Nu numai că Serbia lua caimacul de la cafea, fiind prima țară europeană care ar fi făcut gestul transferului ambasadei, dar dovedea o strălucită mișcare de apropiere față de Washington, exact capitala care a umilit-o prin recunoașterea secesiunii unei provincii istorice sărbe și anume Kosovo.
Ca atare, în desenul internațional pe care îl are cu privire la Israel, președintele Trump a cerut ca semnarea unui acord dintre Serbia și Kosovo, de reabilitare a relațiillor dintre statul sărb și provincia secesionistă să fie semnat la Casa Albă. Zis și făcut, președintele Vuicic și leaderul kosovar Hoti fiind pozați, de stânga și de-a dreapta tatălui (Trump), un fel de alegorie la adresa trinității creștine, pe 4 septembrie, semnând un memorandum.
Problema nu se află în aceste gesturi pozitive și publice. În detaliile acestei înțelegeri se află micul diavol care va bloca Serbia să purceadă cu transferul ambasadei sale la Ierusalim. La numai zile după ceremonia de semnare de la Casa Albă, Donald Trump, dezinvolt, fără a respecta imensele diferențe și sensibilități dintre Serbia și provincia sa rebelă, anunță că Israel va recunoaște suveranitatea Kosovo, efectiv provocând Serbia la un răspuns pe măsură.
Imediat Vucic spune că el se așteaptă ca Israel să respecte Serbia și națiunea sa, făcând astfel imediat legătura între mutarea ambasadei țării sale la Ierusalim și eventuala recunoaștere statală a provinciei Kosovo. Serbia nu își va îndeplini promisiunea de a-și muta ambasada la Ierusalim dacă Israelul recunoaște inamicul său Kosovo, a avertizat, miercuri, o sursă apropiată guvernului de la Belgrad, adăugând că recunoașterea formală a declarației de independență a lui Pristina din 2008 de către Israel ar „distruge” relația statului evreu cu Serbia.
Vorbind cu The Times of Israel, sursele sârbești au declarat că președintele Vučić a subliniat că un fel de „relație diplomatică” între Ierusalim și Pristina ar fi acceptabilă, dar nu o formală recunoaștere a Republicii Kosovo ca stat suveran."Acest lucru ar putea ajunge să fie o adevărată criză, cu excepția cazului în care există un compromis cu privire la ce tip de relație va ajunge Israelul să aibă cu Kosovo", a declarat sursa pentru The Times of Israel, vorbind sub condiția anonimatului. „Relațiile diplomatice cu Kosovo sunt un lucru, recunoașterea ca țară (stat) independent(ă) este cu totul altceva. Acest lucru ar distruge relația Israel-Serbia ", a spus sursa sârbă.
Desigur că semnarea tratatelor dintre Israel și țările arabe este un eveniment demn de respect. Scepticismul multor diplomați cu experiență se referă tocmai la imposibilitatea actualei administrații de a găsii soluții pentru respectarea drepturilor și altor popoare, cum ar fi cel palestianian, în obținerea unui stat independent.
Situația însă capătă alte conotații când consecințele normalizării relațiilor isarelo-arabe produce consecințe nefericite în alte părți ale planetei. Așa cum nici România nu poate recunoaște independența unei provincii secesioniste sărbești, indiferend care au fost condițiile istorice ale producerii dramei iugoslave, așa și Israel va trebui să fie extrem de atent la toate aspectele sensibile. Căci de diplomația extrem de profesionistă și de reală a Ierusalimului are nevoie acum lumea.
Potrivit surselor de monitorizare a aviației de pe Twitter, pe 04.03.2021, o dronă americană de cercetare strategică a îndeplinit misiuni de tip ISR (intelligence, surveillance and reconnaissance) în proximitatea frontierelor rusești din Regiunea Mării Negre. Aceasta a zburat deasupra apelor neutre ale Mării Negre și în spațiile aeriene ale Georgiei și Ucrainei.
Turcia este încă în negocieri cu Coreea de Sud pentru a achiziţionarea unor motoare care ar urma să fie instalate pe tancurile principale de luptă Altay – construite de industria turcă de apărare ca parte a programului militar cu acelaşi nume – a precizat recent Ismail Demir, preşedintele Directoratului Turc pentru Industria de Apărare (SSB).
Armata SUA analizează caracteristicile interceptorul israelian SkyCeptor, cu raza medie de acţiune, ca opțiune viabilă pentru îmbunătăţirea capacităţilor de apărare aeriana și antirachetă, a declarat compania israeliană Rafael, producătorul acestor rachete interceptoare, pentru publicaţia Breaking Defense .
Forțele Navale Române au organizat și au condus, în această perioadă, primul exercițiu multinațional întrunit din anul 2021, desfășurat în bazinul Mării Negre, la care au luat parte peste 600 de militari români și străini, cu 11 nave militare, nouă aparate de zbor, o autospecială de intervenție pirotehnică și un robot subacvatic telecomandat.
Bugetul militar al Chinei, care este al doilea din lume după cel al SUA, se va majora în acest an cu 6,8%, o foarte uşoară creştere faţă de anul trecut (6,6%), ajungând la 1,355 miliarde de yuani (209 miliarde dolari americani), indică vineri un raport al Ministerului chinez al finanţelor publicat în marja sesiunii anuale a parlamentului de la Beijing, transmite AFP.
Vadim Krasnoselski, liderul separatist de la Tiraspol, a schimbat astăzi discursul și a recunoscut că, de fapt, cele 1810 doze de vaccin AstraZeneca, ce urmează să ajungă în regiunea transnistreană vin din partea României.
Solidaritatea la nivelul Uniunii Europene (UE) va avea de suferit dacă ţări din blocul comunitar vor alege vaccinuri anti-COVID-19 chinezeşti sau ruseşti care nu au fost încă aprobate pe teritoriul UE, a declarat vineri ministrul francez pentru afaceri europene Clement Beaune, informează Reuters.
Poliţia Capitoliului a cerut Pentagonului să prelungească misiunea Gărzii Naţionale de a proteja clădirea Congresului pentru încă două luni, o declarat joi pentru Reuters un oficial din domeniul apărării.