Ministerul rus al Apărării susține că precizia rachetelor sale și capacitățile de interceptare a apărării aeriene s-au îmbunătățit semnificativ, menționând progresele realizate de oamenii de știință și inginerii săi.
An attack on a military parade in the southern Iranian city of Ahwaz is likely to prompt Iranian retaliation against opposition groups at home and abroad. It also deepens Iranian fears that the United States. Saudi Arabia and others may seek to destabilize the country by instigating unrest among its ethnic minorities.
With competing claims of responsibility by the Islamic State and the Ahvaz National Resistance for the attack that killed 29 people and wounded 70 others in the oil-rich province of Khuzestan, which borders on Iraq and is home to Iran’s ethnic Arab community, it is hard to determine with certainty the affiliation of the four perpetrators, all of whom were killed in the incident.
Statements by Iranian officials, however, accusing the United States and its allies, Saudi Arabia, the United Arab Emirates and Israel, suggest that they see the Ahvaz group rather than the Islamic State as responsible for the incident, the worst since the Islamic State attacked the Iranian parliament and the mausoleum of Ayatollah Ruhollah Khomeini in Tehran in 2017.
Iran’s summoning, in the wake of the attack, of the ambassadors of Britain, the Netherlands and Denmark, countries from which Iranian opposition groups operate, comes at an awkward moment for Tehran.
It complicates Iranian efforts to ensure that European measures effectively neutralize potentially crippling US sanctions that are being imposed as a result of the US withdrawal in May from the 2015 international agreement that curbed the Islamic republic’s nuclear program.
Ahvaz-related violence last year spilled on to the street of The Hague when unidentified gunmen killed Ahwazi activist Ahmad Mola Nissi. Mr. Nissi was shot dead days before he was scheduled to launch a Saudi-funded television station staffed with Saudi-trained personnel that would target Khuzestan, according to Ahvazi activists.
This week, a group of exile Iranian academics and political activists, led by The Hague-based social scientist Damon Golriz, announced the creation of a group that intends to campaign for a liberal democracy in Iran under the auspices of Reza Pahlavi, the son of the ousted Shah of Iran who lives in the United States.
While Iran appears to be targeting exile groups in the wake of the Ahvaz attack, Iran itself has witnessed in recent years stepped up activity by various insurgent groups amid indications of Saudi support, leading to repeated clashes and interception of Kurdish, Baloch and other ethnic insurgents.
Last month, Azeri and Iranian Arab protests erupted in soccer stadiums while the country’s Revolutionary Guards Corps reported clashes with Iraq-based Iranian Kurdish insurgents.
State-run television warned at the time in a primetime broadcast that foreign agents could turn legitimate protests stemming from domestic anger at the government’s mismanagement of the economy and corruption into “incendiary calls for regime change” by inciting violence that would provoke a crackdown by security forces and give the United States fodder to tackle Iran.
The People’s Mujahedin Organization of Iran or Mujahedin-e-Khalq (MeK), a controversial exiled opposition group that enjoys the support of serving and former Western officials, including some in the Trump administration, as well as prominent Saudis such as Prince Turki al-Faisal, a former Saudi intelligence chief, who is believed to be close to Saudi Crown Prince Mohammed bin Salman, has taken credit for a number of the protests in Khuzestan.
The incidents fit an emerging pattern, prompting suggestions that if a Gulf-backed group was responsible for this weekend’s attack, it may have been designed to provoke a more direct confrontation between Iran and the United States.
“If the terrorist attack in Ahvaz was part of a larger Saudi and UAE escalation in Iran, their goal is likely to goad Iran to retaliate and then use Tehran’s reaction to spark a larger war and force the US to enter since Riyadh and Abu Dhabi likely cannot take on Iran militarily alone… If so, the terrorist attack is as much about trapping Iran into war as it is to trap the US into a war of choice,” said Trita Parsi of the National Iranian American Council.
Iran appears with its response to the Ahvaz attack to be saying that its fears of US and Saudi destabilization efforts are becoming reality. The Iranian view is not wholly unfounded.
Speaking in a private capacity on the same day as the attack in Ahvaz, US President Donald J. Trump’s personal lawyer, Rudolph Giuliani, declared that US. sanctions were causing economic pain that could lead to a “successful revolution” in Iran.
“I don’t know when we’re going to overthrow them. It could be in a few days, months, a couple of years. But it’s going to happen,” Mr. Giuliani told an audience gathered in New York for an Iran Uprising Summit organized by the Organization of Iranian-American Communities, a Washington-based group associated with the Mujahedeen-e-Khalq.
Mr. Giuliani is together with John Bolton, Mr. Trump’s national security advisor, a long-standing supporter of the Mujahedeen-e-Khalq that calls for the violent overthrow of the Iranian regime.
Mr. Bolton, last year before assuming office, drafted at the request of Mr. Trump’s then strategic advisor, Steve Bannon, a plan that envisioned US support “for the democratic Iranian opposition,” “Kurdish national aspirations in Iran, Iraq and Syria,” and assistance for Iranian Arabs in Khuzestan and Baloch in the Pakistani province of Balochistan and Iran’s neighbouring Sistan and Balochistan province.
The Trump administration has officially shied away from formally endorsing the goal of toppling the regime in Tehran. Mr. Bolton, since becoming national security advisor, has insisted that US policy was to put "unprecedented pressure" on Iran to change its behaviour”, not its regime.
Messrs. Bolton and Giuliani’s inclination towards regime change is, however, shared by several US allies in the Middle East, and circumstantial evidence suggests that their views may be seeping into US policy moves without it being officially acknowledged.
Moreover, Saudi support for confrontation with Iran precedes Mr. Trump’s coming to office but has intensified since, in part as a result of King Salman’s ascendance to the Saudi throne in 2015 and the rise of his son, Prince Mohammed.
Already a decade ago, Saudi Arabia’s then King Abdullah urged the United States to “cut off the head of the snake” by launching military strikes to destroy Iran’s nuclear program.
Writing in 2012 in Asharq Al Awsat, a Saudi newspaper, Amal Al-Hazzani, an academic, asserted in an op-ed entitled “The oppressed Arab district of al-Ahwaz“ that Khuzestan “is an Arab territory... Its Arab residents have been facing continual repression ever since the Persian state assumed control of the region in 1925... It is imperative that the Arabs take up the al-Ahwaz cause, at least from the humanitarian perspective.”
More recently, Prince Mohammed vowed that “we won’t wait for the battle to be in Saudi Arabia. Instead, we will work so that the battle is for them in Iran.”
Abdulkhaleq Abdulla, a prominent UAE scholar, who is believed to be close to Emirati Crown Prince Mohammed bin Zayed, played into Iranian assertions of Gulf involvement in this weekend’s attack by tweeting that it wasn’t a terrorist incident.
Mr. Abdulla suggested that “moving the battle to the Iranian side is a declared option” and that the number of such attacks “will increase during the next phase”.
A Saudi think tank, believed to be backed by Prince Mohammed last year called in a study for Saudi support for a low-level Baloch insurgency in Iran. Prince Mohammed vowed around the same time that “we will work so that the battle is for them in Iran, not in Saudi Arabia.”
Pakistani militants have claimed that Saudi Arabia has stepped up funding of militant madrassas or religious seminaries in Balochistan that allegedly serve as havens for anti-Iranian fighters.
The head of the US State Department’s Office of Iranian Affairs, Steven Fagin, met in Washington in June with Mustafa Hijri, head of the Kurdistan Democratic Party of Iran (KDPI), before assuming his new post as counsel general in Erbil in Iraqi Kurdistan.
The KDPI has recently stepped up its attacks in Iranian Kurdistan, killing nine people weeks before Mr. Hijri’s meeting with Mr. Fagin. Other Kurdish groups have reported similar attacks. Several Iranian Kurdish groups are discussing ways to coordinate efforts to confront the Iranian regime.
Similarly, the Central Intelligence Agency (CIA) last year appointed a seasoned covert operations officer as head of its Iran operations. Said Saudi Ambassador to the United States Prince Khalid bin Salman, Prince Mohammed’s brother: President “Trump makes clear that we will not approach Iran with the sort of appeasement policies that failed so miserably to halt Nazi Germany’s rise to power, or avert the costliest war ever waged.”
Dr. James M. Dorsey is a senior fellow at the S. Rajaratnam School of International Studies, co-director of the University of Würzburg’s Institute for Fan Culture,
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
Ministerul rus al Apărării susține că precizia rachetelor sale și capacitățile de interceptare a apărării aeriene s-au îmbunătățit semnificativ, menționând progresele realizate de oamenii de știință și inginerii săi.
Guvernul ucrainean insistă asupra faptului că Ucraina este hotărâtă să devină membră atât a UE, cât și a NATO, pe fondul zvonurilor care sugerează că planul de pace propus de Donald Trump include renunțarea Ucrainei la statutul de membru NATO în schimbul aderării la UE până în 2030, reiese dintr-o declaraţie făcută la 7 februarie de Olha Stefanishina, viceprim-ministru pentru integrare europeană și euro-atlantică, în cadrul conferinței Ucraina's EU Accession: Shaping a Transformative Agenda în Kyiv
În Iran, o echipă secretă de oameni de știință explorează opțiuni pentru a ajunge la o armă nucleară mai rapid, chiar dacă ar trebui să fie mai puțin perfectă. În acest timp, președintele Iranului explică clar că vrea să negocieze un nou acord nuclear și face eforturi pentru o schimbare în relațiile cu administrația SUA.
Keith Kellogg, trimisul special al președintelui american Donald Trump pentru Ucraina și Rusia, a respins posibilitatea ca Ucraina să-și recapete statutul de putere nucleară într-un interviu acordat Fox News pe 6 februarie. „Șansa ca ei (n.r. ucrainenii) să-și recapete armele nucleare este undeva între mică și nulă”, a declarat Kellogg. „Să fim sinceri, amândoi știm că acest lucru nu se va întâmpla”.
Joi, 6 februarie, ministrul ucrainean al apărării, Rustem Umerov, a declarat că, pe lângă avioanele de luptă franceze Mirage 2000, Ucraina a primit și avioane F-16 din Țările de Jos. „Forțele Aeriene Ucrainei au fost întărite cu o armă mult așteptată - primele avioane de luptă franceze Mirage 2000 și F-16 din Regatul Țărilor de Jos”, a precizat Umerov. Ministrul ucrainean al Apărării a menționat că aceste aeronave de luptă moderne sunt deja în Ucraina și vor începe în curând să execute misiuni de luptă.
Zona arctică a devenit rapid un punct central pentru politicile de securitate globală, deoarece tensiunile geopolitice în creștere și bogățiile naturale nedezvoltate ale regiunii atrag atenția puterilor militare. Exercițiul Arctic Forge 25 al armatei SUA, care se desfășoară în perioada 17-28 februarie 2025, subliniază relevanța în creștere a operațiunilor din zona arctică, nu doar pentru SUA, ci și pentru aliații din cadrul NATO și țările arctice. Aproximativ 330 de soldați americani din ,,Divizia 11 Aeropurtată'' și ,,Divizia 10 Vânători de Munte'' vor fi trimiși să se antreneze împreună cu 40 de soldați canadieni și 500 de militari finlandezi.
DefenseRomania vă invită să urmăriți vineri, 7 februarie 2025, începând cu ora 11.00, o nouă ediție a emisiunii Obiectiv EuroAtlantic.
După o jumătate de an de la începerea operației Kursk, pierderile rusești în regiune au ajuns la aproximativ 40.000 de militari, dintre care peste 16.000 de morți.
Jurnalistul britanic Piers Morgan a publicat un scurt fragment dintr-un interviu cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski, care va fi difuzat în această seară pe rețelele sociale. Extrasul din interviu a fost publicat pe platforma de social media X, relatează Ukrinform.
Încetarea ostilităților în Ucraina ar trebui să aibă loc cu participarea deplină a Kievului și cu creșterea cheltuielilor de apărare ale țărilor din regiune pentru a evita orice viitoare agresiune rusă, a declarat președintele lituanian Gitanas Nauseda într-un interviu acordat Associated Press. Liderul țării baltice a declarat în interviu că un acord de pace încheiat fără măsuri de descurajare adecvate ar permite Rusiei să își consolideze forțele și să se pregătească pentru o nouă agresiune în regiune.
Turcia ar intenționa să înființeze două baze militare în Siria și să desfășoare avioane de luptă F-16, ca parte a unui nou acord de apărare între Ankara și Damasc, potrivit unor surse anonime citate de ziarul turc Türkiye. Demersul ar putea marca o schimbare semnificativă în dinamica militară regională, în special având în vedere rolul istoric al Turciei în conflictul sirian și interesele sale strategice în contracararea amenințărilor de-a lungul frontierei sale sudice.
Agenția de presă Reuters a informat, pe 03.02.2025, că țările NATO caută drone care ar putea opera în Arctica la temperaturi sub zero grade, deoarece, în prezent, alianța nu are astfel de UAV-uri. În același timp, Rusia este înarmată cu drone capabile să îndeplinească misiuni în condiții arctice, investind de mai mult timp într-o flotă de drone în zona arctică.
Un amplu reportaj al celor de la Politico reflectă situația dificilă de pe frontul ucrainean, în așteptarea ajutorului american la care Kievul speră. De departe, pe frontul de Est, unde ocupantul avansează asumându-și pierderi și atacuri în valuri, situația e cea mai dificilă. Washingtonul atrage atenția că problema mare a Ucrainei e mai degrabă demografică decât tehnică.
Potrivit unui raport recent publicat de Departamentul american al Apărării privind achizițiile de echipamente militare aferente anului fiscal 2025, armata americană a prezentat un plan semnificativ de achiziționare a 689 de obuziere autopropulsate (SPH) M109A7 de 155 mm și de susținere a acestora până în 2050. Această decizie reprezintă o piatră de temelie a efortului mai larg de modernizare a armatei americane pentru a-și îmbunătăți capacitățile de artilerie. M109A7, parte a programului Paladin Integrated Management (PIM), va juca un rol central în îmbunătățirea puterii de foc pentru diviziile de infanterie blindate și mecanizate ale Armatei SUA.
De-a lungul anilor Rusia a oferit statelor din Europa de Est mai multe oferte în ceea ce s-ar putea numi „mere otrăvite” pentru alimentarea revizionismului și împărțirea Ucrainei, oricât de brutal și cinic ar suna. România și Polonia au fost printre statele care au refuzat constant aceste oferte, dar altele precum e Ungaria, s-au uitat tentat la măr.
La finalul lunii ianuarie au apărut tot mai multe informații potrivit cărora președintele Donald Trump ar urma să reia un plan pe care l-a avut și în primul său mandat, anume retragerea a mii de soldați americani din Europa.
Ucraina va deveni un element-cheie al descurajării Rusiei în Europa, dar trebuie să primească asistența necesară pentru a juca acest rol în mod eficient, potrivit cercetătorilor de la Centrul pentru Studii Strategice și Internaționale (CSIS). Indiferent de rezultatul războiului actual al Rusiei împotriva Ucrainei, politica agresivă a Rusiei, care este hotărâtă să își sporească influența în lume, nu va permite Occidentului să revină la ideea de a coopera cu Rusia în așteptarea democratizării acesteia, susțin analiștii.
NORAD a trimis două avioane F-16 din Alaska în Groenlanda pentru a întări postura militară în Arctica. Între timp, secretarul de stat Marco Rubio a declarat că interesul președintelui Donald Trump de a cumpăra Groenlanda „nu este o glumă”. În ultimele săptămâni, Donald Trump și-a exprimat interesul de a face din Groenlanda o parte a SUA, descriind teritoriul danez și cea mai mare insulă din lume, ca fiind o „necesitate absolută” pentru securitatea americană. De asemenea, acesta nu a exclus utilizarea forței pentru a convinge Danemarca să o cedeze.
Jurnalul american Military Watch Magazine a informat, în ediția din 30.01.2025, citând mai multe surse proprii, că Rusia este aproape de a începe producția în serie a unui nou derivat al sistemului de rachete balistice Iskander-M, a cărui denumire oficială nu a fost confirmată.
DefenseRomania vă invită să urmăriți vineri, 31 ianuarie 2025, începând cu ora 11.00, o nouă ediție a emisiunii Obiectiv EuroAtlantic.
Excelența Sa Ovidiu Raețchi, ambasadorul României la Tokio a avut o întrevedere cu viceministrul Afacerilor Externe japonez, Matsumoto Hisashi. Cei doi diplomați au discutat despre parcurgerea unor pași concreți în implementarea Parteneriatului Strategic dintre România și Japonia.
Ucraina are o nouă armă pe care o aruncă în luptă pe front împotriva forţelor ruse: o aşa-zisă ,,armată fantomă'' de tancuri Leopard. De la începutul agresiunii militare ruse, forţele armate ucrainene au utilizat o gamă largă de imitații şi machete ale mai multor sisteme de arme, inclusiv obuziere, sisteme de artilerie HIMARS, avioane şi mai nou tancuri Leopard, în încercarea de a forţa trupele ruse să utilizeze inutil cât mai multă muniţie.
Serviciul britanic de informații din domeniul apărării a analizat atacurile efectuate de Forțele Armate Ucrainene asupra depozitului de petrol al bazei aeriene ruse Engels-2 din regiunea Saratov, din perioada 8 și 14 ianuarie. Analiștii britanici afirmă că atacul din 8 ianuarie a provocat incendii de amploare la un depozit de combustibil și lubrifianți, care ar fi necesitat mai multe zile pentru a fi lichidate.
Departamentul Apărării al SUA va „întrerupe temporar” asistența financiară pentru a determina ce programe, proiecte și activități sunt vizate de rafala de ordine executive a președintelui Donald Trump lansată imediat după intrarea la Casa Albă.
Drone ucrainene operate de Serviciul de Securitate al Ucrainei și de Forțele pentru Operații Speciale au vizat și au bombardat cel de-al 23-lea arsenal de rachete al Ministerului rus al Apărării din regiunea Tver, provocând aproximativ 20 de explozii. Dronele au atacat direct instalația de depozitare și trei clădiri ale bazei militare. Localnicii au apelat la rețelele de socializare pentru a raporta cel puțin douăzeci de explozii și a solicita evacuarea civililor.
Săptămâna aceasta, Armata Statelor Unite a transferat aproximativ 90 de rachete antiaeriene Patriot de la un depozit din Israel în Polonia pentru a fi livrate Ucrainei. Această informație a fost relatată de mai multe instituții media internaționale, inclusiv Axios, care a citat trei surse care au cunoștință despre acest subiect, și CNN, care a citat un înalt oficial american din domeniul apărării. Potrivit Axios, acesta este cel mai important transport de arme din Israel către Ucraina de când a început invazia Rusiei în Ucraina, în urmă cu aproape trei ani.
După eșecul „înfrângerii Ucrainei în 3 zile” Armata rusă a trecut la doctrina de a distruge, la propriu, înainte de a „cuceri”. Radu Hossu, corespondent de război, a văzut cu ochii lui cum arată în Ucraina „ruskii mir” (n.r. - lumea rusă), cu orașe întregi rase la propriu de pe fața pământului. E ceea ce am văzut cu toții în Siria, doar că la o scară colosală. Ceva pentru care umanitatea nu a fost pregătită.
Finlanda este cunoscută de mult timp pentru conceptul său cultural unic de ,,SISU'' - un termen care înglobează reziliența, curajul și o determinare de nezdruncinat în fața adversității. Acest etos este profund înrădăcinat în societatea finlandeză și a jucat un rol esențial în modelarea culturii militare a țării. Pe măsură ce Finlanda a aderat la NATO și se confruntă cu noi provocări geopolitice în contextul agresiunii militare ruse din Ucraina, spiritul ,,SISU'' continuă să definească abordarea militarilor finlandezi față de apărarea națională.
Potrivit NBC News, președintele Donald Trump a semnat un ordin executiv pentru a crea o versiune americană a sistemului israelian Iron Dome. Potrivit Casei Albe, noul sistem defensiv ar viza rachete balistice, hipersonice și de croazieră sofisticate, precum și alte tipuri de amenințări aeriene.
Forțele ruse și-au schimbat tactica în apropiere de Pokrovsk, încercând acum să încercuiască orașul în loc să lanseze atacuri directe, potrivit lui Viktor Trehubov, purtător de cuvânt al Grupului operativ-tactic Khortytsia. Trehubov mentioneaza că intensitatea atacurilor inamice în zona Pokrovsk nu a scăzut; dimpotrivă, a crescut. În prezent, această zona de front reprezintă aproape jumătate din toate ciocnirile de luptă de-a lungul frontului.
Hamas a eliberat șase ostatici israelieni sâmbătă în Gaza, în al șaptelea schimb contra eliberării de deținuți palestinieni din cadrul armistițiului intrat în vigoare pe teritoriul palestinian pe 15 ianuarie, după 15 luni de război distructiv.
În cursul nopții de 20.02.2025, Rusia a lansat un atac pe scară largă asupra infrastructurii de gaze din Ucraina, cu ajutorul dronelor și rachetelor. Scopul loviturilor este de a întrerupe producția de gaze și de a-i priva pe ucraineni de căldură, a scris ministrul energiei, Herman Halushchenko, pe Facebook. El a adăugat că, de îndată ce situația de securitate a permis, specialiștii au început reparațiile, asigurând că autoritățile iau măsuri pentru a stabiliza aprovizionarea.
În cadrul Defense Tech Innovations Forum 2025 din Kiev, a fost prezentată pentru prima dată racheta de croazieră ucraineană ”Трембіта” (Trembita sau Trîmbița), a cărei dezvoltare a început în 2023.
Ministrul de Externe al României, Emil Hurezeanu, în cadrul unui interviu acordat recent, a subliniat că din discuțiile pe care le-a purtat cu partea americană nu doar că SUA nu se vor retrage din România, dar își vor întări prezența în bazele de aici.
România achiziționează armament de ultimă generație pentru avioanele sale de luptă F-16 Fighting Falcon.
Donald Trump a anunțat vineri că îl înlocuiește pe șeful Statului Major Interarme al armatei SUA, punând capăt după mai puțin de doi ani mandatului celui mai înalt gradat din forțele armate, notează Agerpres și AFP.
În cadrul unui mesaj postat pe rețeaua de socializare X, trimisul președintelui american Donald Trump pentru războiul din Ucraina, Keith Kellogg, a descris vineri (21.02.2025) discuțiile sale cu președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, ca fiind “extinse și pozitive”, adăugând că a purtat convorbiri și cu “echipa de securitate talentată” a lui Zelenski de la Kiev. Kellogg a spus, de asemenea, că președintele ucrainean este “un lider combativ și curajos al unei țări care este în război cu Rusia”.
CEO-ul companiei Saab crede că avioanele de luptă JAS 39 Gripen vor ajunge în Ucraina, dar ar trebui să fie un program pe termen lung. Șeful gigantului suedez de apărare Saab, Mikael Johansson, rămâne optimist cu privire la posibilitatea de a furniza avioane de luptă Gripen pentru Ucraina Șeful gigantului suedez de apărare Saab, Mikael Johansson, rămâne optimist cu privire la posibilitatea de a furniza avioane de luptă Gripen Ucrainei, care a fost discutată pentru prima dată în 2023.
Schimbările survenite în contextul geopolitic actual vor necesita schimbări semnificative în ceea ce privește cheltuielile cu resursele militare, iar această situație trebuie bine înțeleasă. Dacă Statele Unite încetează în cele din urmă să acorde asistență militară Ucrainei, atunci țările europene vor trebui să își mărească asistența acordată ucrainenilor cu încă 100 până la 350 de miliarde de dolari, în funcție de evoluția evenimentelor de pe câmpul de luptă.
Statele membre NATO au continuat în această săptămână cele mai mari exerciții de luptă din 2025, testându-și capacitatea de a desfășura rapid forțe de amploare la granița estică a alianței, în timp ce cresc îngrijorările cu privire la prezenţa militară a Statele Unite pe bătrânul continent.
La 20 februarie 2025, compania Pratt & Whitney, o filială cheie a RTX, a anunțat că a obținut un contract semnificativ, în valoare de până la 1,5 miliarde de dolari, pentru a asigura mentenanța continuă a motoarelor F119 care echipează flota de avioane de luptă F-22 a Forțelor Aeriene ale SUA. Acest contract pe trei ani este conceput pentru a spori disponibilitatea operațională a peste 400 de motoare F119 care au depășit împreună 900 000 de ore de zbor ale motoarelor, determinând în același timp reduceri de costuri la nivelul întregii flote.
La scurt timp după ce secretarul de stat al SUA, Marco Rubio, a vorbit despre „oportunități incredibile de parteneriat cu rușii”, după discuțiile cu o delegație rusă condusă de omologul său Serghei Lavrov, el i-a sunat pe oficiali europeni.
Rusia și SUA au deschis oficial canale diplomatice abia săptămâna aceasta. Neoficial, s-ar părea că discuțiile între cele două părți au loc de câteva luni.
România va deține anul acesta trei escadrile complete de F-16 Fighting Falcon urmând ca modernizarea F-urilor să se facă la Aerostar Bacău.
Preşedintele francez Emmanuel Macron a comentat decizia de anulare a alegerilor din România.
Înainte de toate, o opinie personală privind desantul declarativ fără precedent asupra Europei, venit dinspre regimul de la Casa Albă: Trump a anunțat din start cedări semnificative în fața Moscovei (Ucraina e de vină pentru război, nu-și va recupera teritoriile și nu va intra în NATO) cedări pe care nici cel mai slab negociator nu le-ar face chiar înainte de a începe discuțiile.
Concluzia tristă este că Trump și Putin s-au înțeles deja; tot ce declară președintele american face parte dintr-o acțiune de ”pregătire a terenului” pentru anunțurile care vor veni curând, adică o retragere americană din angajamentele actuale.
Care va fi nivelul de dezangajare, rămâne de văzut, dar analistul de politică externă Ștefan Popescu vine cu o viziune interesantă și, totodată, neplăcută pentru România: ”atât timp cât China se declară națiune vecină Arcticii, zona balto-scandinavă va ramâne pe mai departe de interes strategic pentru SUA”, explică acesta. România nu e în zona balto-scandinavă...
DefenseRomania vă invită să urmăriți vineri, 21 februarie 2025, începând cu ora 11.00, o nouă ediție a emisiunii Obiectiv EuroAtlantic.
Cercetătorii de la Microsoft, cu sprijinul Agenţiei pentru Proiecte de Cercetare Avansate în domeniul Apărării (DARPA) din SUA, au anunțat dezvoltarea unui circuit integrat pentru computerele cuantice, care ar putea duce la dezvoltarea de instrumente de inteligență artificială bazate pe mult mai puține resurse și energie.
Exercițiile militare recente ale Chinei în apropiere de Taiwan nu au fost manevre obișnuite, ci un „test de unificare forțată” a insulei cu China continentală.
SUA ar fi întrerupt vânzările și livrările de arme către Ucraina, a afirmat joi un deputat ucrainean. Deputatul ucrainean Roman Kostenko, care lucrează ca secretar al Comisiei pentru Securitate Națională, Apărare și Informații din Rada Supremă a Ucrainei , a declarat că unele companii implicate în vânzarea și livrarea de arme către Ucraina așteaptă decizii politice, dar motivul exact al suspendării nu este clar.
Consilierul pentru securitate națională al SUA, Michael Waltz, a cerut Ucrainei să „îndulcească tonul” în comunicarea sa cu guvernul SUA și să analizeze din nou „foarte atent” acordul privind vânzarea resurselor de minereuri rare propus de administrația Trump. Waltz a declarat acest lucru într-un interviu acordat FoxNews pe 20 februarie.
A apărut prima imagine confirmată a unui F-16AM Fighting Falcon ucrainean care se întoarce dintr-o misiune de atac, marcând o etapă importantă în evoluția capacităților de luptă aeriană ale Ucrainei.
Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat că forțele de apărare aeriană ale Ucrainei sunt în criză de rachete pentru sistemele Patriot fabricate în SUA, în timpul unei conferințe de presă pe fondul negocierilor în curs între SUA și Rusia. Acesta a povestit o discuție cu unul dintre comandanții săi, care a semnalat o situație critică.
În cursul nopții de 20.02.2025, Rusia a lansat un atac pe scară largă asupra infrastructurii de gaze din Ucraina, cu ajutorul dronelor și rachetelor. Scopul loviturilor este de a întrerupe producția de gaze și de a-i priva pe ucraineni de căldură, a scris ministrul energiei, Herman Halushchenko, pe Facebook. El a adăugat că, de îndată ce situația de securitate a permis, specialiștii au început reparațiile, asigurând că autoritățile iau măsuri pentru a stabiliza aprovizionarea.
Aliații europeni sunt avertizați să-și dubleze producția de arme pentru a se pregăti de război.
Premierul britanic Keir Starmer urmează să îi propună președintelui american Donald Trump, săptămâna viitoare, la Washington, un plan prin care solicită desfășurarea a 30 000 de trupe europene în Ucraina pentru a menține o încetare a focului. Propunerea urmărește să contribuie la stabilizarea situației din Ucraina, trupele europene urmărind orice acord de încetare a focului.
Ministrul de Externe al Ucrainei, Andrii Sybiha, a reafirmat hotărârea țării sale de a lupta împotriva agresiunii ruse, subliniind că Ucraina a rezistat celui mai teribil atac militar din istoria modernă a Europei.
În mod uluitor (sau nu) unei legi menite să apere cetățenii României i s-au opus ieri în Parlament, cu mânie proletară, trei formațiuni politice.
Un avion de vânătoare Su-27S ucrainean a fost fotografiat recent cu o nouă schemă de camuflaj, conform unor rapoarte recente apărute pe diferite canale de X (ex-Twitter) care analizează războiul rus de agresiune împotriva Ucrainei.
Autoritatea pentru Concurență din Europa investighează oportunitatea achiziției de către Safran a Collins Aerospace.
Președintele rus Vladimir Putin a lăudat discuțiile ruso-americane de la Riad. Americanii au acționat fără prejudecăți, iar rezolvarea războiului împotriva Ucrainei este prioritatea Rusiei, a spus el.
După ce a apărut informația că șeful Cancelariei Prezidențiale, Cristian Diaconescu, a declarat că Rusia a cerut SUA ca România să revină în sfera ei de influență, fostul ministru de Externe a lămurit problema.