Însoțit de ministrul apărării sârb, Nebojša Stefanović, și de șeful Statului Major al armatei sârbe, Milan Mojsilović, ambasadorul rus în Serbia, Alexander Botsan-Kharchenko, a vizitat, la 26 septembrie, diviziile militare sârbești din apropierea frontierei cu Kosovo, când dezacordurile dintre Belgrad și Priștina nu fuseseră calmate încă de acordul european.
Două zile mai târziu, pe 28 septembrie, purtătorul de cuvânt al Ministerului de Externe rus, Maria Zakharova, a declarat că Rusia este îngrijorată de escaladarea recentă, acuzând guvernul kosovar că este vinovat de situația creată. În plus, purtătorul de cuvânt a mai acuzat NATO și UE că nu depun eforturi suficiente pentru a normaliza tensiunile bilaterale istorice. Președintele sârb Aleksandar Vucic s-a întâlnit, de asemenea, cu ambasadorul Botsan-Kharchenko, la 29 septembrie, pentru consultări cu accent pe Kosovo.
Succesiunea reuniunilor la nivel înalt menționate mai sus evidențiază modul în care controlul Kremlinului asupra Serbiei, deși a scăzut, nu a dispărut complet. Relațiile ruso-sârbe începuseră să se răcească în 2020, când Vucic a apelat la fostul președinte american Donald Trump pentru a normaliza dezacordurile cu Kosovo. Această decizie nu fusese bine primită de Moscova, deoarece însemna că sfera sa de influență în Balcani fusese redusă semnificativ și, mai rău, trecuse în mâinile Washingtonului.
În acel an, a devenit clar și modul în care Serbia intenționa să înlocuiască Rusia cu China ca principal partener non-occidental. În acest context, cotidianul american The National Interest a reamintit că disputa istorică și nerezolvată dintre Belgrad și Priștina face în continuare Serbia puternic dependentă de Rusia, în special la nivel politic, pentru veto-ul Moscovei în Consiliul de Securitate al ONU.
Înainte de aceasta, în iulie 2020, Serbia a fost scena unor proteste violente împotriva lockdown-lui. Ziarele pro-guvernamentale, cu acea ocazie, i-au acuzat pe pro-ruși că au alimentat revoltele. Potrivit analiștilor internaționali, prin această mișcare, Serbia intenționa să folosească Rusia ca țap ispășitor pentru a câștiga favoruri din partea Occidentului. Mai târziu, la 9 septembrie 2020, Serbia a anulat și exercițiile militare trilaterale cu Rusia și Belarus, denumite "Frăția slavă".
Cu toate acestea, după alegerea noului președinte american, Joe Biden, situația a redevenit în favoarea Moscovei. Mai exact, Serbia se teme că la Casa Albă se va adopta o poziție mai fermă cu privire la disputa cu Kosovo, cum ar fi respingerea statului de drept în Serbia. Prin urmare, acest lucru a determinat Belgradul să se întoarcă spre Moscova pentru a-și asigura protecția diplomatică, implementând o serie de mișcări care l-au condus spre Est, departe de Occident.
Un exemplu izbitor a apărut la Adunarea Generală a ONU din 17 decembrie 2020, când Serbia a votat împotriva propunerii de condamnare a Rusiei pentru anexarea Crimeei, care a avut loc la 16 martie 2014. În aceeași lună, ministrul afacerilor externe al Federației Ruse, Serghei Lavrov, a efectuat o vizită în capitala sârbă, la 15 decembrie 2020.
Cu acea ocazie, pe lângă întâlnirea cu Vucic, Lavrov a făcut gesturi foarte semnificative pentru relațiile bilaterale ale celor două țări. Primul a fost să depună coroane funerare la Cimitirul Memorial al Eliberatorilor din Belgrad, iar al doilea a fost să aducă flori la mormântul patriarhului Bisericii Ortodoxe Sârbe, Irinej.
Cel mai semnificativ semnal care a certificat practic apropierea dintre Belgrad și Moscova a venit pe 1 ianuarie, când gazoductul rus TurkStream a intrat în funcțiune. Această conductă de gaz, utilizată pentru alimentarea Serbiei și a vecinului Bosnia-Herțegovina, a plasat aceste țări într-un statut de dependență energetică de Rusia.
În acest context, este important să subliniem faptul că ministrul energiei, Zorana Mihailovic, un pro-occidental, nu a participat la ceremonia de deschidere a TurkStream, spre deosebire de pro-rusul Dusan Bajatovic.
Influența economică a Moscovei asupra Belgradului este reprezentată în mod tradițional de hidrocarburi. Cea mai mare investiție rusă în acest sector se află în multinaționala sârbă Naftna Industrija Srbije (NIS), al cărei acționar principal, cu 56,15% din acțiuni, este Gazprom Neft, care operează cu succes pe piață și se dezvoltă activ.
Acest acord a fost interpretat de unii analiști internaționali ca o "recompensă parțială pentru Rusia pentru sprijinul oferit Serbiei în Kosovo". Prin urmare, "sfera rusească" tradițională constă în petrol și gaze. Mai exact, 90% din investițiile Moscovei sunt concentrate în sectorul energetic, în timp ce 10% în agricultură.
Gazprom Neft a cumpărat NIS în 2008 pentru 400 de milioane de euro, cu angajamentul de a investi 500 de milioane în acesta. La acea vreme, datoria multinaționalei sârbe era de 950 de milioane de euro, cu o pierdere anuală de 90 de milioane. Investiția totală a companiei ruse în NIS a fost de aproximativ 3 miliarde de euro și, până în prezent, compania a devenit "un exemplu de urmat", potrivit mai multor experți.
Exercițiile militare antiteroriste, desfășurate în perioada 20-25 mai, pe teritoriul sârbesc, au confirmat apropierea. Cele mai recente exerciții, Bars-2021, au avut loc în perioada 11-16 octombrie.
Nu în ultimul rând, tuturor acestor aspecte li se adaugă negocierile începute de Rusia și Serbia, pe 7 octombrie, pentru a discuta noi condiții contractuale privind importul de gaze rusești.
În cele din urmă, pe lângă mijloacele tradiționale pe care Rusia le folosește pentru a-și exercita influența în Serbia și Balcani, precum disputa privind Kosovo și utilizarea energiei ca armă pentru a câștiga consimțământul populațiilor locale, pandemia a oferit Rusiei un nou sector de exploatat. Acesta este vaccinul dezvoltat în Federație, Sputnik-V, care a determinat cele două părți să semneze un acord și să localizeze producția de medicamente în Serbia. Sputnik-V, împreună cu producerea vaccinului chinez Sinopharm, face din Serbia centrul regional balcanic pentru vaccinuri, împuternicind-o să-și exercite diplomația prin aprovizionarea cu vaccinuri prin donarea de vaccinuri vecinilor săi și nu doar pentru a se asigura că nu recunosc independența Kosovo.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
Statele Unite au anunțat marți, 21 decembrie, că se așteaptă ca discuțiile cu Rusia asupra tensiunilor din Ucraina și, în general, asupra securității europene să înceapă în ianuarie, transmițând însă dinainte Moscovei că unele dintre cerințele sale sunt „inacceptabile”.
În cadrul unui articol scris pentru publicația britanică Forbes și publicat în ediția din 21.12.2021, jurnalistul David Axe a semnalat faptul că, deși în anul 2014 Flota rusă din Marea Neagră (FRMN) era îmbătrânită și slabă, astăzi aceasta poate lansa rachete de croazieră până la Kiev.
Miniștrii apărării din Lituania, Letonia și Estonia, Arvydas Anušauskas, Artis Pabriks și Kalle Laanet, și-au exprimat solidaritatea cu Ucraina, precizând că statele baltice sunt dispuse să ofere asistență, atât militară, cât și non-militară.
Capacitatea de luptă a forţelor armate ale Rusiei a crescut anul acesta cu 12,8%, a declarat marţi ministrul rus al apărării, Serghei Şoigu, la o reuniune cu Statul Major, transmite agenţia EFE.
Reputatul George Friedman, analist american, fondator Stratfor și preşedintele publicaţiei de securitate Geopolitical Futures, a analizat într-un editorial publicat pe platforma Geopolitical Futures actuala criză de la granițele Flancului Estic al NATO, unde Federația Rusă și-a comasat zeci de mii de trupe la granița cu Ucraina, stat pe care l-a mai agresat în 2014 și care se teme de o nouă agresiune moscovită.
Preşedintele rus Vladimir Putin a promis marţi un răspuns 'militar şi tehnic' în cazul în care rivalii săi occidentali nu vor pune capăt politicii lor considerată ameninţătoare de către Rusia, pe fondul creşterii tensiunilor în jurul Ucrainei, informează AFP.
Sunt posibile mai multe variante de contra-acţiuni ale Rusiei în cazul în care Organizaţia Tratatului Atlanticului de Nord (NATO) va amplasa arme lângă frontiera rusă, a declarat luni secretarul de presă al preşedinţiei ruse, Dmitri Peskov, întrebat cu privire la posibilitatea amplasării de arme nucleare ruse în Belarus, informează TASS.
Profesorul Dan Dungaciu, directorul Institutului de Științe Politice și Relații Internaționale al Academiei Române, a analizat actualul context internațional. De la nivelul expertizei de care dispune, Dan Dungaciu a prezentat câteva scenarii și o „nucleară economică” pe care Occidentul o poate folosi împotriva Federației Ruse, dar nu o va face. Pentru că s-ar întoarce în anii 1990, dar cu o Rusie mult mai anti-occidentală, pe care ar putea să o arunce în brațele Chinei.
Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat joi că Rusia este gata să trimită "în orice moment" un negociator din partea guvernului la tratative cu Statele Unite pe tema garanţiilor de securitate cerute de Moscova pentru detensionarea crizei legate de Ucraina, transmite Reuters.
La sfârșitul lunii noiembrie, ministrul israelian al apărării, Benny Gantz, a vizitat Marocul pentru a oficializa cooperarea militară dintre cele două țări prin semnarea unui memorandum de înțelegere. Vizita lui Gantz a avut loc la un an după ce Marocul și-a normalizat relațiile diplomatice cu Israelul și a fost precedată de o vizită, în august, a ministrului de externe Yair Lapid la Rabat.
O majoritate a senatorilor americani au votat miercuri în favoarea noii legi de Autorizare a Apărării Naţionale (National Defense Authorization Act, NDAA), ce prevede un buget de 770 de miliarde de dolari, relatează Reuters. Legea mai trebuie semnată de preşedintele Joe Biden.
Federaţia Rusă a anunţat că a transmis miercuri Statelor Unite o listă de ''propuneri'' cu privire la garanţiile juridice de securitate pe care le dorește de la Occident, deoarece se consideră ameninţată pe fondul tensiunilor legate de Ucraina, informează AFP.
Cotidianul El Espanyol a relatat că Marocul va disloca rachete de fabricație israeliană în largul Strâmtorii Gibraltar, ca răspuns la întăririle militare ale Spaniei în regiune.
Preşedinţii Ucrainei, Volodimir Zelenski, Poloniei, Andrej Duda, şi Lituaniei, Gitanas Nauseda, se vor întâlni luni la un summit la Kiev pentru a aborda chestiuni de securitate şi cooperare regională în contextul tensiunilor generate de concentrarea de trupe ruse în apropierea frontierelor ucrainene, relatează agenţia EFE.
Parlamentul Ucrainei a aprobat marţi un proiect de lege care permite participarea forţelor străine la exerciţii militare pe teritoriul său în 2022, decizie susceptibilă să înfurie Moscova, relatează Reuters.
Europa are nevoie de autonomie strategică în trei domenii - capacităţi militare, energie nucleară şi agricultură, a declarat luni premierul ungar Viktor Orban într-o conferinţă de presă comună cu preşedintele francez Emmanuel Macron, aflat în vizită la Budapesta, transmit Reuters, MTI şi dpa.
Cotidianul rus Izvestia a informat, pe 13.12.2021, citând surse din cadrul Ministerului Apărării, că, în scurt timp, Rusia va întări apărarea antiaeriană din Crimeea și din sudul țării cu sisteme modernizate de rachete antiaeriene de tip S-300PM-2. Acestea vor fi introduse în dotarea regimentelor de rachete din Regiunea Rostov și din Peninsula Crimeea, care, în prezent, au în înzestrare sisteme noi S-400 Triumf, dar și sisteme mai vechi S-300.
Expertul militar ucrainean Mykhailo Samus, director la New Geopolitics Research Network, a susţinut într-un interviu acordat TVR MOLDOVA că regiunea transnistreană este o ameninţare pentru Ucraina, dar în special pentru Republica Moldova şi chiar şi pentru România.
Există o impresie generală că o adevărată cursă a înarmărilor a luat naștere în regiunea Golfului, ca urmare a politicilor de achiziții militare ale Arabia Saudită, Emiratele Arabe Unite și Qatar, precum și a unui program ambițios de rachete și a paradelor militare frecvente ale Iranului.
Într-o analiză publicată pe 9 decembrie de Breaking Defense, expertul în relații transatlantice, Luke Coffey, de la influentul think thank american Heritage Foundation, a prezentat cinci scenarii de evoluție a unui posibil conflict militar între Rusia și Ucraina în viitorul apropiat.
România este angajată ferm în susţinerea de eforturi conjugate pentru întărirea rezilienţei partenerilor estici, interesul strategic comun fiind facilitarea unui climat de securitate şi stabilitate democratică în imediata vecinătate şi la Marea Neagră, a declarat ministrul Afacerilor Externe, Bogdan Aurescu, vineri, la Bucharest Forum.
În 2014 când președintele american Barack Obama a numit Rusia „o putere regională” care își amenință vecinii nu din cauza forței sale ci mai degrabă din cauza slăbiciunilor ei, a fost un momentul în care Vladimir Putin s-a simțit cu adevărat umilit. Încă de la preluarea puterii, Vladimir Putin a tânjit după revenirea la statu quo-ul din perioada Războiului Rece când URSS și Statele Unite ale Americii dominau lumea.
Preşedintele Klaus Iohannis a participat, joi, la consultările cu preşedintele Statelor Unite ale Americii, Joseph Biden, şi cu ceilalţi lideri ai statelor aliate care fac parte din Formatul Bucureşti (B9), context în care a subliniat necesitatea ca NATO să fie pe deplin echipată pentru a răspunde provocărilor Rusiei.
Puterile autoritare subminează în mod deschis regulile globale pentru a-şi spori puterea şi influenţa, a declarat secretarul general al Alianţei Nord-Atlantice, Jens Stoltenberg, joi, în debutul ediţiei aniversare a Bucharest Forum 2021, eveniment organizat de Institutul Aspen România împreună cu biroul din Bucureşti al German Marshall Fund of the US.
Generalul-locotenent Stephen D. Sklenka, locțiitorul comandantului USPACOM (Comandamentul Indo-Pacific al SUA), a anunțat, la începutul acestei săptămâni, că Departamentul Apărării a angajat aproximativ 11 miliarde de dolari pentru finanțarea unor proiecte de infrastructură militară în Guam, în următorii cinci ani.
Trimiterea de trupe americane pentru a apăra Ucraina de un atac rus "nu este luată în calcul" pentru că ţara nu face parte din NATO, a declarat miercuri preşedintele american Joe Biden, relatează AFP şi Reuters.
Consorțiul format din New Strategy Center, Universitatea de Vest din Timișoara și Academia Forțelor Terestre ”Nicolae Bălcescu” din Sibiu derulează proiectul ”Investments in a Safer Future”.
Ministrul de externe al Ucrainei, Dmitro Kuleba, a declarat miercuri că partea ucraineană este încrezătoare că videoconferinţa de ieri dintre preşedintele SUA, Joe Biden, şi omologului său rus, Vladimir Putin a transmis un mesaj clar Moscovei că generarea de orice alte tensiuni militare în regiune va aduce pentru Rusia consecinţe destul mari.
Republica Moldova nu poate să-şi asigure gradul necesar de apărare, apelând la principiul neutralităţii, de aceea propun încheierea unui acord cu România privind apărarea reciprocă, a declarat Viorel Cibotaru, fost ministru al apărării de la Chișinău, pentru agenţia de presă IPN.
Japonia îşi va creşte contribuţia financiară pentru menţinerea trupelor americane pe teritoriul său începând cu 2022, potrivit unor surse diplomatice, o creştere ce a generat fricţiuni încă din perioada administraţiei Trump, informează luni EFE.
Comandamentul pentru operațiuni întrunite din cadrul Ministerului Apărării al Emiratelor Arabe Unite (UAE) anunță că ieri, la ora 04:10, ora Yemenului, un avion de luptă F-16 Block 60 „Desert Falcon” a distrus un lansator de rachete balistice în provincia al-Jawf din Yemen, imediat după ce rebelii houthi au lansat două rachete asupra Abu Dhabi.
Casa Alba a precizat în urmă cu câteva minute, într-un comunicat de presă transmis agenţiei Reuters, că preşedintele Statelor Unite, Joe Biden, nu intenţionează să trimită unilateral militari americani în Ucraina.
Oficialii de la Kiev încearcă să liniștească societatea ucraineană privind iminența invaziei ruse, deși recunosc că amenințarea este reală și că în cursul zilei este așteptat un nou transport de echipament militar american pentru consolidarea apărării țării în caz de necesitate.
Într-o analiză a agenţiei americane de presă Associated Press se precizează că refuzul Germaniei de a se alătura celorlalte state membre ale NATO în a livra arme Ucrainei i-a deranjat pe aliaţi şi a ridicat întrebări în legătură cu hotărârea Berlinului de a se opune Rusiei.
Ministerul Apărării Naționale a reacționat cu promptitudine maximă în fața unei campanii masive purtată pe rețelele de socializare cu privire la mișcări de trupe pe teritoriul național, trupe române și străine, materiale video plasate în contextul unui posibil conflict militar în Ucraina.
Armata rusă a lansat marţi o nouă serie de manevre militare în proximitatea Ucrainei şi în Crimeea anexată, exerciţii la care participă peste 6.000 de soldaţi şi 60 de avioane de vânătoare şi de bombardament.
Ministrul ucrainean al Apărării, Oleksii Reznikov, a declarat marţi că Rusia nu a creat până în prezent, din forţele comasate la frontieră, un grup de atac care să indice iminenţa unei ofensive în Ucraina, precizează agenţia de presă ucraineană Ukrinform.
Aeronave militare aparținând Forțelor Aeriene ale Rusiei și Siriei au zburat, sâmbătă, într-o patrulă comună de-a lungul granițelor Siriei, marcând, potrivit Ministerului rus al Apărării, începutul unei serii regulate de zboruri.
Președintele american Joe Biden a avut o videoconferință cu mai mulți lideri europeni pe subiectul în cursul serii de ieri, tema discuțiilor fiind manevrele militare agresive ale Federației Ruse de la granițele Ucrainei.
China a răspuns prezenței portavioanelor americane în Marea Chinei de Sud cu provocări și noi presiuni asupra insulei Taiwan, revendicată de Beijing.
Generalul-locotenent (ret) Ben Hodges, fost comandant al Forţelor Terestre ale SUA în Europa (USAREUR), în prezent reprezentant al reputatului insittut de cercetare CEPA (Center for European Policy Analysis) a vizitat în cursul săptămânii trecute Uzina Mecanică București, facilitatea unde General Dynamics dezvoltă programul Piranha V.
Ministrul de externe al Ucrainei, Dmitro Kuleba, a sprijinit marţi ideea exprimată în ajun de omologul său român, Bogdan Aurescu, de a organiza o reuniune a Consiliului Afaceri Externe al Uniunii Europene la Kiev, ca expresie a solidarităţii blocului comunitar european cu Ucraina, în momente de tensiune sporită cu Rusia ca urmare a desfăşurării a mii de militari ruşi la frontiera ruso-ucraineană, transmite Agerpres, care citează EFE.
Serviciul de presă al Regiunii Militare Sud din cadrul Forțelor Armate ale Federației Ruse a anunțat că, pe 25.01.2022, marile unități și unități militare ale regiunii au fost alertate pentru verificarea nivelului de pregătire pentru luptă. Peste 6.000 de militari au fost scoși în poligoane în vederea desfășurării de exerciții tactice.
Un F-35C Joint Strike Fighter al U.S. Navy a fost implicat astăzi într-un accident, totul în timp ce ateriză la bordul portavionului USS Carl Vinson, care operează în prezent în Marea Chinei de Sud.
Comandantul Trupelor Regiunii Militare Vest din cadrul Forțelor Armate ale Federației Ruse, Alexander Zhuravlev, a anunțat că, pe 25.01.2022, în unitățile militare și marile unități ale regiunii a început o verificare planificată a nivelului de pregătire pentru luptă.
Rusia urmăreşte cu mare îngrijorare plasarea în alertă de către SUA a 8.500 de militari pregătiţi pentru a fi desfăşuraţi în Europa în contextul crizei ruso-occidentale legate de Ucraina, a denunţat marţi Kremlinul, afirmând că acţiunile şi declaraţiile în acest sens ale Washingtonului duc la o nouă "escaladare a tensiunilor" în jurul Ucrainei, relatează Agerpres, citând AFP şi Reuters.
Grupul Operativ al Trupelor Ruse din Transnistria (GOTR) a efectuat exerciţii de pregătire de luptă, a anunţat marţi într-un comunicat serviciul de presă al Districtului militar Vest al Federaţiei Ruse, în subordinea căruia intră şi contingentul de militari ruşi ce staţionează în stânga Nistrului, relatează agenţia Agerpres, care citează agenția de presă rusă Interfax.
Statele Unite au plasat până la 8.500 de militari în stare de alertă care ar putea fi dislocaţi în rândul trupelor NATO în cadrul crizei ucrainene, a anunţat luni purtătorul de cuvânt al Pentagonului, John Kirby, notează Agerpres, care citează AFP.
Valentin Naumescu, profesor de relaţii internaţionale la Facultatea de Studii Europene a Universităţii „Babeş‑Bolyai” din Cluj-Napoca (UBB) și preşedintele think-tank‑ului Iniţiativa pentru Cultură Democratică Europeană (ICDE), semnalează un aspect deosebit de interesant și un detaliu istoric pe care mulți îl ignoră în criza majoră din jurul Ucrainei.
Președintele Statelor Unite, Joe Biden, ia în considerare desfășurarea a câteva mii de militari americani, precum și a unor nave și avioane de luptă pe teritoriul țărilor aliate din estul Europei și zona baltică, pe fondul temerilor crescânde privind o incursiune rusă în Ucraina.
Situația în Europa de Est se deteriorează pe zi ce trece în contexul în care presiunea pusă de Federația Rusă pe Ucraina e din ce în ce mai mare iar negocierile diplomatice din ultimele două săptămâni nu au dus la aplanarea situației.
Ţările occidentale au început să folosească platforme mai serioase pentru a răspândi dezinformarea despre o presupusă iminentă invazie rusă a Ucrainei, întrucât nu mai pot "întinde la nesfârşit această poveste" prin intermediul reţelelor sociale, a declarat luni purtătoarea de cuvânt a Ministerului de Externe rus Maria Zaharova la postul de radio Eho Moskvî, citată de agenţia oficială de presă rusă TASS, potrivit agenției naționale de presă Agerpres.
În ultima perioadă, în presa din Marea Britanie, se discută nu numai despre sancțiunile ce ar putea fi introduse împotriva Rusiei, în cazul unui atac asupra Ucrainei, ci și despre o posibilă reacție a Moscovei la acestea.
Preşedintele Klaus Iohannis i-a îndemnat pe români, luni, în contextul celebrării Zilei Unirii Principatelor Române, să acţioneze cu tenacitate pentru consolidarea parcursului european şi democratic al ţării.
Douăzeci de nave Marinei militare ruse au ieşit luni în Marea Baltică pentru exerciţii, a anunţat agenţia de presă RIA, pe fondul tensiunilor sporite dintre Moscova şi Occident în legătură cu Ucraina şi al informaţiilor potrivit cărora Statele Unite ar putea trimite trupe suplimentare în regiune, transmite Reuters.
După avertismentele lansate în urmă cu o zi de SUA, privind riscul tot mai mare al unui atac militar masiv al Rusiei asupra Ucrainei, Marea Britanie a început să își retragă personalul de la ambasada din Kiev.
Un sistem de apărare antirachetă de tip THAAD a interceptat o rachetă balistică cu rază medie de acțiune, într-o operațiune reală, fapt ce reprezintă o premieră.
Federația Rusă a cerut oficial prin vocea lui Serghei Lavrov, ministrul de Externe de la Moscova, retragerea NATO în sensul demilitarizării Europei de Est din România și Bulgaria, state care au aderat după 1997, an de care Federația Rusă se agață în ceea ce privește cererile de securitate pe care le-a avansat către NATO.
Executivul SUA a ordonat familiilor diplomaţilor americani aflaţi la Kiev să părăsească Ucraina "din cauza ameninţării continue cu o operaţiune militară rusă", conform unui anunţ făcut duminică de Departamentul de Stat, informează Agerpres, care citează AFP. Totodată, Departamentul de Stat a anunțat că cetăţenii americani nu ar trebui să călătorească în Rusia din cauza "tensiunii continue de-a lungul graniţei cu Ucraina", avertizând asupra riscului unui conflict militar între Ucraina și Federația Rusă.
Preşedintele Armeniei, Armen Sarkissian, şi-a anunţat duminică demisia, o decizie surprinzătoare pe care a motivat-o prin incapacitatea prerogativelor sale în mare parte onorifice de a influenţa politica internă şi externă a ţării în aceste ''vremuri dificile'', relatează Agerpres, care citează agenţiile internaţionale de presă.
După cum probabil ştiţi deja, în noaptea zilei de 22 ianuarie, un nou lot de ajutor militar american, 90 de tone de arme și muniție, a sosit pe aeroportul ucrainean Boryspil din Kiev. Azi, publicaţia ucraineană Militarnyi a publicat informaţii cu privire la conţinutul ajutorului militar trimis de SUA în Ucraina: mai multe sisteme antitanc Javelin şi lansatoare de grenade termobarice M141 Bunker Defeat Munition.
Franţa pledează pentru un dialog direct al Uniunii Europene cu Rusia asupra arhitecturii de securitate în Europa, a declarat duminică secretarul de stat francez pentru afaceri europene, Clément Beaune, relatează AFP.
