Scrisoarea a fost înaintată la câteva zile după ce un alt senator american din Comisia pentru Relații Externe a SUA a evocat posibilitatea impunerii unor sancțiuni împotriva Turciei în cazul în care aceasta va continua să blocheze aderarea celor două țări nordice la NATO.
"Odată ce protocoalele de aderare la NATO vor fi ratificate de către Turcia, Congresul poate lua în considerare vânzarea de avioane de luptă F-16", au precizat senatorii Jeanne Shaheen și Thom Tillis în scrisoarea adresată lui Biden, semnată de un grup bipartizan de alți 25 de senatori. "Un eșec în acest sens, totuși, ar pune sub semnul întrebării această vânzare", precizează publicaţia Defense News.
Printre semnatarii acestei scrisori s-au numărat mai mulți senatori care fac parte din comisia pentru servicii armate și din comisia pentru relații externe, care are jurisdicție asupra vânzărilor de arme. Democratul nr. 2 din Senat, Dick Durbin din Illinois, a semnat, de asemenea, scrisoarea.
Senatorii au susținut că Turcia își încalcă angajamentele asumate în cadrul unui acord trilateral semnat anul trecut cu Finlanda și Suedia. Conform acestui acord, cele două țări vor lua măsuri împotriva Partidului Muncitorilor din Kurdistan (PKK), aflat în afara legii, și vor putea extrăda anumite persoane în schimbul ratificării de către Turcia a cererilor lor de aderare la NATO.
Suedia, în special, a ajuns în vizorul președintelui turc Recep Tayyip Erdogan luna trecută, după ce un politician danez de extremă dreaptă a călătorit la Stockholm pentru a arde un Coran în apropierea ambasadei Turciei. Incidentul a determinat Turcia să anuleze o vizită la Ankara a ministrului suedez al Apărării, Pal Jonson, unde acesta spera să discute despre aderarea ţării sale la NATO.
Cu toate acestea, senatorii SUA au ținut să remarce că Turcia "s-a dovedit a fi un aliat valoros al NATO în timp ce invazia ilegală a Rusiei în Ucraina continuă" și au lăudat-o pentru "angajamentul său de a pune în aplicare acordul pentru exporturile vitale de cereale din porturile ucrainene, mediat de ONU, care a permis Ucrainei să exporte cereale și să evite o criză alimentară globală".
Președintele Comisiei pentru relații externe a Senatului SUA, Bob Menendez, a declarat că se va folosi de poziția sa pentru a bloca vânzarea de avioane F-16, deoarece exista mai multe îngrijorări care includ încarcerarea de către regimul de la Ankara a jurnaliștilor și a oponenților politici, precum și tensiunile cu Grecia în estul Mediteranei. Departamentul de Stat nu a notificat încă în mod oficial Congresul cu privire la vânzarea de F-16, pe fondul amenințării lui Menendez de a o bloca.
"Problema F-16 este mult mai mare decât ascensiunea în NATO, deși aceasta face parte din ea", a declarat Menendez pentru Defense News luna trecută. "Dar doar făcând asta, nu rezolvă problema".
Iar marți, Chris Van Hollen, membru al Comisiei pentru relații externe din Senat, a evocat perspectiva sancționării Turciei pentru refuzul de a ratifica aderarea Suediei și Finlandei la NATO.
"Trebuie să ne coordonăm cu partenerii noștri [din Uniunea Europeană] și să luăm în considerare diferite tipuri de sancțiuni dacă Erdogan continuă să blocheze aderarea Finlandei și Suediei la NATO", a declarat Van Hollen la un eveniment găzduit de publicaţia Al-Monitor.
"Economia turcă nu este într-o formă foarte bună", a continuat el. "Este unul dintre motivele pentru care sondajele de opinie din Turcia arată că Erdogan nu este popular. Așadar, cred că trebuie să existe anumite consecințe pentru acest tip de comportament".
Pe lângă sancțiunile pentru blocarea intrării Suediei și Finlandei în NATO, Van Hollen a evocat și perspectiva unor sancțiuni în cazul în care Erdogan își va pune în practică amenințările tot mai frecvente de a ataca forțele kurde susținute de SUA în nord-estul Siriei, înainte de alegerile prezidențiale turcești din mai.
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
O dronă, posibil de origini militare, s-a prăbuşit la 12 km de Brăila. Localnicii spun că ar fi scos un sunet ciudat înainte de prăbuşire. Drona a căzut pe un câmp, la aproximativ 12 kilometri de oraşul Brăila, mai exact în zona fermei Filipoiu, între comuna Frecăței și punctul de trecere al bac-ului. Localnicii din zonă au filmat drona care a trecut pe deasupra caselor lor şi au spus că ar fi scos un sunet ciudat, potrivit Antena 3 CNN.
Președintele rus Vladimir Putin a declarat recent că Rusia intenționează să distrugă avioanele de luptă occidentale F-16 care vor fi livrate Forțelor Aeriene Ucrainene.
Forțele Aeriene americane (USAF) par să regândească planul de a începe retragerea avioanelor de luptă F-22 în jurul anului 2030 cum era preconizat, deoarece planurile de cheltuieli depășesc cu mult acea dată, conform cererii bugetare a serviciului pentru anul fiscal 2025.
Rusia amână livrările de sisteme de apărare aeriană S-400 nou construite către India, atribuind întârzierea propriilor priorități pe fondul războiului din Ucraina.
Într-un mesaj postat pe canalul său de Telegram, guvernatorul Sevastopolului, Mihail Razvozhaev, a anunțat că, pe 28.03.2024, un avion militar rusesc s-a prăbușit în mare, în apropierea coastelor orașului.
Autoritățile germane au livrat un nou pachet de ajutor Forțelor Armate ale Ucrainei. Lista include drone, echipamente de deminare sau rachete antitanc RGW 90 Matador.
La mai puțin de un an de la inaugurare, Aeroportul internațional Braşov, în parteneriat cu batalionul multinațional NATO de la Cincu își propun să dezvolte, înainte de luna mai a acestui an, un port aerian de debarcare (APOD) care să permită aterizarea unor aeronave militare de mari dimensiuni, precum Airbus A400M Atlas sau Airbus A330 MRTT.
Într-o discuție ”liberă” cu piloții militari ruși din regiunea Tver, liderul rus Vladimir Putin a vorbit despre sosirea pe frontul din Ucraina a aeronavelor de luptă F-16.
Ca parte a unei reforme majore, guvernul grec intenționează să-și dezafecteze o parte din aeronave de luptă mai vechi dar, și să vândă avioane F-16 și Mirage 2000. Acest lucru a fost anunțat, pe 25 martie, de ministrul Apărării, Nikos Dendias, cu ocazia Zilei Independenței.
Spre deosebire de majoritatea armatelor occidentale, armata rusă nu investise prea mult până anul trecut în muniții de precizie cu rază lungă de acțiune. Aceasta fază a fost însă depășită de ruși, iar lucrurile au început să se schimbe.
În timp ce Statele Unite au dat permisiune pentru vânzarea de avioane F-16 Block 70/72 către Turcia, un cadou similar a fost făcut şi Greciei, dar oferind o clasă de avioane de luptă mult superioară. Acest lucru înseamnă o schimbare pentru forțele aeriene elene, care acum vor survola cerul în calitate de operatori privilegiați ai F-35, în locul Turciei. În prezent, Grecia discută achiziționarea a 20 de avioane de luptă F-35A Block 3.
Șeful Statului Major al Forțelor Armate poloneze, Wiesław Kukuła, a declarat luni că incidentul în care o rachetă rusă a intrat în spațiul aerian polonez a fost „în mare parte un act deliberat”. Cu toate acestea, el a recunoscut că „inexactitatea relativă” a rachetelor rusești ar putea fi încă de vină.
”Astăzi operăm în condiții de pace, nu de război. Nu avem libertate deplină de acțiune fără a analiza potențialele consecințe”, spune general-major Maciej Klisz, comandantul operațional al Forțelor Armate.
La 24 martie, Polonia a activat avioanele sale și ale NATO după ce a identificat o rachetă rusească în spațiul său aerian. Comandamentul forţelor armate polonez a precizat într-un comunicat de presa că racheta s-a aflat în spațiul aerian al Poloniei mai puțin de un minut. Nu este prima dată când se întâmplă acest lucru, după cum a reamintit ministrul lituanian de externe Gabrielius Landsbergis într-un interviu pentru Fox News. "O dată este o greșeală, dar dacă permitem să se întâmple, sună ca o invitație".
O rachetă rusească a intrat în spațiul aerian al Poloniei, stat membru NATO. Observatorii din Occident atrag atenția asupra riscului unui război la scară largă între Rusia și NATO și cer sprijin pentru apărarea Ucrainei și pentru ca Polonia să facă presiuni asupra Rusiei. "NATO este acum la un centimetru distanță de un război la scară largă cu Rusia", scrie cotidianul britanic Express, citând declarații ale ministrului polonez al Apărării Naționale, Wladyslaw Kosiniak-Kamysz. Chiar și o intruziune greșită a unei rachete rusești în spațiul aerian al unei țări NATO, Polonia, ar putea duce la escaladarea războiului, scrie NBC News.
Două bombardiere strategice de tip B-1B Lancer aparținând Forțelor Aeriene ale SUA au survolat duminică, pe 24.03.2024, Norvegia și spațiul aerian internațional situat deasupra Mării Norvegiei și Mării Barents, zburând în direcția Peninsulei Kola din Federația Rusă.
În programul de dotare a Armatei cu sisteme antiaeriene cu rază scurtă și foarte scurtă de acțiune (SHORAD/VSHORAD) statul român are două variante de achiziție - licitația aflată în derulare și negocierea directă printr-o achiziție comună condusă de Franța. România ar putea deține astfel de sisteme dacă se va alătura programului european de achiziție în comun a sistemului de apărare aeriană Mistral 3 la care mai participă alte cinci națiuni europene.
În următoarea perioadă vor ajunge în țară încă patru avioane de luptă de tip F-16 Fighting Falcon iar până la finalul anului 2024 va ajunge toată escadrila. E vorba desigur de cele 32 de avioane F-16 achiziționate din Norvegia.
La începutul lunii martie au apărut informații din partea unor instituții americane, care au indicat că se fac demersuri pentru a trimite primele șase avioane de luptă F-16 în Ucraina până în vară. Pregătirea pentru doisprezece piloți ucraineni, programată să se încheie până în vara acestui an, este în curs de desfășurare în prezent în Danemarca, SUA și Marea Britanie.
Turcia are nevoie urgent de avioane de luptă. Sătulă să aștepte după F-16 Fighting Falcon americane, care devin mai mult o himeră, turcii au demarat oficial negocierile pentru avioane Eurofighter europene, dar au o problemă.
Potrivit surselor de monitorizare a aviației de pe rețelele de socializare, pe 20.03.2024, SUA și Marea Britanie au desfășurat misiuni de cercetare strategică în zona litoralului românesc și apelor Mării Negre. Cele două state membre NATO au întrebuințat în acest scop două aeronave de cercetare radioelectronică de tip RC-135V și RC-135W.
În alocuțiunea să susținută în cadrul reuniunii ''Grupului de contact pentru apărarea Ucrainei'', ministrul ucrainean al apărării, Rustem Umerov, a dat un exemplu de utilizare eficientă în prima linie a sistemelor de apărare aeriană furnizate Kievului de către parteneri occidentali. În special, într-una dintre cele mai intens disputate zone ale frontului, avioanele rusești lansau între 5 și 60 de bombe ghidate pe zi. Situația s-a schimbat atunci când sistemele ucrainene de apărare aeriană au doborât trei bombardiere ruseşti într-o singură zi.
Pentagonul a conturat "linii roșii" privind utilizarea avioanelor F-16 ucrainene în timpul războiului ruso-ucrainean. Publicaţia ucraineană ArmyInform a relatat acest lucru, citându-l pe Patrick Ryder, purtătorul de cuvânt al Departamentului de Apărare al SUA, într-un interviu acordat RFE/RL. Răspunzând la o întrebare despre restricțiile privind utilizarea F-16, Ryder a răspuns că țările occidentale văd utilizarea acestor avioane de luptă doar pe teritoriul suveran al Ucrainei.
Adjunctul ministrului ucrainean al apărării, Ivan Gavrilyuk, a declarat, pe 19.03.2024, că, în ultimele trei luni Rusia a aruncat aproximativ 3.500 de bombe de aviație asupra pozițiilor Forțelor Armate ale Ucrainei. Potrivit precizărilor oficialului ucrainean, cifra este de 16 ori mai mare comparativ cu aceeași perioadă a anului 2023.
Trei aeronave F-16 ale Forțelor Aeriene Regale Olandeze au aterizat marţi, 19 martie, în Baza 86 Aeriană „Locotenent Aviator Gheorghe Mociorniță” din Fetești, precizează Forțele Aeriene Române. Aeronavele vor deservi Centrul de Instruire înființat ca urmare a colaborării dintre Ministerul Apărării Naționale, prin Forțele Aeriene Române și Ministerul Apărării din Țările de Jos, prin Forțele Aeriene Regale Olandeze, în parteneriat cu Compania Lockheed Martin și cu sprijinul Regatului Danemarcei, stat coordonator alături de Țările de Jos a ''Coaliției Internaționale F-16''.
O imagine foto analizată cu atenție confirmă faptul că francezii se mișcă rapid. Franța a livrat deja Ucrainei bombe ghidate AASM cunoscute și ca Hammer, pe care le-a integrat pe avioane sovietice de tip MiG.-29.
Potrivit site-ului itamilradar.com, în ultimele zile, sursele deschise (OSINT) au monitorizat deplasarea cargourilor rusești Sparta IV (IMO: 9743033) și Ursa Major (IMO: 9538892), care au părărsit portul Tartus din Siria și se îndreaptă spre Rusia (probabil către Sankt Petersburg). Cele două nave sunt urmate de petrolierul rusesc Yaz (IMO: 9735323).
Misiunea va fi efectuată sub conducerea Germaniei de către personal german și francez din escadronul binațional de transport aerian „Rhein/Rhin” din Évreux , folosind două avioane de transport C-130J Hercules. Punctul de plecare al zborurilor este o bază aeriană din Iordania.
Dronele ucrainene au atacat în această dimineață două rafinării de petrol din regiunea rusă Samara. Incendiile care au izbucnit la ambele uzine imediat după atacuri s-au întins pe sute de metri pătrați.
Într-un final, după o perioadă de întârziere, a avut loc zborul inaugural al unui IAR-99 SM modernizat din cele 10 aflate în acest proces.
Rusia a lansat un alt atac cu rachete în noaptea de 19 aprilie, lovind o clădire rezidențială din centrul orașului Dnipro , precum și alte obiective civile și de infrastructură din oraș și din regiune. În urma atacului, 8 persoane au fost ucise, inclusiv 2 copii, și zeci de persoane au fost rănite.
Syria TV, o rețea de televiziune siriană pro-opoziție lansată în martie 2018 la Istanbul, a relatat la 17.04.2024 (ora 19.51, ora Damascului) citând o sursă diplomatică europeană, că unui oficial român din cadrul serviciilor de informaţii a vizitat Siria și s-a întâlnit cu liderul sirian Bashar al-Assad și cu directorul serviciilor de informații siriene, Hossam Luke.
Hackerii coordonați de China pot pune la pământ sectoare întregi din infrastructura critică a SUA, lasă să se înțeleagă directorul FBI, care vine cu o declarație mai mult decât îngrijorătoare - China plănuiește să-și folosească grupările de hackeri, pe care le-a infiltrat deja în rețelele informatice ale companiilor de infrastructură critică, pentru a destabiliza SUA.
Atacul israelian ca răspuns la atacurile Iranului, riscurile unui război la scară largă, atitudinea Israelului față de Rusia, pozițiile Occidentului și ale lumii arabe - aceste subiecte au fost discutate cu diplomatul israelian și fost ambasador al Israelului în Rusia, Arkadi Mil-Man, într-un interviu acordat RBC-Ucraina. Atacul masiv cu rachete și drone lansat de Iran asupra Israelului în noaptea de 13 spre 14 aprilie a devenit instantaneu principala prioritate a agendei internaționale. Cu sprijinul mai multor țări occidentale și arabe, apărarea aeriană a Israelului a respins cu succes atacul şi înregistrând pagube minime.
Primele trei aeronave F-16 achiziționate din Norvegia au fost recepționate la Câmpia Turzii.
Cotidianul rus Izvestia a informat, pe 19.04.2024, citând surse din cadrul Ministerului rus al Apărării, că Regiunea Militară Leningrad, reînființată recent în cadrul Forțelor Armate ale Federației Ruse, a fost întărită cu noi formațiuni militare.
Argentina a cerut NATO să devină unul dintre „partenerii globali” ai alianței de securitate, a declarat joi ministrul Apărării Luis Petri, în timp ce țara sa caută modalități de a consolida legăturile cu SUA și Uniunea Europeană, raportează agențiile de presă.
Agenția de presă rusă Tass a informat, pe 18.04.2024, citând o sursă din cadrul Complexului Militar Industrial, că avioanele de vânătoare MiG-31I aparținând Aviației cu rază lungă de acțiune din cadrul Forțelor Aerocosmice au primit dispozitive pentru realimentarea în aer.
Rezultatul războiului din Ucraina va determina în mare măsură cum va arăta viitoarea ordine mondială. Aceasta este conform unui addendum secret la conceptul oficial de politică externă a Rusiei, document care a fost obținut de The Washington Post de la unul dintre serviciile europene de informații.
Israelul a efectuat un atac asupra Iranului într-o mișcare de ripostă la recentele atacuri iraniene asupra teritoriului său, conform declarațiilor unui oficial american de rang înalt citat de ABC News, potrivit Agerpres și AFP.
Ucraina a doborât pentru prima dată un Tu-22M3. potrivit Direcției Principale de informații a Armatei ucrainene (HUR/GUR), bombardierul strategic rus a fost distrus cu un sistem antiaerian S-200.
Din cauza atacurilor aeriene ruse asupra Ucrainei vecine, Polonia ar trebui să-și protejeze mai bine spațiul aerian, a declarat, zilele trecute, premierul polonez Donald Tusk, după o reuniune extraordinară a guvernului. La întâlnire au participat și cei mai înalți doi reprezentanți ai armatei.
Ministerul rus al Apărării a anunțat, pe 19.04.2024, că un bombardier cu rază lungă de acțiune Tu-22M3 aparținând Forțelor Aerocosmice ale Federației Ruse s-a prăbușit în ținutul Stavropol din sud-vestul Rusiei, pe teritoriul districtului Krasnogvardeysky.
Germania se grăbește în sprijinul Ucrainei și anunță că va trimite încă un sistem antiaerian IRIS-T. Trei sisteme de acest tip au fost deja transferate în Ucraina.
Potrivit site-ului Itamilradar.com, pe 17.04.2024, drona de cercetare Nothrop Grumman MQ-4C Triton aparținând Forțelor Navale americane, care a sosit recent la Baza Aeriană Sigonella de pe insula italiană Sicilia, a îndeplinit prima misiune în zona Mării Mediterane.
Într-un interviu acordat Diario de Noticias la 12 aprilie 2024, șeful Statului Major al Forțelor Aeriene din Portugalia, generalul Joao Cartaxo Alves, a confirmat că avionul de luptă Lockheed Martin F-35 Lightning II va fi înlocuitorul lui F-16M Fighting Falcon. Decizia face parte dintr-un efort de se menţine la acelaşi nivel, din punct de vedere al capabilităţilor militare, cu majoritatea aliaților europeni care au inițiat deja tranziția către F-35, potrivit generalului.
Ministerul Afacerilor Interne de la Priștina a condamnat reținerea cetățenilor kosovari la punctele de frontieră ale Serbiei și cere eliberarea imediată a acestora și a ofițerilor de poliție reținuți.
Procurorii germani îi acuză pe doi cetățenii germano-ruși că erau pregătiți să efectueze atacuri asupra unor situri militare americane aflate pe teritoriul Germaniei, utilizând explozibili și provocând incendii. Germania a arestat doi cetățeni cu dublă cetățenie germano-rusă, fiind suspectați că plănuiau acte de sabotaj asupra unor obiective militare americane aflate pe teritoriul țării pentru a submina sprijinul militar occidental acordat Ucrainei.
U.S. Army a desfășurat în țara noastră un sistem de tip M-LIDS, destinat combaterii amenințărilor reprezentate de drone.
Think tank-ul românesc New Strategy Center, în parteneriat cu Norwegian Institute of International Affairs (NUPI), au organizat în această perioadă o vizită de informare la Oslo, eveniment la care au luat parte mai mulți reprezentanți ai instituțiilor statului și nu numai. Programul a vizat gestionarea războiului politic în contextul conflictului din Ucraina iar o componentă importantă abordată în contextul războiului hibrid a fost reziliența.
Informațiile apărute recent dezvăluie o evoluție interesantă în ceea ce privește utilizarea flotei de avioane de luptă F-35 de către Forțele Aeriene Israeliene. Începând cu 7 octombrie, flota și-a intensificat activitatea, operând la o rată de cinci ori mai mare decât de obicei. Despre asta a vorbit și generalul Donald Carpenter, care se află la conducerea Joint Program Office [JPO] al F-35.
Șeful Statului Major al Forțelor Aeriene ale SUA, generalul David W. Allvin, a declarat la 16 aprilie 2024 în fața Comisiei pentru Servicii Armate a Senatului (SASC) că Forțele Aeriene ale SUA (USAF) nu vor cumpăra mai mult de 100 de bombardiere strategice B-21 Raider, deoarece s-ar putea să vină cu ceva mai bun până când toate aceste aeronave vor fi construite.
Forțele Aeriene Române au confirmat că o dronă civilă a zburat la aproximativ 4-5 kilometri de turnul de control al Aeroportului Internațional „Mihail Kogălniceanu”.
Biden a subliniat în mod repetat necesitatea ca Congresul american să aprobe ajutorul Ucrainei până la sfârșitul săptămânii, pe fondul temerilor că țara rămâne fără muniții necesare pentru apărarea sa aeriană înainte de o potențială ofensivă majoră a Rusiei la începutul verii.
În cadrul unui summit desfășurat la Bruxelles la 17-18 aprilie, liderii UE au convenit asupra unei declarații privind continuarea asistenței "fără rezerve" pentru ca Ucraina să se apere împotriva agresiunii rusești și au promis asistență urgentă pentru a sprijini sectorul energetic ucrainean, care a fost vizat de noi bombardamente rusești. Instituțiile și guvernele UE s-au angajat să "consolideze furnizarea de ajutor umanitar și de echipamente de protecție civilă, inclusiv generatoare și transformatoare de energie electrică".
Think tank-ul românesc New Strategy Center, în parteneriat cu Norwegian Institute of International Affairs (NUPI), au organizat în această perioadă o vizită de informare la Oslo, la care au luat parte mai mulți reprezentanți ai instituțiilor statului.
Temele cele mai utilizate ale propagandei ruse în războiul informațional pe care îl desfășoară în România și în regiune, și combaterea acestui flagel, au fost expuse de către Ministerul Apărării Naționale în nordul Europei, în cadrul unui program ce a vizat gestionarea războiului politic în contextul conflictului din Ucraina.
O delegatie a industriei de apărare din România participă în perioada 17-20.04.2024 la a VI-a editie a expoziției ICDDA 2024 (Industrial Cooperation Days in Defense and Aerospace organizată la Ankara.
Noaptea trecută, aerodromul din Dzhankoy din Crimeea a fost atacat cu mai multe rachete lansate de ucrainenii. Au fost distruse 5 lansatoare ruseşti S-400 și S-300 și un radar. Atacul a fost efectuată de două rachete balistice tactice MGM-140 ATACMS. De asemenea, a fost lovit și un centru de reparare a echipamentelor militare.
Prim-miniștrii și președinții țărilor Uniunii Europene au convenit, la primele ore ale zilei de joi, să accepte noi sancțiuni împotriva Iranului, după atacul masiv din weekend, efectuat asupra Israelului.
Germania a lansat o nouă inițiativă pentru a asigura accesul la mai multe sisteme de apărare aeriană de către Ucraina, de care are mare nevoie, a relatat la 17 aprilie publicația Tagesschau, citând purtătorii de cuvânt din cadrul Ministerului german de Externe și Ministerului german al Apărării.
