Semnătura și sigiliul, care vor fi aplicate pe documentele înțelegerii, vor încununa vizita președintelui chinez Xi Jinping, la Roma, între 21-23 Martie. Apar primele elemente ale dialogului economic dintre cele două puteri maritime, cea italiană care a prefațat cuceririle europene ale oceanelor și cea chineză care, astăzi, rescrie hotarele economiei globale. Astfel, noua alianță comercială dintre Italia și China a pus în prim plan rolul porturilor italiene, în proiectul masiv de comerț și infrastructură propus și dorit, pentru a lega China de Europa.
Mai mult de două treimi din valoarea comerțului între Uniunea Europeană și gigantul asiatic merge pe mare prin Canalul Suez, iar traseul de transport maritim de la Marea Adriatică de Nord este cel mai scurt mod de a ajunge în interiorul vechiului continent din Asia de Est. Porturile italiene, croate și slovene sunt mai competitive din punct de vedere geografic decât portul Pireu din Grecia, pe care compania China Ocean Shipping Company l-a cumpărat în 2016 în încercarea de al transforma în principala poartă mediteraneană pentru bunurile chinezești. Astfel portul Veneția devine extrem de atractiv pentru a nu profita de oportunitățile pe care le oferă noua strategie a Chinei pentru Silver Road, cu scopul de a avea efecte pozitive asupra afacerilor locale și a nivelului de locuri de muncă. Italia propune de cîțiva ani o realiniere a porturilor sale către Asia, făcând investișii majore în modernizarea și retehnologizarea lor.
Ca atare, numai acum cîteva săptămâni, Veneția a semnat un memorandum de înțelegere cu portul Pireu pentru a îmbunătăți capacitățile globale ale celor porți de intrare maritime. Veneția dorește să devină centrul european, dacă nu cel mai important, al rețelei comerciale chineze. Adăugat celebrului șir de perle chinezesc, cu avantajul unui cunoscător istoric și traditional al marilor drumuri ale mătăsii, Veneția are deja cu Pireu un serviciu săptămânal de feribot. Veneția are, de asemenea, o nouă legătură feroviară spre vestul Germaniei (Duisburg), care este centrul european pentru centura economică a zonei terestre din cadrul drumului de mătase chinez. Dualitatea Veneția-Pireu este un avantaj commercial de neoprit, iar China pare că a înțeles acest lucru. Dacă portul Veneția deservește toată zona industrială de nord a Italiei și conectivitatea ei cu centrul European german, Piraeus se poate concentra pe zona economică a Europei Centrale și de Est.
La această dualitate se va atașa și portul Trieste, care va asigura libertatea necolmatată de interesele economice europene, a transportului liber de produse chineze în chiar inima Europei. Oricine își poate imagina prețul pe care China îl va plăti pentru acest bulevard maritim și puterea comercială pe care Italia, în ansamblul ei, o va câștiga în fața rivalilor săi (deja obraznici) din Uniunea Europeană. O reușită financiară a noului concept comercial dintre Roma și Beijing, dacă va fi de amploarea prognozată, va echilibra bugetul Italian, slăbit de o datorie publică enormă și va asigura și un spațiu larg de negociere politică în interiorul Europei, pe care clasa politică de la Roma nu a mai avut-o de decenii.
Italia de altfel își propune, prin portul Trieste, să își asigure influența majoră asupra porturilor mai puțin dezvoltate croate și slovene, reformulând, în secolul XXI exact aceeași politică de influența comercială (și de ce nu politică) adriatică de nord începută încă din timpul marii familii renascentiste Medici. Conectivitatea puternică cu restul Europei și un lanț robust de aprovizionare ar putea ajuta portul din Trieste să devină capătul de vest al drumului maritim al mătăsii. Rijeka, portul croat, este un alt punct de intrare pentru mărfurile expediate din China. Croația dorește să atragă mai multe investiții din China, în special pentru construirea unei conexiuni feroviare moderne între Rijeka și Budapesta. Iată cum o decizie italiană aduce China în chiar gările Clujului și ale României, căci Budapesta înseamnă practic, datorită distanței mici, chiar România. Trebuie să fim siguri că puterea unită a celor două Italia și China se va simți până cel puțin la Cluj, Belgrad sau Constanța.
Rămâne de văzut dacă Italia va reuși să își mențină constant suportul pentru strategia BRI în fața opoziției crescânde din partea Statelor Unite și a mai multor țări UE, care au avertizat că activitățile și prezența Chinei în porturile italiene ar putea periclita interesele lor majore de securitate. Cum actualul executiv de la Palazzo Chigi pare decis să nu mai lase Uniunea Europeană să își facă de cap cu interesele esențiale ale Italiei, probabil că vom asista, în următorii ani, la dezvoltarea unui adevărat conflict între expansiunea prognozată italo-chineză și hegemonia univalentă europeană, pe de o parte, căt și o iritare crescândă a celor de la Washington. SUA, dorind să își salveze influența lor specială într-o Europă devenită din ce în ce mai mult anti-americană, se vor vedea obligate să aleagă din nou, unul câte unul, individual cine va deveni aliat european. Iar Italia exact acest lucru îl dorește. Să își recâștige dreptul de a negocia singură cu ambele puteri, Uniunea Europeană și SUA, sperând ca drumul mătăsii să nu devină doar un șnur fin, care să o amenințe lent, dar letal.
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
În pofida valului de critici care se revarsă acum asupra Uniunii Europeene de pe ambele maluri ale marelui și frumosului ocean, trebuie spus că lucrurile nu stau chiar așa cum lasă de înțeles zeloasa administrație americană atunci când vine vorba de incapacitatea Europei de a-și dezvolta propria structură de apărare.
În cadrul unui mesaj postat pe rețeaua de socializare X, trimisul președintelui american Donald Trump pentru războiul din Ucraina, Keith Kellogg, a descris vineri (21.02.2025) discuțiile sale cu președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, ca fiind “extinse și pozitive”, adăugând că a purtat convorbiri și cu “echipa de securitate talentată” a lui Zelenski de la Kiev. Kellogg a spus, de asemenea, că președintele ucrainean este “un lider combativ și curajos al unei țări care este în război cu Rusia”.
Schimbările survenite în contextul geopolitic actual vor necesita schimbări semnificative în ceea ce privește cheltuielile cu resursele militare, iar această situație trebuie bine înțeleasă. Dacă Statele Unite încetează în cele din urmă să acorde asistență militară Ucrainei, atunci țările europene vor trebui să își mărească asistența acordată ucrainenilor cu încă 100 până la 350 de miliarde de dolari, în funcție de evoluția evenimentelor de pe câmpul de luptă.
Statele membre NATO au continuat în această săptămână cele mai mari exerciții de luptă din 2025, testându-și capacitatea de a desfășura rapid forțe de amploare la granița estică a alianței, în timp ce cresc îngrijorările cu privire la prezenţa militară a Statele Unite pe bătrânul continent.
Înainte de toate, o opinie personală privind desantul declarativ fără precedent asupra Europei, venit dinspre regimul de la Casa Albă: Trump a anunțat din start cedări semnificative în fața Moscovei (Ucraina e de vină pentru război, nu-și va recupera teritoriile și nu va intra în NATO) cedări pe care nici cel mai slab negociator nu le-ar face chiar înainte de a începe discuțiile.
Concluzia tristă este că Trump și Putin s-au înțeles deja; tot ce declară președintele american face parte dintr-o acțiune de ”pregătire a terenului” pentru anunțurile care vor veni curând, adică o retragere americană din angajamentele actuale.
Care va fi nivelul de dezangajare, rămâne de văzut, dar analistul de politică externă Ștefan Popescu vine cu o viziune interesantă și, totodată, neplăcută pentru România: ”atât timp cât China se declară națiune vecină Arcticii, zona balto-scandinavă va ramâne pe mai departe de interes strategic pentru SUA”, explică acesta. România nu e în zona balto-scandinavă...
DefenseRomania vă invită să urmăriți vineri, 21 februarie 2025, începând cu ora 11.00, o nouă ediție a emisiunii Obiectiv EuroAtlantic.
SUA ar fi întrerupt vânzările și livrările de arme către Ucraina, a afirmat joi un deputat ucrainean. Deputatul ucrainean Roman Kostenko, care lucrează ca secretar al Comisiei pentru Securitate Națională, Apărare și Informații din Rada Supremă a Ucrainei , a declarat că unele companii implicate în vânzarea și livrarea de arme către Ucraina așteaptă decizii politice, dar motivul exact al suspendării nu este clar.
Consilierul pentru securitate națională al SUA, Michael Waltz, a cerut Ucrainei să „îndulcească tonul” în comunicarea sa cu guvernul SUA și să analizeze din nou „foarte atent” acordul privind vânzarea resurselor de minereuri rare propus de administrația Trump. Waltz a declarat acest lucru într-un interviu acordat FoxNews pe 20 februarie.
Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat că forțele de apărare aeriană ale Ucrainei sunt în criză de rachete pentru sistemele Patriot fabricate în SUA, în timpul unei conferințe de presă pe fondul negocierilor în curs între SUA și Rusia. Acesta a povestit o discuție cu unul dintre comandanții săi, care a semnalat o situație critică.
Premierul britanic Keir Starmer urmează să îi propună președintelui american Donald Trump, săptămâna viitoare, la Washington, un plan prin care solicită desfășurarea a 30 000 de trupe europene în Ucraina pentru a menține o încetare a focului. Propunerea urmărește să contribuie la stabilizarea situației din Ucraina, trupele europene urmărind orice acord de încetare a focului.
În mod uluitor (sau nu) unei legi menite să apere cetățenii României i s-au opus ieri în Parlament, cu mânie proletară, trei formațiuni politice.
„Rușii le-au cerut americanilor un nou Yalta, adică o nouă împărțire a sferelor de influență, retragerea trupelor americane din Europa de Est și revenirea acestor țări sub controlul Moscovei”, a declarat miercuri seară Cristian Diaconescu, șeful cancelariei prezidențiale, la Antena 3 CNN.
Președintele interimar Ilie Bolojan a declarat, miercuri, că la întâlnirea cu președintele Franței, Emmanuel Macron, a fost reconfirmat Parteneriatul strategic dintre cele două țări și a anunțat că prezența militară franceză în România va fi consolidată în perioada următoare.
Germania și Franța au criticat declarațiile președintelui american Donald Trump potrivit cărora președintele ucrainean Volodimir Zelenski ar fi condus la invazia Rusiei în Ucraina. Potrivit ministrului german de externe Annalena Baerbock, președintele rus Vladimir Putin a fost cel care a început războiul din Ucraina.
În timpul unei vizite de lucru la o fabrică de drone din Sankt Petersburg, președintele rus, Vladimir Putin, a declarat, pe 19.02.2025, că luptătorii Brigăzii 810 Infanterie Marină aparținând Forțelor Armate ale Federației Ruse au trecut granița cu Ucraina în regiunea Kursk și “au pătruns pe teritoriul inamicului”.
Ministrul polonez al apărării, Wladyslaw Kosiniak-Kamysz, consideră că țările învecinate Rusiei nu ar trebui să se alăture unei eventuale misiuni de menținere a păcii în Ucraina, potrivit Polsat News. „Nicio țară care se învecinează cu Rusia nu ar trebui să fie implicată într-o astfel de misiune de stabilizare, deoarece ar putea duce cu ușurință la provocări.”
În contextul conflictului din Ucraina, spațiul aerian al României a fost încălcat de mai multe ori de drone rusești, unele dintre acestea prăbușindu-se pe teritoriul țării noastre. Camera Deputaților a adoptat legea care permite Armatei să doboare dronele care pătrund neautorizat în spațiul aerian al țării, precum și legea privind desfăşurarea pe timp de pace a misiunilor militare. Legile vor fi supuse votului final săptămâna viitoare, la Senat.
Una dintre rutele cu cel mai mare potențial, insuficient exploatate de Europa și Statele Unite, este coridorul care leagă statele din Asia Centrală, Caucazul și Europa, remarcă de George Scutaru, Director General al New Strategy Center și fost consilier pentru securitate națională al Președintelui României - într-un studiu realizat împreună cu Mamuka Tsereteli și Kaush Arha.
Pentru a descuraja Rusia și a menține pacea în Ucraina după război, „sute de mii” de soldați din alte țări vor trebui să fie desfășurați în Ucraina, a declarat ministrul lituanian de externe, Kestutis Budrys, la postul de televiziune lituanian LNK, relatează Delfi. „Știm ce volum (n.a. de trupe) sunt necesare pentru a descuraja Rusia. Vorbim despre sute de mii de soldați”, a argumentat Budrys.
Experta în securitate Ioana Constantin-Bercean, doctor al Universității din București și expert LARICS, a tras câteva concluzii ca urmare a declarațiilor lui J.D. Vance, vicepreședintele SUA în cadrul Conferinței de la Munchen.
Potrivit Reuters, Franța a invitat națiunile europene și Canada, care au fost absente de la summitul de luni de la Paris, la o a doua conferință privind Ucraina și securitatea europeană, care va avea loc miercuri. Norvegia, Canada, Lituania, Estonia, Letonia, Republica Cehă, Finlanda, Grecia, România, Suedia și Belgia se numără printre națiunile invitate, potrivit a două surse diplomatice.
Europa este pregătită și dispusă să își asume un rol de lider în furnizarea de garanții de securitate Ucrainei, a scris secretarul general al NATO, Mark Rutte, pe 17 februarie pe X. Remarcile lui Rutte au fost făcute după ce președintele francez Emmanuel Macron a găzduit la Paris un summit al puterilor europene. Summitul a avut loc înainte de începerea discuțiilor dintre SUA și Rusia privind încetarea războiului din Ucraina.
Profesorul de relații internaționale Valentin Naumescu, fost secretat de stat în Ministerul Afacerilor Externe, într-o analiză postată public a tras câteva concluzii după întrevederea liderilor europeni care a avut loc la Paris și la care România nu a participat.
Statele Unite ale Americii, puterea pacificatoare în care omenirea și-a pus speranța după cel de-al Doilea Război Mondial că o va proteja de o nouă catastrofă, și-a făcut foarte bine treaba și a menținut planeta sigură.
Este important să implicăm China în exercitarea de presiuni asupra președintelui rus Vladimir Putin, a declarat președintele ucrainean Volodimir Zelenski pe 17 februarie. „Vedem, cred, pentru prima dată, interesul Chinei. Cred că acest lucru se datorează în principal faptului că toate procesele se accelerează acum”, a spus Zelenski.
Liderii politici din Europa au atitudini diferite față de posibilitatea de a trimite forțe de menținere a păcii în Ucraina, ca parte a unui posibil acord de pace în războiul cu Rusia. În timp ce Regatul Unit și Suedia au fost, în general, favorabile ideii, alții, inclusiv Spania și Germania, consideră că astfel de discuții sunt premature, iar Polonia a respins trimiterea forțelor de menținere a păcii, deși și-a exprimat dorința de a sprijini o astfel de misiune. Suedia ar putea fi pregătită să își trimită propriul contingent de menținere a păcii în Ucraina în cadrul unui „mandat foarte clar”.
Reprezentanții NATO au atras atenția Kievului că forțele ucrainene utilizează în mod ineficient armamentul și echipamentele furnizate de țările alianței, în principal pentru că încearcă să combine aceste arme cu tacticile și deprinderile sovietice.
Europa trebuie să fie mai agresivă și „să-și dubleze sau să-și tripleze eforturile” pentru a ajuta Ucraina și pentru a oferi garanții de securitate, deoarece este continentul său, a declarat congresmanul republican Dan Crenshaw la 16 februarie în cadrul emisiunii Face the Nation de la CBS News.
Constantin Uzdriș, Expert afiliat EUROPULS pe probleme de securitate și spațiul ex-sovietic și realizator la TVR Moldova, semnează o analiză cu privire la cele mai recente evoluții ale scenei internaționale.
Secretarul de stat american Marco Rubio a declarat că încheierea războiului Rusiei împotriva Ucrainei va fi dificilă și că procesul va necesita mai mult decât o singură întâlnire. Potrivit acestuia, președintele SUA dorește să pună capăt războiului într-un mod care să stabilească o pace durabilă și să protejeze suveranitatea Ucrainei, „astfel încât să fie o pace durabilă, nu ca peste trei sau patru ani să avem o nouă invazie”. Rubio a făcut această afirmație în cadrul emisiunii Face the Nation realizată de CBS News pe 16 februarie.
Președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a făcut apel la țările UE să cumpere arme europene cu ajutorul unui nou program european de împrumut. Vorbind marți în fața deputaților europeni, ea a declarat că, în cadrul planului REARM Europe, UE creează o nouă facilitate de împrumut pentru statele membre de până la 800 de miliarde EUR.
O nouă inițiativă militară europeană denumită „Operation Sky Shield ” a fost propusă pentru a proteja Ucraina împotriva atacurilor cu rachete și drone rusești. Elaborat de experți militari din Europa, planul propune desfășurarea a 120 de avioane de luptă pentru a proteja Kievul și vestul Ucrainei, concentrându-se pe zone critice precum Odesa, Lviv și centralele nucleare operaționale ale țării.
Șefii armatelor din peste 30 de țări s-au reunit marți la Paris pentru discuții privind crearea unei forțe internaționale care să descurajeze viitoarea agresiune rusă, odată ce încetarea focului este stabilită.
Decizia autorităților române de a nu permite participarea la alegerile prezidențiale Călin Georgescu, delegitimizează procesul electoral din România, spune Dmitri Peskov, purtătorul de cuvânt al Kremlinului.
Statele Unite și Ucraina au ajuns la un acord privind o încetare a focului de 30 de zile, conform unui anunț oficial al Departamentului de Stat american.
Anilor mulți de secetă în care suedezii de la Gripen nu au reușit să vândă avioane de luptă Gripen li se adaugă și un gram mare de ghinion. Asta pentru că tocmai motoarele americane ale Gripen au „îngropat” o afacere de miliarde. Cum s-a ajuns aici și de ce istoria s-ar fi putut scrie diferit?
Politicienii polonezi arată ce înseamnă puterea exemplului. Premierul Donald Tusk a informat membrii Consiliului de Miniștri (Guvernului) că funcționarii din ministere și cei ai guvernului vor efectua pregătire militară.
Ucraina are nevoie de rachete aer-aer cu rază lungă de acțiune pentru aeronave, precum și diverse alte sisteme, pentru o utilizare mai eficientă a F-16.
Judecătorii Curţii Constituţionale au respins marţi contestaţia depusă de Călin Georgescu, fiind menţinută decizia Biroului Electoral Central de invalidare a candidaturii sale la alegerile prezidenţiale din luna mai, au declarat pentru Agerpres surse din interiorul CCR.
Azi a avut loc un moment istoric la Câmpia Turzii. E vorba de ceremonia prilejuită de finalizarea înzestrării cu aeronave F-16 Fighting Falcon a Escadrilei 48 Vânătoare, unitate nou înființată în cadrul Bazei 71 Aeriană „General Emanoil Ionescu”. Totodată, ministrul Angel Tîlvăr a confirmat ceea ce DefenseRomania a anunțat în exclusivitate privind discuțiile despre modernizarea avioanelor la următoarea configurație, proces ce va avea loc în România și în care va fi implicată industria noastră de apărare.
Președintele Donald Trump a anunțat marți că va a dubla tarifele așteptate la importurile de oțel și aluminiu din Canada, ca răzbunare pentru taxele impuse de statul Ontario la electricitatea livrată SUA.
Nu doar că a încălcat dreptul internațional, dar a încălcat și distrus ordinea europeană de după război, spune Merkel despre Putin.
Utilizarea de către ruși a aeronavei aeropurtate de avertizare timpurie și control (AEW&C) A-50 poate indica pregătiri pentru un nou atac masiv asupra Ucrainei. Acest lucru a fost precizat în cadrul unei remarci pentru canalul YouTube RBC-Ucraina de către un militar din cadrul Forțelor Armate Ucrainene de Apărare Teritorială, expertul militar Oleksandr Musienko. Acesta a subliniat că atacurile masive ale Rusiei asupra Ucrainei sunt un lucru firesc, mai ales în contextul în care Statele Unite au suspendat transferul de ajutor către Ucraina, precum și schimbul de informații.
Delegații ucraineni și americani își încep discuțiile la Jeddah pe 11 martie, într-o întâlnire care va avea probabil un impact major asupra viitorului sprijin al Washingtonului pentru Kiev și orice efort de a pune capăt războiului dintre Rusia și Ucraina.„Întâlnirea cu echipa SUA a început foarte constructiv; lucrăm pentru o pace justă și durabilă”, a declarat șeful de cabinet al președintelui Volodimir Zelenski, Andrii Yermak.
Ambasadorul Ucrainei în Regatul Unit a criticat SUA pentru „distrugerea” ordinii mondiale existente, remarci care vin în contextul în care Ucraina încearcă să își repare relația cu SUA după o întâlnire problematică între Volodimir Zelenski și Donald Trump. Valerii Zaluzhnîi, care a fost destituit din funcția de șef al armatei ucrainene anul trecut, dar care deține acum o poziție diplomatică a avertizat împotriva încercării SUA de a ajunge la un compromis cu Rusia.
Sikorsky, o companie din grupul Lockheed Martin, a validat cu succes sistemele de control avansat care permit zborul unui sistem aerian fără echipaj (UAS) cu aripă cu rotor atât în modul elicopter, cât și în modul avion.
Șefii de stat major din numeroase țări care sprijină Ucraina se întâlnesc în cursul zilei de marți la Paris pentru a discuta despre desfășurarea de soldați pentru a securiza un posibil acord de pace între Kiev și Moscova, transmite Agerpres și DPA.
Ucraina are o viziune clară pentru încetarea treptată a războiului, convenită cu partenerii săi, iar coordonarea acestui plan va fi în centrul discuțiilor cu partea americană în Arabia Saudită, a declarat o sursă familiarizată cu pregătirile delegației ucrainene pentru discuțiile cu Statele Unite în Arabia Saudită pentru redacţia de limba ucrainean al Voice of America.
Franța a confirmat, la 10 martie 2025, că avioanele de luptă Mirage 2000-5F operate de Forțele Aeriene Ucrainene vor fi echipate cu bombe ghidate AASM, sporind astfel capacitatea Ucrainei de a efectua atacuri de precizie pe durata conflictului actual cu Rusia.
Timp de secole, Rusia a considerat Marea Neagră drept un obiectiv strategic important, o poartă către Mediterană și o arteră vitală pentru comerț și proiecția puterii sale militare. Flota rusă din Marea Neagră, cu baza istorică în Sevastopol, Crimeea, a fost piatra de temelie a acestei ambiții. Cu toate acestea, războiul actual din Ucraina a modificat dramatic importanța strategică a flotei, expunându-i vulnerabilitățile și diminuându-i substanţial prezența în apele Mării Negre, fiind una dintre ţintele preferate ale forţelor ucrainene.
Sistemul franco-italian de apărare antiaeriană SAMP/T, care este considerat un analog al americanului Patriot, ar putea avea probleme la interceptarea rachetelor balistice. Motivul ar putea fi rachetele interceptoare folosite în prezent.
Președintele interimar Ilie Bolojan a subliniat că România nu lucrează cu scenarii privind un atac direct al Federației Ruse, dar a amintit că la nivelul NATO planuri de apărare includ toate scenariile posibile iar la aceste planuri au contriuit și forțele armate ale României.
Statele Unite nu au încetat să ofere Ucrainei informațiile de informații necesare apărării acesteia, a declarat reprezentantul SUA pentru Orientul Mijlociu, Steve Witkoff.
Veste bună pentru industria de apărare din Europa, și în special pentru industria aeronautică din Franța: Avioanele de luptă franceze Rafale M au reușit să „învingă” F/A-18E Hornet americane.
Marea Britanie este cel mai belicos stat din lume, susține serviciul rus de informații externe (SVR), acuzând Londra că saboteazî eforturile SUA de a asigura pacea în Ucraina.
Germanii se tem că avioanele de luptă F-35 de generația a cincea pe care doresc să le achiziționeze ar putea fi inutile în cazul unei rupturi cu Washington, deoarece americanii le-ar putea dezactiva de la distanță.
Începând din 2024, Forțele Aeriene ale SUA au întrerupt implementarea inițiativei NGF (Next Generation Fighter) privind avioanele de luptă de generația a VI-a, care face parte din programul mai amplu NGAD (Next Generation Air Dominance). Această decizie a fost luată pentru a reevalua viabilitatea proiectului. Potrivit unor surse consultate de revista americana The War Zone, în urma discuțiilor cu diverși oficiali militari americani, evaluarea a scos la iveală informații esențiale, în special în ceea ce privește importanța menținerii superiorității aeriene în viitoarele scenarii de luptă.
Importurile tuturor statelor europene de arme au crescut cu 155%, în perioada 2020-2024, iar Ucraina a devenit cel mai mare importator de arme din lum,e în urma invaziei Rusiei din 2022, potrivit unui raport publicat luni de SIPRI, un important think-tank privind analiza conflictelor.
La o primă vedere, părea că administrația Trump reușește cu grație să își autosaboteze interesele militare strategice doar în relația cu Europa, prin subminarea activității NATO. Dar unda neîncrederii s-a propagat rapid atingând aproape cu aceeași amplitudine și fratele mai mic al NATO, așa cum mai este cunoscută alianța AUKUS bazată pe un acord în care se presupunea că SUA vor lupta umăr la umăr cu Australia și Marea Britanie pentru protejarea Indo-Pacificului.
Ucraina a încheiat un acord cu compania germană de apărare Diehl Defense pentru a tripla furnizarea de sisteme de apărare aeriană și rachete IRIS-T, după cum a anunțat ministrul ucrainena al apărării Rustem Umerov la 9 martie. Acest acord vine într-un moment în care Ucraina se confruntă cu intensificarea atacurilor aeriene din partea Rusiei, în special atacul din 23 februarie, care a fost cel mai mare atac cu drone de la începutul invaziei la scară largă. Umerov a declarat pe Facebook că acordul semnat pregătește terenul pentru proiecte industriale semnificative care vor spori capacitățile de apărare aeriană ale Ucrainei.
La 9 martie, președintele american Donald Trump a declarat într-un interviu acordat postului Fox News că Ucraina „ar putea să nu reziste” invaziei la scară largă a Rusiei, indiferent de asistența americană oferită. Administrația Trump a fost criticată pentru decizia să de a întrerupe ajutorul militar vital și frunizarea de informații către Ucraina - o decizie care a fost salutată de Kremlin. Maria Bartiromo, corespondentul Fox News, l-a întrebat pe Trump despre comentariile făcute de președintele polonez Andrezj Duda, care a menționat anterior într-un interviu pentru Fox că Ucraina nu ar supraviețui fără sprijinul SUA.
Compania Boeing a finalizat construcția a 20 de noi silozuri pentru sistemul Ground-Based Midcourse Defense (GMD) la Fort Greely, Alaska, crescând numărul de interceptoare care pot fi desfășurate acolo de la 40 la 60. Proiectul, care include infrastructura subterană necesară, cum ar fi instalațiile de servere pentru menținerea pregătirii interceptoarelor, a fost analizat de Defense News.
