Conflictul s-a transformat într-un soi de război de uzură, care datează de mai bine de un an. De la contraofensiva Ucrainei din toamna anului 2022, când în nord, în Harkov s-a reușit în 5 zile eliberarea unui teritoriu cucerit în 5 luni de ocupantul rus, frontul nu a mai cunoscut modificări semnificative.
Cu alte cuvinte, ucrainenii mai împing în sud, mai lovesc Crimeea și scufundă nave ruse ținând în șah fără forțe navale marea Flota Rusă de la Marea Neagră, în timp ce rușii mai cuceresc pe ici colo câte un sat sau orășel de prin Est, cu pierderi colosale, vezi cazurile Bahmut sau Avdiivka.
La doi ani de la începerea invaziei Federația Rusă e departe de a-și fi atins obiectivele. Să facem un arc peste timp și să ne întoarcem în primele zile de după 24 februarie 2022, când nu exista oră în care Kremlinul să nu vorbească despre obiectivul principal operațiunii militare, aberanta așa-zisă denazificare. Ceea ce însemna, desigur, schimbarea conducerii politice a Ucrainei, în baza unei operațiuni fulger, instaurarea la Kiev a unui regim marionetă care să readucă Ucraina în sfera Rusiei de influență și, desigur, blocarea drumului pro-european și integrarea în NATO a Ucrainei.
Ucraina a fost invadată din trei direcții principale care aveau ca scop paralizarea forțelor ucrainene, în timp ce o operațiune specială aeropurtată cu obiectivul lichidării într-o formă sau alta a conducerii politice de la Kiev.
În taburile ruse din coloanele care avansau spre Kiev din direcția Belarusului s-au identificat, existând numeroase imagini video, nu doar provizii pentru doar câteva zile, cât și uniforme de paradă. În fapt însăși invadarea Ucrainei a fost numită sugestiv „operațiune militară specială”; adică o lovitură chirurgicală.
Foto: Ministerul Apărării din Rusia
Lui Vladimir Putin i s-a servit din partea serviciilor ruse scenariul potrivit căruia Armata rusă „eliberatoare” va fi întâmpinată dacă nu cu flori, cu siguranță fără ostilitate de către populația ucraineană iar copleșitoarea forță militară care a invadat Ucraina va paraliza Armata ucraineană, în timp ce Forțele pentru Operații Speciale, KGB-ul și GRU-ul vor asigura îndeplinirea obiectivului politic de înlocuire a conducerii Ucrainei.
Rusia nu a avut un plan B. După ce s-a lovit de rezistența Ucrainei și de ajutorul militar etapizat oferit de Occident, Moscova a improvizat. Nimeni nu a mai insistat pe aberanta denazificare a regimului de la Kiev, s-a trecut la cucerirea teritorială a sud-estului Ucrainei, obiectivul fiind ruperea Ucrainei de nordul Mării Negre, plămânul economic al Ucrainei. Au fost anexate prin referendum patru regiuni ucrainene - Donețk, Lugansk, Zaporojie și Herson -, regiuni pe care Rusia nici măcar nu le controlează în totalitate.
Rubiconul fusese trecut, Rusia nu mai putea da înapoi. Intrată sub incidența sancțiunilor occidentale, Putin a fost forțat să treacă la mobilizare parțială și la o economie mascată de război.
Cum bocancii și tancurile ruse nu au putut îndeplini obiectivul de cucerire a sud-estului Ucrainei, acționând asemenea unui stat terorist, Moscova a declanșat un război al terorii, bombardând intens obiective civile și de infrastructură critică și energetică cu scopul de a slăbi susținerea populației și de a forța guvernul Ucrainei la o soluție politică.
Unde suntem azi?
Foto: Ministerul Apărării din Rusia
Schimbarea conducerii politice. Obiectiv ratat. La doi ani de la așa-zisa operațiune militară specială, cu obiectivul anunțat tocmai de Moscova de a schimba conducerea politică a Ucrainei și, implicit, revenirea Ucrainei în sfera rusă de influență, la Kiev președinte e tot Volodimir Zelenski iar Ucraina nu doar că nu e în sfera rusă de influență, dar dacă acum doi ani populația Ucrainei era împărțită în ceea ce privește integrarea în NATO, susținerea pentru rezistența Ucrainei e la cote uriașe, în ciuda ezitărilor din Occident privind sprijinul militar. Ceea ce a reușit Putin pe 24.02.2022 e că va fi nevoie de generații pentru ca prăpastia dintre ucraineni și ruși să se acopere.
Împingerea NATO de la granița rusă și blocarea drumului Ucrainei către NATO. Obiectiv ratat. Invadarea Ucrainei nu doar că nu a împins NATO mai departe de granița rusă, dar i-a adus lui Vladimir Putin încă 2.600 kilometri de graniță cu cea mai puternică alianță militară din istorie. Aderarea istorică a Finlandei, dar și iminenta aderare a Suediei - fiind o chestiune de timp până când Viktor Orban va fi forțat să spună „da” - vor mări granița Rusiei cu NATO cu încă 2.600 kilometri. Finlandizarea Ucrainei a eșuat, neutralitatea finlandeză fiind spulberată tocmai de acțiunile Rusiei.
Revenirea la bipolaritate. Obiectiv ratat. Nu de puține ori l-ați auzit pe Vladimir Putin spunând că prăbușirea Uniunii Sovietice e cea mai mare catastrofă a secolului trecut. El afirmă acest lucru din perspectiva faptului că după prăbușirea URSS, Rusia, ca moștenitoare a Uniunii, nu a dobândit niciodată statutul de superputere. Putin a dorit întoarcerea la bipolaritate și, în contextul noii ordini mondiale impuse de violarea dreptului internațional, Rusia să se așeze la prima masă. Doar că azi, dacă vrem să identificăm argumente în privința bipolarității globale, ea nu poate fi nicidecum una ruso-americană, ci una sino-americană.
Președintele rus Vladimir Putin, la aniversarea a 80 de ani de la victoria de la Stalingrad. Foto: Kremlin
Trezirea unor monștri europeni. Invadarea Ucrainei a trezit NATO și Europa mai ales din ceea ce am numit încă din primele zile ale invaziei „sindromul păcii eterne”. Pentru că, trebuie să admitem, NATO a eșuat să descurajeze Rusia, altfel nu s-ar fi ajuns la 24 februarie 2022. Înainte de anexarea Crimeei în martie 2014 Europa a fost într-o stare de dolce far niente iar după 2014 s-ar fi putut face mai multe pentru a descuraja un regim a căror ambiții revizioniste și neo-imperiale erau deja vizibile cu ochiul liber. Să luăm cazul Zeitenwende. După decenii în care Germania a devenit principala forță economică a Europei, dar cu o armată modestă în comparație cu marii jucători, cancelarul Olaf Scholz a anunțat în celebrul discurs din iarna lui 2022, rămas în istoriografie ca Discursul Zeitenwende (n.r. în traducere punct de cotitură) o schimbare de 180 de grade a politicii Germaniei și investiții de peste 100 de miliarde de euro anual în apărare. Franța va atinge și ea 2% din PIB pentru Apărare. Cu alte cuvinte Europa a fost trezită de bocancii și tancurile ruse, fiind conștientă că Ucraina e un zid fisurat, care momentan ține departe Armata rusă de lumea liberă.
Sancțiunile. Europa s-a eliberat brusc de dependența de gazul rusesc, acceptând prețul pe care îl va plăti, în timp ce Rusia nu doar că nu poate acoperi piața europeană, dar a intrat sub incidența unor pachete de sancțiuni fără precedent în istorie, depășindu-și cu mult, la nivel de sancțiuni, inclusiv noul aliat fundamentalist care completează liga statelor paria, Iranul. Aici trebuie să recunoaștem însă că sancțiunile nu au deloc efectual așteptat, Rusia reușind sub o formă sau alta, să supraviețuiască. Inclusiv cu ajutor chinez, acceptând tacit să devină o anexă economică a Chinei emergente. Piața și prețul european în ceea ce privește exportul de hidrocarburi nu pot fi compensate însă de nicio altă piață. Economia rusă rezistă și înregistrează creșteri, dar ele sunt artificiale în contextul în care Vladimir Putin a trecut la o economie de război mascată și a mărit PIB-ul pentru înarmare ajungând la peste 6%, lucru care explică implicit și creșterea economică și crearea unor noi locuri de muncă, cu amendamentul că ele nu se regăsesc nicidecum în bunăstarea populației. Un asemenea artificiu nu poate ține la nesfârșit, astfel că experții economici preconizează că problemele majore vor fi resimțite din 2026.
Un singur obiectiv atins. În cei doi ani de război Rusia a reușit să bifeze un singur obiectiv, conectarea Crimeei cu Donbas. Prețul plătit fiind imens. Pierderile de vieți omenești și de tehnică sunt fără precedent pentru Rusia după cel de-al Doilea Război Mondial. Cu siguranță pierderi imense înregistrează și Ucraina, care are dezavantajul biologic, al factorului uman și a unei populații mult mai mici decât cea rusă.
Sursă foto: Ministerul Apărării al Federației Ruse - Facebook
Azi Rusia ocupă aproximativ 20% din teritoriul Ucrainei, incluzând și Peninsula Crimeea. E mult? E puțin? Desigur că e un procent uriaș, dar dacă ne raportăm la faptul că războiul nu a debutat în 2022 ci în 2014, dar și la tehnica aruncată în luptă și pierdută de ruși, la pierderile imense de vieți omenești și la cât a costat economic până în acest moment nebunia lui Putin, procentul nu mai pare deloc atât de mare.
Invadarea Ucrainei a trezit și industria de apărare europeană și a arătat din nou că Europa depinde militar de SUA. Industria de apărare europeană, acaparată birocratic, are nevoie de o regândire a abordării pentru a putea face față într-un viitor apropiat unui posibil război de mare intensitate, având probleme majore inclusiv ceea ce privește producerea și livrarea pentru Ucraina.
Azi frontul e blocat și, foarte probabil, fără o decizie a Kremlinului privind un nou val de mobilizare după simulacrul din martie când vor avea loc alegeri prezidențiale, situația nu se va schimba radical în următoarele luni.
Pentru Ucraina așa-numita oboseală a societății occidentale - war fatigue - coroborat cu războiul hibrid purtat cu succes de Rusia în Occident reprezintă un pericol cel puțin la fel de mare ca Armata rusă. Moscova rămâne extrem de periculoasă și eficientă în sfera războiului hibrid iar perspectiva unui 2024 electoral la nivel global sperie.
Președintele ucrainean Volodimir Zelenski, în timp ce i se prezintă situația de pe front. Foto: Administrația Prezidențială din Ucraina
În tot acest timp Ucraina va trebui să-și dozeze eforturile pe a rezista în 2024, în speranța că ajutorul occidental va fi deblocat, în special asistența militară americană, precum și punerea în mișcare a rotițelor industriei de apărare europene.
Căci un lucru trebuie înțeles, de la Lisabona la București. Rezistența Ucrainei și înfrângerea Rusiei în Ucraina trebuie privite ca un pilon de securitate al NATO.
Și în ciuda faptului că Ucraina nu a fost de-a lungul timpului tocmai cel mai convenabil vecin al României, alternativa e una cumplită nu doar pentru noi, dar mai ales pentru Republica Moldova, astfel că ajutorul acordat Ucrainei trebuie privit în primul rând din perspectiva securității României.
Iar în urma acestor doi ani de invazie la scară largă rămân gropile comune din Irpin, Bucea, Hostomel sau Borodianka, pentru care conducerea Kremlinului împreună cu militarii responsabili de crime de război vor trebui să răspundă într-un scaun la Haga.
Crime de război comise de Rusia în Ucraina. Foto: Captură video documentarul „Beyond the peace”
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
Ucrainei îi lipsesc armele, inclusiv cele necesare pentru echiparea noilor brigăzi care urmează să fie formate după încheierea procesului de recrutare. Acest aspect a fost evidențiat într-un raport al Institutului pentru Studiul Războiului (ISW) cu sediul la Washington și de președintele ucrainean Volodimir Zelenski într-un interviu acordat Bloomberg.
Săptămâna aceasta, Rusia a prezentat un plan de pace SUA, președintele turc Recep Erdogan a prezentat un plan de pace omologului său rus Vladimir Putin, iar premierul ungar Viktor Orbán a prezentat un plan de pace președintelui ucrainean Volodimir Zelenski.
Ziarul japonez "Nikkei" a relatat că niciunul dintre portavioanele staționate pe Coasta de Est a Statelor Unite nu este pregătit să fie desfășurat pentru a înlocui USS Dwight D. Eisenhower, care a fost ocupat de luni de zile încercând să țină sub control atacurile milițiilor yemenite Houthi împotriva traficului maritim din Marea Roșie
Premierul armean Nikol Paşinian a declarat joi - într-un mesaj adresat preşedintelui american Joe Biden cu ocazia Zilei Independenţei SUA - că ţara sa este pregătită să ridice relaţiile cu Statele Unite ale Americii "la nivelul unui parteneriat strategic", relatează Agerpres, care citează EFE.
Departamentul Apărării al Statelor Unite a anunțat un plan de îmbunătățire a prezenței aviației tactice americane din Japonia. Potrivit documentului emis de Pentagon, pe 3 iulie, „planul de modernizare, care va fi implementat în următorii câțiva ani, cuprinde investiții în capabilități cu o valoare de peste 10 miliarde de dolari destinate întăririi Alianței SUA-Japonia și consolidării descurajării regionale precum și a păcii și stabilității în regiunea Indo-Pacific.”
În cadrul unui interviu acordat postului național de radio (Radiojurnal), președintele ceh, Petr Pavel, a declarat, pe 04.07.2024, că, deocamdată, Rusia nu a ajuns la concluzia că nu poate să-și atingă obietivele din Ucraina prin forța militară și astfel nu are motivație să se așeze la masa negocierilor.
Casa Albă a anunțat un nou pachet de ajutoare pentru Ucraina, care va include sisteme de apărare aeriană, muniție pentru sistemele HIMARS, proiectile de artilerie și finanțare pentru achiziționarea de rachete pentru sistemele de apărare aeriană Patriot și NASAMS, a precizat pe 3 iunie Karine Jean-Pierre, secretarul de presă al Casei Albe.
Senatoarea Nicoleta Pauliuc, preşedinta Comisiei pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională din Senatul României, semnează un editorial pentru DefenseRomania în care punctează perspective de securitate națională în contextul provocărilor geopolitice actuale, precum și importanța resetării industriei de apărare românești:
Ne apropiem de momentul în care alegerile prezidențiale din SUA vor intra în linie dreaptă, iar întrebarea principală care începe să frământe Europa nu este cine va ocupa din 2025 Biroul Oval, ci dacă Donald Trump va mai susține politica americană actuală în cadrul NATO.
Ucraina nu este pregătită să facă compromisuri cu Rusia și să renunțe la vreun teritoriu pentru a pune capăt războiului, a declarat, pe 2 iulie, un înalt oficial ucrainean, întrebat despre declarația candidatului la președinția SUA, Donald Trump, potrivit căreia ar putea pune capăt rapid conflictului.
Congresul SUA a solicitat încă o dată eliminarea tuturor restricțiilor privind utilizarea rachetelor americane ATACMS cu rază lungă de acțiune împotriva obiectivelor militare rusești. Congresmanii americani au făcut acest apel în timpul unei audieri in cadrul Comisiei pentru relații externe a Camerei Reprezentanților.
Populația, tehnologia și sprijinul aliat. Aceștia sunt cei trei factori-cheie care afectează războiul din Ucraina în prezent. Aceasta este opinia generalului american în retragere David Petraeus. Acesta și-a împărtășit punctul de vedere cu privire la starea actuală a războiului din Ucraina într-un interviu pentru podcastul Institutului McCain.
Israelul a cheltuit aproximativ 1,1 miliarde de dolari pe arme nucleare în ultimul an, potrivit unei analize a Campaniei Internaționale pentru Abolirea Armelor Nucleare (ICAN), dintre care o parte a fost preluată de ziarul israelian Globes.
Pentru a ieși din impasul războiului, Ucraina are nevoie de o aviație eficientă, precum și de o pregătire de luptă care să-i permită să fie utilizată în mod decisiv. Această declarație a fost făcută de generalul în retragere din Forțele Aeriene ale SUA, David A. Deptula, în timpul unei reuniuni a generalilor americani dedicată unui raport privind posibilele modalități de consolidare a poziției Ucrainei în contracararea războiului rusesc.
Eforturile autorităților ruse de a forța migranții să se înroleze în forțele armate ruse în schimbul cetățeniei sau al evitării arestării pe baza unor acuzații inventate sunt "încă o modalitate inventivă" de a crește recrutarea, încercând în același timp să își limiteze influența asupra părților populației ruse care au o putere politică mai mare, afirmă serviciile de informații britanice.
Niciodată după victoria lumii libere din timpul Războiului Rece NATO și Federația Rusă nu au fost mai aproape vreodată de un conflict militar direct precum azi, la peste doi ani de la invadarea pe scară largă, brutală și neprovocată a Ucrainei, eveniment ce a aruncat Europa în cea mai gravă criză de securitate de după cel de-al Doilea Război Mondial.
La 1 iulie, Parlamentul finlandez a aprobat în unanimitate Acordul de cooperare în domeniul apărării (DCA) cu Statele Unite. În temeiul acordului, Finlanda va oferi acces la 15 dintre facilitățile sale militare pentru utilizarea de către armata SUA. De asemenea, acordul permite desfășurarea de personal militar, arme, muniții și echipamente militare americane în Finlanda. În plus, acordul prevede stabilirea anumitor zone militare, care vor include facilităţi militare accesibile numai personalului american.
Washingtonul consideră că ar trebui creată o "punte" pentru a garanta aderarea Ucrainei la NATO. Acest lucru a fost declarat de prim-adjunctul purtătorului de cuvânt al Departamentului de Stat, Vedant Patel, în timpul unei conferințe de presă luni, 1 iulie. Acesta a comentat un interviu acordat de președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, publicației The Philadelphia Inquirer, în care acesta a declarat că "Statele Unite nu văd Ucraina în NATO în prezent, deoarece se tem să nu-l înfurie pe Putin".
În timpul unei vizite la Kiev, mai mulţi congresmenii americani au cerut acordarea unui ajutor mai rapid pentru Ucraina și permisiunea ca ucrainenii să poată utiliza armele furnizate pentru a lovi adânc în interiorul teritoriului rusesc. Congresmenii americani care vizitează Kievul în aceste zile au declarat că împărtășesc preocupările autorităților ucrainene cu privire la necesitatea accelerării asistenței pentru Ucraina, a declarat de congresmanul republican Mike Turner.
Dacă Ucraina pierde războiul cu Rusia și Moscova reușește să o cucerească, ar fi o ''victorie a la Pirus'' pentru Rusia, a declarat Carl Bildt, copreședinte al Consiliului European pentru Relații Externe și fost prim-ministru și ministru de externe al Suediei. O victorie rusă ar fi o catastrofă pentru Ucraina și o sursă de nesiguranță și destabilizare pentru Europa și restul lumii. Dar ar putea duce și la prăbușirea statului rus însuși, a spus Bildt.
Într-o analiză privind situația din Ucraina, publicată în ediția din 01.07.2024, cotidianul american The Wall Street Journal (WSJ) apreciază că Ucraina și Rusia se confruntă cu o vară sângeroasă, cu mii de morți, în care niciuna dintre părți nu poate obține câștiguri mari. Potrivit jurnalului american, nici Ucraina și nici Rusia nu par capabile să întreprindă acțiuni decisive.
Un prim lot de 14 tancuri americane M1 Abrams însoțite de un vehicul blindat de recuperare M88 au fost livrate bazei militare NATO din orașul polonez Powidz, după cum a informat pe 28 iunie ziarul Departamentului de Apărare al SUA, Stars and Stripes citând un reprezentant al armatei.
La 28 iunie 2024, Pentagonul a organizat o conferință de presă condusă de secretarul adjunct de presă Sabrina Singh, ca răspuns la intensificarea amenințărilor Rusiei privind zborurile cu drone americane deasupra Mării Negre. Această escaladare este urmarea directivei ministrului rus al apărării, Andrei Belousov, adresată oficialilor de a pregăti un răspuns la aceste operațiuni de recunoaștere.
NATO a redesfășurat aeronave AWACS (Airborne Warning and Control System) în spațiul aerian de deasupra Poloniei pentru a monitoriza spațiul aerian al Ucrainei și activitatea militară rusă și pentru a consolida prezența Alianței în regiune, a relatat pe 30 iunie Defense Journal din Marea Britanie.
Singurul model viabil de negociere cu dictatorul rus Vladimir Putin ar putea fi un acord trilateral cu intermediari, similar aranjamentelor făcute pentru inițiativa privind exportul de cereale prin Marea Neagră, a declarat președintele ucrainean Volodimir Zelenski într-un interviu acordat lui Trudy Rubin, editorialist la The Philadelphia Inquirer, la 30 iunie.
Rusia încearcă să reia producția de rachete balistice cu rază scurtă și medie de acțiune care vor utiliza focoase nucleare. Președintele rus Vladimir Putin a declarat acest lucru în timpul unei videoconferințe cu membrii Consiliului de Securitate.
În timp ce NATO și-a sărbătorit recent cea de-a 75-a aniversare, au apărut tot mai multe speculații cu privire la viitorul Alianței, în special odată cu temerile legate de revenirea lui Trump la Casa Albă. Acest lucru a stârnit multe discuții despre cum ar putea arăta NATO fără Statele Unite, se arata într-o analiză a publicaţiei britanice UK Defence Journal care începe cu întrebare: Se poate descurca Europa pe cont propriu?
Poate că nu e corect ca istoriografia să și-l amintească pe președintele Joe Biden ca acel octogenar reprezentat al gerontocrației americane, care s-a trezit - și apoi a adormit - la o dezbatere prezidențială. Iar pe 5 noiembrie a pierdut alegerile. Căci spre un asemenea scenariu ne îndreptăm.
Că F-16-urile ajung în Ucraina deja din această vară, este aproape o certitudine. Totuși ce nu e deloc sigur - iar experții încearcă să găsească soluții în acest sens - este impactul pe care aeronavele îl vor avea asupra situației de pe front și, mai ales, cum vor fi protejate F-urile 16 de surprizele pregătite de ruși.
Administrația președintelui american Joe Biden ia în considerare posibilitatea de a permite contractorilor militari americani să opereze direct în Ucraina pentru a facilita procesul de întreținere și reparare a echipamentelor militare americane. Acest lucru a fost relatat de CNN, citând o discuție recentă purtată cu patru oficiali americani care au dorit să rămână anonimi.
Forțele Armate Ucrainene au lansat un atac asupra bazei aeriene Saky din Crimeea ocupată temporar, pe care rușii au folosit-o pentru a lansa atacuri aeriene asupra teritoriului Ucrainei, în noaptea de 25-26 iulie. Recentul atac asupra aerodromului Saky din Crimeea a dat o lovitură semnificativă atât facilității, cât și aviației militare staționate acolo. Acest impact este evidențiat într-o postare publicată de Fighterbomber, pseudonimul unui blogger militar rus, care a făcut o radiografie detaliată a evenimentelor din noaptea de 26 iulie.
Londra i-a spus clar Berlinului că dorește să colaboreze la crearea unei arme cu o rază de acțiune de aproximativ 2.000 de mile (aproximativ 3.200 km). Această rachetă ar putea fi folosită pentru a lovi ținte la Moscova dacă președintele rus Vladimir Putin decide să folosească arme nucleare tactice a precizat publicația The Times, pe 25 iulie. Informația vine în urma recentei vizite la Berlin a Secretarului britanic al Apărării, John Healey.
Primii piloți F-16 pregătiți pentru misiuni care au absolvit cursurile Centrului European de Instruire F-16 (EFTC) din România au fost sărbătoriți astăzi. Această reușită, materializată prin colaborarea strânsă dintre Lockheed Martin și guvernele Țărilor de Jos și României, subliniază angajamentul nostru de a promova pregătirea pentru misiune și de a consolida eforturile de securitate ale NATO în Europa.
Fostul secretar de stat american Mike Pompeo a vorbit despre cum ar putea arăta "planul de pace" al lui Donald Trump dacă acesta câștigă alegerile prezidențiale. Acesta presupune creșterea ajutorului militar pentru Ucraina și aderarea acesteia la UE și NATO, potrivit The Wall Street Journal.
O dronă navală de tip necunoscut a eșuat pe coasta Turciei din Marea Neagră. S-a întâmplat joi, 25 iulie, în apropiere de Catalca, în provincia Istanbul. Autorităţile turce a raportat acest lucru, iar un material video cu drona a fost publicat în presa locală. Autoritățile locale au declarat că drona a fost observată pe coastă în jurul orei locale 12:00. Paza de coastă și forţele de ordine u sosit imediat la fața locului.
Serviciul Federal de Securitate (FSB) din Federația Rusă a anunțat, pe 26.07.2024, că fostul adjunct al ministrului apărării, Dmitri Bulgakov, a fost reținut și arestat la Moscova, în cadrul unui dosar penal de corupție.
Publicația poloneză Visegrad 24 a intrat într-un „breaking news” pe Twitter, precizând că dronele ruse de tip Shahed, achiziționate din Iran, ar fi fost doborâte de sisteme antiaeriene românești Gepard. Avem și o reacție promptă a Ministerului Apărării Naționale (MApN).
Pentagonul și Departamentul de Stat al SUA au comentat interceptarea a două bombardiere rusești TU-95 și a două bombardiere chinezești H-6 de către avioanele de luptă americane și canadiene în zona de recunoaștere a apărării aeriene din Alaska.
În orașul Zalaegerszeg din vestul Ungariei, a avut loc ceremonia de predare pentru primul vehicul de luptă al infanteriei Lynx KF41. Vehiculele vor fi produse în filiala locală a producătorului german de arme Rheinmetall.
Moment istoric pentru România: Avem oficial primul lot de piloți de F-16 Fighting Falcon care au terminat programul de antrenament pe avioanele de generația a 4-a, în țara noastră. Ceea ce era de neconceput acum doi ani, iată că s-a realizat, cu sprijinul partenerilor din NATO, precum și a companiei americane Lockheed Martin.
Rusia nu va putea menține mult timp amploarea atacurilor sale în mai multe sectoare, deoarece "capacitățile sale nu sunt nelimitate", a declarat generalul Oleksandr Pivnenko, comandantul Gărzii Naționale a Ucrainei, într-un interviu cu Ukrinform publicat la 25 iulie.
Surse ale publicației Astra au relatat că în această noapte Forțele Armate ale Ucrainei au lovit cu ATACMS pe teritoriul aerodromului militar Saki din Novofedorivka.
Economia Coreei de Nord și-a revenit după trei ani de scăderi. PIB-ul a crescut cu 3,1% față de anul trecut. Din 2016, acesta este cel mai bun rezultat înregistrat de dictatorul Kim, relatează Bloomberg, care leagă performanțele economice ale nordului de vânzarea de arme către Federația Rusă, care poartă de peste doi ani un război neprovocat împotriva Ucrainei.
Marina rămâne cenușăreasa Forțelor Armate ale României, mai toate achizițiile de tehnică militară ocolind cu obstinație o categorie de forțe care ar trebui să păzească România de pericolele din Marea Neagră. Mai ales acum, în contextul unui război de mare intensitate în Marea Neagră, război generat de Federația Rusă împotriva Ucrainei.
Căile ferate din Franța se confruntă cu un atac masiv care paralizează traficul în ziua deschiderii Jocurilor Olimpice.
Un atac coordonat asupra cablurilor de semnalizare a avut loc la ora 04:00.
Mai multe gări din Paris, precum și stații din regiunea Centre-Val de Loire, pe unde circulă trenurile de mare viteză, s-au confruntat, peste noapte, cu atacuri de incendiere țintite, a anunțat operatorul feroviar francez SNCF.
Serviciul de presă al Flotei ruse de Nord a informat că, pe 24.07.2024, un detașament de nave din cadrul flotei, condus de fregata Amiral Gorshkov, a traversat Strâmtoarea Gibraltar și a intrat în Marea Mediterană.
Miniștrii de externe ai Chinei, Wang Yi, și Rusiei, Serghei Lavrov, au discutat despre construirea unei „noi arhitecturi de securitate în Eurasia”, propusă de președintele rus Vladimir Putin ca alternativă la modelul euro-atlantic al NATO.
Asaltul forțelor ruse a fost evaluat ca unul dintre cele mai mari de la începutul războiului. Potrivit militarilor ucraineni, grupul rus de asalt a fost format din 57 de blindate, care au atacat simultan pe mai multe direcții.
Ungaria a împrumutat 1 miliard de euro - cel mai mare împrumut contractat vreodată de Budapesta - de la trei bănci chinezești în primăvara acestui an, arată datele de pe site-ul agenției maghiare guvernamentale pentru datorii. Iar cu o datorie publică record de 140 de miliarde de euro (73,5 % din PIB) și un deficit bugetar de 6,7 % din PIB, Budapesta are nevoie disperată de bani.
Statele Unite și aliații săi sunt din ce în ce mai atrași de conflictul din Ucraina și își trimit instructorii acolo, a declarat reprezentantul permanent al Rusiei la Națiunile Unite, Vasili Nebenzya. „Mercenarii și instructorii occidentali sunt o țintă legitimă a forțelor armate ruse”, a adăugat el la reuniunea Consiliului de Securitate al ONU.
În ultimii 25 de ani, China și-a extins semnificativ participarea la misiunile ONU de menținere a păcii, în special în țările din aria intereselor sale strategice.
Su-75 Checkmate, momentan la stadiul de machetă rusească, ar trebui să fie răspunsul Rusiei pe piața externă în fața F-35 sau Gripen. Și, se pare, Rusia încearcă agresiv să vândă Su-75, avion care nu a ajuns încă nici la stadiul de prototip.
Grecia a aprobat în mod oficial oferta de cumpărare a avioanelor de luptă de generația a 5-a F-35 Lightning II americane. Informația e confirmată și de oficialii producătorului Lockheed Martin.
Candidatul republican la alegerile prezidențiale din SUA, Donald Trump, a exprimat speranța că America va anihila Iranul dacă oficialii iranieni îl vor asasina.
România are un sistem de supraveghere antiaeriană ''foarte bun'', iar rămăşiţele de drone de provenienţă rusească găsite în România sunt, cel mai probabil, rezultatul acţiunilor forţelor armate ucrainene, a declarat, joi, la Constanţa, şeful Statului Major al Apărării, generalul Gheorghiţă Vlad.
Nava pakistaneză HUNAIN, construită la Șantierul Naval DAMEN Galați, a fost livrată astăzi, 25 iulie 2024, în Portul Constanța, România, în cadrul unei ceremonii la care au participat delegați civili și militari de nivel înalt, inclusiv membri ai corpului diplomatic.
Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a cerut joi țărilor membre să propună fiecare câte doi candidați - un bărbat și o femeie - pentru postul de comisar european în viitorul executiv comunitar până la data de 30 august, informează Agerpres, care citează France Presse.
Forțele ruse au reluat seria de atacuri cu drone asupra unor obiective civile și infrastructură portuară din Ucraina, în noaptea de 24 spre 25 iulie, în proximitatea frontierei cu România. Ca urmare a acestei situații, Ministerul Apărării Naționale a intensificat măsurile de monitorizare și supraveghere a spațiului aerian național cu forțele și mijloacele aflate în Serviciul de Luptă Poliție Aeriană. Începând cu ora 01:32, două aeronave F-18 ale Forțelor Aeriene Finlandeze au decolat din Baza 57 Aeriană Mihail Kogălniceanu pentru monitorizarea situației aeriene. Aeronavele au revenit în bază în jurul orei 03:25.
Departamentul de Stat a declarat că Ucraina a fost întotdeauna pregătită să negocieze pentru a obține o pace justă și durabilă, în timp ce Rusia nu a arătat nicio dorință de a purta discuții reale. Acest lucru a fost declarat de purtătorul de cuvânt al Departamentului de Stat al SUA, Matthew Miller, în timpul unei ședințe de informare din 24 iulie, când a fost întrebat despre declarațiile Ministerului chinez de Externe cu privire la disponibilitatea Ucrainei de a negocia cu Moscova.
Cancelarul german Olaf Scholz a declarat că, pentru a preveni amplasarea de rachete americane cu rază lungă de acțiune în Germania, Rusia trebuie mai întâi să înceteze războiul împotriva Ucrainei. De asemenea, acesta și-a exprimat regretul că Rusia nu respectă acordurile privind controlul armelor, potrivit DW.
Pe măsură ce războiul Rusiei împotriva Ucrainei continuă, cursul acestuia devine din ce în ce mai greu de prezis, însă ucrainenii dispun în prezent de o "mare strategie" în ceea ce privește desfășurarea acestui conflict. Generalul Christopher Cavoli, comandantul suprem al forțelor aliate din Europa, a declarat acest lucru joi, 18 iulie, în timpul unei conferințe organizate la Institutul Aspen.
Un sistem de rachete M142 HIMARS, în coordonare cu o dronă de recunoaștere aeriană Shark, a distrus un sistem rusesc de rachete antiaeriene Pantsîr-S1. Fundația ucraineană ''Come Back Alive'' a publicat această informaţie pe canalul sau de Telegram.
