Poți descărca aplicația:
Motivele turneului intempestiv al cancelarului german nu au fost precizate de diplomația de la Berlin, dar succesiunea apropiată a celor două evenimente indică faptul Ucraina va fi un punct fierbinte pe agenda discuțiilor de la Moscova.
Două subiecte privind Ucraina sunt deja considerate de analiștii politici ucraineni ca cele mai probabile pe agenda discuțiilor dintre Putin și Merkel.
Primul se referă la garantarea de către Rusia a continuării exportului de gaze naturale pe ruta ucraineană cel puțin 10 ani după 2024, când expiră actualul acord ruso-ucrainean. Cel de-al doilea are în vedere aplicarea „formulei Steinmeier” pentru încheierea conflictului din Donbas.
„Formula Steinmeier”, pentru restabilirea păcii în Donbas, presupune desfășurarea, în regiunile Doneţk şi Luhansk, controlate de separatiștii proruși, de alegeri locale monitorizate de reprezentanți ai OSCE și ai ODIHR. În ziua alegerilor, la ora locală 20.00, în Ucraina ar urma să intre în vigoare o lege provizorie, care acordă Donbasului un statut special.
Formula este agreată de Rusia, în Ucraina părerile fiind împărțite pentru că documentul nu ar prevede şi retragerea trupelor de pe linia frontului sau transferul către Ucraina a controlului asupra frontierei cu Rusia. Însă, pe 1 octombrie 2019, președintele Zelenski a declarat că „formula Steinmeier”, aprobată de toate părţile, include şi aceste aspecte.
Dacă în ceea ce privește prelungirea contractului de tranzit Rusia a trimis deja semnale pozitive prin președintele Gazprom, Aleksei Miller, cel de-al doilea subiect, aplicarea ”formulei Steinmeier”, nu este bine primit de o bună parte a populației Ucrainei.
Președintele ucrainean Volodimir Zelenski și Angela Merkel, cancelarul Germaniei. Sursă foto: Guvernul federal german
Sâmbătă, pe 14 august, la Kiev, în apropierea biroului președintelui Zelenski a avut loc o demonstrație violentă a membrilor unui partid de dreapta, care au scandat că se opun ”formulei Steinmeier”.
Recentele schimbări masive din funcții la nivelul conducerii militare a Ministerului ucrainean al Apărării, demiterea șefului Serviciului de Informații Externe, demisia după șapte ani de mandat a ministrului de interne, Arsen Avakov, pot fi privite acum într-o nouă cheie. Președintele Zelenski intenționează, prin pacificarea Donbasului, să reducă la minimum posibil riscul de intrare în război deschis a Ucrainei cu Rusia. Germania este intermediarul și într-o mare măsură coatorul acestui plan. Pentru reușita acestuia, Zelenski s-a asigurat că structurile de forță nu vor opune rezistență planului, cel mai probabil Arsen Avakov, prin funcția și experiența deținute, fiind personalitatea în jurul căruia s-ar fi putut aduna anumiți generali nemulțumiți.
Pretențiile Rusiei la negocieri, pe lângă statutul special al Donbasului, pot include și reluarea aprovizionării cu apă a Crimeii, problemă care a devenit critică în această vară pentru locuitorii peninsulei.
Posibila pacificare a Donbasului, în condițiile Rusiei, cu implicarea Germaniei și acordul tacit al SUA, face parte desigur dintr-un plan mai mare. Pe termen scurt și mediu, Rusia ar câștiga ca imagine, apoi din perspectiva faptului că ar influența politica din Ucraina prin intermediul Donbasului și, posibil, ar mai câștiga din eliminarea unor sancțiuni americane și europene.
SUA și UE par să dea înapoi în fața Rusiei, dar, de fapt, asigură securitatea Ucrainei, fără să fie nevoie să pună NATO pe curs de confruntare cu Rusia. Kremlinul primește ce vrea - un Donbas cu statut special, deci teoretic nu ar mai avea motiv să se comporte agresiv cu Ucraina. Ar rămâne, ca Rusia să-și respecte cuvântul și să își retragă trupele din Donbas și de la granița cu Ucraina.
Pe plan global, Occidentul ar reuși să închidă destul de bine frontul cu Rusia, pentru a se dedica în exclusivitate celui cu China, considerat de departe cel mai dificil și mai important. De altfel, plecarea SUA și NATO din Afganistan are ca principal scop, tot China.
Cu talibanii la putere în Afganistan, Beijingul va sta ocupat o bună perioadă de timp dacă va decide să se implice acolo, cum se vehiculează în presa internațională.
De asemenea, o Rusie mai neutră față de SUA și UE, cum se preconizează în varianta de față, nu reprezintă pentru China o evoluție tocmai fericită a lucrurilor.
Desigur, această evoluție este valabilă dacă se aplică „formula Steinmeier” în Ucraina. Altfel, NATO va disloca și mai multe forțe în estul și nordul Europei, și nu este exclus ca în procedură de urgență să primească Ucraina și Georgia în Alianță, pentru a le asigura protecția.
Mingea este acum la Kremlin. SUA, Germania și Ucraina au făcut tot posibilul pentru a aduce dialogul cât mai aproape de condițiile Rusiei.
Ucraina este un partener NATO ''foarte important'' şi Alianţa va oferi ţării sprijin politic şi practic, a afirmat marţi secretarul general al NATO Jens Stoltenberg, referindu-se la preocupările legate de ameninţările ruseşti la adresa ţării, relatează Reuters.
Potrivit unui comunicat de presă al Ambasadei România în SUA, zeci de elicoptere Black Hawk și Apache ale Armatei SUA vor survola România, în perioada 1-11 decembrie.
Statele Unite îşi vor intensifica desfăşurarea militară în faţa Chinei şi Rusiei, încercând în acelaşi timp să menţină o descurajare eficientă împotriva Iranului şi a grupărilor jihadiste din Orientul Mijlociu, a declarat luni o responsabilă cu rang înalt din cadrul Pentagonului, notează AFP.
Profesorul Răzvan Munteanu, expert în relații internaționale și președintele think tank-ului Chamber of Excellence in International Affairs (CEIA) a discutat despre escaladarea tensiunilor dintre Federația Rusă și Ucraina, în contextul în care Moscova a dislocat din nou aproximativ 92.000 de soldați la granița statului pe care deja l-a agresat în 2014.
Şeful agenţiei britanice de informaţii MI6, Richard Moore, a declarat marţi că regimul chinez reprezintă o „provocare serioasă” pentru pacea globală şi a devenit „cea mai mare prioritate” pentru organizaţia sa.
Chiar dacă în ultimul an, numărul trupelor ruse de la graniţa cu Ucraina a crescut semnificativ de la o lună la alta, președintele rus Vladimir Putin reia retorica ’’liniilor roșii’’pe care NATO nu ar trebui să le încalce, asta dacă nu vrea să supere şi mai mult Moscova.
Aflat la Riga, secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a declarat după întâlnirea sa cu președintele Letoniei, Egils Levits, că, în caz de nevoie, în țara baltică pot fi trimiși în scurt timp peste 40.000 de militari, după cum a relatat Delfi.lv.
DefenseRomania vă propune un interviu special, într-o zi specială, de mare sărbătoare: 1 Decembrie - Ziua Națională a României. Cu acest prilej general-locotenent (rtr.) Virgil Bălăceanu, președintele Asociației Ofițerilor în Rezervă din România (AORR), va acorda publicației noastre un interviu.
