAM pentru a convinge Grecia să adopte sistemul de rachete de apărare antiaeriană SAMP/T.
Implicarea tot mai mare a puterilor din Asia de Est în războiul din Ucraina devine tot mai evidentă.
Premieră neagră pentru Armata lui Kim din Ucraina - un ofițer superior din Armata nord-coreeană (posibil, chiar unul dintre cei trei generali trimiși de Kim în zona de război) a fost rănit în regiunea Kursk, în urma unui recent atac cu rachetă Storm Shadow, efectuat de Forțele de Apărare ale Ucrainei.
Președintele american Joe Biden s-a alăturat acelor lideri care au condamnat mandatele de arestare ale Curții Penale Internaționale (CPI) pentru premierul israelian Benjamin Netanyahu și pentru fostul ministru al Apărării Yo'av Galant din cauza presupuselor crime de război comise în Fâșia Gaza.
Vladimir Putin, președintele Rusiei, într-o declarație de presă, a afirmat că războiul din Ucraina a devenit unul global după ce rachete occidentale au lovit teritoriul rus.
Marea Britanie este pregătită să își trimită soldații să lupte împotriva Rusiei dacă aceasta invadează o țară NATO de pe flancul estic al alianței, a declarat Rob Magowan, șeful adjunct al Statului Major al Apărării din Marea Britanie, pe 21 noiembrie, potrivit Politico. Preocupările cu privire la agresiunea rusă cresc în Europa, alimentate de progresele Rusiei în estul Ucrainei.
Kievul „nu va încheia niciun acord cu Moscova în schimbul cedării unor teritorii”, a declarat ministrul ucrainean de externe, Andrii Sîbiga, adăugând că nu există alternativă la „pacea prin forță”. „Ucraina nu va accepta nicio propunere care implică un compromis privind suveranitatea sau integritatea noastră teritorială. Nu vom accepta nicio inițiativă elaborată fără participarea noastră. Nu vom accepta acorduri de forma „teitoriu la schimb pentru pace”, a declarat oficialul ucrainean în timpul unei audieri în Congresul SUA. Aceasta ar însemna să lase milioane de oameni în mâinile agresorului, ceea ce ar duce la genocid, tortură și opresiune, a explicat Sîbiga.
Federația Rusă amenință Republica Moldova iar propaganda rusă folosește tot mai intens narativul potrivit căruia Basarabia e transformată într-o bază militară a NATO pentru susținerea Ucrainei.
Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a recunoscut miercuri că Peninsula Crimeea, anexată de Rusia în 2014, va trebui să revină sub suveranitatea Ucrainei pe cale diplomatică, informează Agerpres și Reuters.
Forțele Aeriene Române (ROAF) au anunțat că în următoarea perioadă urmează zboruri la înălțimi mici pe întreg teritoriul României. Zborurile vor fi efectuate de avioane de luptă F-16 Fighting Falcon din dotarea ROAF.
Potrivit informațiilor apărute în portalele de propagandă ruse, Federația Rusă a reușit în ultima perioadă să crească semnificativ producția pentru toate tipurile de rachete. Astfel, în prezent, partea rusă dispune de o rezervă de aproximativ 1.500 de rachete de diferite tipuri, pe care le poate întrebuința împotriva Ucrainei. Există și canale de Telegram ucrainene care arată că producția rusă a crescut.
"Statele Unite resping în mod categoric decizia Curţii (Penale Internaţionale, CPI) de a emite mandate de arestare împotriva unor înalţi responsabili israelieni", a reacţionat joi un purtător de cuvânt al Consiliului Naţional de Securitate al Casei Albe, citat de Agerpres și AFP.
Ungaria va desfășura elemente de apărare aeriană de-a lungul graniței sale de nord-est cu Ucraina, a declarat miercuri ministrul ungar al apărării, Kristóf Szalay-Bobrovniczky.
În dimineața zilei de 21 noiembrie, pentru prima dată în istorie, Rusia a lovit Ucraina cu o rachetă balistică intercontinentală (ICBM) care nu purta încărcătură convențională sau nucleară. Atacul a fost o demonstrație de forță din partea Moscovei, ca răspuns la autorizarea SUA pentru folosire de către Ucraina a rachetelor ATACMS pe teritoriul rusesc.
Guvernul României și-a confirmat astăzi intenția de a achiziționa 32 de avioane F-35 Lightning II de generația a 5-a prin semnarea unei Scrisori de ofertă și acceptare (LOA), prin intermediul mecanismului Foreign Military Sale, derulat de Statele Unite.
Vești bune pentru industria românească de apărare. Grupul ceh Colt CZ a început deja să asambleze arme în România și intenționează să își extindă activitatea în țara noastră.
După 1000 de zile de război, Rusia nu a reușit să cucerească Ucraina. Dar în întreaga lume, în afara câmpului de luptă militar, Rusia continuă să avanseze în războiul său nedeclarat împotriva Occidentului. Generalul american Ben Hodges a explicat pentru Kyiv Post că alianța ruso-iraniană-nord-coreeană-chineză este o amenințare la adresa Occidentului, o amenințare pe care trebuie să o învingem înainte de a fi prea târziu.
Baza de apărare aeriană, situată în Redzikowo, lângă coasta Mării Baltice, face parte din scutul antirachetă NATO și a fost operaționalizată pe 13 noiembrie.
Războiul din Ucraina cunoaște o escaladare fără precedent după ce Rusia a lansat asupra Ucrainei o rachetă balistică intercontinentală (ICBM). Acesta este primul caz în care Rusia folosește o ICBM în timpul războiului său îndreptat împotriva Ucrainei. În dimineața de 21 noiembrie, trupele ruse au atacat orașul ucrainean Dnipro cu rachete de diferite tipuri. Una dintre acestea a fost o rachetă balistică intercontinentală lansată din regiunea Astrakhan a Federației Ruse, informează Forțele Aeriene ale Forțelor Armate Ucrainene .
BAE Systems a obținut un contract suplimentar din partea U.S. Army pentru a dezvolta Multi-Class Soft Kill System (MCSKS), o tehnologie avansată de război electronic concepută pentru a spori capacitatea de rezistență a vehiculelor terestre de luptă împotriva rachetelor ghidate și a amenințărilor aflate în imediată apropiere. Acest program vizează consolidarea semnificativă a sistemelor de protecție a vehiculelor, sporind astfel succesul misiunilor în medii complexe și cu risc ridicat.
