Informații despre un al doilea pod peste râul Seym, bombardat de trupele ucrainene, au apărut în dimineața de 17 august. Este situat în aval de podul de Glushkovo, la aproape 8 km de acesta, și se află în satul Zvannoe. Zona respectivă se află la aproximativ 12-15 km de granița cu Ucraina.
Față de orașul Sudzha, care reprezintă, momentan, reperul principal al operației Kursk, zona celor două poduri se află la aproximativ 55 km V-NV. Pentru forțele ucrainene care se află în ofensivă în sectorul respectiv, zona poate fi denumită direcția tactică Glushkovo, după raionul cu același nume.
Un al treilea pod peste râul Seym în zona respectivă se află pe teritoriul localității Karyzh, fiind situat în aval de primele două. Deocamdată nu sunt informații că și acest pod ar fi fost bombardat pentru a fi distrus. Pe respectiva porțiune a cursului, râul Seym curge de la est spre vest și are o lățime cuprinsă între 50 și 150 de metri, iar adâncimea este de peste patru metri. Acest lucru face ca ca traversarea să fie mai dificilă pentru tancuri, care ar trebui amenajate special pentru trecerea pe sub apă.
Pod distrus de ucraineni în Kursk, Rusia. Foto: Captură video social media
Cele trei poduri, dispuse la 7 – 8 km unul de celălalt, permit trecerea rapidă a trupelor ruse către linia întâi frontului, aflată la 27 km spre SE în zona localității Vnezapnoe, capturată de trupele ucrainene pe 16 august. În zona primului pod distrus, rușii au construit deja o trecere pe pontoane. Acest tip de traversare a unui curs de apă este una viabilă chiar și pentru tancuri dar este mai ușor de distrus decât un pod. Aviația ucraineană a informat, pe 16 august, că execută misiuni în regiunea Kursk și a postat chiar și o filmare cu distrugerea podului, sugerând că bombardamentul de succes a fost executat de avioane și nu de sistemele HIMARS.
O primă concluzie din distrugerea confirmată a unui pod peste râul Seym și bombardarea neconfirmată a unui al doilea este că planul ucrainean de extindere a operației Kursk este până la râul Seym spre V și V-NV de Sudzha. Pe direcția respectivă, frontul a ajuns la aproximativ 25 km V de Sudzha (aliniamentul Gordeevka – Vnezapnoe – Snagost).
Celelalte direcții tactice pe care se duc lupte, sunt de-a lungul drumurilor principale care pleacă din Sudzha spre localitățile:
- Rylsk (55 km NV Sudzha), linia frontul ajungând la Korenovo (25 km de Rylsk);
- Lgov (45 km N Sudzha), frontul fiind la 15 – 20 km de Lgov;
- Kursk (75 km NE Sudzha), frontul avansând mai greu în această zonă doar până la 10 km NV de Sudzha ;
- Belaya (32 km SE Sudzha), frontul avansând inegal pe această direcție. Este confirmată ocuparea, pe 15 august, de către militarii ucraineni a localității Borki, situată la 10 km SE de Sudzha dar sunt în continuare lupte în vecinătatea estică și sud-estică a orașului Sudzha.
Generalul Oleksandr Sîrski (dreapta), șeful Statului Major al Armatei Ucrainei, în timp ce i se prezintă situația de pe front. Photo: Генеральний штаб ЗСУ / General Staff of the Armed Forces of Ukraine
Direcțiile ucrainene de atac spre Glushkovo, Rylsk, Lgov și Kursk ajung toate la râul Seym care le intersectează, în timp ce direcția Belaya duce către spre flancul rusesc care luptă la Harkov. Probabil, pe măsură ce se apropie de râu, trupele ucrainene vor încerca să distrugă toate podurile în fiecare din zone.
Dacă trupele ucrainene reușesc să ajungă pe aliniamentul râului Seym la vest, nord-vest, nord și nord-est de Sudzha, care va fi unul relativ ușor de apărat, atunci își pot direcționa grosul forțelor din regiunea Kursk spre est și sud-est amenințând forțele ruse care luptă la Harkov dar și pe cele din zona Kupiansk.
Conducerea militară rusă a înțeles manevra forțelor ucrainene, dar consideră că gruparea ucraineană din regiunea Kursk nu are are suficientă forță pentru a-și îndeplini obiectivele, în special ajungerea pe aliniamentul râului Seym, esențial pentru succesul întregii operații. Din această cauză, precum și datorită succesului relativ al operației ofensive aflată în plină desfășurare pe direcția Pokrovsk (la vest de orașul Donețk), conducerea militară rusă evită să scoată de pe frontul din Donbass suficiente unități cu care să oprească sigur operația ucraineană din regiunea Kursk.
Soldați ucranieni din cadrul Trupelor Aeropurtate Ucrainene, arborând steagul pe teritoriul rus în Kursk. Foto: Captură video Ministerul Apărării din Ucraina
Deși au înțeles planul ucrainean, forțele ruse nu au conștientizat amenințarea pentru că altfel ar fi acționat mai decisiv decât au făcut-o până acum. Posibilul control de către militarii ucraineni a unei zone care ajunge până la orașul Kursk iar pe cealaltă dimensiune de la râul Seym (pe sectorul său de dinaninte de a intra în Ucraina) până posibil la râul Oskil (pe teritoriul Rusiei) va duce însemna că rachetele aer-sol și sol-sol ucrainene vor împinge zona de amenințare mai adânc pe teritoriul Rusiei.
Sub incidența razei maxime de aproximativ 300 de km ale rachetelor Storm Shadow, Scalp și ATACMS vor intra aerodromurile Voronej (Baltimore), Lipețk, dar și altele. Aerodromul din Kursk (Khalino) va intra direct sub loviturile HIMARS. În plus aviația rusă va fi și ea amenințată de sistemele antiaeriene din Kursk. Un sistem Patriot sau SAMP/T, pe teritoriul regiunii Kursk va îndepărta aviația rusă de regiunile Sumi și Harkov.
De asemenea, alte arme occcidentale cu rază lungă de acțiune și-ar putea face simțit efectul mult mai departe. Recent, presa ucraineană a informat că sunt discuții între conducerea de la Kiev și administrația americană cu privire la trimiterea în Ucraina a rachetelor aer-sol JASSM-ER pentru înzestrarea avioanelor de luptă F-16. Aceste rachete au o rază maximă de acțiune ce depășește 900 de km. În eventualitatea primirii lor dar și a rachetelor JASSM, versiunea cu raza maximă de aproape 400 de km, vor intra în raza de lovire aerodromuri și ținte de mare valoare și mai îndepărtate.
F-16 Fighting Falcon sub comanda Ucrainei. Photo: Administrația Prezidențială a Ucrainei
Pentru obiectivele ambițioase, forțele ucrainene au nevoie de un sprijin masiv occidental cu arme dar mai ales muniții.
Dacă forțele ucrainene își vor atinge toate obiectivele în regiunea Kursk, ele ar putea controla un front de aproape 500 km și o suprafață de peste 10.000 de kilometri pătrați. Efortul ar fi unul considerabil, cu cel puțin 15.000 de militari care să controleze frontul pe râul Seym, inclusiv centrala nucleară de la Kurchatov și partea din orașul Kursk aflată la sud de râu. Cel puțin alți 25.000 ar trebui să înainteze spre flancul rusesc din Harkov și Kupiansk. În total ar fi nevoie de cel puțin 10 brigăzi, cam câte s-a vehiculat în presă că ar fi înființat Kievul. Totuși, s-ar putea ca principala problemă a operației să nu fie numărul de militari, ci armamentul și muniția, care vor trebui să depășeacă nivelul forțelor ruse, fie prin precizie, fie prin volum sau o combinație adecvată între cele două.
La prima vedere, operația Kursk sub această formă pare ceva dificil sau chiar imposibil. La fel părea operația și la început, pe 6 august când, în afară de generalii ucraineni, nimeni nu avea nicio idee care ar fi scopul ei. În zilele care au trecut după 6 august, forțele ucrainene au demonstrat că totul este posibil.
După șansa de vara trecută, Ucraina ar avea din nou oportunitatea să încheie victorioasă războiul, cu condiția să dispună de suficient armament și muniție. În plus, acum în Kursk, nu mai sunt sute de kilometri de câmpuri minate și de fortificații ca în Donbass.
De asemenea, armata rusă se va gândi de două ori înainte de a înainta prin distrugerea completă a unei localități, pentru că luptele se dau la ei acasă. Planul operației ucrainene Kursk sună bine, iar armele și munițiile precise l-ar face mai ușor de executat. În luptele din orașe, ucrainenii au avantajul stăpânirii mai bine a operațiilor cu drone, în timp ce rușii au demonstrat până în prezent o abordare în forță bazată în special pe artilerie.
Unui convoi de camioane, încărcat cu soldați ruși, distrus în regiunea Kursk în urma unui atac cu rachete HIMARS lansat de armata ucraineană. Sursa foto: Telegram/tsn.ua.
Rușii pot riposta dar, ora lor de aur, când puteau fi cei mai eficienți, este pe cale să expire, iar acest lucru va însemna costuri mari pentru ei.
Forțele ruse vor avea desigur posibilitatea să forțeze râul Seym, dar acest lucru va însemna costuri mari umane și materiale, pe care nu se știe cât timp societatea le va mai putea suporta. Rușii deja trimit rezervele din Donbass și Harkov să lupte în Kursk dar acestea ar putea fi insuficiente. Ar mai fi soluția ca forțele ruse să intre în apărare pozițională în tot Donbassul cu o prezență militară diminuată dar acest lucru ar fi extrem de riscant pentru că militarii ucraineni sunt pe un val de mare moral și ar putea contraataca și în Donbass.
Zelenski cere Occidentului permisiunea să lovească mai adânc.
Pe 17 august, generalul Sirski a raportat președintelui Zelenski despre ultimele evoluții ale operației Kursk, referindu-se la ”întărirea pozițiilor forțelor ucrainene, extinderea zonei stabilizate, asigurarea de arme și decizii puternice pentru acțiunile noastre”. În continuare, referindu-se la operația Kursk, Zelenski a precizat că, ”cheia este să limităm potențialul ofensiv al Rusiei și să ne asigurăm capacitatea cu rază lungă. Pregătim instrucțiunile respective pentru diplomații ucraineni.”
După recentele succese ucrainene în Kursk, generalul american în retragere, Ben Hodges, a afirmat că Ucraina ar fi câștigat războiul de anul trecut dacă Occidentul ar fi sprijinit-o mai mult și recomandă ca acum să înlăture limitările privind folosirea armelor cu rază lungă de acțiune.
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
S-a vorbit mult despre "pacea rapidă" promisă de Donald Trump. Mulți s-au temut de o capitulare în fața Moscovei, de o cedare teritorială masivă a Ucrainei. Însă realitatea toamnei lui 2025 ne arată o altă față a negocierii.
În timp ce avansul sângeros al Rusiei în estul Ucrainei continuă, iar Vladimir Putin nu dă semne că ar dori un compromis de pace, de la Vilnius vine o propunere care, deși ipotetică, redesenează arhitectura de securitate europeană.
O analiză recentă publicată de ziarul rus Nezavisimaia Gazeta scoate la iveală o fisură subtilă, dar semnificativă, în mentalitatea politică a societății ruse, sugerând că, după mai bine de două decenii de guvernare autoritară sub Vladimir Putin, cetățenii ar putea începe să se distanțeze de necesitatea unui lider atotputernic.
Ca parte a unei operațiuni coordonată care expune vulnerabilități critice ale Rusiei, forțele ucrainene au lovit simultan infrastructura economică și militară din Novorossiysk. Imaginile din satelit, publicate pe 15 noiembrie, confirmă un succes strategic dublu: terminalul petrolier Sheskharis, unul dintre cele mai mari hub-uri rusești la Marea Neagră, și-a suspendat complet exporturile, în timp ce o baterie de apărare antiaeriană S-400 Triumf a fost scoasă din luptă.
Războiul din Marea Neagră a intrat într-o nouă fază, mult mai sofisticată, în care Ucraina nu se mai bazează doar pe drone kamikaze de suprafață pentru a hărțui flota rusă. O operațiune complexă, desfășurată pe 21 septembrie și dezvăluită de The Times, demonstrează un salt tehnologic și tactic remarcabil: folosirea unor drone-torpilă submersibile, lansate de pe drone de suprafață care acționează ca niște „portavioane” în miniatură.
Populația din nordul județului Tulcea a fost trezită din nou de un mesaj RO-Alert, în noaptea de duminică spre luni. Un nou atac rusesc viza infrastructura ucraineană din zona Ismail, la câțiva pași de România. De data aceasta, MApN ne asigură că „nu au fost detectate pătrunderi neautorizate”.
Degradarea mediului strategic european și dispariția constrângerilor tratatului INF (Intermediate-Range Nuclear Forces Treaty), care interzicea rachetele terestre cu raze între 500 și 5.500 km, au redeschis competiția pentru capabilități de lovire la mare distanță se arată într-o analiză a Institutului Internațional pentru Studii Strategice (IISS).
Este legitim, din perspectiva siguranței naționale, ca un contract strategic pentru gaz din Marea Neagră semnat cu o companie rusă precum Lukoil să rămână fără probleme în picioare?
În acest timp, americanii de la Exxon Mobile au decis să părăsească România, și să vândă participația la Neptune Deep, după ce autoritățile de la București au vrut redevențe mai mari, pe principiul "nu ne vindem țara".
Franța a publicat pentru prima dată imagini cu racheta sa cu focos nuclear, ASMPA-R, așa cum se numește varianta recent modernizată a rachetei ASMP.
Site-ul de știri israelian Walla a dezvăluit un acord istoric de apărare între Grecia și Israel. Acest acord este cel mai mare de acest fel dintre cele două țări și își propune să acopere lacunele cruciale din apărarea aeriană a Greciei, care a demonstrat vulnerabilități împotriva rachetelor balistice și a dronelor.
SUA au anunțat azi operațiunea "Southern Spear" și lovirea țintelor narcotice de pe teritoriul Venezuelei. În tot acest context în care tensiunile dintre SUA și Venezuela escaladează, administrația Trump a intensificat prezența militară în Caraibe. Ca răspuns, Venezuela a anunțat o mobilizare militară la scară națională, acuzând Washingtonul că pregătește o intervenție pentru înlăturarea președintelui Nicolas Maduro.
Vizita de la sfârșitul săptămânii trecute, anunțată discret de premierul ungar Viktor Orbán, a fost însoțită de numeroase speculații politice și economice. Dincolo de declarațiile diplomatice și comunicatele oficiale, natura acordurilor semnate și reacțiile interne au stârnit dezbateri aprinse la nivel intern, opoziția acuzând o posibilă „îndatorare masivă” a țării.
Generalul de brigadă (r.) Mircea Mîndrescu, fost comandant la Joint Analysis and Lessons Learned Centre (JALLC) în cadrul NATO, afirmă că fortăreața Crimeea nu e impenetrabilă în ciuda sistemului A2/AD( Anti-Access/Area Denial) realizat de ruși în jurul peninsulei. NATO a reușit să învețe să contracareze militar sistemul, dar în ceea ce privește reziliența rămâne o întrebare la care trebuie să răspundem fără să ne mințim: În cazul ipotetic societatea românească ar fi reacționat la fel ca ucrainenii după patru ani de război?
Secretarul de stat american Marco Rubio a confirmat că SUA vor interveni în cazul unui atac al Rusiei, referindu-se la provocările constante ale Rusiei în statele europene.
Forțele Armate ale Federației Ruse au finalizat crearea Trupelor de sisteme fără pilot. Acest lucru a fost declarat astăzi (12.11.2025) de către locțiitorul comandantului acestor trupe, Serghei Ishtuganov, într-un interviu acordat cotidianului Komsomolskaya Pravda.
Președintele Republicii Centrafricane (RCA), Faustin-Archange Touadera, ar fi apelat la Emiratele Arabe Unite (EAU) pentru o finanțare crucială: susținerea operațiunilor Corpului African, forța paramilitară succesoare a mercenarilor ruși Wagner, desfășurată în țară încă din 2018.
Trăim într-o realitate strategică fundamental alterată. Așa cum sublinia recent cancelarul german, nu mai suntem într-o perioadă de pace, deși nu suntem, tehnic, nici în război. Această zonă gri, definită de analiști drept „război hibrid”, este exact spațiul de operare preferat al Federației Ruse în confruntarea sa cu Occidentul.
Președintele Nicușor Dan a anunțat că România va avea o nouă Strategie de Apărare.
Negocierile care au loc în aceste zile între Statele Unite și Ucraina depășesc cu mult logica tradițională a asistenței militare. Pe masă se află un potențial acord comercial de miliarde de dolari axat pe drone, o tranzacție care semnalează o inversare de roluri neașteptată: Ucraina, țara aflată sub agresiune rusă, a devenit un laborator de inovație militară, iar Pentagonul pare dispus să-i studieze lecțiile.
Declarația recentă a Președintelui ucrainean Volodimir Zelenski, prin care solicită din nou partenerilor occidentali mai multe sisteme de apărare antiaeriană Patriot, a reaprins dezbaterea privind eficacitatea acestui sistem american pe frontul din Ucraina. Cererea constantă pentru Patriot survine în contextul unor informații din media care sugerează o scădere a ratei de interceptare a rachetelor hipersonice rusești Kh-47M2 Kinjal, ca urmare a modificărilor tactice introduse de ruși.
Descoperirea, în plin război, a celei mai mari baze de lansare și stocare a dronelor Shahed nu este un simplu detaliu logistic, ci expune o strategie militară pe termen lung. Imaginile din satelit de înaltă rezoluție, publicate marți de comunitățile de analişti OSINT, arată că Rusia nu doar continuă războiul cu determinare, ci îl industrializează, construind metodic o infrastructură masivă menită să copleșească apărarea antiaeriană a Ucrainei.
O bombă cu ceas amenință să fisureze unitatea aliaților în sprijinul Ucrainei, iar fitilul a fost aprins de o investigație germană. Concluzia, publicată de The Wall Street Journal și preluată de European Pravda, este explozivă: o unitate de elită ucraineană ar fi sabotat conductele Nord Stream, iar operațiunea ar fi fost supervizată direct de nimeni altul decât fostul comandant-șef al armatei, generalul Valerii Zalujnîi.
Purtătorul de cuvânt al președintelui Vladimir Putin spune că Rusia va proceda relua testele nucleare doar în anumite condiții.
Peste cinci miliarde de dolari în armament destinat aliaților NATO și Ucrainei sunt blocate. Nu de o decizie strategică, nu de un adversar extern, ci de ,,paralizia politică'' internă a Statelor Unite. „Shutdown-ul” guvernului american, intrat deja în a 40-a zi, a înghețat livrări critice, expunând o vulnerabilitate majoră în arhitectura de securitate occidentală într-un moment în care războiul din Ucraina nu dă semne de oprire.
Cotidianul rus Kommersant a informat, pe 10.11.2025, că în entitățile constitutive ale Federației Ruse a început recrutarea de voluntari pentru apărarea facilităților deosebit de importante.
Universitatea „Dunărea de Jos” din Galați găzduiește forumul strategic Galați Security Forum, dedicat securității europene și reconstrucției Ucrainei.
Imaginile din satelit, publicate de canalul OSINT Dnipro Osint, confirmă ceea ce rapoartele de pe linia frontului sugerau deja: Ucraina a reușit o lovitură de precizie devastatoare asupra unei baze logistice rusești esențiale, amenajată pe teritoriul fostului Aeroport Internațional Donețk. Pe 5 noiembrie, o operațiune complexă a forțelor ucrainene a vizat și distrus două depozite folosite pentru stocarea și asamblarea dronelor de atac Shahed (cunoscute și ca Geran-2 sau Gerbera).
La începutul lui noiembrie 2025, Bucureștiul a devenit centrul dezbaterii globale despre viitorul apărării. NATO-Industry Forum, desfășurat în capitala României, a adunat lideri politici, militari și industriali din toate colțurile lumii. Tema întâlnirii, „Rearming NATO – Innovate, Accelerate, Sustain”, a fost mai mult decât un slogan. A fost o declarație de responsabilitate: Alianța nu mai poate funcționa pe reflexe de pace într-o lume aflată deja într-un război prelungit de uzură.
Respingerea de către NATO a cererii lui Zelenski de a închide spațiul aerian ucrainean a fost cea mai dureroasă decizie, precizează fostul secretar general al NATO, Jens Stoltenberg.
Forțele pentru Operații Speciale ale Ucrainei (SSO/FOS) au confirmat o operațiune chirurgicală executată încă de pe 6 octombrie în Crimeea ocupată, soldată cu distrugerea unui sistem S-400 „Triumf” și a unui depozit strategic de muniții. Anunțul tardiv, făcut public abia pe 8 noiembrie din motive de „securitate operațională”, este confirmarea unei campanii metodice, asimetrice, care vizează erodarea completă a capacității militare a Rusiei în peninsulă.
În timp ce Statele Unite negociază peste capul Europei, președintele Alexander Stubb livrează verdictul de care liderii UE se temeau cel mai mult: epoca „păcii juste” a apus, iar supraviețuirea, nu dreptatea, devine noua monedă de schimb. Avertismentul venit din partea președintelui Finlandei, Alexander Stubb, nu este doar o analiză academică în paginile publicate într-un articol din revista Foreign Affairs, ci un diagnostic clinic al unui pacient aflat în stare critică: ordinea liberală post-1945.
Statele Unite sunt pe cale să lanseze cea mai agresivă transformare a structurii lor militare de la sfârșitul Războiului Rece, printr-o inițiativă masivă de a achiziționa sute de mii de drone de atac „consumabile”. Demersul, descris de oficiali drept piatra de temelie a agendei președintelui Trump pentru „utilizarea dronelor”, vine într-un moment de tensiune acută în Marea Caraibilor, unde norii unui conflict cu Venezuela se adună tot mai amenințător.
Deși armata belarusă nu este implicată direct în ostilitățile de pe frontul ucrainean la finalul anului 2025, regimul de la Minsk a devenit un pilon indispensabil pentru Moscova. Transformarea Belarusului într-o bază militaro-industrială extinsă permite Rusiei să își mențină și chiar să își crească capacitatea de agresiune, în ciuda sancțiunilor internaționale.
Dezvăluirea recentă a unei noi rachete de croazieră nord-coreene, montată pe un avion de luptă din perioada sovietică, a ridicat semne de întrebare în rândul analiștilor militari. Arma prezintă asemănări vizuale izbitoare cu sistemele occidentale avansate, sugerând că regimul lui Kim Jong Un continuă strategia de a copia designuri consacrate pentru a-și moderniza arsenalul învechit.
Platforma de drone FPV (First Person View) „Nightmare”, dezvoltată de compania daneză Renegade UxS și testată intens în condiții de luptă în Ucraina, a fost adăugată oficial pe lista „BLUE UAS” a guvernului american. Această decizie strategică deschide calea pentru achiziția și utilizarea rapidă a sistemului de către unitățile militare ale Statelor Unite.
Războiul din Ucraina a intrat într-o nouă fază critică în luna noiembrie, marcată de o schimbare strategică majoră în tacticile Kievului. În timp ce eforturile diplomatice internaționale, conduse de Statele Unite, încearcă să contureze un cadru pentru negocieri de pace, forțele ucrainene au declanșat o ofensivă fără precedent asupra „motorului” financiar al Kremlinului: industria petrolieră.
Ucraina a fost invitată în Statele Unite ale Americii pentru o nouă rundă de discuții privind procesul de pace, în urma întâlnirilor pe care delegația americană le-a purtat la Moscova. Dezvăluirea a fost făcută de ministrul ucrainean de externe, Andrii Sîbîha, aflat la Bruxelles, unde a discutat cu jurnaliștii pe marginea evoluțiilor recente din cadrul așa-numitelor „negocieri de pace”.
Forțele Aeriene Braziliene au reușit o premieră în noiembrie, după ce au efectuat primele lansări ale rachetei METEOR BVRAAM de pe avionul de luptă Gripen E, un moment care consolidează semnificativ capacitatea de descurajare aeriană a Braziliei.
Premierul belgian Bart De Wever a reiterat miercuri respingerea de către ţara sa a planului asupra căruia insistă Comisia Europeană de a oferi Ucrainei un împrumut finanţat din activele ruseşti îngheţate în UE, majoritatea acestora fiind depuse în Belgia şi gestionate acolo de societatea financiară Euroclear, relatează agenţiile Agerpres, AFP şi EFE.
Ceremonia de semnare a contractului interguvernamental de achiziție a corvetei ușoare din clasa HISAR de la Guvernul Republicii Turcia s-a desfășurat miercuri, 3 decembrie, la sediul Ministerului Apărării Naționale. Informația e confirmată și de producătorul turc ASFAT.
Forțele Navale Române au distrus miercuri o dronă maritimă de suprafață descoperită plutind în derivă în Marea Neagră, la aproximativ 36 de mile marine est de Constanța. Ministerul Apărării Naționale (MApN) a confirmat că obiectul neutralizat era o dronă maritimă fără pilot de tip „Sea Baby”.
Autoritățile din Malaezia au anunțat că operațiunea de căutare a zborului Malaysia Airlines MH370 va fi reluată pe 30 decembrie.
Interesul e uriaș pentru Programul de Armament Individual derulat de MApN: Cel puțin 3 companii vor contractul MApN pentru livrarea a 200.000 de arme.
Producătorul italian de armament Beretta a anunțat că vrea să participe la competiția pentru Programul MApN de Armament Individual, fiind gata să facă transfer complet de tehnologie în România pentru 3 dintre produsele esențiale.
Într-un conflict care a depășit deja borna celor trei ani și a devenit sinonim cu tranșeele înghețate și duelurile de artilerie, o statistică surprinzătoare oferită de un general de top al NATO rescrie manualele de tactică militară. Potrivit generalului-maior Maik Keller, comandant adjunct al noii misiuni de asistență a NATO pentru Ucraina (NSATU), forța de drone a Kievului, deși minusculă din punct de vedere numeric, a devenit cel mai letal instrument de pe front.
Armata Statelor Unite a făcut un pas decisiv către un viitor al războiului automatizat, lansând o serie de cereri oficiale către industria de apărare pentru dezvoltarea unei noi clase de lansatoare de rachete: autonome, mobile și capabile să opereze fără echipaj uman la bord.
Uniunea Europeană a făcut un pas deosebit de hotărât spre separarea energetică de Rusia. Consiliul UE și Parlamentul European au anunțat un acord politic preliminar pentru o reglementare care va elimina importurile de gaz rusesc până în 2027, în cadrul planului REPowerEU.
Deși discuțiile de la Moscova, din 2 decembrie, dintre delegația americană și președintele Rusiei, Vladimir Putin, nu par să fi adus pacea mai aproape, secretarul de stat al SUA, Marco Rubio, susține, într-un interviu pentru Fox News, că s-au făcut „progrese” către încheierea războiului.
Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare în Informatică (ICI București) a semnat un memorandum de cooperare cu Codata Software Solutions, una dintre cele mai importante companiile românești din sectorul tehnologic, activ implicată în dezvoltarea de sisteme digitale sigure și infrastructuri IT avansate la nivel național. Acordul stabilește cadrul unei colaborări strategice în domeniul cercetării, inovării și dezvoltării de soluții digitale destinate consolidării capacităților tehnologice interne ale României.
Grecia a făcut un pas decisiv pentru a-și consolida hegemonia tehnologică în flancul sud-estic al NATO, aprobând un program ambițios care va transforma Forțele Aeriene Elene într-unul dintre cei mai puternici operatori de F-16 din lume.
India este interesată să achiziționeze mai multe sisteme rusești de rachete antiaeriene de tip S-400 Triumf, a anunțat Dmitry Shugaev, președintele Serviciului Federal pentru Cooperare Tehnico-Militară (FSVTS) din Rusia. Potrivit acestuia, Moscova ia în considerare posibile noi vânzări de rachete antiaeriene către New Delhi, a informat agenția de presă de stat rusă TASS.
Statele Unite au lansat o solicitare urgentă și discretă către guvernul libanez pentru returnarea unei bombe ghidate de tip GBU-39, care nu a explodat în timpul unui raid aerian israelian asupra Beirutului. Oficialii de la Pentagon se tem că tehnologia avansată aflată în muniția intactă ar putea ajunge în laboratoarele de inginerie militara ale Rusiei sau Chinei, compromițând secrete militare americane importante.
Într-un incident descris de oficialii Pentagonului drept un exemplu rar de „curaj în luptă”, un pilot al Forțelor Aeriene ale SUA a reușit să supraviețuiască unui atac continuu de rachete inamice timp de 15 minute, efectuând manevre la limita rezistenței fizice umane. Detaliile au ieșit la iveală săptămâna trecută, odată cu decernarea medaliei Silver Star locotenent-colonelului William Parks, într-o ceremonie care a ridicat vălul de pe operațiunile aeriene riscante desfășurate de Statele Unite în Orientul Mijlociu în cursul acestui an.
Maratonul diplomatic de cinci ore desfășurat marți la Kremlin, între președintele rus Vladimir Putin și trimișii speciali ai președintelui american Donald Trump, s-a încheiat exact așa cum a început: fără nicio mișcare semnificativă, fără un acord și fără vreun semn că Moscova ar fi dispusă să își reconsidere cererile maximaliste.
Mai mulți utilizatori de pe rețelele de socializare au semnalat faptul că, în ultima perioadă, Aviația cu rază lungă de acțiune (Aviația Strategică) din cadrul Forțelor Aerocosmiceruse și-a schimbat din nou tacticile utilizate în ceea ce privește loviturile cu rachete de croazieră Kh-101 asupra unor ținte de pe teritoriul Ucrainei.
Administrația de la Casa Albă este hotărâtă să rezolve cu orice preț (pentru Kiev) războiul din Ucraina.
Trupele ucrainene continuă lupta în cele trei orașe, Pokrovsk, Vovchansk și Kupyansk, aflate chiar pe linia frontului.
Aeronavele de luptă ale NATO sunt nevoite să execute tot mai des misiuni de Poliție Aeriană deasupra Mării Baltice, pentru a intercepta aeronavele Federației Ruse.
Rivalitatea aeriană dintre Statele Unite și China se reflectă cel mai clar în comparația dintre cele mai noi avioane de generația a cincea ale celor două superputeri, Chengdu J-20 „Mighty Dragon” și F-35 Lightning II.
Compania Thales a lansat recent o nouă capacitate de instruire care permite integrarea dronelor într-un sistem de live training, adică exerciţii militare reale, augmentate cu elemente simulate.
Vorbind în faţa presei la un eveniment desfăşurat înaintea întâlnirii de la Kremlin cu emisarul special american Steve Witkoff pentru a discuta planul de pace pentru Ucraina al preşedintelui american Donald Trump, preşedintele rus le-a reproşat susţinătorilor europeni ai Ucrainei că încearcă să zădărnicească eforturile americane şi pun permanent obstacole procesului de pace prin formularea unor cereri despre care ei ştiu că sunt "absolut inacceptabile" pentru Rusia, pentru a o acuza apoi pe aceasta că respinge procesul de pace.
Poliția belgiană a efectuat percheziții la SEAE, Serviciul Diplomatic al UE, la Colegiul Europei și la locuințe private.
China nu e la prima acțiune agresivă în Marea Chinei de Sud. Incidentul din august, împotriva unei nave a Gărzii de Coastă Filipineze, s-a lăsat cu o umilință publică pentru Beijing.
