Tensiunile au crescut în ultimii ani în jurul Taiwanului, insula guvernată democratic pe care China urmărește să o încorporeze în teritoriul său.
În spatele acestui vuiet permanent, se joacă tăcit, calculat, de gheață, destinul secolului pe care îl trăim. Căci, fără doar și poate asistăm la cea mai mare încleștare între influențele celor mari de după ultima conflagrație mondială. Boris blondul face turul cu Union Jack la palarie. Celălalt blond, Trump îl laudă peste tot, doar doar va reuși să semneze cel mai mare acord comercial dintre cele două state, care să schimbe complet arhitectura politică și de securitate a lumii de pe ambele maluri ale Atlanticului. Macron și Merkel încearcă disperați să utilizeze Moscova pentru a opri ceea ce acum doar trei ani parea imposibil și anume revenirea SUA la forma sa letală de dominație globală.
Cu China care roade încet dar sigur, sugrumând orice întindere de apă mai mică decît Atlanticul, ocupând la propriu orice strâmtoare ce duce spre Asia, Europa unită, dragă globaliștilor, realizează că nu are nici o șansă dacă nu are SUA lângă ea. Atunci, încet, acoperind manevrele sale cu zgomotul Brexit, Franța își vrea vechiul prieten rus înnapoi. Tocmai bine, căci Rusia are nevoie de Europa pentru a contra balansa influența enormă pe care SUA o au în mai multe dintre fostele state satelit comuniste. Rusia are nevoie de tehnologia vestică, după ce mai anual le mai explodează câte un submarin ultrasecret sau vreo rachetă nimicitoare, arătând lumii goliciunea reală a împăratului. Rusia vrea dialog cu SUA dar de cînd Obama a degradat-o la rang de putere regională, nici Trump nu pare interesat a îi da înnapoi gradul pierdut.
Doar dacă Putin se așează ferm de partea lui de Atlantic împotriva noului model european, doar atunci Trump o să considere necesar să negocieze cu Putin. Până atunci zgomotul afacerii Russiagate încă nu s-a stins, actuala administrație fiind interesată să știe exact cine a comandat afacerea, de la incepția ei până la final. Căci indiferend de cine va fi la putere la Casa Albă, atacul la adresa înstituției prezidențiale americane a fost atât de bine regizat, încât nu numai două, trei feministe drogate de glorie au profitat, dar echilibrul constituțional intern a fost grav avariat. Elita americană știe acest lucru și până când nu se va gasi vinovatul real, pe lângă Clintoni și ratatul spion britanic Steele, aceasta nu se va lăsa intimidată de noua axă franco-rusă. În acest context, Rusia va mai aștepta primirea în Biroul Oval. Germania dorește puterea Rusiei pentru a juca pe linia SUA cu China, egalînd lipsa clară de realitate europeană din zona militară.
Căci oricât de frumos este vechiul continent, cu orașele sale muzeu în aer deschis și câmpurile arate egal și milimetric, dacă nu ai avioane de luptă și soldați să ți le apare, tot mare putere nu te poți chema. Căci de comandament spațial nu mai vorbim, doar trei țări ale lumii se pot lăuda cu așa ceva. Italianul Conte călca amețit după ce a picat examenul de supraviețuire tocmai când era pregătit să se întoarcă spășit la cârdășia bruxelleză (a câta trădare a votului italian oare?). Salvini însă i-a spus stop, l-a doborăt și astăzi la Biarritz, în orașul unde marile averi ale secolului XIX s-au furat la catifeaua verde a meselor joc, Italia nu prea mai vorbește. Shinzo Abe a așteptat ca dezordinea de la micul aeroport unde fusese adus, de la Paris, cu un avion militar francez, să se regleze, covorul roșu fiind așezat în fața lui și a soției uimite de situație, iar soldații francezi fiind așezati cu spatele la mașinile oficiale, astfel că , din mașină, japonezul vedea posteriorurile franceze în loc de azurul apei. Cu piciorul pus peste măsuța din palatul amantei, Johnson anunța Franța, ieri că Brexit va avea loc cum va dori mușchii lui (pe care momentan nu prea îi are) și nu cum o vrea birocrația ilegitimă de la Bruxelles.
Dacă cineva studiază atent gesturile celor doi pe peronul de la Eliysee va realiza că celebrul teatru japonez kabuki (cântec, dans și artă) are în Macron și Johnson, cei mai mari actori ai săi. Johnson strîngea o singură mână într-un pumn (de obicei stânga, semnul voinței de neclintit), în replică Macron strîngea ambii pumni (semn al puterii reci, raționale și totale). Cum își declarau unul sau altul prietenie veșnică, Johnson băga mâinile in buzunare, Macron îl bătea peste umeri. Un teatru al dansului și al artei de a fi dușman fără să apeși, încă pe butonul opțiunilor nucleare. Excedat de aroganța fără de sfărșit a francezului, Boris cel blond, cu sânge imperial dublu (britanic și turcesc) a pus practic piciorul în prag, mai bine spus pe o măsuță. Prin atacul lui la Tusk, cel mai periculos birocrat și cel mai anglofob dintre toți noii imperatorii ilegitimi de la Bruxelles, Johnson a declanșat un alt conflict zgomotos. Căci micilor dictatori neo-marxiști bruxellezi ca Tusk, trebuie să li se reamintească că scenele glorioase kabuki pot fi urmate de scenele dramatice bunraku care, întotdeauna, sunt încheiate cu sinuciderea personajelor. Dacă imperatorii ilegali de la Bruxelles chiar cred că au vre-o relevanță în jocul geo-strategic de astăzi, Johnson le-a reamintit, cu aruncat de farfurii pe jos și spartul cristalelor din sufragerie, că ei nu există.
Deci peste tot zgomot, imensă gălăgie care să acopere negocierile dure care se duc astăzi pentru o nouă strategie care să cuprindă interesele economice și de securitate ale fiecărui participant. Și în tot acest joc un șef de stat român a stat 28 de minute, în Biroul Oval și lângă Trump, să îi asculte acestuia declarațiile de presă. Din aceste minute, transmisia în direct a postului CNN l-a arătat pe român doar câteva secunde. 28 de minute de tăcere subalternă, de inexistență, de vid. 28 de minute care au definit, din nefericire locul românesc în lume. Peste România se fac și se desfac alianțe, se joacă teritorii (așa cum s-a jucat Crimeea și se va juca –mai curând decât marii analiști români își dau seama - noul ducat polono-lituanian), se cumpără și se vând resurse, se reașează populații la nivel de continente. Mai puțin de 17 minute a durat semnarea pactului Molotov-Ribbentrop (conform mărturiei filmuluide atunci), cu tot cu șampanie. România suferă și astăzi pentru inexistența sa în acele minute. În secolul XXI un șef de stat român stă 28 de minute, cuminte ca să primească cadou o șapcă. Agonizante și lungi, acele minute de tăcere mă înspăimântă. Și ar trebui să ne înspăimânte pe toți.
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
Tensiunile au crescut în ultimii ani în jurul Taiwanului, insula guvernată democratic pe care China urmărește să o încorporeze în teritoriul său.
Un înalt oficial al serviciilor secrete sudaneze a declarat că Sudanul a respins cererea de a înființa o bază navală pentru Teheran pe coasta Mării Roșii, ceea ce ar fi permis Iranului să monitorizeze traficul maritim pe una dintre cele mai aglomerate căi maritime din lume.
Președintele francez Emmanuel Macron a comentat din nou declarația să controversată privind desfășurarea de trupe occidentale în Ucraina, subliniind că forțele franceze nu vor fi desfășurate acolo deocamdată. Aceste precizări au fost făcut Macron într-un interviu acordat publicaţiilor cehe Novinky și Pravo.cz.
Doi experții ucraineni consideră că, teoretic, soldați ai unor state membre NATO ar putea păzi granițele cu regiunea Transnistreană și cu Belarus. Analiștii politici subliniază că acest lucru ar elibera unități ale forțelor armate ucrainene, comasate pentru a păzi granițele Ucrainei din nord şi sud, pentru a lupta în zonele cele mai disputate de pe linia frontului.
Aproximativ 20.000 de militari din zece ţări membre NATO vor traversa luni cel mai lung fluviu din Polonia, Vistula, ca parte a unui important exerciţiu militar menit să descurajeze agresiunea Rusiei.
Dezvoltarea Chinei în privința armelor nucleare, a vectorilor purtători pentru acestea, precum și a programului spațial este incredibil de rapidă, au avertizat joi comandanții forțelor strategice și spațiale americane în fața congresmenilor americani.
Pe 2 martie, la Moscova, a avut loc o întâlnire între ministrul adjunct de Externe al Rusiei Mihail Galuzin și reprezentantul special al guvernului chinez pentru Afaceri eurasiatice și șef al delegației Chinei pentru soluționarea crizei din Ucraina, Li Hui. Evenimentul a fost anunțat într-un comunicat de presă pe site-ul oficial al Ministerului rus de Externe.
Cotidianului american The Wall Street Journal a anunțat că a intrat în posesia unui document privind propunerile de pace discutate în timpul negocierilor ruso-ucrainene din aprilie 2022.
Ieri a fost înmormântat la Moscova Alexei Navalnîi, ucis în colonia „Lupul polar” din Siberia, unde a fost încarcerat politic de regimul dictatorial al lui Vladimir Putin. Navalnîi a murit cu o lună înaintea simulacrului de scrutin prezidențial care va avea loc în Rusia peste câteva săptămâni.
Săptămâna aceasta Parlamentul de la Budapesta a votat într-un final ratificarea tratatului de aderare al Suediei la NATO - cea mai puternică alianță militară defensivă din istorie.
Președintele rus Vladimir Putin a amenințat țările NATO cu un conflict nuclear dacă vor trimite trupe în Ucraina. În timpul discursului său anual în fața parlamentului rus, el a mai spus că Rusia dispune de arme pentru a lovi ținte din Occident.
Premierul Estoniei, Kaja Kallas, a declarat că se ia în considerare "totul" pentru a ajuta Ucraina să îl învingă pe Putin. Șeful guvernului estonian a declarat că liderii ar trebui să discute toate posibilitățile în spatele ușilor închise, inclusiv ce se mai poate face pentru a ajuta Ucraina. "Cred că acesta este, de asemenea, un semnal pe care îl transmitem Rusiei că nu excludem anumite aspecte. Pentru că toate țările și-au dat seama că trebuie să facem tot ce putem pentru a ne asigura că Ucraina câștigă și Rusia pierde acest război", a declarat Kallas într-un podcast realizat de Politico.
Președintele rus Vladimir Putin a spus că Organizația Tratatului Atlanticului de Nord riscă un conflict nuclear dacă își trimite trupele în Ucraina.
În contrast cu aniversările sumbre din această lună - a 10-a aniversare a ocupării Crimeei și a 2-a aniversare a invaziei pe scară largă a Rusiei în Ucraina - dedicarea ucrainenilor față de cauza lor și încrederea în capacitatea lor de a învinge Rusia și de a-și elibera țara dacă partenerii lor internaționali continuă să îi sprijine reprezintă un motiv de optimism. Aceste teze au fost evidenţiate în cadrul unei întâlniri la Institutul Hudson din Washington, la 28 februarie.
Ucraina se confruntă cu o situație dificilă în contextul în care industria de apărare din Europa pare să nu poată să țină pasul cu nevoile ei în timp ce asistența militară americană e blocată în Congres de către o parte din republicanii radicali care tergiversează votul decisiv în Camera Reprezentanților.
O serie de documente militare clasificate care au ajuns în presă evidențiază doctrina Rusiei privind utilizarea armelor nucleare, inclusiv criteriile minime care pot conduce la utilizarea armelor nucleare tactice, după cum a informat Financial Times pe 28 februarie. Armele nucleare tactice ale Federației Ruse sunt destinate utilizării pe câmpul de luptă în Europa și Asia, având o rază de acțiune mai mică în comparație cu cele strategice, care vizează SUA.
Potrivit lui Neeme Vali, liderii europeni continuă să discute despre cum pot continua să sprijine Kievul în confruntarea cu Kremlinul. Moscova înțelege că Occidentul nu este pregătit să se oprească. Discuția despre faptul că Occidentul ar fi dispus să trimită trupe în Ucraina este un semn pentru Federația Rusă, a declarat generalul estonian Neeme Vali, relatează ERR.
DefenseRomania vă invită la o ediție specială a emisiunii Obiectiv EuroAtlantic dedicată situației la nivel global și extinderea istorică a NATO odată cu aderările Finlandei și Suediei, după ce ultima a primit chiar la începutul acestei săptămâni ratificarea aderării din partea Parlamentului maghiar, Ungaria fiind ultima care nu a ratificat aderarea.
Cancelarul german Olaf Scholz s-a opus ferm furnizării de rachete de croazieră Taurus către Ucraina, invocând riscul ca Germania să fie atrasă în conflict.
În Federația Rusă se tatonează tot mai insistent terenul unor revendicări teritoriale asupra unor zone din Strâmtoarea Bering, în aproiere de Alaska, controlate de Statele Unite ale Americii în urma unor tratate sovieto-americane.
În contextul împlinirii a doi ani de la invadarea la scară largă a Ucrainei de către Federaţia Rusă, Marea Britanie a anunțat un nou pachet de asistență militară pentru Ucraina, inclusiv arme antitanc şi un nou lot de 200 de rachete Brimstone, precum și instruire suplimentară pentru armata ucraineană.
Pe 24 februarie 2022, în urmă cu doi ani, Federația Rusă declanșa invadarea la scară largă a Ucrainei, și totodată, cea mai gravă criză de securitate din Europa de după cel de-al Doilea Război Mondial. La doi ani de la invazia rusă obiectivele Moscovei sunt departe de a fi atinse. Iar pierderile, copleșitoare, de ambele părți.
Excelența Sa Ihor Prokopchuk, Ambasadorul Extraordinar și Plenipotențiar al Ucrainei în România, într-un briefing cu presa la care a participat și DefenseRomania, întrunire care a marcat doi ani de la invadarea Ucrainei de către Rusia, a vorbit inclusiv despre retragerea de la Avdiivka.
Ministerul rus al Apărării a anunțat că, pe 23.02.2024, ministrul Serghei Șoigu și primarul Moscovei, Serghei Sobianin, au inspectat progresul lucrărilor de renovare a clădirii Statului major al Regiunii Militare Moscova, de pe terasamentul Kosmodamianskaia din capitala rusă.
Avionul A-50U, doborât pe 23 februarie, a fost lovit la peste 170 de km de linia frontului. Rusia a pierdut într-o lună două avioane-radar Beriev A-50 de tip AWACS. La începutul invaziei rușii aveau doar 6 aparate modernizate - dintre care unul a fost avariat în Belarus (în 2023), iar două au fost doborâte anul acesta.
După Somalia, Djibouti se aliniază cooperării militare cu Turcia, într-o încercare evidentă de a acționa după controversatul memorandum de înțelegere semnat la 1 ianuarie trecut între Etiopia și Somaliland pentru accesul Etiopiei la Marea Roșie.
Amenințările oficialilor ruși vin constant, iar declarațiile au un scop precis: slăbirea unității în rândul aliaților NATO.
Ucraina trebuie să câștige, iar lumea trebuie să împiedice o situație în care să fie pur și simplu inclusă pe lista zonelor gri cu conflicte înghețate, deoarece astfel de zone sunt periculoase. Acest lucru a fost declarat de Douglas Lute, un general în retragere din armata SUA și ambasador al SUA la NATO în perioada 2013-2017.
Rusia intenționează să aibă o armată de 1,5 milioane de oameni, asta este mai mult decât are nevoie pentru Ucraina, spune un fost ambasador al SUA la NATO și consilier al președintelui Trump.
SUA încearcă să convingă Moscova să întrerupă programul pentru construirea unei arme spațiale.
O nouă dronă rusă se pare că a căzut pe teritoriul României, de acestă dată ajungând până în zona Insulei Mari a Brăilei, la doar câțiva kilometri de Brăila.
Suedia a admis că ar putea furniza Ucrainei avioane de luptă avansate Gripen. Ministrul suedez al apărării, Pal Jonson, într-un interviu acordat la 28 martie 2024 pentru The Kyiv Independent, a dezvăluit că sunt în curs de desfășurare negocieri cu privire la transferul acestor avioane de luptă de ultimă generație către Ucraina. Acest anunț vine ca urmare a recentei integrări a Suediei în NATO, la 7 martie 2024, care se pare că a facilitat luarea în considerare a acestei opțiuni de către suedezi.
Parlamentul ucrainean se află pe ultima sută de metri înaintea votării noii legi privind mobilizarea, act normativ care trebuie să ajute Ucraina să reîmprospăteze resursele umane ale Armatei.
Europenii au tot mai puțină încredere în capacitatea Ucrainei de a-și recâștiga teritoriile, dar mulți dintre ei cred că Rusia a atacat Ucraina pe nedrept și că ucrainenii ar trebui să fie sprijiniți din punct de vedere militar și uman. Aceasta este concluzia experților care au analizat opinia publică din principalele țări europene înainte de alegerile pentru Parlamentul European din iunie.
O dronă, posibil de origini militare, s-a prăbuşit la 12 km de Brăila. Localnicii spun că ar fi scos un sunet ciudat înainte de prăbuşire. Drona a căzut pe un câmp, la aproximativ 12 kilometri de oraşul Brăila, mai exact în zona fermei Filipoiu, între comuna Frecăței și punctul de trecere al bac-ului. Localnicii din zonă au filmat drona care a trecut pe deasupra caselor lor şi au spus că ar fi scos un sunet ciudat, potrivit Antena 3 CNN.
Forțele Armate Ucrainene lucrează la pregătirea liniilor fortificate pentru a rezista ofensivei rusești, dar probabil că lucrările nu avansează suficient de repede. Acestea sunt concluziile publicațiilor Politico și Financial Times.
Pe 27 martie 2024, Brazilia a găzduit ceremonia de lansare a submarinului Toneloro, construit pe plan local, al treilea pentru Marina braziliană, fabricat în cadrul proiectului francez ''Scorpene''. La eveniment a participat președintele Frantei, Emmanuel Macron, care, în discursul său, a prezentat mai multe domenii oportune în care ar dori să coopereze cu Brazilia. Unul dintre aceste domenii este industria aerospațială, iar Macron a oferit Braziliei cooperare în ceea ce privește construirea avioanele Rafale, precizează portalul francez Opex360.
Președintele rus Vladimir Putin a declarat recent că Rusia intenționează să distrugă avioanele de luptă occidentale F-16 care vor fi livrate Forțelor Aeriene Ucrainene.
În cursul nopții de 29.03.2024, Forțele Armate ale Federației Ruse au efectuat noi lovituri aeriene asupra unor obiective de pe teritoriul Ucrainei. Atacul a fost unul combinat, fiind întrebuințate mai întâi drone de atac de tip Geran, apoi rachete de diferite tipuri. O primă serie de explozii au avut loc în Regiunile Kiev și Cherkasî. Potrivit surselor rusești, încă un lansator de rachete antiaeriene ar fi fost distrus lângă Kiev. Acestea au raportat utilizarea rachetelor de croazieră lansate de bombardiere strategice Tu-95MS.
Forțele Aeriene americane (USAF) par să regândească planul de a începe retragerea avioanelor de luptă F-22 în jurul anului 2030 cum era preconizat, deoarece planurile de cheltuieli depășesc cu mult acea dată, conform cererii bugetare a serviciului pentru anul fiscal 2025.
Astăzi, se împlinesc 20 de ani de când România a depus oficial instrumentele de aderare la Organizaţia Tratatului Atlanticului de Nord, act istoric prin care țara noastră s-a integrat în familia euro-atlantică şi a evoluat împreună cu celelalte state membre ale NATO. Sunt 20 de ani în care România a primit cele mai solide garanții de securitate, datorită apartenenței la cea mai puternică alianță politico-militară din lume, şi a devenit mai puternică şi mai vizibilă în plan euro-atlantic.
Ministerul rus al Apărării a informat, pe 28.03.2024, că un detașament de nave de luptă aparținând Flotei din Oceanul Pacific, format din crucișătorul purtător de rachete Varyag și fregata Mareșal Shaposhnikov, a traversat Strâmtoarea Bab-el-Mandeb și a intrat în Marea Roșie.
Rusia amână livrările de sisteme de apărare aeriană S-400 nou construite către India, atribuind întârzierea propriilor priorități pe fondul războiului din Ucraina.
Într-un mesaj postat pe canalul său de Telegram, guvernatorul Sevastopolului, Mihail Razvozhaev, a anunțat că, pe 28.03.2024, un avion militar rusesc s-a prăbușit în mare, în apropierea coastelor orașului.
Potrivit președintelui ucrainean Volodimir Zelenski, Rusia va lansa o nouă ofensivă undeva în perioada mai - iunie.
Autoritățile germane au livrat un nou pachet de ajutor Forțelor Armate ale Ucrainei. Lista include drone, echipamente de deminare sau rachete antitanc RGW 90 Matador.
La mai puțin de un an de la inaugurare, Aeroportul internațional Braşov, în parteneriat cu batalionul multinațional NATO de la Cincu își propun să dezvolte, înainte de luna mai a acestui an, un port aerian de debarcare (APOD) care să permită aterizarea unor aeronave militare de mari dimensiuni, precum Airbus A400M Atlas sau Airbus A330 MRTT.
Într-o discuție ”liberă” cu piloții militari ruși din regiunea Tver, liderul rus Vladimir Putin a vorbit despre sosirea pe frontul din Ucraina a aeronavelor de luptă F-16.
Ministrul polonez al apărării, Wladyslaw Kosiniak-Kamysz, a declarat joi ţara sa şi-a informat în prealabil aliaţii despre demiterea comandantului Eurocorps, general-locotenentul Jaroslaw Gromadzisnki, iar aceştia nu şi-au exprimat vreo îngrijorare. Decizia vine în plin scandal de spionaj în Polonia, după ce înaltul oficial militar polonez face subiectul unei anchete a SKW - serviciul de contrainformații militare al Poloniei.
Serviciile speciale americane au oferit Rusiei doar o parte din informațiile pe care le dețineau despre amenințarea unui atac terorist în centrul comercial Crocus, relatează The New York Times.
Pentru cine a avut urechi să audă Rusia și-a anunțat luna aceasta obiectivele principale în războiul de agresiune pe care l-a declanșat împotriva Ucrainei.
Republica Cehă și Germania poartă discuții oficiale privind achiziționarea celei mai recente variante de tancuri germane - Leopard 2A8. Această informaţie a devenit publică în timpul unei adunări a Comisiei pentru Apărare din Parlamentul ceh. Potrivit documentelor oficiale ale comisiei, dialogul se concentrează asupra a 76 de tancuri Leopard 2A8. Parlamentarii cehi au afirmat că discuțiile au evoluat considerabil, ceea ce i-a determinat să anticipeze ''sosirea triumfală'' a tancurilor germane în Republica Cehă între 2027 și 2030.
Cancelarul german Olaf Scholz a insistat asupra faptului că decizia sa de a nu furniza Ucrainei rachete de croazieră Taurus a fost menită să prevină o confruntare directă între Rusia și NATO. Scholz a declarat într-un interviu pentru Märkische Allgemeine că, în calitate de șef al guvernului, poartă responsabilitatea pentru chestiuni ce ţin de ''război și pace'', în special când vine vorba de securitatea în Europa.
Mai multe țări membre NATO informează cu privire la nivelul de pregătire pentru un eventual conflict cu Rusia, care de mai bine de 10 ani întreprinde acțiuni agresive împotriva Ucrainei și exprimă în mod constant teze propagandistice despre o confruntare cu alianța transatlantică.
O echipă de cercetători, condusă de apreciatul DLR Aerospace Center din Germania, face progrese semnificative în crearea unei generații avansate de avioane de luptă.
Excelența Sa Adrian Zuckerman, fost ambasador al SUA în România, este invitatul zilei la DC Media Group.
Ca parte a unei reforme majore, guvernul grec intenționează să-și dezafecteze o parte din aeronave de luptă mai vechi dar, și să vândă avioane F-16 și Mirage 2000. Acest lucru a fost anunțat, pe 25 martie, de ministrul Apărării, Nikos Dendias, cu ocazia Zilei Independenței.
Presupusa utilizare de către Rusia a rachetelor hipersonice Zircon ar putea însemna că Armata rusă duce lipsă de alte tipuri de rachete și că rușii testează sistemul de apărare aeriană al Ucrainei în acest mod, a declarat Ilia Yevlash, purtător de cuvânt al Forțelor Aeriene Ucrainene, pentru Radio Liberty. Newsweek susține că Rusia a folosit racheta hipersonică Zircon împotriva Ucrainei pentru prima dată, probabil luna trecută.
Declarațiile președintelui francez Emmanuel Macron privind posibilitatea trimiterii de trupe în Ucraina au provocat furia oficialilor americani, relatează Bloomberg, citând oficiali care au cunoștință despre discuțiile dintre aliații NATO. Potrivit surselor, aliații se tem că trimiterea de trupe străine în Ucraina "ar putea provoca o ciocnire cu Moscova".
Autoritatea Oficială de Statistică Turcă, TUIK, a dezvăluit că exporturile continue din Turcia către Israel includ explozibili, muniții și arme, de la începutul acestui an, în ciuda cererilor larg răspândite de a întrerupe comerțul cu Tel Avivul pe fondul agresiunii în curs împotriva Fâșiei Gaza.
Președinții Franței și Braziliei au inaugurat lansarea la apă a unui nou submarin din clasa Scorpene construit cu tehnologie franceză în țara sud-americană, ca parte a unui program mai complex, care își propune să construiască, până la sfârșitul deceniului, primul submarin cu propulsie nucleară din Brazilia.
Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a solicitat din nou miercuri aliaţilor occidentali ai ţării sale să "accelereze livrarea" avioanelor de luptă F-16 şi să transfere mai multe sisteme de apărare antiaeriană Patriot, după o lovitură devastatoare a Rusiei în Harkov, al doilea oraş ca mărime al Ucrainei, informează France Presse.