Însoțit de ministrul apărării sârb, Nebojša Stefanović, și de șeful Statului Major al armatei sârbe, Milan Mojsilović, ambasadorul rus în Serbia, Alexander Botsan-Kharchenko, a vizitat, la 26 septembrie, diviziile militare sârbești din apropierea frontierei cu Kosovo, când dezacordurile dintre Belgrad și Priștina nu fuseseră calmate încă de acordul european.
Două zile mai târziu, pe 28 septembrie, purtătorul de cuvânt al Ministerului de Externe rus, Maria Zakharova, a declarat că Rusia este îngrijorată de escaladarea recentă, acuzând guvernul kosovar că este vinovat de situația creată. În plus, purtătorul de cuvânt a mai acuzat NATO și UE că nu depun eforturi suficiente pentru a normaliza tensiunile bilaterale istorice. Președintele sârb Aleksandar Vucic s-a întâlnit, de asemenea, cu ambasadorul Botsan-Kharchenko, la 29 septembrie, pentru consultări cu accent pe Kosovo.
Succesiunea reuniunilor la nivel înalt menționate mai sus evidențiază modul în care controlul Kremlinului asupra Serbiei, deși a scăzut, nu a dispărut complet. Relațiile ruso-sârbe începuseră să se răcească în 2020, când Vucic a apelat la fostul președinte american Donald Trump pentru a normaliza dezacordurile cu Kosovo. Această decizie nu fusese bine primită de Moscova, deoarece însemna că sfera sa de influență în Balcani fusese redusă semnificativ și, mai rău, trecuse în mâinile Washingtonului.
În acel an, a devenit clar și modul în care Serbia intenționa să înlocuiască Rusia cu China ca principal partener non-occidental. În acest context, cotidianul american The National Interest a reamintit că disputa istorică și nerezolvată dintre Belgrad și Priștina face în continuare Serbia puternic dependentă de Rusia, în special la nivel politic, pentru veto-ul Moscovei în Consiliul de Securitate al ONU.
Înainte de aceasta, în iulie 2020, Serbia a fost scena unor proteste violente împotriva lockdown-lui. Ziarele pro-guvernamentale, cu acea ocazie, i-au acuzat pe pro-ruși că au alimentat revoltele. Potrivit analiștilor internaționali, prin această mișcare, Serbia intenționa să folosească Rusia ca țap ispășitor pentru a câștiga favoruri din partea Occidentului. Mai târziu, la 9 septembrie 2020, Serbia a anulat și exercițiile militare trilaterale cu Rusia și Belarus, denumite "Frăția slavă".
Cu toate acestea, după alegerea noului președinte american, Joe Biden, situația a redevenit în favoarea Moscovei. Mai exact, Serbia se teme că la Casa Albă se va adopta o poziție mai fermă cu privire la disputa cu Kosovo, cum ar fi respingerea statului de drept în Serbia. Prin urmare, acest lucru a determinat Belgradul să se întoarcă spre Moscova pentru a-și asigura protecția diplomatică, implementând o serie de mișcări care l-au condus spre Est, departe de Occident.
Un exemplu izbitor a apărut la Adunarea Generală a ONU din 17 decembrie 2020, când Serbia a votat împotriva propunerii de condamnare a Rusiei pentru anexarea Crimeei, care a avut loc la 16 martie 2014. În aceeași lună, ministrul afacerilor externe al Federației Ruse, Serghei Lavrov, a efectuat o vizită în capitala sârbă, la 15 decembrie 2020.
Cu acea ocazie, pe lângă întâlnirea cu Vucic, Lavrov a făcut gesturi foarte semnificative pentru relațiile bilaterale ale celor două țări. Primul a fost să depună coroane funerare la Cimitirul Memorial al Eliberatorilor din Belgrad, iar al doilea a fost să aducă flori la mormântul patriarhului Bisericii Ortodoxe Sârbe, Irinej.
Cel mai semnificativ semnal care a certificat practic apropierea dintre Belgrad și Moscova a venit pe 1 ianuarie, când gazoductul rus TurkStream a intrat în funcțiune. Această conductă de gaz, utilizată pentru alimentarea Serbiei și a vecinului Bosnia-Herțegovina, a plasat aceste țări într-un statut de dependență energetică de Rusia.
În acest context, este important să subliniem faptul că ministrul energiei, Zorana Mihailovic, un pro-occidental, nu a participat la ceremonia de deschidere a TurkStream, spre deosebire de pro-rusul Dusan Bajatovic.
Influența economică a Moscovei asupra Belgradului este reprezentată în mod tradițional de hidrocarburi. Cea mai mare investiție rusă în acest sector se află în multinaționala sârbă Naftna Industrija Srbije (NIS), al cărei acționar principal, cu 56,15% din acțiuni, este Gazprom Neft, care operează cu succes pe piață și se dezvoltă activ.
Acest acord a fost interpretat de unii analiști internaționali ca o "recompensă parțială pentru Rusia pentru sprijinul oferit Serbiei în Kosovo". Prin urmare, "sfera rusească" tradițională constă în petrol și gaze. Mai exact, 90% din investițiile Moscovei sunt concentrate în sectorul energetic, în timp ce 10% în agricultură.
Gazprom Neft a cumpărat NIS în 2008 pentru 400 de milioane de euro, cu angajamentul de a investi 500 de milioane în acesta. La acea vreme, datoria multinaționalei sârbe era de 950 de milioane de euro, cu o pierdere anuală de 90 de milioane. Investiția totală a companiei ruse în NIS a fost de aproximativ 3 miliarde de euro și, până în prezent, compania a devenit "un exemplu de urmat", potrivit mai multor experți.
Exercițiile militare antiteroriste, desfășurate în perioada 20-25 mai, pe teritoriul sârbesc, au confirmat apropierea. Cele mai recente exerciții, Bars-2021, au avut loc în perioada 11-16 octombrie.
Nu în ultimul rând, tuturor acestor aspecte li se adaugă negocierile începute de Rusia și Serbia, pe 7 octombrie, pentru a discuta noi condiții contractuale privind importul de gaze rusești.
În cele din urmă, pe lângă mijloacele tradiționale pe care Rusia le folosește pentru a-și exercita influența în Serbia și Balcani, precum disputa privind Kosovo și utilizarea energiei ca armă pentru a câștiga consimțământul populațiilor locale, pandemia a oferit Rusiei un nou sector de exploatat. Acesta este vaccinul dezvoltat în Federație, Sputnik-V, care a determinat cele două părți să semneze un acord și să localizeze producția de medicamente în Serbia. Sputnik-V, împreună cu producerea vaccinului chinez Sinopharm, face din Serbia centrul regional balcanic pentru vaccinuri, împuternicind-o să-și exercite diplomația prin aprovizionarea cu vaccinuri prin donarea de vaccinuri vecinilor săi și nu doar pentru a se asigura că nu recunosc independența Kosovo.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
Astăzi, 28 iunie, s-a deschis la București o mare conferință privind „Securitatea Maritimă în Marea Neagră”, organizată de Centrul European pentru Studii de Securitate George C. Marshall (americano-german) în cooperare cu organizația absolvenților români ai Centrului Marshall și sprijinul Ambasadelor SUA și Germaniei la București.
Percepția din ce în ce mai mare a agresiunii Iranului în Orientul Mijlociu, împreună cu dorința Washingtonului de a reduce influența rusă și chineză în statele arabe din Golf, bogate în petrol, au provocat accese intense de diplomație în ultimele luni, care ar putea duce la mișcări tectonice majore în peisajul politic și militar.
Până de curând, presa, dar și oficialii militari din Federația Rusă, au vorbit cu entuziasm despre modul în care Flota rusă din Marea Neagră (FRMN) se consolidează continuu, primind noi nave de luptă și submarine. Rachetele de croazieră existente deja în dotare de tip Kalibr și Onyks, precum și perspectiva înzestrării cu temutele rachete hipersonice Zircon ar fi trebuit să îngroape un potențial inamic și să-l forțeze să se predea înainte de luptă. Cu toate acestea, realitățile războiului pe mare au confirmat ceea ce numeroși experți au scris în ultimii ani: FRMN este puternică în atac, dar este slabă în apărare, având o mulțime de probleme cu apărarea antiaeriană și lupta antisubmarin.
Ieri, pe 24 iunie, forțele ucrainene au abandonat orașul Severodonețk din regiunea Lugansk, după săptămâni de lupte aprige. Pierderea orașului, locuit înainte de război de aproximativ 100.000 de locuitori, este însă mai mult semnificativă pentru Rusia, decât pentru Ucraina.
Disperați să evite sistemele de rachetele sol-aer concentrate masiv în apropierea aliniamentelor de contact, piloții ruși, dar și cei ucraineni, apelează tot mai des la clasica tactică a zborului razant.
Pierderea crucișătorul Moskva a provocat schimbări majore în tactica de război a Flotei ruse din Marea Neagră (FRMN). Astfel, după ce a pierdut un bun valoros, comandamentul acesteia a reușit să-și restructureze activitatea și să obțină un avantaj semnificativ în teatrul de operații, după cum remarcă publicația britanică UK Defense Journal.
Președintele chinez Xi Jinping a subliniat vineri, 17 iunie, angajamentul țării sale față de comerțul cu Rusia, în pofida sancțiunilor occidentale impuse Moscovei după invadarea Ucrainei.
La mansarda unei clădiri militare austere a facilităților americane Patch Barracks din orașul german Stuttgart, zeci de militari din 26 de națiuni lucrează non-stop pentru a asigura furnizarea de armament necesar Ucrainei.
În cadrul “operației militare speciale” desfășurate de Rusia împotriva Ucrainei, la începutul lunii mai, atenția surselor informaționale a fost concentrată asupra bătăliei pentru Insula Șerpilor din Marea Neagră dintre Forțele Armate ale celor două state. O lună mai târziu, această bucată de pământ atrage din nou atenția presei și a experților.
În data de 17 iunie, Universitatea de Vest din Timișoara, în parteneriat cu New Strategy Center, organizează a șasea ediție a conferinței internaționale „Security Challenges in the Balkans”, desfășurată sub Patronajul Ministerului Afacerilor Externe din România.
Campania Internațională pentru Abolirea Armelor Nucleare (ICAN) a susținut într-o analiză că puterile nucleare și-au majorat cheltuielile pentru modernizarea arsenalelor atomice cu aproximativ 9% în cursul anului 2021, cheltuielile totalizând suma de 82,4 miliarde de dolari.
Președintele Ucrainei și ministrul apărării au minimizat, public, amenințarea de război, dar în secret, se pregăteau pentru ce e mai rău, precizează ministrul ucrainean al apărării, Oleksii Reznikov, într-un interviu pentru The Economist.
În urmă cu aproximativ o lună, în Polonia au început să apară primele referiri la reînarmarea nucleară a Ucrainei, aparent ca o „amenințare” la adresa Rusiei pe fondul invaziei asupra statului vecin.
Încet, încet, aflăm informații concrete despre implicarea specialiștilor americani în conflictul din Ucraina și începem, totodată, să înțelegem mai bine cum rușii nu au reușit să obțină supremația aeriană, esențială, după cum se vede, în câștigarea războiului.
Şefii de stat care fac parte din Formatul Bucureşti 9 au adoptat, la summitul de vineri, o declaraţie comună în 11 puncte în care condamnă ferm agresiunea neprovocată şi nejustificată a Rusiei împotriva Ucrainei, solicită Rusiei să îşi retragă forţele de pe teritoriul ucrainean şi susţin, în continuare, necesitatea consolidării, "în mod semnificativ", a posturii NATO de descurajare şi apărare.
În cursul zilei de ieri, Valery Kuzmin, ambasadorul Federației Ruse la București, într-o conferință de presă care a semănat mai mult a declarație, a vorbit din interiorul Ambasadei Ruse despre războiul din Ucraina și invazia neprovocată a forțelor ruse de ocupație împotriva statului vecin.
O investigație a cotidianului american "New York Times" a scos la iveală activitatea fără precedent a grupului de mercenari ruși "Wagner", într-o zonă bogată în aur, la 320 km nord de capitala sudaneză, numită Al-Obeidiya.
Cotidianul israelian Jerusalem Post a relatat, joi, că Israelul a fost de acord cu noi aranjamente de securitate care să permită Egiptului să transfere Arabiei Saudite controlul asupra insulelor Tiran și Sanafir din Marea Roșie.
Între vizitele așteptate și întâlnirile în curs de discutare a acordurilor, Washingtonul încearcă să liniștească Regatul Arabiei Saudite și Emiratele Arabe Unite după o perioadă de tensiune în relațiile cu pozițiile recente ale administrației americane, în special față de gruparea șiită yemenită Al Huthi.
DefenseRomania vă invită să urmăriți vineri, 02 iunie 2022, o nouă ediție a emisiunii „Pe Plan Extern”.
În cele peste trei luni scurse de la invazia neprovocată a trupelor ruse de ocupație a fost ridicată de mai multe ori o întrebare legată de prezența cecenilor care luptă alături de trupele ruse: „Cine și-ar fi imaginat acum 20 de ani că islamiștii ceceni vor lupta cot la cot alături de trupele ruse?”.
Conform ultimului sondaj INSCOP Research, realizat la solicitarea New Strategy Center, majoritatea covârșitoare a românilor consideră Rusia drept vinovată pentru războiul din Ucraina, susține trimiterea de trupe NATO în România și crede că resursele de gaz de la Marea Neagră vor aduce independența energetică a României.
Polonia, care a sprijinit Ucraina pe tot parcursul agresiunii ruse, a indicat, recent, că va fi de acord să acționeze ca un garant de securitate pentru Ucraina. Într-un interviu pentru CNN, președintele polonez, Andrzej Duda, a declarat că țara sa este pregătită să devină unul dintre garanții securității Ucrainei.
Guvernul şi opoziţia conservatoare din Germania au ajuns duminică seară la un acord pentru a modifica regulile bugetare ale constituţiei naţionale, cu scopul de a debloca 100 de miliarde de euro pentru modernizarea armatei. Această decizie a fost luată pe fondul agresiunii militare ruse, dar şi pentru ca Germania să atingă obiectivul stabilit de NATO de a aloca anual pentru apărare 2% din PIB.
Înainte ca Federația Rusă să invadeze Ucraina, armata rusă avea 168 de grupări tactice de nivel batalion (BTG). În cadrul armatei ruse, BTG reprezintă unitatea de bază pentru ducerea luptei terestre, Fiecare BTG include aproximativ 800 de militari și aproximativ 50 de vehicule blindate. Pentru campania din Ucraina, armata a concentrat cel puțin 125 din cele 168 de BTG-uri ale sale, însemnând trei sferturi din totalul forței de luptă.
Situația pe frontul din estul Ucrainei poate părea îngrijorătoare, și chiar este în anumite zone, ieri Kievul anunțând o intensificare fără precedent a confruntărilor, dar se prefigurează o nouă rundă de sprijin cu tehnică militară occidentală, care foarte probabil va face diferența.
Potrivit cotidianului italian Corriere Della Serra, Marea Britanie intenționează să creeze o nouă alianță politico-militară în Europa, care să se opună nu numai Rusiei, ci și, într-o anumită măsură, Uniunii Europene.
Henry Kissinger, ajung la 98 de ani, a stârnit reacții la nivel mondial ca urmare a unor declarații controversate în care insinua că Ucraina ar trebui să facă concesii teritoriale în fața agresorului rus.
Statele Unite și-au exprimat marți îngrijorarea cu privire la planurile președintelui turc Recep Tayyip Erdogan de a lansa noi operații militare la granița de sud a Turciei, subliniind că orice nouă ofensivă în nordul Siriei va submina stabilitatea în regiune și va pune în pericol forțele americane.
În cadrul unui interviu acordat agenției de presă Tass și dat publicității pe 25.05.2022, directorul general al Institutului radiotehnic Academician A.L. Mints din Rusia, Yuri Anoshko, a declarat că o stație radar de tip Podsolnukh ar putea acoperi apele Mării Negre, în vederea detectării navelor și mijloacelor aeriene ale adversarului.
Plata piloților pe ora de zbor, dar și costul unei ore de zbor pe un avion supersonic sunt doar câteva cauze ale faptului că mulți piloți nu zboară suficient, e de părere fostul pilot Nicu Fălcoi care atrage atenția că piloții români ar trebui să ajungă la circa 180 de ore pe an pentru a fi la standardele NATO.
În cadrul unui interviu acordat postului local de televiziune RTVS, ministrul slovac al apărării, Yaroslav Nagy, a declarat, pe 13.08.2022, că Bratislava intenționează să transfere avioanele de vânătoare de tip MiG-29AS către Ucraina.
Excentricul Ramzan Kadîrov, liderul cecen subordonat președintelui rus Vladimir Putin, a anunțat că un nou grup de luptători „voluntari” ceceni e în drum spre estul Ucrainei.
Rusia a clamat sâmbătă cucerirea satului strategic Pesky în provincia Doneţk din estul Ucrainei, lucru negat de comandamentul militar ucrainean, dar care a admis totuşi că în acea zonă au loc ''lupte feroce'', în timp ce analişti militari îşi manifestă temerea că războiul ruso-ucrainean s-ar putea prelungi dincolo de anul 2022, relatează agenţia Agerpres, citând EFE.
Forțele Aeriene Maghiare vor fi prezente în România cu un avion de tip JAS 39 Gripen, cu ocazia evenimentului aviatic Bucharest International Air Show (BIAS) 2022.
Kievul şi Moscova s-au acuzat reciproc din nou pentru atacurile asupra centralei atomoelectrice din Zaporojie, ocupată de trupele ruse şi în direcţia căreia au fost efectuate sâmbătă noi bombardamente de artilerie, relatează Agerpres, care citează agenţiile AFP şi EFE.
Finlanda și Estonia își vor integra apărarea de coastă bazată pe rachete. Acest demers le permite celor două țări să închidă Golful Finlandei navelor de război rusești, dacă este necesar, a declarat ministrul estonian al apărării, Hanno Pevkur, pentru ziarul finlandez Iltalehti.
În cursul acestei săptămâni Federația Rusă a pierdut aproape toate avioanele Su-30SM și Su-24M aflate într-o bază aeriană din Crimeea, după o serie de explozii care au avut loc la facilitatea militară. Deși rușii spun că a fost vorba de niște incendii provocate de neglijeța personalului, iar Ucraina nu a confirmat, dar nici nu a infirmat implicarea, mai multe surse oficiale, inclusiv Ministerul Apărării al Marii Britanii, arată că operațiunea a fost una ucraineană.
USS Zumwalt e cu siguranță cel mai scump distrugător construit vreodată de Statele Unite ale Americii. Programul distrugătoarelor din clasa Zumwalt e însă unul ambițios iar americanii vor începe integrarea rachetelor hipersonice cu rază lungă de acțiune începând de anul viitor.
SUA vor consolida relaţiile comerciale cu Taiwanul şi vor efectua noi curse aeriene şi maritime în strâmtoare, în replică la acţiunile "provocatoare" ale Chinei, a anunţat vineri un înalt responsabil american, relatează Agerpres, care citează AFP.
Un expert militar ucrainean spune că Statele Unite nu au un interes major să înfrângă Rusia imediat și strategia Washingtonului e de a epuiza treptat regimul del a Moscova.
De la începutul invaziei ruse au apărut mai multe informații cu privire la doborârea avioanelor Su-35, „bijuteria” rusă pe piața externă a avioanelor de luptă și probabil cel mai promovat aparat al aviației militare ruse. Unele estimări vorbesc de două escadrile, însă cifrele trebuie privite circumspect.
Avocatul şi activistul rus pentru drepturile omului Mark Feighin a comentat cele mai recente ameninţări lansate de Dmitri Medvedev, vicepreşedintele Consiliului de Securitate al Federaţiei Ruse şi un apropiat al preşedintelui Vladimir Putin, precizează Radio România Actualități care citează Unian.
Poliţia federală americană (FBI) a confiscat documente "top secret" în urma percheziţiei la fostul preşedinte Donald Trump, ceea ce ar putea reprezenta o posibilă încălcare a legii privind spionajul, potrivit unor documente judiciare publicate vineri, relatează Agerpres, care citează AFP. Presa internațională scrie totodată că de la proprietatea fostului președinte american au fost confiscate documente secrete şi privindu-l pe "preşedintele Franţei".
Două importante agenţii internaţionale de evaluare financiară, S&P şi Fitch, au coborât vineri ratingul de ţară atribuit Ucrainei până la SD ('selective default'), respectiv RD ('restricted default'), în condiţiile în care sunt de părere că acordul de restructurare a datoriilor anunţat recent este unul dezastruos, transmite Agerpres, care citează Reuters.
Turcia începe modernizarea avioanelor F-16 Block 40 și Bolk 50 cu sisteme dezvoltate pe plan intern de industria aeronautică naţională, a precizat recent preşedintele Directoratului Turc al Industriei de Apărare (SSB), Ismail Demir. Cu toate acestea, Turcia încă mai are speranțe că va achiziționa din SUA cele 40 de aeronave de luptă F-16 Block 70/72, dar și 80 de kituri de modernizare pentru flota actuală de avioane F-16.
După ocuparea şi anexarea Peninsulei Crimeea în 2014, Federația Rusă a transformat acest loc, când o zonă turistică destul de frecventată, într-o bază militară, adăugând la portul principal al Flotei Mării Negre din Sevastopol, o rețea de baze aeriene şi multe sisteme de de apărare aeriană și apărare costieră.
Încă dinainte de invazia rusă din Ucraina, compania turcă Baykar Makina avea planuri să ridice o fabrică de drone Bayraktar TB2 în Ucraina, plan care a fost amânat de invazie, dar la care nu s-a renunțat.
Zece avioane chineze au depăşit vineri linia mediană din strâmtoarea Taiwan, o barieră neoficială între China şi Taiwan, a anunţat Ministerul Apărării de la Taipei, transmite Reuters.
Forţele Navale Bulgare vor avea încă două exerciţii mai ample cu participare internaţională până la finalul lui 2022, cu Varna drept port gazdă, a declarat vineri, pentru BTA, comandantul Forţelor Navale Bulgare, contraamiralul Kiril Mihailov.
Polonia, Slovacia și Cehia au decis să lanseze un program care va extinde producția de sisteme de artilerie, muniții și alte echipamente militare pentru Ucraina. Demersul a fost anunțat ieri, în cadrul Conferinței de la Copenhaga, de către ministrul danez al apărării, Morten Bodskov.
Pe 15 iulie, un grup de hackeri, a executat un atac cibernetic de tip DOS (denial-of-service) asupra unor site-uri web românești, inclusiv Poliția de Frontieră.
Mihailo Podoliak, consilier al şefului cancelariei prezidenţiale de la Kiev, susţine că cea mai mare dorinţă a Rusiei este să vadă distrugere, moarte şi devastare în Europa. Potrivit acestuia, linia de demarcaţie între "lumea noastră şi iad" trece prin Ucraina.
Canalul rusesc de Telegram “Informatorul militar” (Военный Осведомитель) a anunțat, pe 11.08.2022, că amiralul Igor Osipov a fost înlăturat de la conducerea Flotei ruse din Marea Neagră (FRMN). În locul acestuia a fost numit viceamiralul Viktor Sokolov.
Franța încearcă să construiască o nouă strategie în regiunea Sahel din Africa de Vest, alegându-și ca bază Nigerul, pentru a preveni extinderea terorismului și a înfrunta influența rusă, încercând astfel să evite "greșelile" pe care le-a făcut în Mali.
Prim-adjunctul directorului general al corporației de stat Rostec, Vladimir Artyakov, a declarat, pe 12.08.2022, că a fost finalizat procesul de dezvoltare a unei noi rachete ghidate de dimensiuni reduse pentru sistemul de apărare antiaeriană Pantsir-S1M.
Controverse majore în SUA cu privire la retragerea din serviciu a 33 de avioane de tip F-22 Raptor, de generația a V-a. În acest sens există dispune între Congresul Statelor Unite ale Americii și Forțele Aeriene care solicită retragerea.
O delegaţie de oficiali ruşi condusă de fostul preşedinte Dmitri Medvedev a vizitat joi regiunile separatiste din regiunea Donbas, situată în estul Ucrainei, făcând apel la strângerea relaţiilor cu Moscova, transmite Agerpres, care citează AFP.
Agenţii federali americani care au percheziţionat săptămâna aceasta locuinţa fostului preşedinte Donald Trump din Florida căutau documente legate de arme nucleare, potrivit Agerpres, care citează Washington Post și Reuters.
Statele Unite susțin apelurile Ucrainei pentru o zonă demilitarizată în jurul centralei nucleare ucrainene Zaporijie, după ce confruntările între forțele ruse și ucrainene s-au intensificat, a declarat joi un purtător de cuvânt al Departamentului de Stat.
Aerostar a înregistrat, în primele şase luni ale acestui an, un profit net de 48,829 milioane lei, cu 14,6% mai mare faţă de cel obţinut în perioada similară a anului trecut, de 35,998 milioane lei, conform raportului transmis vineri Bursei de Valori Bucureşti.
DefenseRomania vă invită să urmăriți vineri, 12 august 2022, o nouă ediție a emisiunii „Obiectiv EuroAtlantic”.
