Interviul acordat presitigiosului Financial Times, se dorește o ieșire din rezervația franco-germană impusă de un Bruxelles tot mai mult hanseatic, decât european. A fost foarte interesant de înțeles că întrebarea fundamentală pe care leaderul francez și-o pune este dacă Uniunea Europeană va rămâne, ca urmare a marilor schimbări create de pandemie, un proiect politic (deci unul unificator) sau doar unul de piață, adică un simplu vehicul de subjugare economică a unei părți din Europa de către linia germanică, astăzi unită cu liga hanseatică a nordului european.
Președintele francez a enunțat franc și extrem de direct că proiectul politic european s-ar putea încheia dacă nu va accepta împărțirea bucuriilor și necazurilor.
Astfel tunetul Macron s-a auzit din nou, de data aceasta cu tonalitatea clară a șefului de stat gaullist, nici de acum al birocratului de Bruxells. Prin Financial Times, a vorbit doar și exclusiv președintele Franței. Iar acest fapt, politic clar și lingvistic extrem de percutant a dat startul unei furtuni politice.
Mai mult, în cadrul ultimei reuniunii a șefilor de stat și de guvern ai Uniunii Europene, el a ridicat miza, prin legarea solidarității financiare sau a admiterii de obligațiuni comune de supraviețuirea UE ca proiect politic. Macron a avertizat direct că Uniunea și moneda euro sunt în pericol dacă statele membre mai bogate nu creează noi instrumente de creanțe mutualizate pentru a-și ajuta partenerii mai săraci din sud. El a descris acest lucru ca fiind „momentul adevărului, acela de a decide dacă UE este un proiect politic sau doar un proiect de piață”.
Prin mesajul public pe care l-a autorizat în Financial Times, președintele francez s-a poziționat ca oferind o a treia cale înainte, navigând între țările din nord-vestul și sudul Europei.
Nordul mai sănătos din punct de vedere financiar este reticent să plătească pentru sudul mai slab. Prin urmare, propunerea financiară înaintată de nouă țări europene - Franța, Spania, Italia, Belgia, Luxemburg, Irlanda, Portugalia, Grecia și Slovenia - și Banca Centrală Europeană pentru a impune coronabonduri, a fost întâmpinată de o opoziție acerbă din partea Germaniei și a ligii hanseatice conduse de către Olanda.
În numele conservatorismului fiscal, al atot puternicei reguli a deficitului 0, țările europene conduse de axa Germania-Olanda au declașat nu numai o contraofensivă, dar și un atac virulent în presa lor cu privirea la lenevia sudiștilor, la lipsa de efort și de reguli în țările privite de cele două capitale ca fiind doar creatoare de probleme pentru Uniunea Europeană. Practic coronavirsul blestemat a scos la iveală exact ceea ce toți ceilalți europeni intuiau deja, lipsa de respect și de loialitate a nemților alăturați aroganței hanseatice.
Dificultatea de a face față unor astfel de viziuni divergente pentru Europa este dată de faptul că, pentru sud-europeni, este vorba nu doar despre supraviețuirea proiectului european (în care au deja foarte puțină încredere), ci, în primul rând, despre salvarea de la ruină economică a oamenilor obișnuiți. Între timp ce, în nord, adepții sistemului unic de comandă birocratic, conduși de Merkel și Rutte, susțin că nu este nevoie de emiterea eurobondurilor, adică de mutualizarea datoriilor naționale, pentru că oricum țările respective nu vor accepta condițiile înjositoare oferite pentru salvarea lor. Ceea ce, în sud, ar fi o soluție tehnică pentru o problemă politică, în nord ea este percepută ca o soluție politică la o problemă tehnică.
Să ne amintim că ultima criză financiară din 2008 a determinat o serie de țări din sudul Europei să adopte măsuri de austeritate care explică parțial situația sistemului de sănătate cu care i-a prins pandemia. Italia susține că există o legătură directă între slăbiciunea sistemului de sănătate italian, care s-a prăbușit sub asaltul COVID-19 și austeritatea dictatorial impusă de Merkel și celebrul său ministru de finanțe.
Dezbaterea despre coronabonduri este toxică din punct de vedere politic în Germania și în alte țări din nord. Nu există niciun echivalent intern pentru eurobonduri între guvernul federal german și statele germane componente ale federației. Ar fi nevoie de timp pentru a aduce Bavaria grasă și plină de orgolii economice la aceeași masă cu regiunea Romei, de exemplu, pentru a înțelege exact cum se echivalează datoriile, iar la nivel general european ar însemna schimbarea tratatelor atât de favorabile Berlinului și ligii hanseatice.
Nordicii consideră deja că au făcut concesii semnificative către sud, sub forma continuată a achizițiilor de obligațiuni suverane ale Băncii Centrale Europene și a mutualizării datoriilor prin Mecanismul european de Stabilitate.
Pe acest fundal de încrâncenare, apare interviul lui Macron. Analiștii consideră că preluarea limbajului gaullist exprimă faptul că riscul de eșec al UE să nu mai poate fi evitat. Astfel Emmanuel Macron a fost obligat să îmbrace costumul de șef de stat al unei Franțe care să își revendice, la momentul oportun, suveranitatea faptică în raport cu mediul politic ostil creionat de către criza COVID-19 la Bruxelles.
Așadar, Macron, insistând asupra unui instrument care nici măcar nu va exista în următorul an, având în vedere timpul necesar pentru a schimba tratatele și a crea obligațiuni, impune o agendă decisivă pentru el și Franța. Ori sunteti cu mine toți, ori dacă nu, înseamnă că nu vă pasă de Europa, pare a transmite el Berlinului. Vedem un Macron devenit apărător al țărilor din sudul european amenințat de grave consecințe economice post pandemie.
O formulă politcă coerentă pentru jocul francez, dar destabilizatoare pentru liga hanseatică care nu dorește să fie percepută ca fiind cauza viitoarei ruperi europeni provocate, fără îndoială de un referendum italian pentru ieșirea din mult bamata Uniune Europeană.
Macron știe că doar o „mare tranzacție” europeană ar face posibil ca Berlinul, Haga și alții ca ei, (plini de bani, dar fără dorința de a dezvolta o Europă Unită reală, decât dacă națiunile celelalte se supun intereselor lor unic naționale și doar dictatului lor evident), să fie de acord cu una dintre cele mai toxice probleme economice creată tocmai de către propria lor politică de la Bruxelles.
În acest moment, Berlinul este mulțumit de status quo-ul continental obținut, prin care majoritatea angajaților de la Bruxelles sunt cetățeni germani (6 din 10).
A da dreptate Italiei și a recunoaște eșecul politicilor de restricție bugetară, impuse de peste un deceniu și care au creat criza majoră de resurse medicale italiene în fața pandemiei, înseamnă a distruge tocmai politica de monolit cu care Germania conduce de peste un deceniu Uniunea Europeană. Chiar dacă va costa înstrăinarea de ultimul său mare aliat rămas în UE, Franța, Merkel nu va ezita să refuze orice aduce a știrbire politicilor sale pan europene. Iar asupra acestui aspect, Macron a fost extrem de abil în a îl scoate în evidență fără, însă, a îl nominaliza concret.
Prin interviul său Macron a făcut ca această problemă să fie toxică doar pentru germani și nordici și, apelând la această stratagemă, ar putea chiar să pună reale probleme politice leaderilor de la Berlin și Haga.
Reuniunea viitorului Consiliu European va arăta dacă strategia lui Macron a fost eficientă.
Între timp, Angela Merkel a declarat că Germania va manifesta mai multă solidaritate europeană decât s-a convenit deja, propunând emiterea de „obligațiuni UE”. Acest lucru ar putea dovedi că Macron a reușit să schimbe moderat poziția intransingentă germană.
Dar, din moment ce obligațiunile UE sunt foarte diferite de eurobonduri, chiar acest compromis merkelian s-ar putea dovedi ultimul argument pentru țări ca Italia sau Spania să spună: ajunge hegemoniei europene în problemele economice naționale. În acel moment existența UE ca birocrație, germanizată la nivel molecular, să fie pusă serios în pericol.
Notă: Opinia aparține autorului
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
Sub pretextul unei ofensive tehnice împotriva cartelurilor de droguri, Statele Unite redesenează arhitectura de securitate din America Latină. Acordul recent semnat de SUA cu Republica Dominicană este considerat de experţi ultima piesă dintr-un dispozitiv militar masiv care, privit de sus, seamănă izbitor cu o blocadă navală și aeriană în jurul regimului de la Caracas.
În lipsa unei politici europene unitare de înarmare, reacția naturală a statelor a fost accelerarea programelor naționale de achiziții, fiecare țară prioritizându-și propriile nevoi. Deși Bruxellesul a încercat să dea coerență acestui impuls prin câteva instrumente - achiziții comune de muniție, inițiative în domeniul apărării antiaeriene, mecanisme de finanțare pentru industria de apărare - realitatea arată că grosul achizițiilor este încă la nivel strict național.
Devine tot mai clar că actualul context de securitate din Ucraina nu este despre pace, ci despre formalizarea unei capitulări. Vladimir Putin, aflat într-o vizită în Kârgâzstan, a transmis un mesaj Washingtonului înainte de sosirea delegației conduse de Steve Witkoff la Moscova: Rusia nu negociază, Rusia dictează condițiile. Retorica liderului de la Kremlin, aparent deschisă spre dialog, ascunde de fapt un ultimatum - retragerea trupelor ucrainene de pe propriul teritoriu sau anihilarea lor militară.
Fidel rolului său de „locotenent” al Kremlinului și mereu gata să recite partitura Moscovei, Alexander Lukașenko a transformat, joi, summitul OTSC de la Bișkek într-o tribună de lansare a mesajelor rusești. Liderul de la Minsk a comentat, cu aerul unui expert, versiunea planului de pace scursă în presa americană - un posibil tratat între Rusia, Ucraina și Occident.
Germania pare să fi înțeles, în sfârșit, că epoca „dividendelor păcii” s-a încheiat definitiv. Dezvăluirile recente din The Wall Street Journal și presa germană despre existența „OPLAN DEU” (un plan militar secret de 1.200 de pagini) reprezintă mai mult decât o schimbare a birocraţiei greoaie cu care ne-a obişnuit Ministerul Apărării de la Berlin.
Confuzia diplomatică generată de recentul plan de pace în 28 de puncte și negocierile opace dintre Moscova și Washington scot la lumină o criză profundă de viziune strategică la nivelul administrației americane. Într-un moment în care Europa încearcă să descifreze dacă mai poate conta pe garanțiile de securitate transatlantice, o analiză recentă a generalului (r) Ben Hodges, fost comandant al trupelor SUA în Europa, oferă o perspectivă pragmatică, lipsită de sentimentalism, asupra erorilor pe care Statele Unite riscă să le comită. Mesajul său este clar: izolarea Europei nu va aduce prosperitate Americii, ci dimpotrivă, va vulnerabiliza însăși economia americană.
Ambiția României de a deveni a doua putere militară de pe Flancul Estic la est de Germania, după Polonia, ambiție menționată în Strategia Națională de Apărare, a fost subiectul unei intense analize a experților militari ruși, care pe lângă narativul narativul deja clasic al propagandei ruse privind intențiile revizioniste ale României în raport cu Republica Moldova, arată că, scoțând Turcia din ecuație și plasând-o în Sudul Flancului, România e deja „a doua cea forță militară a Flancului Estic”.
În ultimele două luni, Ucraina și Rusia au acceptat două încetări temporare ale focului pentru a repara liniile de înaltă tensiune care asigură alimentarea externă a centralei nucleare Zaporojie (ZNPP), aflată sub control rusă din martie 2022. Cele două linii – Dniprovska (750 kV) și Ferosplavna-1 (330 kV) – reprezintă ultimele conexiuni critice dintre centrală și rețeaua electrică ucraineană. Fiecare întrerupere pune în pericol funcționarea sistemelor de siguranță ale centralei și crește riscul unui accident nuclear major.
Autoritățile trebuie să crească numărul persoanelor care se identifică drept ruse și vorbesc limba rusă în teritoriile ucrainene anexate. Acest lucru rezultă dintr-un document publicat marți (25.11.2015), semnat de președintele rus, Vladimir Putin, și raportat astăzi de agenția Reuters. Decretul, numit Strategia Națională de Politică Rusă pentru perioada până în 2036, stabilește obiectivul ca 95% din populația țării să se considere rusă.
România a făcut marți, 25 noiembrie, un pas decisiv pentru a acoperi un gol critic în apărarea sa antiaeriană: semnarea contractului pentru sistemele portabile MANPAD MISTRAL . O investiție de 625 de milioane de euro care ne aliniază, în sfârșit, la realitățile dure ale frontului din vecinătate.
Timp de decenii, după cataclismul celor două războaie mondiale, Germania a fost privată de o capacitate militară majoră. Cu un PIB uriaș de aproape 5 trilioane de euro, dublu față de cel al Rusiei, generat de cea mai puternică economie a Europei, Germania a rămas mult în urmă în ultimele decenii în ceea ce privește puterea militară. Dar lucrul acesta s-a schimbat radical după invadarea Ucrainei de către Rusia.
DefenseRomania a participat la conferința internațională „Israel and Central Europe post October 7th” organizată la Budapesta de Europe Israel Press Association (EIPA), unde mai mulți experți, cadre academice și jurnaliști din Europa Centrală și de Est s-au reunit. Subiectele conferinței au fost relațiile Israelului cu statele din regiune, dar și arhitectura geostrategică din Orient după războiul din Gaza generat de atacul grupării teroriste Hamas din 7 octombrie 2023.
Beijingul avertizează asupra posibilelor consecințe după ce Japonia anunță planuri de desfășurare a rachetelor.
Ucraina pare să fi făcut o concesie majoră, dar calculată strategic. Potrivit unor surse oficiale citate de Financial Times și Kyiv Independent, Kievul a acceptat o limitare a efectivelor sale militare la 800.000 de oameni pe timp de pace.
În timp ce Ucraina număra cele 460 de drone și 22 de rachete balistice lansate de Rusia într-o singură noapte, la mii de kilometri distanță, într-un hotel din Abu Dhabi, se redesenează harta de securitate a Europei. Diplomația de război nu a fost niciodată o chestiune de morală absolută, ci de oportunitate cinică și raporturi de forță. Iar informațiile scurse în ultimele 24 de ore confirmă un lucru cert: administrația Trump a apăsat pedala de accelerație, forțând o închidere a conflictului care pare să fi trecut de faza „dacă” și a intrat în faza „cum”.
Ucraina a reușit o lovitură de precizie împotriva Complexului Tehnico-Științific Beriev (TANTK) din Taganrog, eliminând două active militare rare care sunt, practic, imposibil de înlocuit pentru industria de apărare rusă. Imaginile din satelit analizate pe 25 noiembrie confirmă distrugerea ,,laboratorului aeropurtat A-60'', o aeronavă purtător de arme laser, și a unui prototip pentru viitorul program de aeronave de avertizare timpurie al Rusiei.
Într-o intervenție simultană pe RTL și M6, președintele francez Emmanuel Macron a rostit, poate pentru prima dată cu o claritate lipsită de echivoc, ceea ce analiștii spațiului ex-sovietic avertizează de ani de zile: Europa nu se află în pragul unui conflict, ci este deja angrenată într-unul. Nu vorbim încă de blindate pe Champs-Elysees, ci de un război hibrid, total și cotidian, purtat de Rusia împotriva infrastructurii critice și a coeziunii sociale din Vest.
Imprevizibilitatea politicii externe a administrației Trump - care oscilează între presiuni brutale și propuneri de pace neașteptate - ne face să ne gândim tot mai mult că Washingtonul nu acționează totuși haotic, ci aplică în mod deliberat o formă de ambiguitate strategică adaptată la un climat geopolitic dominat de agresiunea Rusiei și ascensiunea Chinei.
Ceea ce trebuia să fie un ''blitzkrieg diplomatic'' al administrației Trump pentru a pune capăt războiului din Ucraina s-a lovit, în acest weekend la Geneva, de zidul realității geopolitice. Narațiunea simplistă a unui „deal” rapid, care să fie livrat de ucraineni pe biroul președintelui american până la Ziua Recunoștinței (27 noiembrie), s-a evaporat.
Luni, la Palatul Cotroceni, are loc o ședință a Consiliului Suprem de Apărare a Țării (CSAT) cu o miză dublă: definirea cadrului conceptual de securitate pentru următorii cinci ani, prin noua Strategie Națională de Apărare, și identificarea resurselor financiare critice, prin accesarea programului european SAFE. Într-o lume în care arhitectura de securitate se rescrie violent, președintele Nicușor Dan propune conceptul de „independență solidară”, însă succesul acestuia depinde de capacitatea administrativă a unui stat încă măcinat de vulnerabilități interne.
Scenele de la Geneva din acest noiembrie 2025 amintesc izbitor de momentele tensionate care au precedat marile împărțiri ale sferelor de influență din secolul XX. De data aceasta, însă, falia nu mai trece prin inima Berlinului, ci urmează linia însângerată a Niprului și tranșeele din Donbas.
Uniunea Europeană și Regatul Unit vor participa, începând de duminică, la discuții la nivel înalt pe marginea planului de pace pentru Ucraina al lui Donald Trump, o evoluție semnificativă pentru Bruxelles și Londra, care fuseseră ținute în afara procesului până acum.
Asociația Casa Mării Negre / Black Sea House a organizat, joi, 20 noiembrie 2025, alături de partenerii săi, Universitatea Ovidius Constanța și Asociația Inițiativa pentru Cultură Democratică Europe, Conferința internațională “EU’s Strategic Approach to the Black Sea region – Goals, Instruments, Challenges to Democracy / Abordarea strategică a Uniunii Europene pentru regiunea Mării Negre – obiective, instrumente, provocări la adresa democrației”. Evenimentul a reprezentat cea de-a 9-a ediție a Conferințelor Mării Negre, organizate în mod tradițional de Asociația „Casa Mării Negre / Black Sea House” la Constanța, și a fost declarată de către experții participanți drept cea mai reușită din întreaga serie, prin obiective, prezență și rezultate.
Președintele Nicușor Dan a transmis referiri cu privire la Strategia Națională de Apărare a Țării, aflată în dezbatere publică.
Un război de uzură ca acesta se termină doar când una din părți e epuizată și se retrage.
Administrația Federală a Aviației din SUA (FAA) avertizează companiile aeriene americane asupra riscurilor de survol în spațiul aerian al Venezuelei, pe fondul intensificării activității militare din regiune. Într-o notificare transmisă vineri, FAA a precizat existența unei „situații potențial periculoase” pentru aeronavele care zboară la orice altitudine deasupra țării sud-americane, în contextul „înrăutățirii situației de securitate” și al creșterii tensiunilor militare. Concomitent armada americană din Caraibe e impresionantă, portavionul USS Gerald R. Ford, cea mai modernă navă de luptă din lume, fiind în Caraibe „pe poziții”.
După luni de speculații și retorică electorală, planul administrației Trump pentru încheierea războiului din Ucraina a aterizat pe masa președintelui Volodimir Zelenski. Nu este doar o propunere diplomatică, ci un ultimatum al realpolitik-ului american, livrat direct de emisarul Dan Driscoll: o foaie de parcurs în 28 de puncte care redesenează harta Europei de Est.
DefenseRomania vă invită să urmăriți vineri, 21 noiembrie 2025, o nouă ediție a emisiunii „Obiectiv EuroAtlantic”.
Planul de pace în 28 de puncte pentru războiul din Ucraina, despre care toată lumea vorbește acum, este practic o înțelegere americano-rusă care pedepsește victima și gratifică agresorul; un precedent dezastruos, poate chiar letal pentru actuala ordine mondială dominată de SUA.
Un nou plan de pace american ia prin surprindere Uniunea Europeană care nu este prea fericită că nu a fost consultată în prealabil de administrația de la Casa Albă. Înaltul Reprezentant al Uniunii Europene, Kaja Kallas, spune că orice plan de a pune capăt războiului Rusiei împotriva Ucrainei trebuie să implice atât partea ucraineană, cât și cea europeană.
Războiul naval a intrat într-o nouă eră odată cu atacul fără precedent revendicat de Serviciul Ucrainean de Informații (SBU), marcând prima lovitură reușită a unei drone subacvatice (UUV - Unmanned Underwater Vehicle) asupra unui submarin militar rusesc. Atacul de ieri asupra submarinului rusesc din clasa Kilo (Proiect 636.3 Varshavyanka) în portul Novorossiysk nu reprezintă doar o pierdere tactică pentru Rusia, ci debutul unei noi capacități de luptă: vectorul de atac submersibil.
După o lungă absență din regiune, o dronă americană de cercetare RQ-4B Global Hawk a zburat din nou, pe 15 decembrie 2025, deasupra apelor neutre ale Mării Negre.
Într-un conflict saturat de tehnologie, comandantul unității ucrainene de robotică a Brigăzii 3 de Asalt avertizează: inovația izolată este inutilă. Adevărata victorie aparține celor care pot transforma "grădina zoologică" de echipamente într-un sistem industrial coerent.
China nu mai caută doar paritatea militară, ci "victoria economică" totală prin rescrierea normelor internaţionale. Pentru a contracara ambiţiile chinezilor, Statele Unite trebuie să orchestreze urgent o bază industrială comună pentru sisteme autonome, fuzionând inovația americană cu capacitatea de producție a aliaţilor săi din Asiei.
Cel mai mare număr de lovituri al dronelor ucrainene a fost, probabil, raportat, pe 14 decembrie. Forțele ucrainene au informat despre atacuri cu succes în adâncimea atât a teritoriului Rusiei cât și în cea a dispozitivului de luptă inamic de pe front. În plus, o nouă abordare a forțelor ucrainene fără pilot începe să producă efecte importante și pe linia întâi.
Liderii principalelor state europene şi ai UE au propus luni ca acestea să conducă 'o forţă multinaţională' în Ucraina şi să susţină în mod 'durabil' armata ucraineană, care să fie limitată la 800.000 de militari, potrivit unei declaraţii transmise guvernul german, informează agențiile Agerpres, Reuters și AFP.
Negociatorii americani au afirmat luni că Statele Unite au oferit Ucrainei garanţii de securitate "foarte puternice", dar totuşi, în opinia lor, acceptabile pentru Rusia.
România și Statele Unite continuă discuțiile la nivel strategic și de coordonare, dovad fiind și ultima vizită în țara noastră a unei delegații din partea Departamentului de Stat al SUA.
Elveția nu va putea achiziționa toate cele 36 de avioane de luptă americane F-35 prevăzute, din cauza costurilor suplimentare prezentate de Statele Unite, au anunțat vineri autoritățile federale de la Berna.
India și Rusia au o relație de lungă durată în domeniul cooperării militare, iar achiziția sistemului de apărare antiaeriană S-400 Triumf, cunoscut în India ca „Sudarshan Chakra”, reprezintă un adevărat pilon al apărării indiene împotriva amenințărilor aeriene venite dinspre vecinii Pakistan și China. India a semnat încă din 2018 un contract de aproximativ 5,4 miliarde de dolari pentru achiziția a cinci regimente de S-400, dintre care trei au fost deja livrate și sunt operaționale, iar restul sunt așteptate în anul sau anii următori.
Președintele Nicușor Dan a declarat că România nu poate neglija rolul de „mare actor global economic” al Chinei iar în acest sens va trebui să ne urmărim interesul, nuanțând însă faptul că relația cu superputerea asiatică nu trebuie să pericliteze aspecte ce țin de securitate.
Serviciul de Securitate al Ucrainei (SBU) a dat publicității imagini spectaculoase cu lovirea unui submarin rus din clasa Kilor în portul rus Novorosiisk. Se pare că e vorba de submarinul Varshavyanka.
Guvernul Viktor Orban ar pregăti o „inginerie constituțională”, un set de măsuri menite să crească exponențial puterile Președintelui, în raport cu celelalte instituții ale statului, notează Bloomberg.
După investiții masive în sectorul cibernetic, Israelul a reușit să folosească acestă componentă ca o structură de apărare. IDF a interceptat rachete iraniene în spațiu și, aceeași componentă cyber a fost folosită cu succes și în celebra poveste a pagerelor care au explodat și au neutralizat conducerea militară a grupării teroriste Hezbollah din Liban, în timpul războiului.
Președintele și CEO-ul Hanwha Aerospace, Son Jae-il, în exclusivitate pentru DefenseRomania, a dezvăluit oferta „fără precedent” pe care gigantul coreean a înaintat-o, care nu se limitează doar la producția de mașini de luptă Redback sau obuziere K9 Tunetul, produse aici, ci vizează și alte sectoare, precum și investiții de 180 de milioane de euro.
Potrivit unui sondaj realizat de Institutul Internațional de Sociologie din Kiev, 75% dintre ucraineni se declară împotriva unui plan de pace care ar include retragerea trupelor ucrainene din Donbas (regiunile Donețk și Luhansk), o reducere a dimensiunii forțelor armate ucrainene și nicio garanție specifică de securitate.
Ministerul britanic al Apărării a creat două structuri cheie, una de informații iar cealaltă de contrainformații.
Rusia susține Venezuela în fața 'presiunilor politice și șantajului militar' din partea SUA, a declarat Aleksandr Șcetinin, directorul Departamentului Latino-American din cadrul Ministerului de Externe al Rusiei, în cadrul unui forum de tineret ruso-venezuelan desfășurat la Moscova, informează Agerpres și EFE.
Cehia este unul dintre cei mai eficienți susținători ai Ucrainei, inițiativa privind muniția fiind cel mai cunoscut exemplu. Dar nici măcar țara care avea încă din perioada Războiului Rece o bază industrială și tehnologică puternică, și care are o companie în TOP 100 mondial al industriei de apărare - nu poate rezolva unele provocări tehnologice.
Într-un discurs istoric, Blaise Metreweli, prima femeie la conducerea serviciului secret britanic, va redefini natura conflictului modern, avertizând că distincția dintre pace și război a dispărut sub presiunea tehnologiei și a „exportului de haos” orchestrat de agenda geopolitică a Rusiei.
Forțele ruse și-au echipat o parte din dronele Shahed cu rachete aer-aer, încercând să valorifice stocuri de muniții vechi, racheta R-60 fiind una dintre acestea.
În fața valurilor interminabile de infanterie rusă, Ucraina a realizat că nu poate câștiga un război al numerelor. Singura soluție pentru a nu rămâne fără oameni este să-i înlocuiască cu drone si sisteme terestre robotizate. Matematica războiului din Ucraina a devenit o ecuație sumbră și simplă. Rusia își permite să piardă 1.200 de soldați pe zi, uneori chiar 2.000, aruncându-i în luptă prost echipați și prost instruiți, doar pentru a detecta pozițiile de tragere ale ucrainenilor.
Armata Statelor Unite a oferit cele mai clare indicii de până acum privind capacitățile reale ale sistemului său hipersonic cu rază lungă de acțiune (LRHW), cunoscut sub numele de „Dark Eagle”. Dezvăluirile, făcute în timpul vizitei Secretarului Apărării, Pete Hegseth, la arsenalul Redstone, sugerează o rază de acțiune extinsă și o abordare neconvențională în ceea ce privește încărcătura explozivă.
În timp ce cancelariile europene și emisarii lui Trump caută o ieșire rapidă din război, Volodimir Zelenski refuză să semneze o pace care ar putea lăsa armata rusă la porțile unei Ucraine dezarmate.
Într-un moment în care multe națiuni NATO se luptă cu termene de livrare depășite și bugete scăpate de sub control, Ungaria a oferit săptămâna aceasta un exemplu rar de program militar dus la capăt fără scuze și fără întârzieri. Armata Ungară a marcat, printr-o ceremonie a Brigăzii 1 Blindate, recepția ultimului tanc Leopard 2A7HU dintr-un contract semnat în 2018.
Un raport al Royal United Services Institute (RUSI) confirmă ceea ce strategii militari bănuiau de mult: industria de apărare a Moscovei nu poate ține pasul cu ritmul în care armata sa irosește rachete sofisticate pe ținte de doi bani.
În lumea achizițiilor militare americane, unde programele durează de obicei decenii și costurile se dublează de la o lună la alta, știrea venită săptămâna aceasta de la Washington este o anomalie. Generalul Randy George, șeful Statului Major al Armatei SUA, a confirmat că primul prototip al noului tanc M1E3 Abrams a fost deja livrat de General Dynamics, cu ani buni înainte de termenul pe care scepticii îl considerau realist.
Italia, Bulgaria și Malta s-au alăturat Belgiei în apelurile adresate Comisiei Europene și Consiliului UE de a identifica soluții alternative față de planul propus de Bruxelles privind utilizarea activelor rusești înghețate pentru a finanța un împrumut masiv în valoare de aproximativ 210 miliarde de euro destinat Ucrainei.
În timp ce în România unii se mai ceartă pe Facebook și în social media cu privire la existența sau inexistența pericolului rus, în celălalt capăt al Flancului lucrurile sunt cât se poate de clare: Rusia reprezintă o amenințare militară la adresa Europei iar doar o Armată puternică și structuri defensive puternice pot descuraja o aventură militară în viitorul apropiat a noii Armate Roșii.
Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a mutat și a declarat că Ucraina e pregătită să renunțe la cererile privind aderarea la NATO, în schimbul garanțiilor de securitate din partea SUA și a Europei.
Potrivit presei occidentale, Forțele Armate ale Ucrainei desfășoară activ radare IRIS proiectate pentru detectarea dronelor. Aceasta este o dezvoltare a companiei olandeze Robin Radar, a cărei conducere speră că, datorită celei mai recente modernizări a produsului lor, “trupele vor putea detecta și distruge și mai multe UAV-uri”.
Președintele țării Nicușor Dan - Comandantul Suprem al Armatei României, potrivit Constituției - a declarat că „vom vedea drone ruse doborâte în România”, dar a nuanțat declarația precizând că țara noastră nu e singura care nu angajează aceste UAV-uri, iar astfel de angajări se vor face doar în anumite condiții. Poziția președintelui țării vine în contextul deselor incidente în care spațiul aerian românesc a fost încălcat de drone ruse, în timp ce fostul președinte Traian Băsescu a numit situația „ridicolă” și spațiul aerian românesc „un bulevard pentru drone ruse”.
