Directorul Thales Romania a discutat despre implicarea Thales în programele de apărare ale României ce constau în modernizarea forțelor noastre armate, inclusiv în ceea ce privește dotarea Forțelor Navale Române, dar și amenințările cibernetice.
DefenseRomania: Care este cooperarea pe care o are Thales, prin divizia sa de apărare, cu industria națională de apărare din România? Mă refer aici la sistemele Thales Mode 5 IFF, ale căror componente sunt produse în cadrul industriei naționale. Mai exact, despre ce componente este vorba și pe ce platforme militare sunt aceste sisteme instalate?
Cristian Sfichi: Thales și-a început colaborarea cu România acum mai bine de 40 de ani, ca furnizor al Forțelor Armate Române, iar astăzi continuă să își extindă activitatea în sprijinul modernizării forțelor armate și a serviciilor de securitate din România. In domeniul IFF cooperăm cu Aerostar Bacău, nu doar pentru cerințe interne, ci și pentru programe internaționale. Detaliile sistemelor IFF MOD5, precum și celelalte aspecte sunt supuse restricționării specifice sistemelor NATO.
DefenseRomania: La ultima ediție a Black Sea Defense & Aerospace, în urmă cu doi ani, Thales a prezentat pentru prima dată în Centrul și Estul Europei, radarul 3D Ground Master 200. Atunci s-a vorbit chiar despre transferul producției acestor sisteme în România. S-au făcut pași în acest sens?
Cristian Sfichi: Radarul Ground Master 200 (GM200) este una din cele mai avansate soluții radar pentru apărare, lansată de Thales în 2010. Este un radar tactic 3D cu rază medie de acțiune din seria GROUND Master (GM60, GM200, GM400), foarte mobil și destinat unor misiuni multiple, fie ca vorbim de supraveghere terestră și aeriană - și aici trebuie să menționez faptul că GM200 poate detecta la altitudini foarte joase sau la mare altitudine, indiferent de mediul înconjurător - sau de coordonare a dispozitivelor de apărare antiaeriană, de la VSHORAD la sisteme SHORAD/MRAD. Radarul are capacitate de localizare a tirurilor inamice, prin detectarea traiectoriilor de rachetă și de mortier. E versatil, format dintr-o singură unitate care se poate instala în 15 minute și poate fi transportat pe șosea, pe calea ferată sau la bordul unei aeronave tactice.
Altfel spus, credem ca GM200 răspunde cerințelor operaționale ale Forțelor Armate Române. Suntem încrezători că, împreună cu partenerii noștri din industria națională de apărare și din mediul de cercetare militară, putem răspunde cu succes solicitării Ministerului Apărării Naționale și Guvernului României de a furniza o soluție integrată SHORAD/VSHORAD, care să satisfacă atât nevoile de apărare, cat și aspirațiile de dezvoltare a unor capacități industriale moderne în România.
DefenseRomania: Aș vrea să ne aplecăm puțin asupra Forțelor Navale Române, care în opinia noastră au fost cele mai văduvite în ceea ce privește modernizarea Forțelor Armate pe care România a desfășurat-o în ultimii ani. Așa cum știm, Naval Group cu corveta Gowind 2500 a fost declarată companie câștigătoare de către MApN în programul „Corveta multifuncțională", program blocat momentan de o acțiune a altei companii în instanță. Thales este parte activă în dezvoltarea Gowind 2500. Ne puteți detalia ce sisteme dezvoltă Thales pentru corveta Gowind 2500?
Cristian Sfichi: Componentă a Thales Systems Romania, Centrul de Excelenţă în Inginerie inaugurat în urmă cu un an în București este implicat și în pregătirea proiectului pentru dotarea Forțelor Navale Române cu patru corvete de ultimă generație și modernizarea fregatelor T22. Odată ce acest program va fi deblocat, sistemele necesare vor fi integrate pe plan local, împreună cu partenerii Thales. Acest proiect va crea în România capacități industrial-militare unice, care vor permite dezvoltarea ulterioară a unor soluții cu o componentă locală importantă. Nu este un secret pentru nimeni că Thales este unul dintre furnizorii importanți de sisteme navale. Începând cu vase logistice, nave de patrulare, corvete sau fregate FREMM, până la portavioanele Charles de Gaulle, în Franta sau Queen Elizabeth, în Regatul Unit, furnizăm tehnologii diverse, precum radare 3D, sisteme de conducerea focului, sisteme integrate de comunicații bazate pe tehnologia IP, Link 11/16/21, sonare de chilă și cu adâncime variabilă, IFF MOD 5 naval, sisteme de război electronic EW.
DefenseRomania: Și, rămânând în zona Forțelor Navale, oferta companiei mai sus amintite include și modernizarea fregatelor T22. Ce contribuție ar avea Thales în această modernizare?
Cristian Sfichi: Modernizarea fregatelor va implica numeroase elemente comune, deci ne așteptăm să avem un număr important de sisteme la bordul acestora.
DefenseRomania: Întrucât războiul hibrid și atacurile cibernetice reprezintă cele mai mari amenințări în vremea noastră, puteți detalia pentru cititorii noștri măsurile și sistemele dezvoltate de Thales pentru a combate aceste atacuri cibernetice, care devin din ce în ce mai complexe?
Cristian Sfichi: Un studiu realizat recent de echipa Thales Cyber Threat Intelligence arată că hackerii folosesc pandemia COVID-19 ca pe o oportunitate pentru a lansa atacuri cibernetice țintite, iar aceste atacuri s-au răspândit la nivel mondial urmând traiectoria geografică a răspândirii noului coronavirus: mai întâi în Asia, apoi în Europa Centrală, de Est și de Vest. Acest raport Cyber Threat Intelligence este un instrument în sine, pentru a atrage atenția organizațiilor, companiilor și autorităților că trebuie să fie foarte atente și să ia măsuri. Thales vine în ajutor cu două soluții dedicate în special celor care au fost nevoiți să-și mute munca de la birou acasă, unde nu mai pot folosi doar echipamente securizate și protejate de eventuale atacuri cibernetice. Avem aplicația de mesagerie instant și apeluri Citadel și soluțiile securizate de telemuncă Cryptobox - ambele fiind deja utilizate pe scară largă de agențiile guvernamentale franceze și de clienți importanți din toată lumea. Până la sfârșitul lunii mai 2020, ambele aplicații sunt oferite în mod gratuit, cu posibilitate de prelungire a perioadei în funcție de modificarea contextului creat de pandemie.
De asemenea, la începutul acestui ani, Thales a lansat Cybels Analytics. Este o platformă bazată pe Inteligenţă Artificială prin intermediul căreia pot fi detectate cele mai complexe atacuri cibernetice, în timp real. Suntem într-o perioadă în care volumul de date este din ce în ce mai mare, iar tehnicile utilizate de hackeri sunt din ce în ce mai complexe și mai greu de detectat. De aceea, experții din domeniul securității cibernetice trebuie să fie mai rapizi în detectarea unui atac și mai eficienți în rezolvarea acestei probleme complexe, care poate paraliza o întreagă companie sau instituție în doar câteva minute. Într-o astfel de situație, Cybels Analytics este soluția care reduce timpul necesar identificării amenințărilor cibernetice de la o medie de trei luni sau mai mult, la doar câteva zile. Platforma folosește algoritmi de învățare automată dezvoltați de Thales și poate fi integrată într-un Centru pentru Operațiuni de Securitate sau poate fi furnizată ca un serviciu în Cloud.
Thales s-a implicat și în realizarea Manualului Ameninţărilor Cibernetice, un raport cuprinzător care oferă informații detaliate despre cei mai activi hackeri la nivel global. Sunt prezentate 66 de grupuri, după analiza a 490 de atacuri înregistrate în toată lumea în ultimii ani. E un instrument util, primul și singurul până acum de această amploare, pentru că oferă o radiografie clară a fenomenului, astfel încât companii și guverne să înțeleagă această amenințare și să-și ia măsuri de protecție adecvate. Raportul prezintă date despre tehnicile de atac utilizate de hackeri, domeniile de activitate și țările cele mai vizate, dar și motivele celor care lansează atacuri cibernetice.
Și, nu mai puțin important este faptul că Thales coordonează prima platformă de Inteligenţă Artificială la nivel european. AI4EU (Inteligență Artificială pentru Uniunea Europeană) este un proiect al Comisiei Europene lansat anul trecut în februarie și mobilizează întreaga comunitate europeană de profil. Sunt, până acum, 81 de parteneri în consorțiu. Platforma adună laolaltă și pune la dispoziție instrumente, know-how, algoritmi și cazuri de utilizare a Inteligenţei Artificiale, ce pot fi folosite cam de oricine: de la IMM-uri, start-up-uri și antreprenori, la oameni de știință și companii industriale.
DefenseRomania: În urmă cu un an, Thales a inaugurat un Centru de Excelență în Inginerie în România. În contextul în care România e cunoscută pentru nivelul ridicat în domeniul IT, ce beneficii aduce acest Centru forței de muncă din acest sector? La ce proiecte mari lucrează în acest moment echipele Centrului de Excelență in Inginerie?
Cristian Sfichi: Grupul Thales a ales România pentru dezvoltarea acestui Centru de Excelenţă în Inginerie graţie numărului mare de ingineri de software talentaţi pe care Bucureştiul și România, în general, îi poate oferi. Evident, dezvotarea unui astfel de Centru înseamnă noi locuri de muncă, dar și oportunități unice de formare profesională într-un domeniu care oferă soluții strategice atât în domeniul civil, cât și militar. Centrul de Excelenţă în Inginerie răspunde nevoilor pieţei locale, dar şi pieţelor globale. Echipele de ingineri de software de la Bucureşti deservesc clienţii globali ai Thales şi acoperă sectoarele în care Grupul furnizează produse şi soluţii. Centrul de Excelență în Inginerie contribuie și la formarea viitoarei generații de specialiști, în cadrul unui parteneriat cu Universitatea Politehnica din București. Anul acesta, peste 80 de studenți au încheiat cu succes programul de internship în cadrul Centrului și, în prezent, își continuă drumul în carieră în echipa Thales.
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
Rusia azi, ajunsă dependentă militar de state precum Coreea de Nord, e la ani lumină nu doar în ceea ce privește PIB-ul, dar și dezvoltarea tehnologică, atât de SUA cât și de China. Lucru demonstrat și de competiția în spațiu dintre SUA și China, pentru a ajuns la Polul Sudic al Lunii.
Donald Trump a întocmit o listă confidențială de posibile ținte ce pot fi lovite în Venezuela, în acest moment fiind așteptat doar ordinul președintelui american.
Deși situația în estul Ucrainei în zona Pokrovsk este critică, ocupantul rus încercând să forțeze avansul pentru a „deschide ușa” către Donețk și a încerca ocuparea întregului Donbas, ultimele rapoarte arată că de fapt nu aici rușii au reușit cel mai mare avans în ultimele 30 de zile.
După ce mai multe drone rusești au încălcat spațiul aerian al Poloniei luna trecută, liderii politici si militari de pe continent au accelerat brusc ideea unui „zid anti-drone”. Pare o reacție logică la o amenințare palpabilă, dar este, în esență, o capcană strategică costisitoare.
Pentagonul a transmis Casei Albe că furnizarea rachetelor Tomahawk către Ucraina este fezabilă din punct de vedere militar și nu ar afecta stocurile strategice ale Statelor Unite. Această evaluare tehnică, menită să deblocheze o decizie crucială, pare însă a se fi lovit de un zid politic la Washington. Decizia finală rămâne în mâinile președintelui Donald Trump, iar semnalele de la Casa Albă sunt, în cel mai bun caz, contradictorii.
Serviciul de Securitate al Ucrainei (SBU) a reușit o performanță militară remarcabilă, distrugând 48% din totalul sistemelor rusești de apărare antiaeriană „Panțir-S1” de la începutul anului 2025. Anunțul, care indică o vulnerabilitate critică a Moscovei, a fost făcut chiar de șeful SBU, Vasil Maliuk, în timpul unui briefing susținut la 31 octombrie, alături de președintele Volodimir Zelenski.
Serviciile de securitate ucrainene au distrus o rachetă balistică rusească de tip Oreshnik în interiorul Rusiei în vara anului 2024, a declarat președintele Volodimir Zelenski la un briefing de presă pe 31 octombrie.
Finlanda a declanșat una dintre cele mai ample mobilizări militare de la aderarea la NATO. Peste 15.000 de militari finlandezi, alături de trupe din Marea Britanie, Suedia și Polonia, au început exerciții de amploare în sudul și estul țării, multe dintre ele la doar câțiva kilometri de granița rusă. Mesajul este neechivoc și vizează direct Moscova: Finlanda, acum stat de linia întâi al Alianței Nord-Atlantice, se pregătește activ și fără rezerve pentru scenarii de război.
Potrivit unor surse de la Washington, Administrația Trump a identificat deja ținte militare în Venezuela utilizate pentru traficul de droguri, iar o campanie aeriană împotriva acestora pare iminentă. Această mișcare ar marca o escaladare semnificativă a conflictului, transmițând un mesaj clar liderului venezuelean Nicolas Maduro: timpul său la putere este pe terminate.
Agenția de presă Reuters a anunțat, pe 31.10.2025, citând o declarație a ministrului de externe ucrainean, Andrii Sybiha, că Rusia a atacat în ultimele luni Ucraina cu o rachetă de croazieră a cărei dezvoltare secretă l-a determinat pe Donald Trump să renunțe la Tratatul privind interzicerea rachetelor cu rază scurtă și medie de acțiune (Tratatul INF) în primul său mandat de președinte al SUA.
Pe 28 octombrie au apărut primele informații, unele neoficiale, că SUA vor retrage din România un contingent militar. Confirmarea oficială a venit destul de repede, pe 29 octombrie. Decizia era așteptată la București, Washington dar și la NATO.
Kievul a decis o ruptură diplomatică neașteptată, dar fermă, anunțând pe 29 octombrie închiderea ambasadei sale din Havana și retrogradarea relațiilor cu Cuba. Decizia șoc, confirmată de ministrul ucrainean de externe, Andrii Sybiha, este un răspuns direct la ceea ce Ucraina consideră a fi complicitatea tacită a autorităților cubaneze în recrutarea masivă de cetățeni cubanezi pentru a lupta alături de forțele rusești pe frontul ucrainean.
Uniunea Europeană lucrează la o nouă strategie de apărare menită să permită statelor membre să mute rapid tancuri, artilerie și alte echipamente militare grele pe întregul continent, în eventualitatea unui conflict major. Într-un context de securitate tot mai tensionat și pe fondul agresiunii Rusiei în Ucraina, Bruxelles-ul da primele semne ca accelereaza demersurile pentru a se asigura că Europa poate răspunde eficient oricărei amenințări de securitate, în special pe flancul estic al NATO.
În teoria clasică a domeniului securității internaționale, amenințările erau clar definite: state rivale, blocuri de puteri militare sau, mai recent, rețele teroriste ierarhizate. Ceea ce un articol publicat recent în revista Forbes descrie nu se încadrează confortabil în niciuna dintre aceste categorii. Asistăm la nașterea unei amenințări de securitate de tip nou, una care nu are nevoie de baze de antrenament delimitate de garduri cu sârmă ghimpată sau de finanțare de la un stat-sponsor. Ea are nevoie doar de o conexiune la internet, o imprimantă 3D și, cel mai important, o platformă de socializare care să-i găzduiască ideologia.
Președintele american Donald Trump a ordonat Departamentului Apărării să reia imediat testarea armelor nucleare americane, în conformitate cu acțiunile altor puteri nucleare, a scris șeful Casei Albe pe propria rețea de socializare Truth joi dimineață, cu puțin timp înainte de a se întâlni cu omologul său chinez Xi Jinping în Coreea de Sud.
Prezența chineză în zonele de conflict din Africa s-a transformat dintr-o simplă sursă de armament într-o rețea transnațională integrată care susține logistic și financiar economiile violente de pe continent. Deși analizele anterioare au confirmat deja prezența pe scară largă în mâinile grupărilor militante a armelor de calibru mic fabricate în China, dezvăluind fragilitatea mecanismelor de control, problema este mult mai profundă decât simpla mișcare fizică a armelor.
O decizie a Pentagonului de a întrerupe rotația unei brigăzi americane în România a provocat o fractură neașteptată și severă la Washington. Într-o mișcare rară, cei mai puternici doi republicani din comisiile de apărare ale Congresului au emis o declarație comună extrem de dură, prin care nu doar că se opun deciziei, dar acuză administrația Trump de subminarea propriei strategii și de trimiterea unui semnal periculos Moscovei.
O declarație de o fermitate rar întâlnită în cancelariile europene, venită din partea ministrului belgian al Apărării, Theo Francken, a declanșat o replică diplomatică imediată de la Moscova. Într-un interviu acordat publicației belgiene De Morgen, Francken a afirmat fără echivoc că un atac rusesc asupra sediului NATO ar atrage represalii devastatoare.
Un incident de securitate, ținut inițial ascuns, a avut loc în sudul Estoniei, la doar 30 de kilometri de granița cu Federația Rusă. Două drone neidentificate au survolat cazarmele militare de la Reedo, o bază care găzduiește unități de elită ale armatei americane. Forțele aliate au reacționat imediat, neutralizând una dintre aeronave. Evenimentul nu este un simplu incident local, ci un semnal clar al presiunii hibride tot mai mari asupra flancului estic al NATO și un test direct al vitezei de reacție aliate.
După ce informațiile cu privire la retragerea unei părți a militarilor americani au apărut în presa internațională, datele au fost confirmate și de Ministerul Apărării Naționale. E vorba mai exact despre prezența rotativă de la Mihail Kogălniceanu, stabilită așadar imediat după invadarea Ucrainei de către Federația Rusă. Astfel, ne întoarcem la prezența americană dinainte de 2022.
„România si Aliatii au fost informați de decizia Statelor Unite privind redimensionarea trupelor americane din Europa”, anunță Ministerul Apărării Naționale (MApN). Cu alte cuvinte e vorba de retragerea unei părți din trupele americane prezente la noi.
O „scrisoare de consolare” primită de la Washington. Asta a obținut Germania pentru a-și proteja propria infrastructură energetică de sancțiunile propriului său aliat, Statele Unite. Situația, confirmată de ministrul german al economiei, Katherina Reiche, este o demonstrație perfectă a ceea ce înseamnă să nu duci o treabă la bun sfârșit.
Budapesta face demersuri active pentru a crea o nouă alianță în interiorul Uniunii Europene, formată din state sceptice față de sprijinul acordat Ucrainei.
Avertismentul ministrului finlandez al Apărării, Antti Hakkanen, este tranșant și depășește granițele imediate ale conflictului din Ucraina. Într-un interviu oferit The Guardian, Hakkanen subliniază o realitate geopolitică fundamentală: înfrângerea Rusiei în Ucraina nu este doar o necesitate regională, ci un factor critic pentru descurajarea agresiunii Chinei în Indo-Pacific. Cele două teatre de operații, aparent distincte, sunt, în viziunea Helsinkiului, profund interconectate.
Analiza detaliată a programului militar chinez relevă o dinamică de putere paradoxală, situată la intersecția dintre inovația internă și dependența externă. Pe de o parte, dezvoltarea vehiculului autonom Norinco P60 și avansul rapid al modelului DeepSeek ilustrează ambiția Beijingului de a domina războiul hibrid modern. Pe de altă parte, investigație jurnalistică realizată de agenţia Reuters arată că Armata Populară de Eliberare (PLA) a Chinei continuă să folosească, inclusiv prin canale neoficiale, cipurile restricționate Nvidia A100 și H100, ceea ce subminează retorica suveranității tehnologice.
Într-un interviu recent acordat publicaţiei ucrainene UNITED24 Media, generalul (r) David Petraeus, o figură marcantă a strategiei militare americane și fost director CIA, a făcut o radiografie de o importanță capitală a transformărilor induse de conflictul din Ucraina. Trebuie să înţelegem că observațiile sale nu se rezumă la dinamica imediată a frontului, ci trasează contururile unei noi ere pe care o definește drept „războiul definit de software” - o realitate emergentă bazată pe supremația inovației constante, a sistemelor fără pilot și a inteligenței artificiale.
În timp ce Rusia se luptă cu un eșec sângeros în Ucraina, cu pierderi umane care se apropie de 1,2 milioane, iar economia este sufocată de sancțiuni, Președintele Vladimir Putin a simțit nevoia să proiecteze forță într-un mod cât se poate de periculos. Luni, 26 octombrie 2025, flancat de Generalul Valeri Gerasimov, Putin a anunțat, triumfalist, testarea reușită a rachetei de croazieră cu propulsie nucleară 9M730 Burevestnik (cunoscută de NATO sub numele de cod ‘Skyfall’).
Oficiali militari britanici de rang înalt, inclusiv foști șefi NATO și ai Apărării, au lansat un apel direct către Guvernul de la Londra pentru a iniția discuții cu Germania privind dezvoltarea unei strategii comune de descurajare nucleară.
Ministrul norvegian al Apărării, Tore Sandvik, a avertizat că Moscova acumulează arme nucleare și submarine de atac în apropierea Cercului Arctic, în pregătirea unui război cu NATO, potrivit publicației The Telegraph. El a declarat că au fost detectate activități de construcție în Peninsula Kola din Rusia, unde rușii își au Flota Nordică și au desfășurat o parte din arsenalul lor nuclear.
Un grup de bombardiere chineze H-6K a survolat recent împrejurimile Taiwanului pentru a exersa "exerciţii de luptă", a relatat duminică seara media de stat chineză, făcând publice aceste exerciţii cu doar câteva zile înainte de întâlnirea dintre preşedinţii SUA şi Chinei, preconizată să se desfăşoare în Coreea de Sud, remarcă agențiile Agerpres și Reuters. Ministerul Apărării taiwanez a calificat aceste informaţii drept o manevră propagandistică.
Oficialii ucraineni au menționat că Rusia lansează zilnic 200-250 de bombe aeriene deasupra teritoriului Ucrainei și va ajunge probabil la 120 de mii de unități produse până la sfârșitul lui 2025.
De asemenea, Moscova vrea să crească la 400 de km raza de acțiune pentru unele bombe cu planare.
Soluțiile la această problemă pot fi dronele interceptoare.
Vehiculele blindate moderne au devenit o provocare economică uriașă, programele de înarmare cu astfel de echipamente rivalizând ca amploare cu cele pentru avioanele de vânătoare, o schimbare radicală care redesenează harta cheltuielilor globale pentru apărare.
Serviciile secrete ucrainene au anunțat că au atacat calea ferată transsiberiană a Rusiei. Conform unui mesaj al serviciilor de informații HUR, scopul era de a bloca livrările de muniție către Rusia pe această rută.
Este legitim, din perspectiva siguranței naționale, ca un contract strategic pentru gaz din Marea Neagră semnat cu o companie rusă precum Lukoil să rămână fără probleme în picioare?
În acest timp, americanii de la Exxon Mobile au decis să părăsească România, și să vândă participația la Neptune Deep, după ce autoritățile de la București au vrut redevențe mai mari, pe principiul "nu ne vindem țara".
Pe fondul continuării conflictului din Ucraina, care în ultima perioadă a generat dispute din ce în ce mai intense între Federația Rusă pe de parte și SUA, respectiv NATO, pe de altă parte, mijloace aliate de lovire și cercetare au desfășurat o serie de operațiuni complexe în proximitatea frontierelor rusești de la Marea Neagră și Marea Baltică.
Coreea de Nord și-a redus cu peste jumătate aprovizionarea cu obuze de artilerie către Rusia în acest an, au declarat serviciile de informații ucrainene, a declarat pentru Reuters Vadym Skibitsky, șef adjunct al serviciului de informații militare HUR din Ucraina.
Franța a publicat pentru prima dată imagini cu racheta sa cu focos nuclear, ASMPA-R, așa cum se numește varianta recent modernizată a rachetei ASMP.
Site-ul de știri israelian Walla a dezvăluit un acord istoric de apărare între Grecia și Israel. Acest acord este cel mai mare de acest fel dintre cele două țări și își propune să acopere lacunele cruciale din apărarea aeriană a Greciei, care a demonstrat vulnerabilități împotriva rachetelor balistice și a dronelor.
SUA au anunțat azi operațiunea "Southern Spear" și lovirea țintelor narcotice de pe teritoriul Venezuelei. În tot acest context în care tensiunile dintre SUA și Venezuela escaladează, administrația Trump a intensificat prezența militară în Caraibe. Ca răspuns, Venezuela a anunțat o mobilizare militară la scară națională, acuzând Washingtonul că pregătește o intervenție pentru înlăturarea președintelui Nicolas Maduro.
În timpul atacului masiv efectuat în noaptea de 14.11.2025, Rusia a lovit regiunea Sumî din Ucraina cu cea mai avansată rachetă anti-navă Zircon, care a fost inițial concepută pentru a viza Marina SUA.
Republica Moldova are în dotare obuziere israeliene ATMOS 2000 de 155 mm montate pe camioane, ceea ce înseamnă trecerea Chișinăului de la sistemele sovietice la cele NATO.
Flota de elicoptere Black Hawk a României zboară intens iar această utilizare aduce și provocări privind mentenanța, provocări la care răspunde Aerostar Bacău, unde compania face mentenanța atât pentru Black Hawk, cât și pentru avioane F-16 Fighting Falcon. În cazul Black Hawk e vorba de elicopterele S-70M care sunt utilizate nu de Armată ci de MAI prin Ministerul Afacerilor Interne.
Industria de armament a Ucrainei începe să tureze, dronele, obuzierele sau rachetele de croazieră fiind principalele direcți pe care se concentrează oficialii și companiile ucrainene.
Miniștrii apărării din Germania, Franța, Italia, Polonia și Marea Britanie, reuniți vineri la Berlin, s-au angajat să coopereze mai strâns împotriva ''amenințărilor hibride'' din partea Rusiei, cum ar fi atacurile informatice, incursiunile de drone și dezinformarea, transmit agențiile Agerpres și AFP.
Vizita de la sfârșitul săptămânii trecute, anunțată discret de premierul ungar Viktor Orbán, a fost însoțită de numeroase speculații politice și economice. Dincolo de declarațiile diplomatice și comunicatele oficiale, natura acordurilor semnate și reacțiile interne au stârnit dezbateri aprinse la nivel intern, opoziția acuzând o posibilă „îndatorare masivă” a țării.
Autoritățile române l-au convocat pe ambasadorul Federației Ruse la București. Fragmentele recuperate de autoritățile române de la locul prăbușirii vehiculului aerian probează indubitabil apartenența acestuia și implicarea în atacurile masive asupra Ucrainei, se arată în comunicatul Ministerului român de externe.
În noaptea de 14 noiembrie, dronele ucrainene au lovit un depozit de petrol din portul rusesc Novorossiisk.
Grupul american de private equity Carlyle analizează în prezent posibilitatea achiziționării activelor internaționale ale gigantului petrolier rus Lukoil, potrivit unor surse Reuters apropiate discuțiilor.
Uniunea Africană a tras un semnal de alarmă cu privire la deteriorarea rapidă a situației umanitare și de securitate din Mali, lansând un apel urgent către comunitatea internațională pentru a interveni într-un mod coordonat și ferm pentru a confrunta gruparea Jama'at Nusrat al-Islam wal-Muslimin, legată de Al-Qaeda.
Statele Unite au lansat Operațiunea Southern Spear, care vizează narcoteroriștii din emisfera vestică, a anunțat secretarul american al Apărării, Pete Hegseth, pe rețeaua de socializare X. Potrivit acestuia, operațiunea a fost comandată de președintele american Donald Trump.
Surse rusești și ucrainene au informat că, în cursul nopții de 14.11.2025, trupele ruse au lansat o nouă serie de lovituri în adâncimea teritoriului Ucrainei, întrebuințând atât rachete balistice și de croazieră, precum și drone de atac.
Un Su-30 s-a prăbușit joi în Karelia, nord-vestul Rusiei. Accidentul a fost confirmat de Ministerul Apărării, relatează agenția de știri TASS. Cei doi membri ai echipajului au murit.
În perioada 11-12 noiembrie, miniștrii de externe ai țărilor G7 și Înaltul Reprezentant al Uniunii Europene s-au întâlnit în Canada pentru a discuta cele mai presante probleme internaționale de securitate, inclusiv despre agresiunea armată a Rusiei împotriva Ucrainei.
Tot mai multe indicii arată că România a pus în mecanismul SAFE programul mașinii de luptă a infanteriei (MLI), un program ce vizează înlocuirea bătrânelor MLI-84 Jderul.
Statul Major General al Forțelor Armate ale Ucrainei a anunțat că, în noaptea de 13 noiembrie, armata ucraineană a efectuat o serie de lovituri cu rază lungă de acțiune asupra infrastructurii militare ruse în Crimeea ocupată, regiunea Zaporojie și pe teritoriul rusesc, folosind mai multe tipuri de arme produse pe plan intern, inclusiv rachete Flamingo și Bars.
China avansează rapid în dezvoltarea celui de-al patrulea său portavion, care se pare că va fi primul cu propulsie nucleară. Un punct de cotitură și o capacitate tehnologică care ar duce China într-un club select în care doar două țări mai sunt. Desigur, unul din ele este SUA, care dispune de toate cele 11 portavioane cu astfel de propulsie.
Israelul și Turcia se confruntă direct, după ani de cooperare care s-au prăbușit în urma crizei "Flotilei Marmara" din 2010. Astăzi, cele două țări își transformă divergențele politice într-o concurență acerbă în industria de apărare, existând posibilitatea ca dronele lor să se ciocnească pe cerul Siriei, care a devenit o arenă de influență suprapusă, pe fondul unei curse aprinse pentru conducerea pieței globale a dronelor.
Uniunea Europeană va oferi Ucrainei aproape șase miliarde de euro, a anunțat joi președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, într-un discurs adresat Parlamentului European.
Europa încearcă să învețe din mers să-și dobândească o coeziune militară și industrială, proces accelerat de recalibrarea intereselor SUA și de războiul rus de agresiune în Ucraina. Dacă la nivel economic și politic lucrurile sunt bine așezate, Europa mai are mult de lucrat în ceea ce privește viziunea strategică și mai ales componenta militară. În ciuda fondurilor uriașe alocate. Iar cel mai elocvent exemplu este disputa politică și industrială, dusă deja cu cuțitele pe masă, între Franța și Germania privind construirea viitorului avion de generația a 6-a.
Președintele sirian Ahmed al-Sharaa a făcut un apel surprinzător către Statele Unite, solicitând ca forțele americane desfășurate în Siria să joace un rol direct și oficial în supravegherea integrării Forțelor Democratice Siriene (SDF) în armata națională. Această cerere reprezintă o schimbare semnificativă de poziție a Damascului, transformând Washingtonul dintr-un actor extern intervenționist într-un garant al securității și stabilității în faza post-conflict.
Tehnologia dronelor evoluează într-un ritm accelerat, iar NATO încearcă să rămână în cursa dronelor. Una dintre soluții este implicarea companiilor mici, dar dinamice, care vin cu soluții inovatoare pentru combaterea amenințărilor cu drone.
Uniunea Europenă a eliberat o nouă tranşă de ajutor financiar pentru Ucraina, în valoare de circa şase miliarde de euro, a anunţat joi în Parlamentul European preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, informează agențiile Agerpres și DPA.
