Kievul „nu va încheia niciun acord cu Moscova în schimbul cedării unor teritorii”, a declarat ministrul ucrainean de externe, Andrii Sîbiga, adăugând că nu există alternativă la „pacea prin forță”. „Ucraina nu va accepta nicio propunere care implică un compromis privind suveranitatea sau integritatea noastră teritorială. Nu vom accepta nicio inițiativă elaborată fără participarea noastră. Nu vom accepta acorduri de forma „teitoriu la schimb pentru pace”, a declarat oficialul ucrainean în timpul unei audieri în Congresul SUA. Aceasta ar însemna să lase milioane de oameni în mâinile agresorului, ceea ce ar duce la genocid, tortură și opresiune, a explicat Sîbiga.

După 1000 de zile de război, Rusia nu a reușit să cucerească Ucraina. Dar în întreaga lume, în afara câmpului de luptă militar, Rusia continuă să avanseze în războiul său nedeclarat împotriva Occidentului. Generalul american Ben Hodges a explicat pentru Kyiv Post că alianța ruso-iraniană-nord-coreeană-chineză este o amenințare la adresa Occidentului, o amenințare pe care trebuie să o învingem înainte de a fi prea târziu. 

Președintele Ucrainei avertizează asupra pericolului de a pierde războiul dacă SUA reduc substanțial sprijinul militar. Remarca a fost făcută de Zelenski, într-un interviu acordat Fox News în contextul trecerii a 1.000 de zile de război și a câștigării de Donald Trump a alegerilor prezidențiale din Statele Unite ale Americii.

Ministrul de externe al Estoniei a declarat că liderii din Europa ar trebui să se pregătească să trimită trupe în Ucraina pentru a susține un posibil acord de pace între Ucraina și Rusia, o inițiativă probabilă a președintelui ales al SUA, Donald Trump. Într-un interviu acordat Financial Times, ministrul estonian de externe, Margus Tsahkna, a declarat că trupele din Europa după război ar trebui să descurajeze o nouă agresiune rusă dacă Ucraina nu reușește să adere la NATO.

E.S. Adrian Zuckerman, fost ambasador al Statelor Unite în România (2019-2021), semnează de la Mar a Lago un editorial înainte de alegerile prezidențiale din România.

Comentând publicarea noii doctrine nucleare revizuite a Rusiei, Pentagonul a declarat că nu a fost surprins de decizia Moscovei, dar nu a văzut niciun semn că Rusia se pregătește să utilizeze arme nucleare în Ucraina. Acest lucru a fost anunțat de purtătorul de cuvânt adjunct al Pentagonului, Sabrina Singh, în cadrul unui briefing organizat marți, 19 noiembrie.

Grecia a anunțat joi restructurarea forțelor armate în contextul unui plan care se concentrează pe utilizarea de drone și pe îmbunătățirea capacităților de a face față războaielor cibernetice pe baza lecțiilor învățate din războiul din Ucraina.

În noaptea de marți, 19 noiembrie, Forțele de Apărare ale Ucrainei au lovit pentru prima dată un obiect militar de pe teritoriul Rusiei, folosind rachete balistice ATACMS.

Pentagonul nu a confirmat rapoartele conform cărora Statele Unite ar fi permis Ucrainei să utilizeze ATACMS pentru a lovi în adâncimea teritoriului Federaţiei Ruse. Cu toate acestea, luni, purtătorul de cuvânt adjunct al Pentagonului, Sabrina Singh, a subliniat că există câteva minusuri cu care ATACMS vine la pachet. Oficialul de la Pentagon a adăugat că „diferite țări pot produce doar un număr limitat de astfel de rachete. Ele sunt extrem de scumpe”. De asemenea, Singh a subliniat că Statele Unite nu își vor reduce stocurile de rachete ATACMS „sub nivelul nevoilor” armatei.

Dezvoltarea armelor hipersonice începe să devină, tot mai mult, un efort multinațional pe fondul provocărilor tehnologice ridicate de explorarea unui domeniu relativ nou. Departamentul american al Apărării (DoD) a anunțat, luni, un nou parteneriat de testare hipersonică cu Australia și Regatul Unit, un acord axat pe îmbunătățirea facilităților și a schimbului de informații în cele trei țări, potrivit Defense News.

Rapoartele conform cărora Statele Unite ar fi acordat Ucrainei permisiunea de a efectua atacuri în adâncimea teritoriului Federaţiei Ruse Rusia, utilizând sistemul de rachete cu rază lungă de acțiune ATACMS, au fost întâmpinate cu reacții diverse în Europa. Președintele polonez Andrzej Duda a salutat vestea și a declarat că decizia SUA ar putea fi un „moment decisiv” în contextul războiul purtat de Rusia împotriva Ucrainei.

România alocă 2.5% din PIB, prag pe care ce-i drept nu l-a atins până în prezent. Situația e și mai grea când ne uităm la banii cheltuiți pentru înzestrarea Armatei României. Iar pentru că până la „Dumnezeu te mănâncă sfinții”, pe lângă problemele birocratice s-a adăugat problema alegerilor prezidențiale și parlamentare care par să blocheze ministerele de resort.

Rusia și-a intensificat bombardamentele asupra Ucrainei în ultimele 24 de ore, implicând trupe nord-coreene, ceea ce reprezintă o „escaladare masivă” a războiului, a declarat Casa Albă. Luni, vorbind în fața mai multor jurnalişti, consilierul adjunct pentru securitate națională al SUA, Jonathan Feiner, a refuzat să comenteze informațiile apărute în presa conform cărora SUA ar fi permis Ucrainei să lanseze atacuri în adâncimea teritoriului rusesc folosind rachetele americane ATACMS.

Pe fondul mesajelor că administrația președintelui Joe Biden a revizuit restricțiile privind utilizarea de către Ucraina a rachetelor americane împotriva țintelor de pe teritoriul Rusiei, partenerii europeni semnalează că ar putea lua măsuri similare.

Franța și Marea Britanie au acordat Ucrainei permisiunea de a lovi adânc în interiorul teritoriului rusesc folosind rachete SCALP/Storm Shadow, potrivit Le Figaro. Această decizie se aliniază cu aprobarea SUA din partea administrației președintelui Joe Biden, care a autorizat recent forțele ucrainene să utilizeze rachete ATACMS cu rază lungă de acțiune împotriva țintelor rusești.

Ministrul finlandez de externe, Elina Valtonen, a îndemnat liderii occidentali să se abțină de la efectuarea altor apeluri telefonice către președintele rus Vladimir Putin, ca urmare a apelului recent al cancelarului german Olaf Scholz, a declarat Valtonen la televiziunea germană pe 17 noiembrie. „Cel mai important lucru este să înțelegem că nu trebuie să ne angajăm într-o altă cursă pentru atenția Kremlinului chiar acum”, a declarat Valtonen la ARD. „Nu va ajuta dacă liderii statelor europene au apeluri telefonice coordonate sau necoordonate cu Putin”, a adăugat Valtonen, îndemnând la cooperarea Occidentului cu Kievul în această privință.

În ciuda apelurilor din partea mai multor politicieni importanți, inclusiv membri ai guvernului de coaliție pe care îl conduce, cancelarul german Olaf Scholz s-a opus în mod constant ideii de a furniza rachetele de croazieră Taurus pe care Ucraina le solicită de aproape doi ani.

Purtătorul de cuvânt al Marinei ucrainene, Dmitro Pletenchuk, a explicat cum podul Kerci ajută în acest moment armata ucraineană, deoarece ruşii prefere să desfăşoare aici un număr însemnat de sisteme de apărare aeriană şi nu direct în apropierea altor facilitaţi militare mai importante, cum ar fi depozitele de muniţii şi echipamente militare. 

Rușii spun că Vladimir Putin „nu va începe negocierile de pace până când nu va scoate toți soldații ucraineni din Kursk”. Konstantin Remchukov, redactor-șef al ziarului rus Nezavisimaya Gazeta, a declarat pentru The Washington Post. Potrivit agenției britanice Sky News, trupele Moscovei au recâștigat controlul asupra a aproximativ o treime din teritoriul cucerit de forțele ucrainene începând cu luna august.

Imagini recente din satelit, realizate în luna septembrie 2024, au scos la iveală construirea unor adăposturi mari la o bază aeriană tactică a Forțelor Aeriene ale Republicii Islamice Iran de lângă orașul Hamadan. Aceste hangare, care măsoară aproximativ 25 pe 30 de metri, par a fi prea mari pentru aeronavele F-4 Phantom staționate în prezent acolo. Acest lucru sugerează că Iranul construiește aceste adăposturi pentru a adăposti avioane de luptă rusești Su-35S, care se potrivesc perfect dimensiunilor acestor hangare.

Ucraina trebuie să facă tot posibilul pentru a pune capăt războiului prin mijloace diplomatice, a declarat președintele Volodimir Zelenski într-un interviu acordat publicaţiei Suspilne, difuzat pe 16 noiembrie. În timpul interviului, Zelenski a menţionat că nu crede că președintele rus Vladimir Putin își dorește pacea, ci va folosi negocierile pentru a se apropia de statele occidentale care l-au izolat de la începutul agresiunii militare.

Resursele Rusiei nu sunt suficiente pentru un război prelungit - inflația ridicată subminează dezvoltarea complexului militar-industrial, iar declinul demografic reduce numărul de viitori militari. Sprijinul occidental și internațional constant acordat Ucrainei pentru rezista pe câmpul de luptă agravează și mai mult problemele economice ale Rusiei, astfel încât Kremlinul blufează atunci când răspândește naraţiunea „invincibilității” sale, scriu în analiza lor cercetătorii de la Institutul pentru Studiul Războiului (ISW). Acestia adaugă că această narațiune este impusă cu succes de ruși partenerilor occidentali ai Ucrainei.

Președintele rus Vladimir Putin și cancelarul german Olaf Scholz au vorbit la telefon pe 15 noiembrie, prima lor convorbire directă în aproape doi ani, potrivit unei declarații a guvernului german. Mai devreme în cursul zilei, ziarul Bloomberg a relatat că Putin și Scholz şi-au program să poarte o convorbire telefonică, deși nu se cunoşteau informaţii despre ora sau subiectele de discuție. Convorbirea, neanunțată nici de Moscova, nici de Berlin, a durat aproximativ o oră, potrivit Reuters.

SUA au deschis o nouă bază de apărare aeriană în nordul Poloniei, subliniind garanția de securitate pe flancul estic al NATO, a declarat președintele polonez Andrzej Duda pe 13 noiembrie. Facilitatea, situată în Redzikowo, în apropierea coastei baltice, face parte din sistemul de scut antirachetă al NATO la nivel european. Kremlinul a condamnat demersul ca fiind o încercare de a „îngrădi militar” Rusia. Construcția bazei a început la începutul anilor 2000 și face parte din scutul antirachetă „Aegis Ashore” al NATO, conceput pentru a proteja Europa de potențiale amenințări cu rachete.

Recent, au apărut imagini care arată cum o dronă rusească de tip FPV care distruge un tanc britanic Challenger 2, demontând afirmațiile britanicilor privind invincibilitatea acestui blindat. Challenger 2, furnizat Ucrainei de Regatul Unit, a fost avariat de o dronă în timp ce se aflat în regiunea Kursk, unde au avut loc lupte intense în ultima perioadă între forţele ucrainene şi cele ruse. Din păcate, acest nou incident reprezintă o nouă lovitură de imagine dată reputației tancului britanic. După cum era de aşteptat, mass-media rusă de propagandă glorifica reuşita trupelor ruse.

Suedia s-a alăturat oficial unei inițiative ample de achiziționare de rachete Patriot GEM-T prin semnarea unui acord cu NATO Support and Procurement Agency [NSPA]. Acest acord subliniază importanța tot mai mare a cooperării regionale în consolidarea apărării aeriene în întreaga Europă.

Republicanii au câștigat majorități în ambele camere ale Congresului SUA, consolidând controlul partidului și al președintelui ales Donald Trump asupra guvernului și legislativului țării. Trump, care va fi învestit în funcție la 20 ianuarie 2025, s-a întâlnit recent cu republicanii din Camera Reprezentanților. Redacţia de limbă ucraineană a Voice of America a vorbit cu unii reprezentanți ai republicanilor după întâlnire, întrebându-i despre viziunea lor asupra politicii Congresului SUA față de Ucraina cu noua majoritate.

După ce a accesat o varietate de surse deschise, social media și documente scurse, precum și monumente funerare și morminte, BBC a identificat 543 de militari ruși și mercenari ai Wagner Group uciși în Siria între 2015 și 2024. Lista a inclus membri ai unor unităţi de elită ale forțelor speciale ale armatei ruse, ai unităților straturilor de informații ale FSB și GRU și piloți militari. La apogeul operațiunilor militare ruse, Kremlinul a susținut că 63 000 de militari au fost desfășurați în Siria.

Ucraina a efectuat cu succes teste ale noii sale rachete „Ruta”, a declarat marți președintele Volodimir Zelenski. În timpul discursului rostit marți la ceremonia de decernare a Premiului Național Borys Paton 2024, acesta a menționat în treacăt noua armă, pe lângă faptul că a vorbit despre alte realizari recente.

Forțele ruse au avansat în șapte așezări din Donețk, dar și din regiunea rusă Kursk, raportează analiștii DeepState.

Ucraina privește cu „atenție și îngrijorare” tranziția de schimbare a puterii în state, unde se discută tot mai mult despre o soluție pentru stoparea războiului rus de agresiune, dar Kievul ia în calcul și posibilitatea ca noua administrație Trump să sisteze ajutorul militar.

Iranul acuză că evenimentele ce au dus la căderea lui Al Assad fac parte dintr-un plan comun al SUA și Israelului.

Ministrul apărării naționale, Angel Tîlvăr, a vizitat marți, 10 decembrie, împreună cu ambasadoarea SUA în România, Kathleen Kavalec, Baza Militară 99 Deveselu, care găzduiește sistemul SUA de apărare antirachetă Aegis Ashore (Aegis Ashore Missile Defense System - AAMDS) din România.

China a anunțat că limitează exportul de componente critice pe care Ucraina le poate folosi la fabricarea dronelor implicate în războiul său împotriva invaziei Rusiei, după cum a informat Bloomberg.

Deși în Ucraina uneori sistemele Patriot au interceptat rachete hipersonice Kinjal, lansate de Rusia de pe avioane MiG-31, provocările sunt mult mai mari în ceea ce privește noua rachetă balistică despre care rușii susțin că are capacități hipersonice Oreșnik, utilizată în premieră în noiembrie pentru a lovi Ucraina.

Ucraina a trimis aproximativ 20 de operatori de drone cu experiență și 150 de drone FPV în ultimele săptămâni pentru a sprijini rebelii sirieni de la Hayat Tahrir al-Sham (HTS) în ofensiva lor.

Varianta franceză este o misiune de menținere a păcii care ar garanta că Kremlinul nu va rupe un eventual acord încetare a focului și linia de demarcație stabilită printr-o viitoare înțelegere.

În noaptea de 10 spre 11 decembrie, facilitatea petrolieră din Briansk a Rosneft a fost lovită de dronele ucrainene.

Informații pe acest subiect, precum și despre sprijinul internațional acordat Ucrainei, au fost anunțate de preşedintele Volodimir Zelenski,  în seara de 9 decembrie.

Având în vedere creșterea tensiunilor în relațiile cu NATO și cu întregul Occident colectiv, îndeosebi din cauza conflictului din Ucraina, autoritățile de la Moscova și Minsk și-au întărit cooperarea militar-strategică. Una dintre principalele pârghii de descurajare a potențialilor adversari ai statului unional format între Federația Rusă și Republica Belarus este reprezentată de transferul de arme nucleare tactice rusești pe teritoriul belarus, care s-a produs în vara acestui an.

Luptele din Siria au fost intense în ultimele 48 de ore, deoarece Forțele de Apărare ale Israelului (IDF) lansează o serie de lovituri aeriene asupra unor facilitaţi militare siriene. Scopul acestor atacuri este de a distruge cât mai multe arme și cât mai multe depozite de muniții care ar fi putut ajunge în mâinile unităților de rezistență siriene după căderea regimului lui Bashar al-Assad, duminică, 8 decembrie 2024.

Poliţia sud-coreeană a transmis miercuri că a percheziţionat biroul preşedintelui Yoon Suk Yeol după încercarea sa eşuată de a impune legea marţială în Coreea de Sud în urmă cu o săptămână, în timp ce, conform justiţiei, fostul ministru al apărării a încercat să se sinucidă în arest, relatează Agerpres și AFP.

Faptul că Rusia s-a confruntat cu probleme semnificative la începutul invaziei sale la scară largă din Ucraina ar trebui să fie o mare preocupare pentru Beijing, a declarat adjunctul șefului Statului Major al Pentagonului, Kathleen H. Hicks, relatează SkyNews.

Ca parte a angajamentului său tot mai mare față de eforturile internaționale de sprijinire a Ucrainei, Norvegia a anunțat, la 2 decembrie 2024, desfășurarea de avioane de luptă F-35 și de sisteme de apărare aeriană NASAMS în Polonia. Această desfășurare urmărește să securizeze aeroportul polonez Rzeszow, un nod logistic esențial pentru transportul de echipamente civile și militare destinate Ucrainei, demonstrând în același timp solidaritatea Norvegiei cu NATO. Misiunea, care urmează să înceapă în decembrie 2024 și să se prelungească până la Paște, va spori capacitățile de apărare aeriană într-o regiune de importanță strategică din Europa de Est.

Operațiunile de zbor ale aeronavei tiltrotor V-22 Osprey au fost suspendate din nou pe 9 decembrie 2024, în urma unui incident care a avut loc recent. 

Șeful „guvernului de salvare” creat de opoziția armată din provincia siriană Idlib și-a anunțat numirea în funcția de șef al guvernului interimar al Siriei pentru perioada de tranziție. "Prin decizia comandamentului general, am fost autorizați să formăm un guvern interimar. Acest lucru va fi provizoriu, până la 1 martie 2025", a declarat Al-Bashir la postul de televiziune Al-Hadas. Potrivit acestuia, decizia a fost luată marți, 10 decembrie, la o întâlnire a reprezentanților conducerii armate a opoziției.

Deteriorarea situației politice din Coreea de Sud afectează relațiile acesteia cu unele țări partenere din Europa. În prezent, este vorba despre Polonia, iar Coreea de Sud este alarmată de faptul că Varșovia nu va semna, cel mai probabil, acordul pentru achiziționarea a 820 de tancuri K2 Black Panther până la sfârșitul anului.

După cu reiese din informaţiile publicate la sfârşitul lunii noiembrie, Franța a inițiat un plan amplu de refacere și extindere a stocurilor sale de rachete, ca parte a unei strategii pe termen lung de consolidare a capacităților de apărare. Statul Major al Forțelor Armate a anunțat că stocurile de rachete de croazieră SCALP-EG ale Forțelor Aeriene Franceze vor fi reaprovizionate până la sfârşitul anului 2024. 

Israelienii au ocupat noaptea trecută zona tampon de la frontiera cu Siria și bombardează armata și bazele aeriene siriene. Potrivit autorităților israeliene, este vorba despre măsuri defensive.

Compania de stat Rosoboronexport din Federația Rusă a anunțat că, pe 09.12.2024, la Șantierul naval din Kaliningrad, Rusia a predat Indiei o fregată Proiect 11356. Ceremonia solemnă de predare a navei s-a desfășurat în prezența ministrului indian al apărării, Rajnath Singh.

Kremlinul a declarat marţi că războiul din Ucraina va continua până când obiectivele stabilite de preşedintele Vladimir Putin vor fi atinse prin acţiune militară sau prin negocieri, informează Agerpres și Reuters.

Rusia ar putea trimite Coreei de Nord avioane de luptă „formidabile, dar... de la începutul celei de-a patra generații de avioane”, a declarat zilele trecute Samuel Paparo, șeful Comandamentului Indo-Pacific al Armatei SUA.

Baza forțelor aeriene americane va fi constituită din aeronavele cu pilot pentru mulți ani de acum înainte, a declarat generalul de brigadă Doug Wiskert, care comandă Aripa 412 de testare de la baza Edwards Air Force din California.

Un doctor în relații internaționale a făcut un interesant exercițiu de imaginație, într-un scenariu pur ipotetic în care ar izbucni o conflagrație mondială. Trebuie subliniat, pentru a evita orice alimentare a panicii, că scenariul e unul ipotetic și că ne aflăm departe de un asemenea eveniment. 

China și-a desfășurat cea mai mare flotă navală în apele regionale în aproape trei decenii, iar amenințarea la adresa Taiwanului este mai pronunțată decât în ​​exercițiile militare anterioare chineze, a declarat marți Ministerul Apărării din Taiwan.

În septembrie 2023, armata ucraineană a primit 31 de tancuri M1A1 Abrams  promise de Statele Unite cu câteva luni înainte. Un număr foarte mic având în vedere că SUA dispun de peste 11.000 de tancuri Abrams. 

Statele Unite ale Americii sunt "hotărâte" să nu lase gruparea Stat Islamic (IS) să se reconstituie sau să creeze sanctuare în Siria, a declarat luni secretarul de stat american Antony Blinken, care a îndemnat de asemenea să se "evite o fragmentare" a ţării după căderea regimului lui Bashar al-Assad, informează Agerpres și AFP.

Forțele Aeriene Regale ale Țărilor de Jos (RNLAF) a realizat o importantă etapă operațională cu flota sa de avioane de luptă stealth F-35, efectuând ceea ce rapoartele NATO indică drept primele lor interceptări operaționale deasupra Mării Baltice.