Conflictul s-a transformat într-un soi de război de uzură, care datează de mai bine de un an. De la contraofensiva Ucrainei din toamna anului 2022, când în nord, în Harkov s-a reușit în 5 zile eliberarea unui teritoriu cucerit în 5 luni de ocupantul rus, frontul nu a mai cunoscut modificări semnificative.
Cu alte cuvinte, ucrainenii mai împing în sud, mai lovesc Crimeea și scufundă nave ruse ținând în șah fără forțe navale marea Flota Rusă de la Marea Neagră, în timp ce rușii mai cuceresc pe ici colo câte un sat sau orășel de prin Est, cu pierderi colosale, vezi cazurile Bahmut sau Avdiivka.
La doi ani de la începerea invaziei Federația Rusă e departe de a-și fi atins obiectivele. Să facem un arc peste timp și să ne întoarcem în primele zile de după 24 februarie 2022, când nu exista oră în care Kremlinul să nu vorbească despre obiectivul principal operațiunii militare, aberanta așa-zisă denazificare. Ceea ce însemna, desigur, schimbarea conducerii politice a Ucrainei, în baza unei operațiuni fulger, instaurarea la Kiev a unui regim marionetă care să readucă Ucraina în sfera Rusiei de influență și, desigur, blocarea drumului pro-european și integrarea în NATO a Ucrainei.
Ucraina a fost invadată din trei direcții principale care aveau ca scop paralizarea forțelor ucrainene, în timp ce o operațiune specială aeropurtată cu obiectivul lichidării într-o formă sau alta a conducerii politice de la Kiev.
În taburile ruse din coloanele care avansau spre Kiev din direcția Belarusului s-au identificat, existând numeroase imagini video, nu doar provizii pentru doar câteva zile, cât și uniforme de paradă. În fapt însăși invadarea Ucrainei a fost numită sugestiv „operațiune militară specială”; adică o lovitură chirurgicală.
Foto: Ministerul Apărării din Rusia
Lui Vladimir Putin i s-a servit din partea serviciilor ruse scenariul potrivit căruia Armata rusă „eliberatoare” va fi întâmpinată dacă nu cu flori, cu siguranță fără ostilitate de către populația ucraineană iar copleșitoarea forță militară care a invadat Ucraina va paraliza Armata ucraineană, în timp ce Forțele pentru Operații Speciale, KGB-ul și GRU-ul vor asigura îndeplinirea obiectivului politic de înlocuire a conducerii Ucrainei.
Rusia nu a avut un plan B. După ce s-a lovit de rezistența Ucrainei și de ajutorul militar etapizat oferit de Occident, Moscova a improvizat. Nimeni nu a mai insistat pe aberanta denazificare a regimului de la Kiev, s-a trecut la cucerirea teritorială a sud-estului Ucrainei, obiectivul fiind ruperea Ucrainei de nordul Mării Negre, plămânul economic al Ucrainei. Au fost anexate prin referendum patru regiuni ucrainene - Donețk, Lugansk, Zaporojie și Herson -, regiuni pe care Rusia nici măcar nu le controlează în totalitate.
Rubiconul fusese trecut, Rusia nu mai putea da înapoi. Intrată sub incidența sancțiunilor occidentale, Putin a fost forțat să treacă la mobilizare parțială și la o economie mascată de război.
Cum bocancii și tancurile ruse nu au putut îndeplini obiectivul de cucerire a sud-estului Ucrainei, acționând asemenea unui stat terorist, Moscova a declanșat un război al terorii, bombardând intens obiective civile și de infrastructură critică și energetică cu scopul de a slăbi susținerea populației și de a forța guvernul Ucrainei la o soluție politică.
Unde suntem azi?
Foto: Ministerul Apărării din Rusia
Schimbarea conducerii politice. Obiectiv ratat. La doi ani de la așa-zisa operațiune militară specială, cu obiectivul anunțat tocmai de Moscova de a schimba conducerea politică a Ucrainei și, implicit, revenirea Ucrainei în sfera rusă de influență, la Kiev președinte e tot Volodimir Zelenski iar Ucraina nu doar că nu e în sfera rusă de influență, dar dacă acum doi ani populația Ucrainei era împărțită în ceea ce privește integrarea în NATO, susținerea pentru rezistența Ucrainei e la cote uriașe, în ciuda ezitărilor din Occident privind sprijinul militar. Ceea ce a reușit Putin pe 24.02.2022 e că va fi nevoie de generații pentru ca prăpastia dintre ucraineni și ruși să se acopere.
Împingerea NATO de la granița rusă și blocarea drumului Ucrainei către NATO. Obiectiv ratat. Invadarea Ucrainei nu doar că nu a împins NATO mai departe de granița rusă, dar i-a adus lui Vladimir Putin încă 2.600 kilometri de graniță cu cea mai puternică alianță militară din istorie. Aderarea istorică a Finlandei, dar și iminenta aderare a Suediei - fiind o chestiune de timp până când Viktor Orban va fi forțat să spună „da” - vor mări granița Rusiei cu NATO cu încă 2.600 kilometri. Finlandizarea Ucrainei a eșuat, neutralitatea finlandeză fiind spulberată tocmai de acțiunile Rusiei.
Revenirea la bipolaritate. Obiectiv ratat. Nu de puține ori l-ați auzit pe Vladimir Putin spunând că prăbușirea Uniunii Sovietice e cea mai mare catastrofă a secolului trecut. El afirmă acest lucru din perspectiva faptului că după prăbușirea URSS, Rusia, ca moștenitoare a Uniunii, nu a dobândit niciodată statutul de superputere. Putin a dorit întoarcerea la bipolaritate și, în contextul noii ordini mondiale impuse de violarea dreptului internațional, Rusia să se așeze la prima masă. Doar că azi, dacă vrem să identificăm argumente în privința bipolarității globale, ea nu poate fi nicidecum una ruso-americană, ci una sino-americană.
Președintele rus Vladimir Putin, la aniversarea a 80 de ani de la victoria de la Stalingrad. Foto: Kremlin
Trezirea unor monștri europeni. Invadarea Ucrainei a trezit NATO și Europa mai ales din ceea ce am numit încă din primele zile ale invaziei „sindromul păcii eterne”. Pentru că, trebuie să admitem, NATO a eșuat să descurajeze Rusia, altfel nu s-ar fi ajuns la 24 februarie 2022. Înainte de anexarea Crimeei în martie 2014 Europa a fost într-o stare de dolce far niente iar după 2014 s-ar fi putut face mai multe pentru a descuraja un regim a căror ambiții revizioniste și neo-imperiale erau deja vizibile cu ochiul liber. Să luăm cazul Zeitenwende. După decenii în care Germania a devenit principala forță economică a Europei, dar cu o armată modestă în comparație cu marii jucători, cancelarul Olaf Scholz a anunțat în celebrul discurs din iarna lui 2022, rămas în istoriografie ca Discursul Zeitenwende (n.r. în traducere punct de cotitură) o schimbare de 180 de grade a politicii Germaniei și investiții de peste 100 de miliarde de euro anual în apărare. Franța va atinge și ea 2% din PIB pentru Apărare. Cu alte cuvinte Europa a fost trezită de bocancii și tancurile ruse, fiind conștientă că Ucraina e un zid fisurat, care momentan ține departe Armata rusă de lumea liberă.
Sancțiunile. Europa s-a eliberat brusc de dependența de gazul rusesc, acceptând prețul pe care îl va plăti, în timp ce Rusia nu doar că nu poate acoperi piața europeană, dar a intrat sub incidența unor pachete de sancțiuni fără precedent în istorie, depășindu-și cu mult, la nivel de sancțiuni, inclusiv noul aliat fundamentalist care completează liga statelor paria, Iranul. Aici trebuie să recunoaștem însă că sancțiunile nu au deloc efectual așteptat, Rusia reușind sub o formă sau alta, să supraviețuiască. Inclusiv cu ajutor chinez, acceptând tacit să devină o anexă economică a Chinei emergente. Piața și prețul european în ceea ce privește exportul de hidrocarburi nu pot fi compensate însă de nicio altă piață. Economia rusă rezistă și înregistrează creșteri, dar ele sunt artificiale în contextul în care Vladimir Putin a trecut la o economie de război mascată și a mărit PIB-ul pentru înarmare ajungând la peste 6%, lucru care explică implicit și creșterea economică și crearea unor noi locuri de muncă, cu amendamentul că ele nu se regăsesc nicidecum în bunăstarea populației. Un asemenea artificiu nu poate ține la nesfârșit, astfel că experții economici preconizează că problemele majore vor fi resimțite din 2026.
Un singur obiectiv atins. În cei doi ani de război Rusia a reușit să bifeze un singur obiectiv, conectarea Crimeei cu Donbas. Prețul plătit fiind imens. Pierderile de vieți omenești și de tehnică sunt fără precedent pentru Rusia după cel de-al Doilea Război Mondial. Cu siguranță pierderi imense înregistrează și Ucraina, care are dezavantajul biologic, al factorului uman și a unei populații mult mai mici decât cea rusă.
Sursă foto: Ministerul Apărării al Federației Ruse - Facebook
Azi Rusia ocupă aproximativ 20% din teritoriul Ucrainei, incluzând și Peninsula Crimeea. E mult? E puțin? Desigur că e un procent uriaș, dar dacă ne raportăm la faptul că războiul nu a debutat în 2022 ci în 2014, dar și la tehnica aruncată în luptă și pierdută de ruși, la pierderile imense de vieți omenești și la cât a costat economic până în acest moment nebunia lui Putin, procentul nu mai pare deloc atât de mare.
Invadarea Ucrainei a trezit și industria de apărare europeană și a arătat din nou că Europa depinde militar de SUA. Industria de apărare europeană, acaparată birocratic, are nevoie de o regândire a abordării pentru a putea face față într-un viitor apropiat unui posibil război de mare intensitate, având probleme majore inclusiv ceea ce privește producerea și livrarea pentru Ucraina.
Azi frontul e blocat și, foarte probabil, fără o decizie a Kremlinului privind un nou val de mobilizare după simulacrul din martie când vor avea loc alegeri prezidențiale, situația nu se va schimba radical în următoarele luni.
Pentru Ucraina așa-numita oboseală a societății occidentale - war fatigue - coroborat cu războiul hibrid purtat cu succes de Rusia în Occident reprezintă un pericol cel puțin la fel de mare ca Armata rusă. Moscova rămâne extrem de periculoasă și eficientă în sfera războiului hibrid iar perspectiva unui 2024 electoral la nivel global sperie.
Președintele ucrainean Volodimir Zelenski, în timp ce i se prezintă situația de pe front. Foto: Administrația Prezidențială din Ucraina
În tot acest timp Ucraina va trebui să-și dozeze eforturile pe a rezista în 2024, în speranța că ajutorul occidental va fi deblocat, în special asistența militară americană, precum și punerea în mișcare a rotițelor industriei de apărare europene.
Căci un lucru trebuie înțeles, de la Lisabona la București. Rezistența Ucrainei și înfrângerea Rusiei în Ucraina trebuie privite ca un pilon de securitate al NATO.
Și în ciuda faptului că Ucraina nu a fost de-a lungul timpului tocmai cel mai convenabil vecin al României, alternativa e una cumplită nu doar pentru noi, dar mai ales pentru Republica Moldova, astfel că ajutorul acordat Ucrainei trebuie privit în primul rând din perspectiva securității României.
Iar în urma acestor doi ani de invazie la scară largă rămân gropile comune din Irpin, Bucea, Hostomel sau Borodianka, pentru care conducerea Kremlinului împreună cu militarii responsabili de crime de război vor trebui să răspundă într-un scaun la Haga.
Crime de război comise de Rusia în Ucraina. Foto: Captură video documentarul „Beyond the peace”
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
Finlanda ar trebui să se „pregătească mental” pentru ca, în cele din urmă, relațiile cu Rusia să fie restabilite după încheierea războiului din Ucraina, a declarat luni președintele finlandez Alexander Stubb în timpul discuțiilor cu premierul britanic Keir Starmer.
Aviația tactică ucraineană a distrus un buncăr aflat lângă orașul Oleshky, folosit de trupele ruse, cu ajutorul a două bombe echipate cu kit-ul JDAM-ER. Un material video care surprinde momentul atacului a fost publicat pe reţelele de socializare.
Guvernul suedez a prezentat, la 31 martie 2025, cel mai substanțial pachet de sprijin militar acordat Ucrainei până în prezent, care se ridică la aproape 1,39 miliarde EURO. Acest pachet răspunde în mod direct nevoilor presante ale Ucrainei de consolidare a capacităților în domenii precum apărarea aeriană, artileria, comunicațiile prin satelit și operațiunile navale. Combinat cu ajutorul anterior anunțat în 2025, sprijinul militar total al Suediei pentru Ucraina în acest an se ridică la 2,57 miliarde EURO. De la începutul invaziei la scară largă a Rusiei în 2022, Suedia a contribuit cu aproximativ 7.39 de miliarde EURO la ajutorul militar acordat Ucrainei.
China a lansat marți dimineață un exercițiu militar masiv în apropiere de Taiwan, fără o notificare prealabilă. Potrivit armatei chineze, acesta este un avertisment pentru guvernul taiwanez, ai cărui membri i-a descris drept „separațiști” și „paraziți” care conduc insula către război.
Pe măsură ce SUA adoptă o poziție din ce în ce mai antagonică față de Europa, Regatul Unit și Franța se pregătesc să se ocupe de apărarea continentului fără implicarea americanilor. Președintele francez Emmanuel Macron a introdus conceptul de „autonomie strategică”, care vizează o Europă capabilă să se apere singură și să își promoveze agenda independent de sprijinul SUA. Cu toate acestea, țările aflate la raza de acțiune a artileriei ruse - cum ar fi Lituania, Letonia și Estonia - nu sunt încă pregătite să abandoneze cadrul transatlantic de apărare existent, chiar și cu conducerea tumultoasă a președintelui american Donald Trump.
Secretarul american al Apărării, Pete Hegseth, a distribuit în Pentagon un document secret care definește un sistem de securitate și priorități strategice ale SUA.
Președinții Finlandei și SUA s-au întâlnit pentru a conveni asupra achiziției de spărgătoare de gheață pentru SUA.
Ministrul olandez al Apărării, Ruben Brekelmans, a avertizat că Rusia ar putea fi pregătită să remobilizeze o armată uriașă la aproximativ un an după orice încetare a focului sau acord de pace în Ucraina.
Regiunea arctică este un subiect de interes crescând în rândul puterilor mondiale. Rusia și-a sporit prezența militară în regiune în ultimii ani, modernizându-și bazele, instalând sisteme suplimentare de apărare aeriană și introducând noi spărgătoare de gheață nucleare pentru a facilita traficul pe tot parcursul anului. China nu este atât de prezentă militar, dar este evident interesată din punct de vedere economic de zona care este considerată ultima parte necucerită a lumii.
România are în prezent două escadrile complete de F-16 Fighting Falcon, dislcocate la Borcea și la Câmpia Turzii, urmând ca a treia escadrilă să fie livrată în cursul acestui an. E vorba de 17 avioane care formează prima escadrilă, achiziționate din Portugalia în 2012 și 32 de avioane F-16 care formează următoarele două escadrile, achiziționate din Norvegia.
Într-un peisaj marcat de tensiuni geopolitice reaprinse și de un sentiment din ce în ce mai mare de vulnerabilitate strategică, Europa da tot mai multe semne că este dispusă să se angajeze într-o călătorie ambițioasă pentru a-și consolida capacitățile de apărare. De la programe comune de achiziții la doctrine strategice și desfășurări de trupe, continentul este martorul unei schimbări semnificative în arhitectura sa de securitate.
Apropierea dintre Statele Unite și Rusia și îndepărtarea de NATO au relansat discuțiile la nivel internațional între vechii aliați - de la Berlin și Varșovia la Seul și Tokyo - cu privire la dezvoltarea propriilor arme nucleare, potrivit Financial Times. În conformitate cu Tratatul de Neproliferare a Armelor Nucleare (NPT), numărul statelor care dețin oficial arme nucleare este limitat la Statele Unite, Rusia, China, Franța și Regatul Unit. India, Israelul și Pakistanul, care nu au semnat niciodată tratatul, au dezvoltat, de asemenea, arme nucleare, ca și Coreea de Nord, singura țară care s-a retras din NPT.
Presa sârbă anunță că Vucic negociază cu Ungaria o alianță militară, ca răspuns la acordul semnat săptămâna trecută între Croația, Kosovo și Albania.
O livrare de tancuri Abrams australiene second-hand către Ucraina s-ar putea confrunta cu posibile complicații după recentul îngheț temporar impus de președintele american Donald Trump asupra asistenței militare acordate națiunii devastate de război. În timp ce Departamentul australian al Apărării recunoaște că transferul militar internațional rămâne „complex”, ABC dezvăluie, de asemenea, că ministrul ucrainean al apărării Rustem Umierov este programat să viziteze în curând Canberra pentru a discuta despre sprijinul continuu al Australiei.
Astăzi, 23 martie 2025, în Riad, Arabia Saudită, au început negocierile trilaterale între Statele Unite, Rusia și Ucraina, având ca obiectiv principal stabilirea unui acord de încetare a focului în conflictul care durează de peste trei ani.
Germania a aprobat oficial un pachet masiv de ajutor militar în valoare de 3 miliarde EUR (3,25 miliarde USD) pentru Ucraina, după luni de amânări. Comisia pentru buget a parlamentului german a dat undă verde pentru echipamente de apărare esențiale, inclusiv muniție, drone, vehicule blindate și sisteme avansate de apărare aeriană.
Cele mai mari puteri militare din Europa elaborează planuri pentru a prelua treptat mai multă responsabilitate pentru apărarea continentului în locul Statelor Unite, a relatat Financial Times, facand referire la patru oficiali europeni din domeniul apărării. Ziarul scrie că aceasta include și o propunere a administrației președintelui american Donald Trump de a transfera aceste responsabilități statelor europene în următorii cinci până la zece ani.
Realpolitik reprezintă așa-zisul pragmatism politic. Se bazează mai mult pe circumstanțe decât pe teorii politice, deși în fundal există întotdeauna o anumită tendință dată de un curent politic. Nu este nimic nou pentru că acest mod de a face politică datează din cele mai vechi timpuri. Unele curente sau teorii politice sunt menite să nu se manifeste niciodată în practică deoarece sunt catalogate drept utopii.
Într-un interviu acordat controversatului jurnalist american Tucker Carlson, publicat vineri, 21 martie, trimisul special al SUA, Steven Witkoff, a declarat că autoritățile ucrainene au convenit să organizeze alegeri prezidențiale. "Da, o vor face. Au fost de acord în privința asta. Vor fi alegeri în Ucraina", a răspuns Witkoff întrebării puse de Carlson, fără a preciza cine anume de la Kiev și-a dat acordul sau când ar putea avea loc alegerile. Kievul nu a comentat până în prezent aceste declarații.
Un efort evident de a disemina informații false cu privire la conflictul din Ucraina a fost descoperit recent în urma încercărilor unor surse afiliate Rusiei de a prezenta drept autentică o primă pagină modificată a ziarului Hull Daily Mail. Pe imaginea falsă se afirmă în mod inexact că 70 000 de soldați ucraineni au pierit „în zadar” în regiunea Kursk - o astfel de afirmație fiind complet ruptă de realitate.
O posibilă zonă unde Rusia ar putea declasa o agresiune împotriva NATO s-ar putea să nu fie statele baltice, ci nordul bătrânului continentului . Oficialii ruși au făcut chiar afirmații într-o formă sau alta împotriva Norvegiei pentru presupusa „militarizare” a Svalbard, deși Tratatul Svalbard din 1920 prevede statutul demilitarizat al insulei.
Au fost publicate primele imagini din satelit cu baza aeriană strategică „Engels” unde Rusia are stationate cateva bombardiere Tu-95MS și Tu-160. Imagini din satelit de înaltă rezoltuie au dezvăluit rezultatul real al recentului atac din 20 martie, efectuate de fortele ucrainene cu o serie de drone cu raza lunga de actoiune.
Într-o declarație plina de determinare, președintele Finlandei, Alexander Stubb, a declarat că singura modalitate reală de a descuraja Moscova este de a „militariza Ucraina până în dinți”. Remarcile sale vin în urma informațiilor conform cărora președintele rus Vladimir Putin a ordonat noi atacuri asupra infrastructurii energetice a Ucrainei, la doar câteva ore după ce a fost de acord să oprească astfel de atacuri.
După trei ani de agresiune neprovocată a Rusiei, asistăm la evoluții turbulente, iar Republica Cehă continuă să susțină foarte ferm Ucraina. Acest lucru a fost declarat de președintele ceh, Petr Pavel, într-o conferință de presă după întâlnirea de astăzi (21.03.2025) cu omologul său ucrainean, Volodimir Zelenski, la Kiev. Potrivit președintelui ceh, orice încetare a focului trebuie să reprezinte un pas către o pace durabilă, condițiile sale trebuie să fie acceptabile pentru toți, iar ucrainenii trebuie să fie de acord cu ele.
Forțele de menținere a păcii din Ucraina vor include nu numai trupe terestre, ci și aviație și forțe navale din țările aliate, relatează Bloomberg. La 20 martie, prim-ministrul britanic Keir Starmer a organizat o reuniune închisă cu lideri militari din mai multe țări pentru a discuta despre forțele de menținere a păcii în Ucraina.
Camera Landurilor Germane (Bundesrat), care reprezintă interesele celor 16 state federale, a aprobat vineri un pachet financiar cuprinzător care va debloca sute de miliarde de euro pentru investiții în apărare și infrastructură.
Uniunea Europeană a publicat Cartea Albă pentru Apărarea Europeană, recunoscând Rusia drept o amenințare fundamentală și prezentând un plan de dezvoltare strategică pentru consolidarea capacităților de apărare atât ale UE, cât și ale Ucrainei în următorii cinci ani. Acest lucru este afirmat în Cartea Albă pentru Apărarea Europeană, care a fost publicată de Comisia Europeană.
Președintele francez Emmanuel Macron a făcut apel la națiunile europene să își regândească dependența de echipamentele militare fabricate în America, îndemnându-le să înlocuiască avioanele de luptă F-35 ale Lockheed Martin cu Rafale ale Franței și să renunțe la echipamentele americane.
Autoritățile ruse au raportat un atac „masiv” al dronelor ucrainene asupra bazei aeriene Engels din regiunea Saratov în cursul nopții, Ministerul rus al Apărării susținând că a doborât 54 de drone deasupra zonei. „Saratov și Engels au suferit astăzi cel mai masiv atac cu drone din toate timpurile”, a scris Roman Busargin, guvernatorul regiunii Saratov, pe Telegram. Oficialul rus a vorbit despre un incendiu puternic izbucnit pe aerodrom, dar și despre pagube la aproximativ 30 de case din zonă.
Planul de acțiune privind oțelul și metalele este esențial pentru a putea obține rezultate în ceea ce privește„Planul ReArm Europe/Readiness 2030”.
În Elveția, mai multe partide politice cer guvernului să renunțe la avioanele de luptă americane F-35. Pentru a convinge Consiliul Federal să anuleze contractul de achiziție a F-35, în țară a fost lansată o petiție semnată de mii de cetățeni. Parti Socialiste Suisse (PS), Parti Écologiste Suisse (Verzii) și Le Center sunt în favoarea reexaminării poziției cu privire la achiziționarea acestui tip de aeronavă.
Încercările administrației americane de a găsi soluții de compromis pentru încheierea păcii în Ucraina au o aparență pozitivă atunci când sunt privite teoretic și sunt raportate la normalitatea societăților care trăiesc în pace, însă devin total nerealiste și chiar fac mai mult rău evoluției procesului de pace atunci când sunt aduse în planul realității din teren, respectiv al situației concrete dintre Ucraina și Rusia.
Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a calificat drept „pozitive” recentele remarci ale SUA care sugerează că aderarea Ucrainei la NATO este exclusă, vorbind în cadrul unui briefing organizat pe 21 aprilie, potrivit The Guardian.
Viktor Orban se află în cel de-al patrulea mandat consecutiv de prim-ministru al Ungariei. În acest timp, el a desființat mecanismele democratice de control și echilibru, a preluat controlul asupra mass-mediei, societății civile și universităților din țară și a consolidat puterea pentru el și partidul său Fidesz. Rob Schmitz de la Radioul Public Național al SUA (NPR) analizează modul în care dezmembrarea pas cu pas de către Orban a democrației din Ungaria a devenit un punct de fascinație pentru politologii din întreaga lume, inclusiv pentru cei care consiliază administrația Trump.
China ar fi testat o bombă non-nucleară cu hidrogen, marcând un progres notabil în capacitățile sale militare. Testul a implicat un dispozitiv de 2 kilograme care utilizează hidrură de magneziu, un material solid de stocare a hidrogenului, care, la activare, a produs o minge de foc susținută depășind 1 000 de grade Celsius timp de peste două secunde - de 15 ori mai mult decât exploziile echivalente de TNT.
În cei peste trei ani care s-au scurs de la invazia pe scară largă a Ucrainei, rușii s-au adaptat și au apelat la mai multe metode, unele chiar arhaice, mai ales după ce ucrainenii au reușit să lovească cu succes infrastructura militară din Federație. Astfel au reapărut trenuri și vagoane blindate folosite pentru a transporta echipamentul militar pe frontul ucrainean, deseori țintite de dronele ucrainene. Un astfel de eveniment s-a produs recent din nou, doar că ucrainenii nu sunt siguri ce au lovit. Căci vagon sau tren nu era.
Făcând un pas îndrăzneț care a făcut vâlvă în spațiul geopolitic european, Andrii Melnik, reprezentantul permanent al Ucrainei la Organizația Națiunilor Unite și fost ambasador în Germania, l-a îndemnat pe viitorul cancelar al Germaniei, Friedrich Merz, să aloce 30 % din aviația militară și din mijloacele terestre ale Bundeswehr către forțele armate ale Ucrainei.
Aviația militară turcă e într-un moment dificil. Exclusă din programul F-35 Lightning II, ca urmare a achiziției de sisteme rusești S-400, turcii caută de mult timp soluții pentru a remedia marea problemă, îmbătrânirea flotei de luptă. În acest sens s-a decis în cele din urmă și aprobat achiziționarea de F-16 Block 70, precum și a unor kituri de modernizare a flotei actuale de F-16, tot la standardul Block 70 Viper, cel mai modern. Dar în fața tergiversărilor americane și a timpului îndelungat de livrare, turcii optează și pentru achiziția de avioane europene Eurofighter.
Uniunea Europeană (UE) lucrează la o propunere de a introduce restricţii la unele exporturi către SUA ca posibilă tactică de represalii în războiul comercial costisitor iniţiat de preşedintele Donald Trump luna trecută, transmite Bloomberg.
Ministrul american al apărării, Pete Hegseth, implicat într-o breşă de securitate luna trecută, a împărtăşit informaţii despre o lovitură în Yemen cu un alt grup pe mesageria Signal, au relatat duminică mai multe media americane, potrivit Agerpres și France Presse.
Așa-numitul “armistițiu de Paște” a fost declarat sâmbătă de președintele rus, Vladimir Putin, în primul rând, pentru a păstra favoarea omologului său american, Donald Trump. Acest lucru a fost anunțat astăzi (20.04.2025) de ediția rusă a site-ului BBC, care rezumă reacțiile oficialilor ucraineni, experților occidentali și bloggerilor militari ruși.
Principalii vinovați pentru majoritatea Bradley-urilor ucrainene care au fost distruse sau avariate sunt dronele ieftine rusești cu explozibili.
În ultima perioadă, mulți experți militari și jurnaliști ruși au vorbit despre necesitatea preluării controlului asupra regiunilor Odesa și Mîkolaiv din Ucraina. Cu toate acestea însă, aproape toată lumea este de acord cu faptul că acest lucru nu este posibil astăzi.
România are în derulare, 27 de programe de înzestrare și achiziții semnificative de echipamente pentru toate categoriile de forțe, iar programul PATRIOT este în capul listei de priorități.
Incursiunile avioanelor rusești în apropierea teritoriului NATO sunt din ce în ce mai dese, într-un moment în care discuțiile dintre SUA și Rusia privind încetarea focului în Ucraina sunt în impas.
Rusia, țara cu cel mai mare teritoriu din lume, dar în același timp cu una dintre cele mai mici densități de populație, are o problemă sistemică de populație care este într-un accentuat declin demografic. Uriașa suprafață de uscat și de ape teritoriale va deveni imposibil de apărat în următorii 10 – 20 de ani.
Rusia e departe de performanțele înregistrate de americani în ceea ce privește avioanele de generația a 5-a precum F-35 Lightning II sau F-22 Raptor, dar, la fel ca în marile războaie pe care le-a purtat, rușii mizează pe număr nu pe performanță. Lucru pe care îl vedem și în Ucraina, unde Rusia nu ține cont de numărul de morți și de pierderi.
Drona ”Lancet” este, poate, cea mai notabilă inovație militară a rușilor din ultimii ani. Capabil să pândească nedetectată în aer, Lancet s-a dovedit letală pentru blindatele ucrainene, așa că modelul nu avea cum să nu fie preluat și de industria militară occidentală.
Serviciul de presă al Flotei ruse de Nord a anunțat că, pe 18.04.2025, fregata Amiral Golovko a traversat Strâmtoarea Gibraltar și a intrat în Oceanul Atlantic, unde va continua să îndeplinească misiuni în cadrul primului său marș de lungă durată.
Ministerul rus al Apărării a anunțat, pe 19.04.2025, că Gruparea de trupe Nord a eliberat localitatea Oleshnya din regiunea Kursk.
Aeronavele F16-Fighting Falcon din cadrul Escadrilei 48 Aviație Vânătoare, participante la exercițiul Ramstein Flag 25, au revenit săptămâna trecută în Baza 71 Aeriană Câmpia Turzii.
După trei ani în care Federația Rusă nu a dorit să dea curs solicitărilor repetate privind declararea unui armistițiu în zilele de Paște sau de Crăciun, Vladimir Putin anunță astăzi o încetare temporară a focului până la sfârșitul zilei de duminică.
Ucraina a impus vineri sancțiuni asupra a trei companii chineze, susținând că sunt implicate în producția de rachete avansate Iskander.
Moscova a anexat Crimeea în 2014 într-o mișcare pe care marea majoritate a comunității internaționale o consideră ilegală.
„Golden Dome” este viziunea ambițioasă a lui Trump de a construi un scut orbital antirachetă, iar Elon Musk, prin SpaceX, joacă un rol tehnologic și politic central în acest proiect. În timp ce Musk ar putea aduce inovație și rapiditate în desfășurare, implicarea sa ridică mari semne de întrebare privind transparența proiectului. În mod ironic, deși Musk a negat pe platforma X implicarea directă, toate datele sugerează contrariul, indicând un rol cheie în viitorul scutului spațial al Americii.
Reprezentantul permanent al Rusiei la Consiliul de Securitate al ONU, Vasili Nebenzya, a declarat, pe 18.04.2025, că bazele militare rusești din Siria rămân în vigoare, iar Moscova continuă dialogul cu guvernul de tranziție.
Valurile de atacuri cu drone sunt coșmarul oricărei apărări aeriene, nevoită să-și consume prețioasele rachete antiaeriene pe drone de câteva zeci de ori mai ieftine.
Israelul nu exclude un atac asupra instalațiilor nucleare ale Iranului în lunile următoare, deși președintele Donald Trump i-a spus premierului Israel i Benjamin Netanyahu că SUA nu sunt dispuse deocamdată să susțină o astfel de mișcare, potrivit surselor Reuters.
Președintele Donald Trump a declarat vineri că negocierile dintre Ucraina și Rusia s-ar putea încheia și a insistat că niciuna dintre părți nu îl „joacă” în eforturile sale de a pune capăt războiului.
Rusia este pregătită să mai facă un pas în escaladarea conflictului și intenționează să trimită militarii nord-coreeni pe teritoriul Ucrainei, recunoscut internațional.
De această dată, armata rusă a pierdut trupele de asalt ale unei brigăzi, fără să înregistreze vreun avans.
În cei peste trei ani de război, Rusia s-a adaptat și a schimbat de mai multe ori tacticile în Ucraina. Însă dacă facem azi o radiografie, aviația militară rusă, cunoscută oficial ca Forțele Aerospațiale Ruse, și Marina Rusă au avut experiențe radical diferite.
