Secretarul Consiliului de Securitate al Rusiei, Serghei Shoigu, consideră că Siberia trebuie să devină centrul unei noi industrializări, iar statul trebuie să creeze condiții care să încurajeze oamenii să se mute în estul țării.
Cu o prezență la vot care a bătut toate recordurile în istoria Statelor Unite, chiar și în plină pandemie cu peste 100.000 de cazuri de COVID-19 zilnic în „Tărâmul făgăduinței”, adevărul e că aceste alegeri s-au desfășurat sub imperiul unor tensiuni fără precedent. Cu toate că în genericul alegerilor Joe Biden a fost unul dintre actorii principali, la nivelul percepției publice Biden nu a lăsat decât impresia unui actor în rol secund. În fond, alegerea a fost între a continua încă patru ani cu Donald Trump ori a-l demite pe unul din cei mai controversați președinți din istoria Statelor Unite. Doar așa se explică și numărul uriaș de voturi.
Într-un discurs care va rămâne în istorie, în 2019, în fața Congresului american, și care va fi studiu de caz pentru viitorii studenți de științe politice, Donald Trump rostea celebra frază: „America will never be a socialist country” (n.a. - America nu va fi niciodată un stat socialist). Am evocat acest lucru pentru că e important să înțelegem că scrutinul din 3 noiembrie din SUA a fost și unul ideologic, nu doar politic.
A fost o alegere între conservatorism, reprezentat de Donald Trump, și progresismul globalist reprezentat de curentul democrat prin Joe Biden, dar mai ales Kamala Harris, vicepreședintele ales de Joe Biden. E important să înțelegem că bătălia nu s-a dat neapărat între dreapta și stânga așa cum le percepe noi, ci între conservatorism și progresismul globalist.
Nu mă voi dezice de valorile conservatoare moderate în care cred, însă nu e cazul să ne panicăm că „neo-marxiștii” - termen folosit peiorativ de adversarii progresismului - vor transforma SUA în URSS. E absurd, pueril și vulgar pentru oricine înțelege cât de puțin din democrația americană. Sigur că înfrângerea lui Trump e o înfrângere și a conservatorismului, și una dureroasă, admit acest lucru, dar să propovăduiești ideea că America va deveni socialistă din 20 ianuarie 2021, înseamnă să dai crezare teoriilor conspiraționiste promovate de ultraconservatorii radicali. Voi încerca să explic în următoarele rânduri de ce noua Administrație Biden va fi una moderată, deși progresivă, și de ce toți ochii sunt pe Kamala. Cea care va deveni prima femeie președinte în SUA.

Foto: Joe Biden și Kamala Harris, alegerea sa pentru funcția de vicepreședinte, sursă foto: Joe Biden Facebook
- În primul rând Joe Biden, fostul vicepreședinte al lui Barack Obama, nu e văzut ca un progresist. În sânul Partidului Democrat, Biden reprezintă mai degrabă tabăra de centru, chiar spre dreapta, și nu progresismul globalist al Elizabethei Warren, ori socialismul lui Bernie Sanders, singurul senator american care a recunoscut că e socialist.
- În al doilea rând, să nu uităm că Donald Trump a obținut 73 de milioane de voturi. Cu aproximativ 10 milioane de voturi în plus față de 2016 când a învins-o pe Hillary Clinton. Ceea ce e imens! Sigur, Biden cu aproximativ 78 de milioane de voturi devine cel mai votat președinte din istoria SUA, record deținut de Obama cu aproximativ 69.5 milioane. Însă ar fi naiv să ne gândim că democrații vor duce politici care să radicalizeze și mai mult cei 73 de milioane de conservatori care l-au votat pe Trump. În cazul în care vrei să câștigi și peste patru ani alegerile, ai nevoie de o politică echilibrată într-o Americă profund divizată politic și ideologic. Pentru că în 2024 democrații și media nu vor mai avea pe cine demoniza pentru a mobiliza electoratul nehotărât și cel care de regulă nu votează, așa cum s-a întâmplat anul acesta. Asta deoarece nu îmi amintesc de niciun președinte mai demonizat decât Donald Trump în istoria SUA. Nici măcar Nixon înainte de demisie.
- În al treilea rând, deși vor câștiga Casa Albă și își vor consolida în Congres poziția în Camera Reprezentanților, democrații nu vor avea Senatul care va fi republican și care are un rol esențial. Senatul va controla politica noii Administrații Prezidențiale în timp ce pe plan extern Biden nu are niciun motiv să nu continue în linii mari politica lui Trump, deși cu un mesaj mult mai moderat, atât în NATO în ceea ce privește atingerea pragului de 2% din PIB pentru Apărare, cât și cea din Orientul Mijlociu, puncte în care atât democrații cât și republicanii admit că Trump a „jucat bine”. Unde ar putea reveni Biden ar fi în Acrodul climatic de la Paris și la reluarea dialogului cu Iranul după ce Trump a rupt dezastruosul acord nuclear semnat de Administrația Obama-Biden în 2015.
Toate aceste lucruri, în opinia mea, și nu neapărat personalitatea sa, îl vor face pe Joe Biden un președinte slab.
Așadar, SUA vor continua să respire, pentru că America e ca un avion modern și uriaș care nu își poate schimba direcția în câteva secunde. Politica Americii nu poate fi schimbată radical în doar câțiva ani. Nu a făcut-o nici măcar atât de demonizatul Donald Trump.

Foto: Kamala Harris, vicepreședintele ales al Statelor Unite ale Americii
Nu a fost să fie Hillary Clinton în 2016, spulberată de Donald Trump. E foarte probabil să fie Kamala Harris. Când? Nu știm, dar probabil în următorii ani.
Joe Biden va împlini în următoarele zile 78 de ani. Celebrele sale gafe sunt arhicunoscute. E suficient să trecem în revistă doar că în ziua alegerilor și-a confundat nepoata cu fiul său decedat în 2015 ori că în alegerile primare din sânul Partidului Democrat, din primăvara acestui an, a anunțat că îl va învinge pe regretatul republican Ronald Regan, unul din cei mai mari președinți din istoria SUA, care a contribuit la prăbușirea comunismului, și care a trecut pragul acestei lumi în 2004.
În fond, chiar Joe Biden a declarat că vicepreședintele SUA va trebui să fie pregătit să preia mandatul încă din prima zi. Iar Kamala se pregătește.
Acest lucru se va și întâmpla, deși nu chiar din prima zi. Biden se va concentra pe partea de politică externă, urmând ca Kamala Harris, până să ajungă în Biroul Oval, să preia frâiele politicii interne.
Sigur că Harris e mult mai progresistă decât Joe Biden. Pe lângă faptul că soțul ei colaborează cu o firmă cu legături în Partidul Comunist Chinez, Kamala e apropiată de Alexandria Ocasio-Cortez, o socialistă democrată americană. Viitoarea vicepreședinte susține transgenderismul, promovează politica pro-LGBT și amnistia imigranților care au intrat ilegal în SUA. Exact valorile opuse promovate de conservatoarea Administrație Trump.
Kamala Harris, născută dintr-un cuplu jamaicano-indian, dar mândră de rădăcinile sale indiene pe care le invocă deseori, s-a născut în Oakland, California. Are 55 de ani și este senator de California.
Alegerea sa pentru funcția de vicepreședinte a fost puțin surprinzătoare în contextul în care Kamala a fost un critic al lui Joe Biden în cadrul Partidului Democrat. Kamala a încercat să participe la alegerile primare democrate, dar s-a retras din lipsă de fonduri.
Kamala e fost procuror american. Aceasta este căsătorită din 2014 cu avocatul Douglas Emhoff. Cei doi nu au copii, dar Kamala este mamă vitregă pentru doi copii pe care Emhoff îi are dintr-o căsnicie precedentă.

Trump a pierdut lupta cu establishmentul (sistemul sau deep state). Pentru că, așa cum anunța chiar el, Trump nu a fost niciodată un președinte politic. Trump a fost rodul unui vot anti-sistem. Un președinte împotriva sistemului. Un președinte înfrânt de sistem.
Trump a fost înfrânt pentru că, în opinia mea, a deschis prea multe fronturi. Mult prea multe. Nu stilul său aflat la periferia diplomației i-a adus înfrângerea. În fond, americanii știau ce votează. Trump, magnat american, a spus-o direct în ultimii ani: Dacă politicienii de la Washington și-ar fi făcut treaba el nu ar mai fi fost acolo, în Rose Garden.
Dar Trump nu a știut când să facă compromisuri, nu a înțeles cum să supraviețuiască în politică, a fost luat de val și a fost învins de exact același estabilshment pe care el l-a spulberat în 2016. De exact același reprezentant al establishmentului Obama-Clinton: Joe Biden.
Istoria ne-a învățat de atâtea ori că un război, fie el militar cât și politic, e sortit eșecului în momentul în care porți bătălii pe mai multe fronturi.
Sigur că Donald Trump nu e om politic. El are numeroase defecte. Dar ceea ce trebuie să admitem, fie că suntem admiratori ori critici ai trumpismului, e că Trump are mentalitate de învingător. Ceea ce îl face un adversar formidabil. Iar bătălia din 3 noiembrie a fost una cu adevărat formidabilă prin prisma acestui fapt. O încleștare titanică la nivel politic și ideologic.
Tocmai din acest motiv orgoliosul Trump refuză să își recunoască înfrângerea. Însă de la înălțimea funcției pe care o are, acuzele de fraudă trebuie demonstrate. În caz contrar istoria îl va pulveriza.
Pentru că sensul democrației s-ar prăbuși în cazul în care pe „Tărâmul făgăduinței”, alegerile prezidențiale ar putea fi fraudate în așa fel încât să schimbe complet rezultatul. Refuz să cred că așa ceva se poate întâmpla în statul aflat pe cel mai înalt piedestal al democrației, Statele Unite ale Americii - un far al libertății. Toate aceste acuze vor trebui probate, iar justiția va fi cea care se va pronunța.
În ceea ce privește România, nu cred că situația pentru noi se va schimba sub conducerea lui Joe Biden (Kamala Harris). România e un partener de încredere iar Biden, foarte important, e un fin cunoscător al Europei de Est, regiune pe care a și coordonat-o. Și, sub Administrație democrată, SUA au consolidat flancul Estic, au investit în Baza de la Mihail Kogălniceanu și au ridicat la Deveselu scutul anti-rachetă.
România are un loc special sub umbrela SUA, indiferent de administrație. Iar în comparație cu Polonia, în ceea ce privește războiul politic intern din SUA, poziția noastră a fost una neutră și moderată. Ceea ce e de-a dreptul lăudabil și reprezintă un succes al diplomației noastre.
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
Secretarul Consiliului de Securitate al Rusiei, Serghei Shoigu, consideră că Siberia trebuie să devină centrul unei noi industrializări, iar statul trebuie să creeze condiții care să încurajeze oamenii să se mute în estul țării.
O analiză recentă a prestigiosului Institut Francez de Relații Internaționale (IFRI) pune pe masă o realitate dură, pe care elitele europene o ignoră de prea mult timp: continentul are capacitatea economică și tehnologică de a contracara militar Rusia, dar nu înainte de 2030. Acest „dacă” este condiționat de un factor pe care Europa nu îl controlează: rezistența Ucrainei.
O coaliție bipartizană, transpartinică, din Congresul Statelor Unite, a lansat un avertisment dur la adresa Pentagonului, contestând planul administrației Trump de a retrage sute de militari americani din România. Într-un moment de tensiune maximă pe Flancul Estic, scrisoarea trimisă Secretarului Apărării, Pete Hegseth, semnalează o ruptură la Washington și o teamă palpabilă că decizia va fi interpretată de Moscova drept un "mesaj de retragere".
DefenseRomania vă invită să urmăriți vineri, 7 noiembrie 2025, o nouă ediție a emisiunii „Obiectiv EuroAtlantic”.
Kazahstanul urmează să se alăture Acordurilor Abrahamice, inițiativa diplomatică lansată în 2020 între Israel și mai multe țări arabe și musulmane, într-o mișcare politică considerată simbolică, dar cu valoare geopolitică semnificativă. Potrivit a trei oficiali americani citați de Associated Press, decizia are ca scop revitalizarea acordurilor de normalizare care au marcat una dintre principalele realizări de politică externă ale administrației Trump.
Ministrul Afacerilor Externe, Oana Țoiu, efectuează vineri o vizită în Turcia, context în care are programată, la Ankara, o întâlnire cu omologul său, Hakan Fidan.
Bucureștiul a fost în aceste zile epicentrul noii doctrine strategice a NATO. Dincolo de protocolul Forumului NATO pentru Industrie, mesajul transmis la cel mai înalt nivel, prin vocea Secretarului General Mark Rutte, este tranșant: Alianța a intrat într-o nouă eră a confruntării, iar pentru a garanta „pacea prin forță”, are nevoie de o revoluție industrială.
O amenințare gravă la adresa luptătorilor ucraineni a fost înlăturată în regiunea Donețk. În noaptea de 5 spre 6 noiembrie 2025, forțele ucrainene au distrus un depozit de UAV-uri Shahed/Geran, aflat destul de aproape de linia frontului. Informația a fost publicată de comandantul Forțelor fără pilot ale Ucrainei, Robert Brovdi.
Forțele pentru Operatii Speciale(SSO) ale Ucrainei au reușit o nouă lovitură spectaculoasă în adâncimea teritoriului rus, distrugând componente cheie ale unui sistem de rachete Iskander. Operațiunea, desfășurată în colaborare cu partizani ruși în regiunea Kursk, subliniază o schimbare strategică: dacă nu poți doborî rachetele, trebuie să distrugi lansatoarele.
Ministrul rus al apărării, Andrei Belousov, a sugerat în cadrul reuniunii de miercuri (05.11.2025) a Consiliului de Securitate al Rusiei că Moscova ar trebui să înceapă imediat pregătirile pentru reluarea testelor nucleare, care ar putea avea loc în arhipelagul Novaia Zemlya din Oceanul Arctic, ca răspuns la acțiunile Statelor Unite.
Războiul, înainte de toate, este informație. Așa a fost dintotdeauna și așa va rămâne. Într-un perioadă critică a istoriei, marcată de încercările Rusiei, Chinei și aliaților lor de a face o nouă ordine mondială, una bazată pe forță și nu pe reguli, una dintre cele mai puternice capabilități de informații ale lumii libere se confruntă cu incertitudini care ar putea efecte negative pe termen lung. Publicația Nextgov/FCW trage un semnal de alarmă privind stabilitatea NSA (National Security Agency), într-un articol din 4 noiembrie.
Statele Unite au testat cu succes o rachetă balistică intercontinentală capabilă să transporte focoase nucleare. Racheta Minuteman III a fost lansată de la Baza Aeriană Vanderberg din California. Testul, denumit GT 254, a evaluat fiabilitatea, disponibilitatea operațională și precizia sistemului, care reprezintă fundamentul apărării naționale a Americii, a anunțat Forța Spațială a Statelor Unite (USSF) pe site-ul bazei Vanderberg.
Arabia Saudită s-ar afla în negocieri avansate pentru a deveni prima țară arabă care achiziționează avioane americane de vânătoare F-35, cea mai modernă aeronavă de luptă din lume. Lucru care se pare că stă în pixul lui Donald Trump, președintele SUA folosind avioanele F-35 ca aparat diplomatic. Iar achiziția de către saudiți a avioanelor de generația a 5-a ar reprezenta un punct de cotitură în Orient.
Atlantic Council Romania a organizat azi o dezbatere care a avut temă centrală securitatea de la Marea Neagră și relațiile bilaterale între România și SUA, principalul pilon de securitate. În cadrul evenimentului au fost prezenți mai mulți experți, din ambele țări, dar și factori de decizie politică și militară.
În fața unei Rusii reconfigurate ca amenințare pe termen lung, Europa se pregătește să treacă printr-o adevărată etapă de fortificare. Este vorba despre crearea unei arhitecturi de securitate în care fiecare națiune își reevaluează rolul și contribuția. Continentul a înțeles (în cea mai mare parte a sa) că nu mai poate funcționa ca un mozaic de națiuni protejate de o umbrelă externă, ci trebuie să devină un sistem organic, capabil să genereze, să susțină și să își proiecteze forța militară.
Potrivit unor surse ucrainene și rusești, conducerea armatei ruse testează noi tactici pentru atacurile cu rachete efectuate asupra Ucrainei.
Cea de-a patra ediție a Forumului Euro-Atlantic pentru Reziliență (EARF25), organizată de Centrul Euro-Atlantic pentru Reziliență (E-ARC), va reuni, în perioada 6-7 noiembrie 2025, la Palatul Parlamentului, lideri guvernamentali, experți militari, reprezentanți ai mediului academic și ai organizațiilor internaționale, într-un amplu exercițiu de reflecție strategică privind viitorul rezilienței în spațiul euro-atlantic.
Declarația recentă a lui Alexei Juravliov, prim-vicepreședintele Comisiei de Apărare din Duma de Stat a Rusiei, cu privire la posibila livrare a sistemelor de rachete Oreshnik și Kalibr către Venezuela, nu trebuie tratată sub nicio formă ca un simplu anunţ militare. Astfel de mesaje se înscriu perfect în ceea ce cunoaştem deja că fiind o operațiune de război informațional. Într-un context de tensiuni maxime între Washington și Caracas, Moscova intervine nu doar ca partener militar, ci ca principal amplificator al instabilității, fabricând o narațiune menită să testeze determinarea SUA.
„Partea care învață cel mai repede câștigă”. Comandantul Forțelor Aeriene Suedeze, general-maiorul Jonas Wikman, trage un semnal de alarmă cu privire la decalajul de adaptare dintre Alianța Nord-Atlantică și provocările pe care le aduce războiul modern.
Dronele sunt tehnologii emergente care și-au dovedit utilitatea în războiul din Ucraina, dar e oare înțelept să pariezi doar pe drone? Tot în baza lecțiilor din Ucraina vedem că tehnica grea, tancurile și sistemele de artilerie, rămân esențiale chiar și în războiul modern. Acest lucru a fost arătat și într-o demonstrație de forță de către Armata Franței.
Operația ucraineană de curățire și contrainfiltrare, desfășurată în zona orașului cheie Pokrovsk, a intrat în ziua a cincea. Capul de pod stabilit de militarii Direcției de Informații Militare (GUR) a Ucrainei a rezistat, permițând altor unități GUR să străpungă liniile rusești pentru a face joncțiunea cu trupele din capul de pod. GUR a prezentat, în dimineața de 4 noiembrie, o actualizare a acțiunilor sale din Pokrovsk.
Serviciul de Informații Militare (GUR) al Ucrainei au confirmat o operațiune de succes în noaptea de 1-2 noiembrie 2025, care a distrus elemente importante ale apărării aeriene rusești aflate în Crimeea. Ținta principală: un post de comandă al unui batalion S-400 „Triumf” și radarul său, o lovitură care continuă campania sistematică a Kievului de a „orbi” și fragmenta rețeaua de apărare a peninsulei.
Armata Republicii Cehe este deja clară în ceea ce privește numărul de militari pe care dorește să îi recruteze anul viitor. Și este unul dintre cele mai ambițioase obiective stabilite vreodată. Potrivit Ministerului Apărării, în mod ideal, peste 2.200 de noi soldați noi ar trebui să intre în rândul forțelor armate. Cu toate acestea, pe termen lung, oficialii apărării au vorbit despre baza armatei. Obiectivul de recrutare pentru 2025 a fost îndeplinit, iar cel pentru anul viitor este mai mare.
Hotărârea recentă a Curții Europene a Drepturilor Omului (CEDO), care obligă Rusia să plătească Georgiei despăgubiri de 253 de milioane de euro pentru acțiunile sale din 2008, oferă o perspectivă sumbră și, totodată, un model juridic crucial pentru viitorul Ucrainei.
De la bordul Air Force One, președintele Donald Trump a transmis duminică nu doar un refuz militar, ci o sentință geostrategică. Întrebat dacă va furniza Ucrainei rachete Tomahawk, capabile să lovească Moscova, răspunsul său a fost de o nonșalanță care îngheţa sângele în vene aliaților Americii: „Nu, nu prea...”.
Dezbaterea privind descurajarea nucleară în cadrul NATO se învârte, în ultimii ani, în jurul a două mari teme, lăsând în umbră cea mai presantă problemă internă a Alianței. Pe de o parte, agresiunea Rusiei în Ucraina a veni cu întrebarea dacă arsenalul nuclear aliat, în principal armele americane din Europa, trebuie modernizat sau consolidat. Pe de altă parte, încă din mandatul lui Donald Trump, persistă îndoiala dacă SUA mai pot fi considerate un partener de încredere și ce s-ar întâmpla dacă Washingtonul și-ar retrage umbrela nucleară.
În septembrie, Pakistanul și Statele Unite au semnat un acord istoric prin care firma americană US Strategic Metals (USSM), specializată în reciclarea și procesarea mineralelor critice, se angajează să investească aproape 500 de milioane de dolari în Pakistan pentru explorarea, dezvoltarea și rafinarea zăcămintelor rare.
Cele mai recente lovituri ucrainene cu UAV-uri au avut obiective diverse, fiind atacate elemente de infrastructură petrolieră portuară, sistemul de energie electrică, precum și obiective importante de sprijin de luptă și logistic.
Statele Unite ale Americii au mobilizat în Caraibe o forță militară fără precedent în ultimele decenii, într-o desfășurare care amintește de tensiunile Războiului Rece.
Rusia azi, ajunsă dependentă militar de state precum Coreea de Nord, e la ani lumină nu doar în ceea ce privește PIB-ul, dar și dezvoltarea tehnologică, atât de SUA cât și de China. Lucru demonstrat și de competiția în spațiu dintre SUA și China, pentru a ajuns la Polul Sudic al Lunii.
Elbit spune că turela UT30 MK2, care poate fi integrată pe mai multe tipuri de MLI-uri e deja fabricată în proporție de 50% în România, deocamdată, pentru clienți externi.
Ionuț Moșteanu, ministrul Apărării Naționale, a făcut declarații de presă, marți dimineață, de la Baza Aeriană Mihail Kogălniceanu din județul Constanța, precizând că rămășițele unei drone au fost identificate în județul Vaslui, iar avioanele Eurofighter germane și F-16 ale României au încercat angajarea ei, dar nu au mai doborât-o din cauza riscului asupra populației.
Moscova a respins planul prezentat de liderii europeni drept contrapropunere la documentul iniţial american privind Ucraina, apreciind că acesta este „la prima vedere complet neconstructiv şi nu ni se potriveşte”, a declarat consilierul prezidenţial rus Yuri Ushakov pe 24 noiembrie 2025.
Avioane Eurofighter Typhoon aliate au interceptat în premieră în ultimii cinci ani un Tupolev Tu-134A-4 al Forțelor Aerospațiale Ruse. Tu-134A-4, supranumit și „Perla Neagră”, e o prezență rară și a fost interceptat la finalul săptămânii trecute de avioane Eurofighter italiene aflate în misiune de Poliție Aeriană în statele baltice.
În urma atacului masiv asupra Ucrainei, în noaptea de luni spre marți, sistemele de supraveghere a spațiului aerian din dotarea Armatei Naționale a R. Moldova au detectat, în dimineața zilei de 25 noiembrie, șase drone care traversau neautorizat spațiul aerian național, anunță Ministerul Apărării.
Imprevizibilitatea politicii externe a administrației Trump - care oscilează între presiuni brutale și propuneri de pace neașteptate - ne face să ne gândim tot mai mult că Washingtonul nu acționează totuși haotic, ci aplică în mod deliberat o formă de ambiguitate strategică adaptată la un climat geopolitic dominat de agresiunea Rusiei și ascensiunea Chinei.
Radarele Ministerului Apărării Naționale au detectat o țintă care se îndrepta spre spațiul aerian național, în dimineața de 25 noiembrie, în proximitatea județului Tulcea, fiind ridicate în aer, la ora 06.28, două aeronave germane Eurofighter Typhoon, de la Baza Aeriană Mihail Kogălniceanu, pentru monitorizarea situației.
Aliații Kievului discută despre cum să umple golul în furnizarea de informații de cercetare către Ucraina dacă Statele Unite refuză să mai transfere aceste date, a declarat, pe 23.11.2025, pentru Politico, șeful interimar al programului de inovare DIANA (Defense Innovation Accelerator for the North Atlantic) al NATO, James Appathurai.
În cursul nopții de 25.11.2025, Forțele Armate ale Federației Ruse au lansat un nou atac combinat de amploare asupra Ucrainei, folosind rachete și drone kamikaze. Valul principal al loviturilor a acoperit Kievul, dar a vizat și alte regiuni ucrainene.
Pentru a ocoli sistemele de război electronic rusești, Forțele Armate ale Ucrainei extind gama de frecvență pentru controlul și conducerea dronelor. La rândul lor, trupele ruse adaptează mijloacele de război electronic pentru a face față modernizării UAV-urilor ucrainene.
Marina Regală a Marii Britanii (Royal Navy) a raportat interceptarea și monitorizarea a două nave militare rusești care au tranzitat Canalul Mânecii, un eveniment ce survine pe fondul unei creșteri semnificative a activității navale a Federației Ruse în proximitatea apelor teritoriale britanice. Incidentul recent, coroborat cu acțiuni agresive ale navelor de spionaj rusești împotriva aviației britanice, subliniază volatilitatea tot mai mare din flancul nordic al NATO.
Potrivit unor surse de pe rețelele de socializare, cele trei bombardiere strategice de tip B-52H Stratofortress aparținând Forțelor Aeriene ale SUA au părăsit Baza Aeriană Morón din Spania și au revenit în Lousiana, la Baza Aeriană Barksdale.
Capacitatea Rusiei de a susține un război de uzură prelungit în Ucraina se confruntă cu noi semne de întrebare, pe măsură ce imagini recente din satelit indică o epuizare aproape totală a vehiculelor blindate din depozitele sale cele mai îndepărtate.
Programul de modernizare a Forțelor Aeriene Germane a trecut de la stadiul de planificare la execuția industrială concretă în această săptămână, odată cu intrarea oficială a primului avion de luptă F-35A Lightning II în faza de asamblare finală la uzina Lockheed Martin. Evenimentul reprezintă semnalul tranziției definitive a Germaniei de la stat utilizator al unor platforme aeriene moștenite din perioada Războiul Rece către o postură de descurajare credibilă, de generația a cincea, în inima Europei.
Ceea ce trebuia să fie un ''blitzkrieg diplomatic'' al administrației Trump pentru a pune capăt războiului din Ucraina s-a lovit, în acest weekend la Geneva, de zidul realității geopolitice. Narațiunea simplistă a unui „deal” rapid, care să fie livrat de ucraineni pe biroul președintelui american până la Ziua Recunoștinței (27 noiembrie), s-a evaporat.
Federația Rusă a anunțat oficial stadiul dezvoltării noului avion de vânătoare Su-75 Checkmate, prezentat pentru prima dată în 2021.
Presa chineză a ridicat întrebări cu privire la motivul pentru care cooperarea privind avionul de vânătoare J-10C a stagnat atât de repede, mai ales după apariția sa notabilă în Egipt. Anul trecut, șapte aeronave J-10C, împreună cu avionul de transport greu Y-20, au participat la primul exercițiu aerian comun dintre cele două țări.
Luni, la Palatul Cotroceni, are loc o ședință a Consiliului Suprem de Apărare a Țării (CSAT) cu o miză dublă: definirea cadrului conceptual de securitate pentru următorii cinci ani, prin noua Strategie Națională de Apărare, și identificarea resurselor financiare critice, prin accesarea programului european SAFE. Într-o lume în care arhitectura de securitate se rescrie violent, președintele Nicușor Dan propune conceptul de „independență solidară”, însă succesul acestuia depinde de capacitatea administrativă a unui stat încă măcinat de vulnerabilități interne.
Scenele de la Geneva din acest noiembrie 2025 amintesc izbitor de momentele tensionate care au precedat marile împărțiri ale sferelor de influență din secolul XX. De data aceasta, însă, falia nu mai trece prin inima Berlinului, ci urmează linia însângerată a Niprului și tranșeele din Donbas.
Tensiunile aeriene de pe Flancul Estic al NATO au atins un nou vârf în noaptea de 23 spre 24 noiembrie, forțele aeriene aliate și române executând ieșiri succesive de interceptare și monitorizare. Federația Rusă a reluat campania agresivă de lovituri cu drone asupra infrastructurii critice ucrainene din porturile dunărene, la o distanță critică față de teritoriul României.
Uniunea Europeană și Regatul Unit vor participa, începând de duminică, la discuții la nivel înalt pe marginea planului de pace pentru Ucraina al lui Donald Trump, o evoluție semnificativă pentru Bruxelles și Londra, care fuseseră ținute în afara procesului până acum.
Elbit propune și livrează drona tactică Watchkeeper X pentru Armata României, primele sisteme urmând să ajungă la trupe în următoarele luni.
Tot mai multe țări investesc în nave dedicate operării dronelor aeriene, navale și submarine, considerând că viitorul războiului naval va depinde în mod decisiv de aceste platforme.
Cel mai recent plan de pace menit să pună capăt războiului din Ucraina a fost creat de Statele Unite, a precizat secretarul de stat american Marco Rubio, contrazicând astfel afirmațiile făcute de doi senatori americani, care au spus că planul ar fi fost primit, transmit agențiile Agerpres, DPA și AFP.
Forțele pentru Operațiuni Speciale ale Ucrainei (FOS) au reușit, pentru prima dată, să doboare un elicopter rusesc Mi-8 aflat în misiune de interceptare a dronelor ucrainene, folosind o dronă de atac cu rază lungă de acțiune, marcând o premieră istorică în evoluția tacticilor de luptă cu UAV-uri. Lovitura a fost efectuată chiar adânc în interiorul teritoriului rus.
Rusia nu ar trebui să fie de acord cu noua propunere a SUA de pace cu Ucraina, deoarece este o „provocare” care nu va duce la un sfârșit real al războiului, a declarat Alexei Zhuravlev, prim-vicepreședinte al Comitetului de Apărare al Dumei de Stat. „Conflictul poate fi rezolvat pe deplin doar dacă obținem o victorie clară pe front și Ucraina capitulează... Orice alt rezultat ar amâna doar confruntarea”, a scris el pe contul său de Telegram.
Prim-ministrul Poloniei, Donald Tusk, a sugerat că a fost surprins de prevederile care menționează țara sa în „planul de pace” american în 28 de puncte, la a cărui pregătire Varșovia nu a participat, și a subliniat că nici despre Ucraina nu se poate decide nimic fără ea.
Estonia își reafirmă intenția de a cumpăra încă 6 sisteme americane M142 HIMARS, în ciuda întârzierilor actuale de producție și livrare, a declarat ministrul apărării, Hanno Pevkur, în cadrul Forumului Internațional de Securitate de la Halifax. Oficialul estonian a precizat că micuțul stat baltic are banii disponibili, însă procedura depinde de aprobările Pentagonului pentru vânzarea în regim Foreign Military Sale (FMS). Decizia vine după o perioadă în care Estonia a dat de înțeles că nu va suplimenta comanda din cauza provocărilor privind producerea și timpii de livrare.
Convocarea tuturor grupelor de vârstă în rândul tinerilor germani pentru a evalua serviciul militar este susținută de aproape două treimi dintre germani, indică rezultatele unui sondaj YouGov, citate de agențiile Agerpres și DPA.
Rusia a anunțat oficial că este pregătită să furnizeze Indiei avioane de vânătoare Su-57, cea mai avansată aeronavă stealth a industriei aeronautice, și să transfere tehnologia aferentă fără nicio restricție către India, inclusiv codul sursă. Un lucru rarisim în contractele militare, dar care paradoxal ar putea însemna salvarea programului Su-57 rus care întâmpină mari probleme și întârzieri în ultimii ani.
Vicepreședintele SUA, J.D. Vance, a numit trei termeni cheie care ar trebui incluși într-un acord de pace dintre Ucraina și Rusia.
U.S. Army a dezvăluit oficial capacitățile de luptă împotriva dronelor ale elicopterelor de atac AH-64E Apache Version 6 (V6). Acestea au fost testate cu succes în timpul unui exercițiu major numit Operation Flyswatter. Exercițiul a testat abilitatea elicopterelor de atac Apache modernizate în versiunea V6 de a detecta, urmări și neutraliza o gamă variată de sisteme aeriene fără pilot (UAS).