Resursele Ucrainei par să fie principala țintă a administrației Trump, iar discursul furios al președintelui SUA la adresa lui Zelenski pare să fie urmarea refuzului venit de la Kiev în privința Acordului privind resursele Ucrainei.
Administrația sa cere acum compensații în resurse de la Kiev, în schimbul ajutorului oferit.
Una dintre versiunile Acordului pe care SUA l-au oferit Ucrainei, postată de către istoricul Armand Goșu, prevede ca SUA și Ucraina ar trebui să formeze un fond comun de investiții, astfel încât „ părțile ostile în conflict să nu beneficieze de refacerea Ucrainei”.
Contribuțiile Ucrainei la Fond vor continua până la atingerea sumei de 500 de miliarde de dolari.
Dar asta nu e tot. Acordul, datat 21 februarie 2025, prevede că ”că Ucraina va contribui suplimentar cu o sumă echivalentă de două ori mai mare decât suma pe care Statele Unite o oferă Ucrainei după data semnării acestui Acord”.
Mai exact, Ucraina trebuie să contribuie cu 500 de miliarde de dolari la Fond, ca o formă de compensație pentru asistența primită până acum din partea SUA. Dacă SUA oferă fonduri suplimentare după semnarea acestui acord, Ucraina trebuie să contribuie la Fond cu de două ori suma primită.
De asemenea, Acordul prevede că Ucraina va transfera Statelor Unite 66% din veniturile obținute din proiectele derulate în regiunile aflate acum sub ocupație rusă la data semnării Acordului, în cazul în care aceste regiuni vor fi recuperate de Ucraina.
Un aspect important este că, așa cum se stipulează expres în document, toate dispozițiile Acordului „au un caracter comercial” și nu se vorbește deloc despre securitatea Ucrainei.
Discursul din ultima perioadă a administrației americane a produs un cutremur în Europa, care caută acum rapid răspunsuri și soluții la dezangajarea SUA din Europa. Viziunea noii administrații Trump este clară: Europa trebuie să se descurce singură, China fiind singurul competitor care interesează Washingtonul.
Argumentele găsite de Trump sunt, în schimb, neconforme cu realitatea.
Spre exemplu, președintele american Donald Trump susține că SUA au cheltuit mult mai mult pentru ajutorul Ucrainei decât Europa, datele oficiale infirmă acest lucru. „Europa a dat 100 de miliarde de dolar și noi am dat, să zicem, peste 300 de miliarde de dolari”, susține Trump.
Ce arată datele disponibile de la Institutul Kiel ? În perioada 24 ianuarie 2022 - 31 decembrie 2024, statele europene au oferit ajutoare în valoare de 132,3 miliarde euro, în timp ce Statele Unite au acordat până acum ajutoare în valoare de 114,2 miliarde euro).
În plus narațiunea conform căreia „SUA fac mai mult” pentru Ucraina decât face Europa ignoră apropierea Europei de conflict. Efortul total al Europei, dacă luăm în considerare costurile indirecte, se ridică la sume uriașe, de care Trump uită să amintească - și anume:
1. Povara refugiaților – milioane de ucraineni găzduiți la un cost care nu este pe deplin surprins în aceste cifre.
2. Criza energetică. Și aici ajungem la mult (auto) lăudatul chatbot inteligență artificială, creat de Musk pentru a concura cu modele precum ChatGPT (de la OpenAI) și Gemini (de la Google).
România a simțit la rândul său efectele crizei energetice generate de Rusia din septembrie 2021, dar, la nivelul statelor Uniunii Europene, impactul creșterii prețurilor la energie este unul imens .
Iată care sunt aproximările chatbot-ului Grok al lui Elon Musk privind sumele pe care Europa le-a plătit în plus în perioada septembrie 2021-februarie 2025 (am folosit ca referință prețurile medii din intervalul 2014-2018, deoarece acesta include atât prețuri scăzute din 2016-2017, cât și prețurile mai ridicate din 2014; am evitat 2020 care a fost un an atipic, cu prețuri mici la gaz, din cauza Covid).
În perioada scursă de la momentul în care Rusia și-a activat războiul energetic împotriva Europei, UE a plătit un suplimentar de 706 miliarde dolari peste costul mediu din perioada anterioară.
În același interval, SUA au plătit cu 94 miliarde de dolari mai mult decât în perioada de referință, în condițiile în care totalul consumului de peste Ocean oricum este cu 50% mai mare decât toată Europa.
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
Cancelarul german Olaf Scholz a respins posibilitatea ca Ucraina să adere la NATO în viitorul apropiat, deoarece Statele Unite au respins propunerea. Acest aspect a fost discutat în timpul unei dezbateri televizate între el și candidatul la funcția de cancelar și liderul CDU/CSU Friedrich Merz, relatează DW.
Rusia și-a îmbunătățit în mod activ UAV-urile și mijloacele de război electronic (EW) pe baza experienței dobândite în războiul împotriva Ucrainei și a utilizat cele mai recente evoluții tehnologice în operațiuni hibride împotriva statelor membre NATO, potrivit ISW (Institutul pentru Studiul Războiului).
Consilierul pentru securitate națională al Casei Albe, Mike Waltz, a declarat că președintele Donald Trump va pune capăt războiului din Ucraina, dar Europa trebuie să ofere Ucrainei garanții de securitate. Mike Waltz a făcut această declarație în cadrul emisiunii „Meet the Press” de la NBC News.
Arabia Saudită a condamnat recentele declarații ale premierului israelian Benjamin Netanyahu care a sugerat ca teritoriul regatului să fie folosit pentru a înființa un stat palestinian. Joi, 6 februarie, răspunzând unui reporter de la postul israelian Canal 14, Netanyahu a declarat că „saudiții pot crea un stat palestinian în Arabia Saudită; au o mulțime de pământ acolo”, în timp ce moderatorul emisiunii a remarcat că “este o idee care merită explorată”.
Rusia continuă să își dezvolte capacitățile militare, indicând că Kremlinul nu este interesat de negocieri sau de o pace durabilă cu Ucraina, scrie într-un nou raport Institutul pentru Studiul Războiului (ISW), cu sediul în SUA. Analiștii au reamintit declarația președintelui ucrainean Volodimir Zelenski, care, citând serviciile de informații ucrainene, a afirmat la 8 februarie că Rusia creează noi divizii ale armatei, dezvoltă producția militară și plănuiește să crească numărul de trupe cu peste 100 000 de militari, precum și să aprofundeze cooperarea militară cu Coreea de Nord.
Un comandant militar ucrainean a anunțat utilizarea cu succes a primei arme laser a țării pe câmpul de luptă, dezvăluind că aceasta a vizat în mod eficient anumite obiecte. „Voi repeta: tehnologiile laser lovesc deja anumite ținte la anumite altitudini”, a declarat comandantul forțelor de sisteme fără pilot ale armatei ucrainene, Vadim Sukharevskîi.
Deși China a rămas oficial neutră în conflictul Rusia-Ucraina, există rapoarte și acuzații care sugerează că unele entități chineze ar putea oferi sprijin Rusiei, inclusiv furnizarea de componente pentru arme. Totuși, aceasta este o problemă complexă și controversată, iar amploarea și natura unui astfel de sprijin fac obiectul dezbaterilor și investigațiilor.
Donald Trump a înghețat ajutorul pentru Africa de Sud într-o escaladare a rupturii dintre administrația sa și Pretoria, generată de o lege controversată de expropriere a terenurilor menită să combată inegalitatea provocată în această țară încă din perioada apartheid.
O ofensivă ucraineană este în curs de desfășurare în regiunea Kursk. Atacul i-a luat prin surprindere pe ruși și le-a provocat deja numeroase pierderi. Tot mai multe dovezi sugerează că ucrainenii au desfășurat forțe semnificative, inclusiv brigăzi de elită și bine echipate. Printre arsenalul acestor unități se află, printre altele, echipamente blindate occidentale. Publicaţia ucraineană UNITED24 a realizat recent un scurt reportaj cu militarii Brigăzii 82 de Asalt din Ucraina care a folosit tancul Challenger 2, subliniind rezistența și eficiența acestuia în respingerea atacurilor inamice și sprijinirea acțiunilor ofensive în timpul operației militare Kursk.
Statele Unite au un mesaj important pentru viitorul summit în format Ramstein de la Bruxelles: să pună capăt războiului din Ucraina „cât mai repede posibil”, a declarat secretarul american al apărării, Pete Hegseth, la 7 februarie. ,,Grupul de contact pentru apărare în Ucraina'' (UDCG) se va reuni la 12 februarie, Marea Britanie înlocuind pentru prima dată SUA în calitate de gazdă. Aceasta este, de asemenea, prima reuniune a grupului de la preluarea mandatului de către președintele american Donald Trump la 20 ianuarie.
Capacitatea armatei britanice de a opera în cele mai extreme medii este o dovadă a angajamentului său față de securitatea globală, cooperarea aliată și pregătirea strategică. Unul dintre cele mai dificile medii pentru operațiunile militare este Arctica - o regiune cu o importanță geopolitică în creștere. Recunoscând acest lucru, UK Commando Force își reafirmă angajamentul față de importanta unor misiuni in zone cu un climat rege prin desfășurarea la Cercul Arctic a manevrelor militare ,,Winter Deployment 25''. Acest exercițiu implică desfasurarea a peste 2000 de militari, inclusiv din Royal Marines si unitatile 24 Commando Royal Engineers si 29 Commando Royal Artillery.
Ministerul britanic al Apărării are în vedere exporturi de armament către Kosovo, subliniind posibilele beneficii atât pentru securitatea kosovană, cât și pentru industria de apărare din Marea Britanie. Într-un mesaj scris din 3 februarie, laburistul David Taylor l-a întrebat pe secretarul de stat pentru Apărare care este „impactul potențial al exporturilor de arme ale Regatului Unit în Kosovo asupra (a) securității kosovare și (b) creșterii economiei de apărare a Regatului Unit”.
Ministerul rus al Apărării susține că precizia rachetelor sale și capacitățile de interceptare a apărării aeriene s-au îmbunătățit semnificativ, menționând progresele realizate de oamenii de știință și inginerii săi.
Guvernul ucrainean insistă asupra faptului că Ucraina este hotărâtă să devină membră atât a UE, cât și a NATO, pe fondul zvonurilor care sugerează că planul de pace propus de Donald Trump include renunțarea Ucrainei la statutul de membru NATO în schimbul aderării la UE până în 2030, reiese dintr-o declaraţie făcută la 7 februarie de Olha Stefanishina, viceprim-ministru pentru integrare europeană și euro-atlantică, în cadrul conferinței Ucraina's EU Accession: Shaping a Transformative Agenda în Kyiv
În Iran, o echipă secretă de oameni de știință explorează opțiuni pentru a ajunge la o armă nucleară mai rapid, chiar dacă ar trebui să fie mai puțin perfectă. În acest timp, președintele Iranului explică clar că vrea să negocieze un nou acord nuclear și face eforturi pentru o schimbare în relațiile cu administrația SUA.
Keith Kellogg, trimisul special al președintelui american Donald Trump pentru Ucraina și Rusia, a respins posibilitatea ca Ucraina să-și recapete statutul de putere nucleară într-un interviu acordat Fox News pe 6 februarie. „Șansa ca ei (n.r. ucrainenii) să-și recapete armele nucleare este undeva între mică și nulă”, a declarat Kellogg. „Să fim sinceri, amândoi știm că acest lucru nu se va întâmpla”.
Joi, 6 februarie, ministrul ucrainean al apărării, Rustem Umerov, a declarat că, pe lângă avioanele de luptă franceze Mirage 2000, Ucraina a primit și avioane F-16 din Țările de Jos. „Forțele Aeriene Ucrainei au fost întărite cu o armă mult așteptată - primele avioane de luptă franceze Mirage 2000 și F-16 din Regatul Țărilor de Jos”, a precizat Umerov. Ministrul ucrainean al Apărării a menționat că aceste aeronave de luptă moderne sunt deja în Ucraina și vor începe în curând să execute misiuni de luptă.
Zona arctică a devenit rapid un punct central pentru politicile de securitate globală, deoarece tensiunile geopolitice în creștere și bogățiile naturale nedezvoltate ale regiunii atrag atenția puterilor militare. Exercițiul Arctic Forge 25 al armatei SUA, care se desfășoară în perioada 17-28 februarie 2025, subliniază relevanța în creștere a operațiunilor din zona arctică, nu doar pentru SUA, ci și pentru aliații din cadrul NATO și țările arctice. Aproximativ 330 de soldați americani din ,,Divizia 11 Aeropurtată'' și ,,Divizia 10 Vânători de Munte'' vor fi trimiși să se antreneze împreună cu 40 de soldați canadieni și 500 de militari finlandezi.
DefenseRomania vă invită să urmăriți vineri, 7 februarie 2025, începând cu ora 11.00, o nouă ediție a emisiunii Obiectiv EuroAtlantic.
După o jumătate de an de la începerea operației Kursk, pierderile rusești în regiune au ajuns la aproximativ 40.000 de militari, dintre care peste 16.000 de morți.
Jurnalistul britanic Piers Morgan a publicat un scurt fragment dintr-un interviu cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski, care va fi difuzat în această seară pe rețelele sociale. Extrasul din interviu a fost publicat pe platforma de social media X, relatează Ukrinform.
Încetarea ostilităților în Ucraina ar trebui să aibă loc cu participarea deplină a Kievului și cu creșterea cheltuielilor de apărare ale țărilor din regiune pentru a evita orice viitoare agresiune rusă, a declarat președintele lituanian Gitanas Nauseda într-un interviu acordat Associated Press. Liderul țării baltice a declarat în interviu că un acord de pace încheiat fără măsuri de descurajare adecvate ar permite Rusiei să își consolideze forțele și să se pregătească pentru o nouă agresiune în regiune.
Turcia ar intenționa să înființeze două baze militare în Siria și să desfășoare avioane de luptă F-16, ca parte a unui nou acord de apărare între Ankara și Damasc, potrivit unor surse anonime citate de ziarul turc Türkiye. Demersul ar putea marca o schimbare semnificativă în dinamica militară regională, în special având în vedere rolul istoric al Turciei în conflictul sirian și interesele sale strategice în contracararea amenințărilor de-a lungul frontierei sale sudice.
Agenția de presă Reuters a informat, pe 03.02.2025, că țările NATO caută drone care ar putea opera în Arctica la temperaturi sub zero grade, deoarece, în prezent, alianța nu are astfel de UAV-uri. În același timp, Rusia este înarmată cu drone capabile să îndeplinească misiuni în condiții arctice, investind de mai mult timp într-o flotă de drone în zona arctică.
Un amplu reportaj al celor de la Politico reflectă situația dificilă de pe frontul ucrainean, în așteptarea ajutorului american la care Kievul speră. De departe, pe frontul de Est, unde ocupantul avansează asumându-și pierderi și atacuri în valuri, situația e cea mai dificilă. Washingtonul atrage atenția că problema mare a Ucrainei e mai degrabă demografică decât tehnică.
Potrivit unui raport recent publicat de Departamentul american al Apărării privind achizițiile de echipamente militare aferente anului fiscal 2025, armata americană a prezentat un plan semnificativ de achiziționare a 689 de obuziere autopropulsate (SPH) M109A7 de 155 mm și de susținere a acestora până în 2050. Această decizie reprezintă o piatră de temelie a efortului mai larg de modernizare a armatei americane pentru a-și îmbunătăți capacitățile de artilerie. M109A7, parte a programului Paladin Integrated Management (PIM), va juca un rol central în îmbunătățirea puterii de foc pentru diviziile de infanterie blindate și mecanizate ale Armatei SUA.
De-a lungul anilor Rusia a oferit statelor din Europa de Est mai multe oferte în ceea ce s-ar putea numi „mere otrăvite” pentru alimentarea revizionismului și împărțirea Ucrainei, oricât de brutal și cinic ar suna. România și Polonia au fost printre statele care au refuzat constant aceste oferte, dar altele precum e Ungaria, s-au uitat tentat la măr.
La finalul lunii ianuarie au apărut tot mai multe informații potrivit cărora președintele Donald Trump ar urma să reia un plan pe care l-a avut și în primul său mandat, anume retragerea a mii de soldați americani din Europa.
Ucraina va deveni un element-cheie al descurajării Rusiei în Europa, dar trebuie să primească asistența necesară pentru a juca acest rol în mod eficient, potrivit cercetătorilor de la Centrul pentru Studii Strategice și Internaționale (CSIS). Indiferent de rezultatul războiului actual al Rusiei împotriva Ucrainei, politica agresivă a Rusiei, care este hotărâtă să își sporească influența în lume, nu va permite Occidentului să revină la ideea de a coopera cu Rusia în așteptarea democratizării acesteia, susțin analiștii.
NORAD a trimis două avioane F-16 din Alaska în Groenlanda pentru a întări postura militară în Arctica. Între timp, secretarul de stat Marco Rubio a declarat că interesul președintelui Donald Trump de a cumpăra Groenlanda „nu este o glumă”. În ultimele săptămâni, Donald Trump și-a exprimat interesul de a face din Groenlanda o parte a SUA, descriind teritoriul danez și cea mai mare insulă din lume, ca fiind o „necesitate absolută” pentru securitatea americană. De asemenea, acesta nu a exclus utilizarea forței pentru a convinge Danemarca să o cedeze.
Ucraina și Statele Unite au convenit asupra termenilor unui acord privint resursele ucrainei și sunt gata să semneze documentul la Kiev, au declarat oficiali ucraineni pentru Financial Times.
România urmează să semneze în următoarea perioadă contractul cu SUA în urma căreia va primi un sistem Patriot, în schimbul celui donat Ucrainei. Vestea bună e că vom primi aproape gratis un sistem Patriot în cea mai modernă versiune, mai modernă decât cea donată.
Care și cât plătește? Donald Trump a deschis o Cutie a Pandorei odată cu discuțile privind împărțirea poverii între SUA și Europa.
Șeful Rheimetall este unul dintre puținii lideri europeni cu viziune și curaj, capabil să le ofere rușilor un răspuns foarte ferm. Nu degeaba a încercat Moscova să-l asasineze anul trecut.
Europa încălzește motoarele, iar Marea Britanie face anunțul care nu mai surprinde pe nimeni: Londra decide să-și majoreze cheltuielile pentru apărare la 2,5% din PIB până în 2027.
Franța este pregătită să-și folosească arsenalul nuclear pentru a proteja Europa. Telegraph relatează despre asta, citând un oficial francez care a dorit să rămână anonim.
Rusia nu se vede pe sine ca o federație, se vede pe sine ca un imperiu, a declarat șeful Direcției principale de Informații a Ucrainei (GUR), generalul Kirilo Budanov, vorbind la evenimentul conferinței YES organizat la Kiev pe 24 februarie, la trei ani de la invazia Rusiei, începută pe 24 februarie 2022.
Forțele ruse din Ucraina continuă să ducă lupte grele în estul Ucrainei, în timp ce propaganda rusă este în extaz după declarațiile lui Donald Trump, care dă dovadă de o mare „înțelegere” pentru Moscova în invazia neprovocată de trei ani de către noul său partener, Vladimir Putin.
Comandamentul militar ucrainean a crescut nivelul de întrebuințare a Forțelor sale pentru Operații Speciale (FOS) în misiunile surpriză din linia întâi. Sunt preferate acțiunile pe timp de noapte. Un grup FOS ucrainean a efectuat, recent, cu succes, un asalt de noapte asupra pozițiilor rusești din regiunea Donețk.
Într-o dimineață rece la Marea Neagră, soarele strălucește în camera de navigare a platformei de foraj offshore Transocean Barents, ancorată în portul românesc Constanța, transmite Reuters.
Ucraina are suficiente arme pentru a continua luptele în ritmul actual până în vară, fără ajutorul militar al SUA, au precizat actuali și foști oficiali occidentali într-o declarație pentru The Wall Street Journal. Până la vară, Kievul s-ar putea confrunta cu o lipsă de muniție și cu incapacitatea de a utiliza unele dintre cele mai avansate arme.
Producătorul american de drone Shield AI caută parteneri în Ucraina printre producătorii de muniții ghidate cu laser pentru a-și echipa drona V-BAT. James Lithgow, director al Shield AI, a declarat pentru publicatia Militarnyi despre acest lucru la expoziția Defense Tech Innovation Forum 2025.
Exercițiile chineze din jurul Taiwanului au devenit deja o rutină. Profitând de ambivalența polticii americane, Beijingul vrea să mențină locuitorii insulei într-o stare permanentă de amenințare, sperând că aceștia vor ceda psihic până la urmă și se vor uni cu China.
Președintele american Donald Trump a anunțat „pași mari” pentru a pune capăt războiului Rusiei în Ucraina în următoarele câteva săptămâni. El a declarat acest lucru în timpul unei conferințe de presă cu președintele francez Emmanuel Macron la Casa Albă la 24 februarie.
După trei ani de război necruțător declanșat de Rusia împotriva Ucrainei, Suedia a marcat cumplita aniversare printr-un gest puternic de solidaritate: o contribuție de 110 milioane de dolari pentru sisteme de apărare aeriană menite să consolideze efectivele militare ucrainene.
Președintele francez, Emmanuel Macron, consideră că s-au înregistrat 'progrese substanțiale' în urma consultărilor pe care le-a avut luni cu președintele american, Donald Trump, cu privire la războiul din Ucraina, relatează agențiile de presă Agerpres, AP și DPA.
Adunarea Generală a ONU a adoptat luni o rezoluţie prin care condamnă invazia Rusiei în Ucraina şi solicită retragerea trupelor ruse de pe teritoriul ucrainean, exprimându-şi totodată sprijinul pentru această ţară şi integritatea ei teritorială, dar de data aceasta cu opoziţia SUA şi cu mult mai puţin sprijin decât în anii precedenţi, relatează Agerpres, EFE şi AFP. CNN remarcă o „schimbare uluitoare a politicii americane”. Washingtonul a votat alături de Moscova sau Belarus, exact la trei ani de la invadarea Ucrainei.
Cel puțin 95.000 de militari ruși au murit în războiul din Ucraina, care a intrat în al patrulea an. Acest lucru a fost anunțat (duminică, 23 februarie) de postul britanic BBC, care a calculat cifra pe baza surselor disponibile public cu serverul independent Mediazona.
Președintele Poloniei, Andrzej Duda, a fost nevoit să aștepte două ore înainte de a fi primit timp de doar 11 minute de către președintele american Donald Trump, în ciuda faptului că ambii împărtășesc viziuni ideologice similare.
Guvernul american a ordonat o evaluare urgentă a viabilității și necesității bazei militare din Alexandroupolis, Grecia, utilizată pentru transportul de trupe și echipamente către Ucraina împotriva Rusiei, potrivit unui raport al publicației grecești Dimokratia, citată de Gnomi.gr.
Analistul de politică externă Mihai Isac a publicat un articol intitulat „Marea Neagră în epoca Trump: episodul München 2025” în portalul Karadeniz Press.
Astăzi se împlinesc trei ani de la invazia rusă la scară largă a Ucrainei. Trei ani de război în Europa care au costat aproape 42 000 de vieți civile, aproape 300 000 de soldați ucraineni și ruși uciși și aproape 7 milioane de persoane strămutate. Responsabilitatea pentru această tragedie revine în întregime agresiunii expansioniste a Rusiei.
Cancelarul în exercițiu al Germaniei nu a așteptat rezultatele finale ale alegerilor de duminică din țara sa pentru a anunța o nouă eră în Europa. Declarând SUA indiferente la soarta acestui continent, Friedrich Merz a pus sub semnul întrebării viitorul NATO și a cerut Europei să își consolideze propria apărare.
Ucraina și Rusia ar trebui să se concentreze asupra ajungerii la un acord de pace în loc să își dea seama cine este de vină și cine este cu adevărat un dictator, a declarat secretarul american al apărării, Pete Hegseth, în cadrul emisiunii FOX News Sunday with Shannon Bream.
Acordul privind minereurile ucrainene pe care SUA îl oferă Ucrainei face parte din strategia de pace mai largă a președintelui american Donald Trump, care îi va oferi pârghii în negocierile cu Rusia, a declarat secretarul Trezoreriei SUA, Scott Bessent. Acesta a spus că, deși acordul nu conține garanții de securitate militară, va include așa-numitele „garanții economice”.
Franța a precizat că nu va sta în calea achiziționării de către Turcia a rachetelor aer-aer Meteor, în ciuda obiecțiilor exprimate de Grecia, fapt care a provocat furia Atenei față de ceea ce consideră a fi o trădare din partea unui partener european cheie.
Ucraina continuă să dezvolte tehnologii avansate care literalmente nu sunt folosite în altă parte în lume, iar acesta este viitorul războiului.
În pofida valului de critici care se revarsă acum asupra Uniunii Europeene de pe ambele maluri ale marelui și frumosului ocean, trebuie spus că lucrurile nu stau chiar așa cum lasă de înțeles zeloasa administrație americană atunci când vine vorba de incapacitatea Europei de a-și dezvolta propria structură de apărare.
Friedrich Merz, liderul Uniunii Creștin-Democrate (CDU), este acum cel mai probabil viitorul cancelar al Germaniei, după ce partidul său a câștigat alegerile parlamentare din 23 februarie 2025.
Astăzi, 23 februarie 2025, au loc alegeri parlamentare anticipate în Germania, organizate în urma colapsului coaliției de guvernare conduse de cancelarul Olaf Scholz. Principalele teme de campanie au fost economia, imigrația și creșterea influenței partidului de extremă dreapta, Alternativa pentru Germania (AfD).
Președintele Volodimir Zelenski i-a răspuns președintelui american Donald Trump, după ce acesta din urmă l-a numit „dictator”.
În cursul nopții de 23.02.2025, trupele ruse au întrebuințat 265 de drone împotriva unor ținte de pe teritoriul Ucrainei.
