Conflictul s-a transformat într-un soi de război de uzură, care datează de mai bine de un an. De la contraofensiva Ucrainei din toamna anului 2022, când în nord, în Harkov s-a reușit în 5 zile eliberarea unui teritoriu cucerit în 5 luni de ocupantul rus, frontul nu a mai cunoscut modificări semnificative.
Cu alte cuvinte, ucrainenii mai împing în sud, mai lovesc Crimeea și scufundă nave ruse ținând în șah fără forțe navale marea Flota Rusă de la Marea Neagră, în timp ce rușii mai cuceresc pe ici colo câte un sat sau orășel de prin Est, cu pierderi colosale, vezi cazurile Bahmut sau Avdiivka.
La doi ani de la începerea invaziei Federația Rusă e departe de a-și fi atins obiectivele. Să facem un arc peste timp și să ne întoarcem în primele zile de după 24 februarie 2022, când nu exista oră în care Kremlinul să nu vorbească despre obiectivul principal operațiunii militare, aberanta așa-zisă denazificare. Ceea ce însemna, desigur, schimbarea conducerii politice a Ucrainei, în baza unei operațiuni fulger, instaurarea la Kiev a unui regim marionetă care să readucă Ucraina în sfera Rusiei de influență și, desigur, blocarea drumului pro-european și integrarea în NATO a Ucrainei.
Ucraina a fost invadată din trei direcții principale care aveau ca scop paralizarea forțelor ucrainene, în timp ce o operațiune specială aeropurtată cu obiectivul lichidării într-o formă sau alta a conducerii politice de la Kiev.
În taburile ruse din coloanele care avansau spre Kiev din direcția Belarusului s-au identificat, existând numeroase imagini video, nu doar provizii pentru doar câteva zile, cât și uniforme de paradă. În fapt însăși invadarea Ucrainei a fost numită sugestiv „operațiune militară specială”; adică o lovitură chirurgicală.
Foto: Ministerul Apărării din Rusia
Lui Vladimir Putin i s-a servit din partea serviciilor ruse scenariul potrivit căruia Armata rusă „eliberatoare” va fi întâmpinată dacă nu cu flori, cu siguranță fără ostilitate de către populația ucraineană iar copleșitoarea forță militară care a invadat Ucraina va paraliza Armata ucraineană, în timp ce Forțele pentru Operații Speciale, KGB-ul și GRU-ul vor asigura îndeplinirea obiectivului politic de înlocuire a conducerii Ucrainei.
Rusia nu a avut un plan B. După ce s-a lovit de rezistența Ucrainei și de ajutorul militar etapizat oferit de Occident, Moscova a improvizat. Nimeni nu a mai insistat pe aberanta denazificare a regimului de la Kiev, s-a trecut la cucerirea teritorială a sud-estului Ucrainei, obiectivul fiind ruperea Ucrainei de nordul Mării Negre, plămânul economic al Ucrainei. Au fost anexate prin referendum patru regiuni ucrainene - Donețk, Lugansk, Zaporojie și Herson -, regiuni pe care Rusia nici măcar nu le controlează în totalitate.
Rubiconul fusese trecut, Rusia nu mai putea da înapoi. Intrată sub incidența sancțiunilor occidentale, Putin a fost forțat să treacă la mobilizare parțială și la o economie mascată de război.
Cum bocancii și tancurile ruse nu au putut îndeplini obiectivul de cucerire a sud-estului Ucrainei, acționând asemenea unui stat terorist, Moscova a declanșat un război al terorii, bombardând intens obiective civile și de infrastructură critică și energetică cu scopul de a slăbi susținerea populației și de a forța guvernul Ucrainei la o soluție politică.
Unde suntem azi?
Foto: Ministerul Apărării din Rusia
Schimbarea conducerii politice. Obiectiv ratat. La doi ani de la așa-zisa operațiune militară specială, cu obiectivul anunțat tocmai de Moscova de a schimba conducerea politică a Ucrainei și, implicit, revenirea Ucrainei în sfera rusă de influență, la Kiev președinte e tot Volodimir Zelenski iar Ucraina nu doar că nu e în sfera rusă de influență, dar dacă acum doi ani populația Ucrainei era împărțită în ceea ce privește integrarea în NATO, susținerea pentru rezistența Ucrainei e la cote uriașe, în ciuda ezitărilor din Occident privind sprijinul militar. Ceea ce a reușit Putin pe 24.02.2022 e că va fi nevoie de generații pentru ca prăpastia dintre ucraineni și ruși să se acopere.
Împingerea NATO de la granița rusă și blocarea drumului Ucrainei către NATO. Obiectiv ratat. Invadarea Ucrainei nu doar că nu a împins NATO mai departe de granița rusă, dar i-a adus lui Vladimir Putin încă 2.600 kilometri de graniță cu cea mai puternică alianță militară din istorie. Aderarea istorică a Finlandei, dar și iminenta aderare a Suediei - fiind o chestiune de timp până când Viktor Orban va fi forțat să spună „da” - vor mări granița Rusiei cu NATO cu încă 2.600 kilometri. Finlandizarea Ucrainei a eșuat, neutralitatea finlandeză fiind spulberată tocmai de acțiunile Rusiei.
Revenirea la bipolaritate. Obiectiv ratat. Nu de puține ori l-ați auzit pe Vladimir Putin spunând că prăbușirea Uniunii Sovietice e cea mai mare catastrofă a secolului trecut. El afirmă acest lucru din perspectiva faptului că după prăbușirea URSS, Rusia, ca moștenitoare a Uniunii, nu a dobândit niciodată statutul de superputere. Putin a dorit întoarcerea la bipolaritate și, în contextul noii ordini mondiale impuse de violarea dreptului internațional, Rusia să se așeze la prima masă. Doar că azi, dacă vrem să identificăm argumente în privința bipolarității globale, ea nu poate fi nicidecum una ruso-americană, ci una sino-americană.
Președintele rus Vladimir Putin, la aniversarea a 80 de ani de la victoria de la Stalingrad. Foto: Kremlin
Trezirea unor monștri europeni. Invadarea Ucrainei a trezit NATO și Europa mai ales din ceea ce am numit încă din primele zile ale invaziei „sindromul păcii eterne”. Pentru că, trebuie să admitem, NATO a eșuat să descurajeze Rusia, altfel nu s-ar fi ajuns la 24 februarie 2022. Înainte de anexarea Crimeei în martie 2014 Europa a fost într-o stare de dolce far niente iar după 2014 s-ar fi putut face mai multe pentru a descuraja un regim a căror ambiții revizioniste și neo-imperiale erau deja vizibile cu ochiul liber. Să luăm cazul Zeitenwende. După decenii în care Germania a devenit principala forță economică a Europei, dar cu o armată modestă în comparație cu marii jucători, cancelarul Olaf Scholz a anunțat în celebrul discurs din iarna lui 2022, rămas în istoriografie ca Discursul Zeitenwende (n.r. în traducere punct de cotitură) o schimbare de 180 de grade a politicii Germaniei și investiții de peste 100 de miliarde de euro anual în apărare. Franța va atinge și ea 2% din PIB pentru Apărare. Cu alte cuvinte Europa a fost trezită de bocancii și tancurile ruse, fiind conștientă că Ucraina e un zid fisurat, care momentan ține departe Armata rusă de lumea liberă.
Sancțiunile. Europa s-a eliberat brusc de dependența de gazul rusesc, acceptând prețul pe care îl va plăti, în timp ce Rusia nu doar că nu poate acoperi piața europeană, dar a intrat sub incidența unor pachete de sancțiuni fără precedent în istorie, depășindu-și cu mult, la nivel de sancțiuni, inclusiv noul aliat fundamentalist care completează liga statelor paria, Iranul. Aici trebuie să recunoaștem însă că sancțiunile nu au deloc efectual așteptat, Rusia reușind sub o formă sau alta, să supraviețuiască. Inclusiv cu ajutor chinez, acceptând tacit să devină o anexă economică a Chinei emergente. Piața și prețul european în ceea ce privește exportul de hidrocarburi nu pot fi compensate însă de nicio altă piață. Economia rusă rezistă și înregistrează creșteri, dar ele sunt artificiale în contextul în care Vladimir Putin a trecut la o economie de război mascată și a mărit PIB-ul pentru înarmare ajungând la peste 6%, lucru care explică implicit și creșterea economică și crearea unor noi locuri de muncă, cu amendamentul că ele nu se regăsesc nicidecum în bunăstarea populației. Un asemenea artificiu nu poate ține la nesfârșit, astfel că experții economici preconizează că problemele majore vor fi resimțite din 2026.
Un singur obiectiv atins. În cei doi ani de război Rusia a reușit să bifeze un singur obiectiv, conectarea Crimeei cu Donbas. Prețul plătit fiind imens. Pierderile de vieți omenești și de tehnică sunt fără precedent pentru Rusia după cel de-al Doilea Război Mondial. Cu siguranță pierderi imense înregistrează și Ucraina, care are dezavantajul biologic, al factorului uman și a unei populații mult mai mici decât cea rusă.
Sursă foto: Ministerul Apărării al Federației Ruse - Facebook
Azi Rusia ocupă aproximativ 20% din teritoriul Ucrainei, incluzând și Peninsula Crimeea. E mult? E puțin? Desigur că e un procent uriaș, dar dacă ne raportăm la faptul că războiul nu a debutat în 2022 ci în 2014, dar și la tehnica aruncată în luptă și pierdută de ruși, la pierderile imense de vieți omenești și la cât a costat economic până în acest moment nebunia lui Putin, procentul nu mai pare deloc atât de mare.
Invadarea Ucrainei a trezit și industria de apărare europeană și a arătat din nou că Europa depinde militar de SUA. Industria de apărare europeană, acaparată birocratic, are nevoie de o regândire a abordării pentru a putea face față într-un viitor apropiat unui posibil război de mare intensitate, având probleme majore inclusiv ceea ce privește producerea și livrarea pentru Ucraina.
Azi frontul e blocat și, foarte probabil, fără o decizie a Kremlinului privind un nou val de mobilizare după simulacrul din martie când vor avea loc alegeri prezidențiale, situația nu se va schimba radical în următoarele luni.
Pentru Ucraina așa-numita oboseală a societății occidentale - war fatigue - coroborat cu războiul hibrid purtat cu succes de Rusia în Occident reprezintă un pericol cel puțin la fel de mare ca Armata rusă. Moscova rămâne extrem de periculoasă și eficientă în sfera războiului hibrid iar perspectiva unui 2024 electoral la nivel global sperie.
Președintele ucrainean Volodimir Zelenski, în timp ce i se prezintă situația de pe front. Foto: Administrația Prezidențială din Ucraina
În tot acest timp Ucraina va trebui să-și dozeze eforturile pe a rezista în 2024, în speranța că ajutorul occidental va fi deblocat, în special asistența militară americană, precum și punerea în mișcare a rotițelor industriei de apărare europene.
Căci un lucru trebuie înțeles, de la Lisabona la București. Rezistența Ucrainei și înfrângerea Rusiei în Ucraina trebuie privite ca un pilon de securitate al NATO.
Și în ciuda faptului că Ucraina nu a fost de-a lungul timpului tocmai cel mai convenabil vecin al României, alternativa e una cumplită nu doar pentru noi, dar mai ales pentru Republica Moldova, astfel că ajutorul acordat Ucrainei trebuie privit în primul rând din perspectiva securității României.
Iar în urma acestor doi ani de invazie la scară largă rămân gropile comune din Irpin, Bucea, Hostomel sau Borodianka, pentru care conducerea Kremlinului împreună cu militarii responsabili de crime de război vor trebui să răspundă într-un scaun la Haga.
Crime de război comise de Rusia în Ucraina. Foto: Captură video documentarul „Beyond the peace”
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
Rusia azi, ajunsă dependentă militar de state precum Coreea de Nord, e la ani lumină nu doar în ceea ce privește PIB-ul, dar și dezvoltarea tehnologică, atât de SUA cât și de China. Lucru demonstrat și de competiția în spațiu dintre SUA și China, pentru a ajuns la Polul Sudic al Lunii.
Donald Trump a întocmit o listă confidențială de posibile ținte ce pot fi lovite în Venezuela, în acest moment fiind așteptat doar ordinul președintelui american.
Deși situația în estul Ucrainei în zona Pokrovsk este critică, ocupantul rus încercând să forțeze avansul pentru a „deschide ușa” către Donețk și a încerca ocuparea întregului Donbas, ultimele rapoarte arată că de fapt nu aici rușii au reușit cel mai mare avans în ultimele 30 de zile.
După ce mai multe drone rusești au încălcat spațiul aerian al Poloniei luna trecută, liderii politici si militari de pe continent au accelerat brusc ideea unui „zid anti-drone”. Pare o reacție logică la o amenințare palpabilă, dar este, în esență, o capcană strategică costisitoare.
Pentagonul a transmis Casei Albe că furnizarea rachetelor Tomahawk către Ucraina este fezabilă din punct de vedere militar și nu ar afecta stocurile strategice ale Statelor Unite. Această evaluare tehnică, menită să deblocheze o decizie crucială, pare însă a se fi lovit de un zid politic la Washington. Decizia finală rămâne în mâinile președintelui Donald Trump, iar semnalele de la Casa Albă sunt, în cel mai bun caz, contradictorii.
Serviciul de Securitate al Ucrainei (SBU) a reușit o performanță militară remarcabilă, distrugând 48% din totalul sistemelor rusești de apărare antiaeriană „Panțir-S1” de la începutul anului 2025. Anunțul, care indică o vulnerabilitate critică a Moscovei, a fost făcut chiar de șeful SBU, Vasil Maliuk, în timpul unui briefing susținut la 31 octombrie, alături de președintele Volodimir Zelenski.
Serviciile de securitate ucrainene au distrus o rachetă balistică rusească de tip Oreshnik în interiorul Rusiei în vara anului 2024, a declarat președintele Volodimir Zelenski la un briefing de presă pe 31 octombrie.
Finlanda a declanșat una dintre cele mai ample mobilizări militare de la aderarea la NATO. Peste 15.000 de militari finlandezi, alături de trupe din Marea Britanie, Suedia și Polonia, au început exerciții de amploare în sudul și estul țării, multe dintre ele la doar câțiva kilometri de granița rusă. Mesajul este neechivoc și vizează direct Moscova: Finlanda, acum stat de linia întâi al Alianței Nord-Atlantice, se pregătește activ și fără rezerve pentru scenarii de război.
Potrivit unor surse de la Washington, Administrația Trump a identificat deja ținte militare în Venezuela utilizate pentru traficul de droguri, iar o campanie aeriană împotriva acestora pare iminentă. Această mișcare ar marca o escaladare semnificativă a conflictului, transmițând un mesaj clar liderului venezuelean Nicolas Maduro: timpul său la putere este pe terminate.
Agenția de presă Reuters a anunțat, pe 31.10.2025, citând o declarație a ministrului de externe ucrainean, Andrii Sybiha, că Rusia a atacat în ultimele luni Ucraina cu o rachetă de croazieră a cărei dezvoltare secretă l-a determinat pe Donald Trump să renunțe la Tratatul privind interzicerea rachetelor cu rază scurtă și medie de acțiune (Tratatul INF) în primul său mandat de președinte al SUA.
Pe 28 octombrie au apărut primele informații, unele neoficiale, că SUA vor retrage din România un contingent militar. Confirmarea oficială a venit destul de repede, pe 29 octombrie. Decizia era așteptată la București, Washington dar și la NATO.
Kievul a decis o ruptură diplomatică neașteptată, dar fermă, anunțând pe 29 octombrie închiderea ambasadei sale din Havana și retrogradarea relațiilor cu Cuba. Decizia șoc, confirmată de ministrul ucrainean de externe, Andrii Sybiha, este un răspuns direct la ceea ce Ucraina consideră a fi complicitatea tacită a autorităților cubaneze în recrutarea masivă de cetățeni cubanezi pentru a lupta alături de forțele rusești pe frontul ucrainean.
Uniunea Europeană lucrează la o nouă strategie de apărare menită să permită statelor membre să mute rapid tancuri, artilerie și alte echipamente militare grele pe întregul continent, în eventualitatea unui conflict major. Într-un context de securitate tot mai tensionat și pe fondul agresiunii Rusiei în Ucraina, Bruxelles-ul da primele semne ca accelereaza demersurile pentru a se asigura că Europa poate răspunde eficient oricărei amenințări de securitate, în special pe flancul estic al NATO.
În teoria clasică a domeniului securității internaționale, amenințările erau clar definite: state rivale, blocuri de puteri militare sau, mai recent, rețele teroriste ierarhizate. Ceea ce un articol publicat recent în revista Forbes descrie nu se încadrează confortabil în niciuna dintre aceste categorii. Asistăm la nașterea unei amenințări de securitate de tip nou, una care nu are nevoie de baze de antrenament delimitate de garduri cu sârmă ghimpată sau de finanțare de la un stat-sponsor. Ea are nevoie doar de o conexiune la internet, o imprimantă 3D și, cel mai important, o platformă de socializare care să-i găzduiască ideologia.
Președintele american Donald Trump a ordonat Departamentului Apărării să reia imediat testarea armelor nucleare americane, în conformitate cu acțiunile altor puteri nucleare, a scris șeful Casei Albe pe propria rețea de socializare Truth joi dimineață, cu puțin timp înainte de a se întâlni cu omologul său chinez Xi Jinping în Coreea de Sud.
Prezența chineză în zonele de conflict din Africa s-a transformat dintr-o simplă sursă de armament într-o rețea transnațională integrată care susține logistic și financiar economiile violente de pe continent. Deși analizele anterioare au confirmat deja prezența pe scară largă în mâinile grupărilor militante a armelor de calibru mic fabricate în China, dezvăluind fragilitatea mecanismelor de control, problema este mult mai profundă decât simpla mișcare fizică a armelor.
O decizie a Pentagonului de a întrerupe rotația unei brigăzi americane în România a provocat o fractură neașteptată și severă la Washington. Într-o mișcare rară, cei mai puternici doi republicani din comisiile de apărare ale Congresului au emis o declarație comună extrem de dură, prin care nu doar că se opun deciziei, dar acuză administrația Trump de subminarea propriei strategii și de trimiterea unui semnal periculos Moscovei.
O declarație de o fermitate rar întâlnită în cancelariile europene, venită din partea ministrului belgian al Apărării, Theo Francken, a declanșat o replică diplomatică imediată de la Moscova. Într-un interviu acordat publicației belgiene De Morgen, Francken a afirmat fără echivoc că un atac rusesc asupra sediului NATO ar atrage represalii devastatoare.
Un incident de securitate, ținut inițial ascuns, a avut loc în sudul Estoniei, la doar 30 de kilometri de granița cu Federația Rusă. Două drone neidentificate au survolat cazarmele militare de la Reedo, o bază care găzduiește unități de elită ale armatei americane. Forțele aliate au reacționat imediat, neutralizând una dintre aeronave. Evenimentul nu este un simplu incident local, ci un semnal clar al presiunii hibride tot mai mari asupra flancului estic al NATO și un test direct al vitezei de reacție aliate.
După ce informațiile cu privire la retragerea unei părți a militarilor americani au apărut în presa internațională, datele au fost confirmate și de Ministerul Apărării Naționale. E vorba mai exact despre prezența rotativă de la Mihail Kogălniceanu, stabilită așadar imediat după invadarea Ucrainei de către Federația Rusă. Astfel, ne întoarcem la prezența americană dinainte de 2022.
„România si Aliatii au fost informați de decizia Statelor Unite privind redimensionarea trupelor americane din Europa”, anunță Ministerul Apărării Naționale (MApN). Cu alte cuvinte e vorba de retragerea unei părți din trupele americane prezente la noi.
O „scrisoare de consolare” primită de la Washington. Asta a obținut Germania pentru a-și proteja propria infrastructură energetică de sancțiunile propriului său aliat, Statele Unite. Situația, confirmată de ministrul german al economiei, Katherina Reiche, este o demonstrație perfectă a ceea ce înseamnă să nu duci o treabă la bun sfârșit.
Budapesta face demersuri active pentru a crea o nouă alianță în interiorul Uniunii Europene, formată din state sceptice față de sprijinul acordat Ucrainei.
Avertismentul ministrului finlandez al Apărării, Antti Hakkanen, este tranșant și depășește granițele imediate ale conflictului din Ucraina. Într-un interviu oferit The Guardian, Hakkanen subliniază o realitate geopolitică fundamentală: înfrângerea Rusiei în Ucraina nu este doar o necesitate regională, ci un factor critic pentru descurajarea agresiunii Chinei în Indo-Pacific. Cele două teatre de operații, aparent distincte, sunt, în viziunea Helsinkiului, profund interconectate.
Analiza detaliată a programului militar chinez relevă o dinamică de putere paradoxală, situată la intersecția dintre inovația internă și dependența externă. Pe de o parte, dezvoltarea vehiculului autonom Norinco P60 și avansul rapid al modelului DeepSeek ilustrează ambiția Beijingului de a domina războiul hibrid modern. Pe de altă parte, investigație jurnalistică realizată de agenţia Reuters arată că Armata Populară de Eliberare (PLA) a Chinei continuă să folosească, inclusiv prin canale neoficiale, cipurile restricționate Nvidia A100 și H100, ceea ce subminează retorica suveranității tehnologice.
Într-un interviu recent acordat publicaţiei ucrainene UNITED24 Media, generalul (r) David Petraeus, o figură marcantă a strategiei militare americane și fost director CIA, a făcut o radiografie de o importanță capitală a transformărilor induse de conflictul din Ucraina. Trebuie să înţelegem că observațiile sale nu se rezumă la dinamica imediată a frontului, ci trasează contururile unei noi ere pe care o definește drept „războiul definit de software” - o realitate emergentă bazată pe supremația inovației constante, a sistemelor fără pilot și a inteligenței artificiale.
În timp ce Rusia se luptă cu un eșec sângeros în Ucraina, cu pierderi umane care se apropie de 1,2 milioane, iar economia este sufocată de sancțiuni, Președintele Vladimir Putin a simțit nevoia să proiecteze forță într-un mod cât se poate de periculos. Luni, 26 octombrie 2025, flancat de Generalul Valeri Gerasimov, Putin a anunțat, triumfalist, testarea reușită a rachetei de croazieră cu propulsie nucleară 9M730 Burevestnik (cunoscută de NATO sub numele de cod ‘Skyfall’).
Oficiali militari britanici de rang înalt, inclusiv foști șefi NATO și ai Apărării, au lansat un apel direct către Guvernul de la Londra pentru a iniția discuții cu Germania privind dezvoltarea unei strategii comune de descurajare nucleară.
Ministrul norvegian al Apărării, Tore Sandvik, a avertizat că Moscova acumulează arme nucleare și submarine de atac în apropierea Cercului Arctic, în pregătirea unui război cu NATO, potrivit publicației The Telegraph. El a declarat că au fost detectate activități de construcție în Peninsula Kola din Rusia, unde rușii își au Flota Nordică și au desfășurat o parte din arsenalul lor nuclear.
Un grup de bombardiere chineze H-6K a survolat recent împrejurimile Taiwanului pentru a exersa "exerciţii de luptă", a relatat duminică seara media de stat chineză, făcând publice aceste exerciţii cu doar câteva zile înainte de întâlnirea dintre preşedinţii SUA şi Chinei, preconizată să se desfăşoare în Coreea de Sud, remarcă agențiile Agerpres și Reuters. Ministerul Apărării taiwanez a calificat aceste informaţii drept o manevră propagandistică.
Vehiculele blindate moderne au devenit o provocare economică uriașă, programele de înarmare cu astfel de echipamente rivalizând ca amploare cu cele pentru avioanele de vânătoare, o schimbare radicală care redesenează harta cheltuielilor globale pentru apărare.
Serviciile secrete ucrainene au anunțat că au atacat calea ferată transsiberiană a Rusiei. Conform unui mesaj al serviciilor de informații HUR, scopul era de a bloca livrările de muniție către Rusia pe această rută.
Este legitim, din perspectiva siguranței naționale, ca un contract strategic pentru gaz din Marea Neagră semnat cu o companie rusă precum Lukoil să rămână fără probleme în picioare?
În acest timp, americanii de la Exxon Mobile au decis să părăsească România, și să vândă participația la Neptune Deep, după ce autoritățile de la București au vrut redevențe mai mari, pe principiul "nu ne vindem țara".
Pe fondul continuării conflictului din Ucraina, care în ultima perioadă a generat dispute din ce în ce mai intense între Federația Rusă pe de parte și SUA, respectiv NATO, pe de altă parte, mijloace aliate de lovire și cercetare au desfășurat o serie de operațiuni complexe în proximitatea frontierelor rusești de la Marea Neagră și Marea Baltică.
Coreea de Nord și-a redus cu peste jumătate aprovizionarea cu obuze de artilerie către Rusia în acest an, au declarat serviciile de informații ucrainene, a declarat pentru Reuters Vadym Skibitsky, șef adjunct al serviciului de informații militare HUR din Ucraina.
Franța a publicat pentru prima dată imagini cu racheta sa cu focos nuclear, ASMPA-R, așa cum se numește varianta recent modernizată a rachetei ASMP.
Site-ul de știri israelian Walla a dezvăluit un acord istoric de apărare între Grecia și Israel. Acest acord este cel mai mare de acest fel dintre cele două țări și își propune să acopere lacunele cruciale din apărarea aeriană a Greciei, care a demonstrat vulnerabilități împotriva rachetelor balistice și a dronelor.
SUA au anunțat azi operațiunea "Southern Spear" și lovirea țintelor narcotice de pe teritoriul Venezuelei. În tot acest context în care tensiunile dintre SUA și Venezuela escaladează, administrația Trump a intensificat prezența militară în Caraibe. Ca răspuns, Venezuela a anunțat o mobilizare militară la scară națională, acuzând Washingtonul că pregătește o intervenție pentru înlăturarea președintelui Nicolas Maduro.
În timpul atacului masiv efectuat în noaptea de 14.11.2025, Rusia a lovit regiunea Sumî din Ucraina cu cea mai avansată rachetă anti-navă Zircon, care a fost inițial concepută pentru a viza Marina SUA.
Republica Moldova are în dotare obuziere israeliene ATMOS 2000 de 155 mm montate pe camioane, ceea ce înseamnă trecerea Chișinăului de la sistemele sovietice la cele NATO.
Flota de elicoptere Black Hawk a României zboară intens iar această utilizare aduce și provocări privind mentenanța, provocări la care răspunde Aerostar Bacău, unde compania face mentenanța atât pentru Black Hawk, cât și pentru avioane F-16 Fighting Falcon. În cazul Black Hawk e vorba de elicopterele S-70M care sunt utilizate nu de Armată ci de MAI prin Ministerul Afacerilor Interne.
Industria de armament a Ucrainei începe să tureze, dronele, obuzierele sau rachetele de croazieră fiind principalele direcți pe care se concentrează oficialii și companiile ucrainene.
Miniștrii apărării din Germania, Franța, Italia, Polonia și Marea Britanie, reuniți vineri la Berlin, s-au angajat să coopereze mai strâns împotriva ''amenințărilor hibride'' din partea Rusiei, cum ar fi atacurile informatice, incursiunile de drone și dezinformarea, transmit agențiile Agerpres și AFP.
Vizita de la sfârșitul săptămânii trecute, anunțată discret de premierul ungar Viktor Orbán, a fost însoțită de numeroase speculații politice și economice. Dincolo de declarațiile diplomatice și comunicatele oficiale, natura acordurilor semnate și reacțiile interne au stârnit dezbateri aprinse la nivel intern, opoziția acuzând o posibilă „îndatorare masivă” a țării.
Autoritățile române l-au convocat pe ambasadorul Federației Ruse la București. Fragmentele recuperate de autoritățile române de la locul prăbușirii vehiculului aerian probează indubitabil apartenența acestuia și implicarea în atacurile masive asupra Ucrainei, se arată în comunicatul Ministerului român de externe.
În noaptea de 14 noiembrie, dronele ucrainene au lovit un depozit de petrol din portul rusesc Novorossiisk.
Grupul american de private equity Carlyle analizează în prezent posibilitatea achiziționării activelor internaționale ale gigantului petrolier rus Lukoil, potrivit unor surse Reuters apropiate discuțiilor.
Uniunea Africană a tras un semnal de alarmă cu privire la deteriorarea rapidă a situației umanitare și de securitate din Mali, lansând un apel urgent către comunitatea internațională pentru a interveni într-un mod coordonat și ferm pentru a confrunta gruparea Jama'at Nusrat al-Islam wal-Muslimin, legată de Al-Qaeda.
Statele Unite au lansat Operațiunea Southern Spear, care vizează narcoteroriștii din emisfera vestică, a anunțat secretarul american al Apărării, Pete Hegseth, pe rețeaua de socializare X. Potrivit acestuia, operațiunea a fost comandată de președintele american Donald Trump.
Surse rusești și ucrainene au informat că, în cursul nopții de 14.11.2025, trupele ruse au lansat o nouă serie de lovituri în adâncimea teritoriului Ucrainei, întrebuințând atât rachete balistice și de croazieră, precum și drone de atac.
Un Su-30 s-a prăbușit joi în Karelia, nord-vestul Rusiei. Accidentul a fost confirmat de Ministerul Apărării, relatează agenția de știri TASS. Cei doi membri ai echipajului au murit.
În perioada 11-12 noiembrie, miniștrii de externe ai țărilor G7 și Înaltul Reprezentant al Uniunii Europene s-au întâlnit în Canada pentru a discuta cele mai presante probleme internaționale de securitate, inclusiv despre agresiunea armată a Rusiei împotriva Ucrainei.
Tot mai multe indicii arată că România a pus în mecanismul SAFE programul mașinii de luptă a infanteriei (MLI), un program ce vizează înlocuirea bătrânelor MLI-84 Jderul.
Statul Major General al Forțelor Armate ale Ucrainei a anunțat că, în noaptea de 13 noiembrie, armata ucraineană a efectuat o serie de lovituri cu rază lungă de acțiune asupra infrastructurii militare ruse în Crimeea ocupată, regiunea Zaporojie și pe teritoriul rusesc, folosind mai multe tipuri de arme produse pe plan intern, inclusiv rachete Flamingo și Bars.
China avansează rapid în dezvoltarea celui de-al patrulea său portavion, care se pare că va fi primul cu propulsie nucleară. Un punct de cotitură și o capacitate tehnologică care ar duce China într-un club select în care doar două țări mai sunt. Desigur, unul din ele este SUA, care dispune de toate cele 11 portavioane cu astfel de propulsie.
Israelul și Turcia se confruntă direct, după ani de cooperare care s-au prăbușit în urma crizei "Flotilei Marmara" din 2010. Astăzi, cele două țări își transformă divergențele politice într-o concurență acerbă în industria de apărare, existând posibilitatea ca dronele lor să se ciocnească pe cerul Siriei, care a devenit o arenă de influență suprapusă, pe fondul unei curse aprinse pentru conducerea pieței globale a dronelor.
Uniunea Europeană va oferi Ucrainei aproape șase miliarde de euro, a anunțat joi președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, într-un discurs adresat Parlamentului European.
Europa încearcă să învețe din mers să-și dobândească o coeziune militară și industrială, proces accelerat de recalibrarea intereselor SUA și de războiul rus de agresiune în Ucraina. Dacă la nivel economic și politic lucrurile sunt bine așezate, Europa mai are mult de lucrat în ceea ce privește viziunea strategică și mai ales componenta militară. În ciuda fondurilor uriașe alocate. Iar cel mai elocvent exemplu este disputa politică și industrială, dusă deja cu cuțitele pe masă, între Franța și Germania privind construirea viitorului avion de generația a 6-a.
Președintele sirian Ahmed al-Sharaa a făcut un apel surprinzător către Statele Unite, solicitând ca forțele americane desfășurate în Siria să joace un rol direct și oficial în supravegherea integrării Forțelor Democratice Siriene (SDF) în armata națională. Această cerere reprezintă o schimbare semnificativă de poziție a Damascului, transformând Washingtonul dintr-un actor extern intervenționist într-un garant al securității și stabilității în faza post-conflict.
Tehnologia dronelor evoluează într-un ritm accelerat, iar NATO încearcă să rămână în cursa dronelor. Una dintre soluții este implicarea companiilor mici, dar dinamice, care vin cu soluții inovatoare pentru combaterea amenințărilor cu drone.
Uniunea Europenă a eliberat o nouă tranşă de ajutor financiar pentru Ucraina, în valoare de circa şase miliarde de euro, a anunţat joi în Parlamentul European preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, informează agențiile Agerpres și DPA.
Generalul de brigadă (r.) Mircea Mîndrescu, fost comandant la Joint Analysis and Lessons Learned Centre (JALLC) în cadrul NATO, afirmă că fortăreața Crimeea nu e impenetrabilă în ciuda sistemului A2/AD( Anti-Access/Area Denial) realizat de ruși în jurul peninsulei. NATO a reușit să învețe să contracareze militar sistemul, dar în ceea ce privește reziliența rămâne o întrebare la care trebuie să răspundem fără să ne mințim: În cazul ipotetic societatea românească ar fi reacționat la fel ca ucrainenii după patru ani de război?
