Neutralitatea militară sună bine pentru Elveția și Austria aflate în mijlocul Europei și înconjurate de națiuni prietenoase.
Conflictul s-a transformat într-un soi de război de uzură, care datează de mai bine de un an. De la contraofensiva Ucrainei din toamna anului 2022, când în nord, în Harkov s-a reușit în 5 zile eliberarea unui teritoriu cucerit în 5 luni de ocupantul rus, frontul nu a mai cunoscut modificări semnificative.
Cu alte cuvinte, ucrainenii mai împing în sud, mai lovesc Crimeea și scufundă nave ruse ținând în șah fără forțe navale marea Flota Rusă de la Marea Neagră, în timp ce rușii mai cuceresc pe ici colo câte un sat sau orășel de prin Est, cu pierderi colosale, vezi cazurile Bahmut sau Avdiivka.
La doi ani de la începerea invaziei Federația Rusă e departe de a-și fi atins obiectivele. Să facem un arc peste timp și să ne întoarcem în primele zile de după 24 februarie 2022, când nu exista oră în care Kremlinul să nu vorbească despre obiectivul principal operațiunii militare, aberanta așa-zisă denazificare. Ceea ce însemna, desigur, schimbarea conducerii politice a Ucrainei, în baza unei operațiuni fulger, instaurarea la Kiev a unui regim marionetă care să readucă Ucraina în sfera Rusiei de influență și, desigur, blocarea drumului pro-european și integrarea în NATO a Ucrainei.
Ucraina a fost invadată din trei direcții principale care aveau ca scop paralizarea forțelor ucrainene, în timp ce o operațiune specială aeropurtată cu obiectivul lichidării într-o formă sau alta a conducerii politice de la Kiev.
În taburile ruse din coloanele care avansau spre Kiev din direcția Belarusului s-au identificat, existând numeroase imagini video, nu doar provizii pentru doar câteva zile, cât și uniforme de paradă. În fapt însăși invadarea Ucrainei a fost numită sugestiv „operațiune militară specială”; adică o lovitură chirurgicală.
Foto: Ministerul Apărării din Rusia
Lui Vladimir Putin i s-a servit din partea serviciilor ruse scenariul potrivit căruia Armata rusă „eliberatoare” va fi întâmpinată dacă nu cu flori, cu siguranță fără ostilitate de către populația ucraineană iar copleșitoarea forță militară care a invadat Ucraina va paraliza Armata ucraineană, în timp ce Forțele pentru Operații Speciale, KGB-ul și GRU-ul vor asigura îndeplinirea obiectivului politic de înlocuire a conducerii Ucrainei.
Rusia nu a avut un plan B. După ce s-a lovit de rezistența Ucrainei și de ajutorul militar etapizat oferit de Occident, Moscova a improvizat. Nimeni nu a mai insistat pe aberanta denazificare a regimului de la Kiev, s-a trecut la cucerirea teritorială a sud-estului Ucrainei, obiectivul fiind ruperea Ucrainei de nordul Mării Negre, plămânul economic al Ucrainei. Au fost anexate prin referendum patru regiuni ucrainene - Donețk, Lugansk, Zaporojie și Herson -, regiuni pe care Rusia nici măcar nu le controlează în totalitate.
Rubiconul fusese trecut, Rusia nu mai putea da înapoi. Intrată sub incidența sancțiunilor occidentale, Putin a fost forțat să treacă la mobilizare parțială și la o economie mascată de război.
Cum bocancii și tancurile ruse nu au putut îndeplini obiectivul de cucerire a sud-estului Ucrainei, acționând asemenea unui stat terorist, Moscova a declanșat un război al terorii, bombardând intens obiective civile și de infrastructură critică și energetică cu scopul de a slăbi susținerea populației și de a forța guvernul Ucrainei la o soluție politică.
Unde suntem azi?
Foto: Ministerul Apărării din Rusia
Schimbarea conducerii politice. Obiectiv ratat. La doi ani de la așa-zisa operațiune militară specială, cu obiectivul anunțat tocmai de Moscova de a schimba conducerea politică a Ucrainei și, implicit, revenirea Ucrainei în sfera rusă de influență, la Kiev președinte e tot Volodimir Zelenski iar Ucraina nu doar că nu e în sfera rusă de influență, dar dacă acum doi ani populația Ucrainei era împărțită în ceea ce privește integrarea în NATO, susținerea pentru rezistența Ucrainei e la cote uriașe, în ciuda ezitărilor din Occident privind sprijinul militar. Ceea ce a reușit Putin pe 24.02.2022 e că va fi nevoie de generații pentru ca prăpastia dintre ucraineni și ruși să se acopere.
Împingerea NATO de la granița rusă și blocarea drumului Ucrainei către NATO. Obiectiv ratat. Invadarea Ucrainei nu doar că nu a împins NATO mai departe de granița rusă, dar i-a adus lui Vladimir Putin încă 2.600 kilometri de graniță cu cea mai puternică alianță militară din istorie. Aderarea istorică a Finlandei, dar și iminenta aderare a Suediei - fiind o chestiune de timp până când Viktor Orban va fi forțat să spună „da” - vor mări granița Rusiei cu NATO cu încă 2.600 kilometri. Finlandizarea Ucrainei a eșuat, neutralitatea finlandeză fiind spulberată tocmai de acțiunile Rusiei.
Revenirea la bipolaritate. Obiectiv ratat. Nu de puține ori l-ați auzit pe Vladimir Putin spunând că prăbușirea Uniunii Sovietice e cea mai mare catastrofă a secolului trecut. El afirmă acest lucru din perspectiva faptului că după prăbușirea URSS, Rusia, ca moștenitoare a Uniunii, nu a dobândit niciodată statutul de superputere. Putin a dorit întoarcerea la bipolaritate și, în contextul noii ordini mondiale impuse de violarea dreptului internațional, Rusia să se așeze la prima masă. Doar că azi, dacă vrem să identificăm argumente în privința bipolarității globale, ea nu poate fi nicidecum una ruso-americană, ci una sino-americană.
Președintele rus Vladimir Putin, la aniversarea a 80 de ani de la victoria de la Stalingrad. Foto: Kremlin
Trezirea unor monștri europeni. Invadarea Ucrainei a trezit NATO și Europa mai ales din ceea ce am numit încă din primele zile ale invaziei „sindromul păcii eterne”. Pentru că, trebuie să admitem, NATO a eșuat să descurajeze Rusia, altfel nu s-ar fi ajuns la 24 februarie 2022. Înainte de anexarea Crimeei în martie 2014 Europa a fost într-o stare de dolce far niente iar după 2014 s-ar fi putut face mai multe pentru a descuraja un regim a căror ambiții revizioniste și neo-imperiale erau deja vizibile cu ochiul liber. Să luăm cazul Zeitenwende. După decenii în care Germania a devenit principala forță economică a Europei, dar cu o armată modestă în comparație cu marii jucători, cancelarul Olaf Scholz a anunțat în celebrul discurs din iarna lui 2022, rămas în istoriografie ca Discursul Zeitenwende (n.r. în traducere punct de cotitură) o schimbare de 180 de grade a politicii Germaniei și investiții de peste 100 de miliarde de euro anual în apărare. Franța va atinge și ea 2% din PIB pentru Apărare. Cu alte cuvinte Europa a fost trezită de bocancii și tancurile ruse, fiind conștientă că Ucraina e un zid fisurat, care momentan ține departe Armata rusă de lumea liberă.
Sancțiunile. Europa s-a eliberat brusc de dependența de gazul rusesc, acceptând prețul pe care îl va plăti, în timp ce Rusia nu doar că nu poate acoperi piața europeană, dar a intrat sub incidența unor pachete de sancțiuni fără precedent în istorie, depășindu-și cu mult, la nivel de sancțiuni, inclusiv noul aliat fundamentalist care completează liga statelor paria, Iranul. Aici trebuie să recunoaștem însă că sancțiunile nu au deloc efectual așteptat, Rusia reușind sub o formă sau alta, să supraviețuiască. Inclusiv cu ajutor chinez, acceptând tacit să devină o anexă economică a Chinei emergente. Piața și prețul european în ceea ce privește exportul de hidrocarburi nu pot fi compensate însă de nicio altă piață. Economia rusă rezistă și înregistrează creșteri, dar ele sunt artificiale în contextul în care Vladimir Putin a trecut la o economie de război mascată și a mărit PIB-ul pentru înarmare ajungând la peste 6%, lucru care explică implicit și creșterea economică și crearea unor noi locuri de muncă, cu amendamentul că ele nu se regăsesc nicidecum în bunăstarea populației. Un asemenea artificiu nu poate ține la nesfârșit, astfel că experții economici preconizează că problemele majore vor fi resimțite din 2026.
Un singur obiectiv atins. În cei doi ani de război Rusia a reușit să bifeze un singur obiectiv, conectarea Crimeei cu Donbas. Prețul plătit fiind imens. Pierderile de vieți omenești și de tehnică sunt fără precedent pentru Rusia după cel de-al Doilea Război Mondial. Cu siguranță pierderi imense înregistrează și Ucraina, care are dezavantajul biologic, al factorului uman și a unei populații mult mai mici decât cea rusă.
Sursă foto: Ministerul Apărării al Federației Ruse - Facebook
Azi Rusia ocupă aproximativ 20% din teritoriul Ucrainei, incluzând și Peninsula Crimeea. E mult? E puțin? Desigur că e un procent uriaș, dar dacă ne raportăm la faptul că războiul nu a debutat în 2022 ci în 2014, dar și la tehnica aruncată în luptă și pierdută de ruși, la pierderile imense de vieți omenești și la cât a costat economic până în acest moment nebunia lui Putin, procentul nu mai pare deloc atât de mare.
Invadarea Ucrainei a trezit și industria de apărare europeană și a arătat din nou că Europa depinde militar de SUA. Industria de apărare europeană, acaparată birocratic, are nevoie de o regândire a abordării pentru a putea face față într-un viitor apropiat unui posibil război de mare intensitate, având probleme majore inclusiv ceea ce privește producerea și livrarea pentru Ucraina.
Azi frontul e blocat și, foarte probabil, fără o decizie a Kremlinului privind un nou val de mobilizare după simulacrul din martie când vor avea loc alegeri prezidențiale, situația nu se va schimba radical în următoarele luni.
Pentru Ucraina așa-numita oboseală a societății occidentale - war fatigue - coroborat cu războiul hibrid purtat cu succes de Rusia în Occident reprezintă un pericol cel puțin la fel de mare ca Armata rusă. Moscova rămâne extrem de periculoasă și eficientă în sfera războiului hibrid iar perspectiva unui 2024 electoral la nivel global sperie.
Președintele ucrainean Volodimir Zelenski, în timp ce i se prezintă situația de pe front. Foto: Administrația Prezidențială din Ucraina
În tot acest timp Ucraina va trebui să-și dozeze eforturile pe a rezista în 2024, în speranța că ajutorul occidental va fi deblocat, în special asistența militară americană, precum și punerea în mișcare a rotițelor industriei de apărare europene.
Căci un lucru trebuie înțeles, de la Lisabona la București. Rezistența Ucrainei și înfrângerea Rusiei în Ucraina trebuie privite ca un pilon de securitate al NATO.
Și în ciuda faptului că Ucraina nu a fost de-a lungul timpului tocmai cel mai convenabil vecin al României, alternativa e una cumplită nu doar pentru noi, dar mai ales pentru Republica Moldova, astfel că ajutorul acordat Ucrainei trebuie privit în primul rând din perspectiva securității României.
Iar în urma acestor doi ani de invazie la scară largă rămân gropile comune din Irpin, Bucea, Hostomel sau Borodianka, pentru care conducerea Kremlinului împreună cu militarii responsabili de crime de război vor trebui să răspundă într-un scaun la Haga.
Crime de război comise de Rusia în Ucraina. Foto: Captură video documentarul „Beyond the peace”
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
Neutralitatea militară sună bine pentru Elveția și Austria aflate în mijlocul Europei și înconjurate de națiuni prietenoase.
Ucraina și-a consolidat capacitățile de apărare aeriană prin adăugarea a trei lansatoare de rachete Patriot, un atu esențial în contracararea valului tot mai intens de atacuri rusești cu rachete și drone. Oficiali de la Kiev și din Țările de Jos au anunțat livrarea acestora, subliniind sprijinul internațional continuu pentru eforturile defensive ale Ucrainei.
Decizia Washingtonului de a permite Kievului să folosească arme fabricate în SUA pentru a lovi adânc în Rusia nu a crescut riscul unui atac nuclear, a raportat Reuters pe 27 noiembrie, citând cinci surse anonime familiarizate cu datele serviciilor de informații. Vestea vine în contextul în care președintele rus Vladimir Putin a actualizat doctrina nucleară la 19 noiembrie, iar oficialii guvernamentali ruși continuă să critice recenta decizie a Casei Albe, numind-o un impuls pentru „escaladare”.
Joi, 28 noiembrie 2024, a avut loc, la Palatul Cotroceni, ședința Consiliului Suprem de Apărare a Țării, condusă de către Președintele României, Klaus Iohannis. Consiliul Suprem de Apărare a Țării nu are atribuții legate de desfășurarea procesului electoral, însă, în cazul în care există elemente cu impact asupra securității naționale, se impune analiza acestor aspecte în cadrul unei reuniuni a CSAT.
Europa nu se află în prezent într-o situație de „pre-război”, ci într-un „război real” împotriva Rusiei, a declarat fostul șef al MI6 Richard Dearlove pentru Sky News pe 27 noiembrie. „Cred că trebuie să recunoaștem faptul că rușii cred că sunt în stare de război cu noi”, a declarat Dearlove.
Țările U.E care se învecinează cu Rusia își consolidează frontierele anticipând o eventuală ofensivă a Moscovei. În același timp, țările occidentale suferă deja de pe urma războiului hibrid al Rusiei împotriva lor, iar o serie de experți și politicieni susțin că europenii „evită să reacționeze” la acesta, numind atacurile hibride manifestări directe ale terorismului.
Președintele ales al SUA, Donald Trump, l-a nominalizat pe fostul consilier pe probleme de securitate națională al vicepreședintelui Mike Pence, generalul în retragere Keith Kellogg, în calitate de trimis special în Ucraina pentru negocieri în vederea încheierii războiului declanşat de Rusia, a anunțat Trump pe 27 noiembrie. „Împreună, vom asigura pacea prin forță și vom face America și lumea din nou sigure”, a declarat Trump pe rețeaua sa de socializare Truth Social.
Pe fondul tensiunilor în creștere la frontierele sale estice și pe frontul din Ucraina, Polonia își consolidează semnificativ capacitățile militare. În centrul acestei transformări se află achiziționarea tancurilor sud-coreene K2 Black Panther, o alegere strategică menită să modernizeze forțele terestre ale Poloniei și să-i consolideze rolul în cadrul NATO. Acest program reflectă ambiția Poloniei de a deveni un actor-cheie în apărarea regională, consolidându-și în același timp industria națională de apărare.
Turcia este acum pregătită să desfășoare sistemele sale de apărare aeriană S-400 în modul de luptă în doar 12 ore, conform unor informații publicate recent. Acest fapt survine după o schimbare semnificativă în relațiile dintre SUA și Turcia, Washingtonul nemaifiind împotriva pregătirii operaționale a celor patru baterii S-400 pe care Turcia le-a achiziționat de la Rusia cu ani în urmă. Între timp, conform unor informaţii încă neconfirmate oficial, Ministerul turc al Apărării a trimis deja Washingtonului o cerere de achiziție pentru șase avioane F-35A care au fost produse anterior în SUA pentru Turcia.
Prima instanță a Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) a respins un dosar introdus de operatorul gazoductului Nord Stream 2, care urmărea să conteste reglementările UE privind separarea transportului de gaze de celelalte activități comerciale. “Nord Stream 2 AG ar fi putut prevedea la construirea conductei în 2021 că nu va îndeplini criteriile UE”, a hotărât instanța din Luxemburg miercuri, 27 noiembrie. Gazoductul a fost construit deși era de înțeles că nu respectă normele UE.
Rusia își consolidează influența în Africa prin utilizarea Bisericii Ortodoxe Ruse ca instrument de soft power, alături de instrumente militare precum mercenarii Wagner Group și instrumente de propagandă precum canalul de televiziune RT. Samuel Ramani, cercetător la Royal United Services Institute (RUSI), a declarat acest lucru în cadrul unui eveniment desfășurat joi, 22 noiembrie, la Washington.
Șeful informațiilor cehe, Michal Koudelka, consideră că Rusia va ataca estul și centrul Europei dacă nu este oprită la porțile Ucrainei. Într-un interviu acordat Bloomberg (publicat pe 26 noiembrie), el îi avertizează pe aliați că împingerea Kievului să accepte concesii semnificative pentru a pune capăt războiului din Ucraina nu va face decât să încurajeze Kremlinul.
Angela Merkel, care a condus guvernul german din 2005 până în 2021, își apără din nou acțiunile în calitate de cancelar, răspunzând în special la acuzațiile privind războiul purtat de Rusia împotriva Ucrainei și cooperarea cu Vladimir Putin. Cu ocazia publicării memoriilor sale, o carte intitulată ,,Libertate: Memorii 1954-2021'', Merkel a acordat o serie de interviuri și a planificat deplasări în diferite țări pentru a se adresa publicului din Statele Unite și Marea Britanie, printre altele.
Surse americane susțin că Marea Britanie a livrat Ucrainei zeci de rachete de croazieră Storm Shadow cu câteva săptămâni înainte de acordarea aprobării oficiale pentru atacuri cu aceste arme în adâncimea teritoriului rus. Bloomberg a semnalat această livrare, afirmând că a avut loc după ce Ucraina și-a epuizat stocurile.
Washingtonul ia în serios amenințările Kremlinului de a „neutraliza” baza de apărare antirachetă din orașul polonez Redzikowo, care a fost deschisă oficial la 13 noiembrie. Acest lucru a fost declarat de consilierul pe probleme de comunicare al Casei Albe, John Kirby, în cadrul unui briefing din 25 noiembrie. „Astfel de amenințări trebuie luate în serios, și o facem. Oricât de nesăbuite și iresponsabile ar fi, le luăm în serios”, a declarat Kirby.
Răspunsul natural ar trebui să fie tot. Sunt însă câteva nuanțe la care m-aș opri puțin.
Japonia și Statele Unite elaborează un plan militar comun pentru a răspunde la o posibilă escaladare în Taiwan. Planul include desfășurarea de rachete în Japonia, a relatat duminică agenția de presă japoneză Kyodo.
Recent, trupele ruse din regiunea Donețk au avansat mai rapid decât pe intreg parcursul anului 2023 și, având în vedere succesele inregistrate in apropiere de orasele Vuhledar și Velika Novosilka, comandamentul acestor trupe de ocupatie ar putea încerca mai multe opțiuni pentru continuarea avansării în regiunea Donețk. Acesta este punctul de vedere al analiștilor de la Institutul american pentru Studiul Războiului (ISW).
Candidatul independent Călin Georgescu a obținut în mod neașteptat cele mai multe voturi în primul tur al alegerilor prezidențiale din România (peste 22%) și este posibil să se întreacă cu Elena Lasconi (peste 19%) din partea partidului Uniunea Salvați România (USR) în turul al doilea care va fi decisiv pe 8 decembrie.
În timpul summitului NATO de la București în 2008, liderii NATO au respins cererea ca Georgia și Ucraina să devină candidați pentru aderarea la Alianță.
Pe 21 noiembrie, Vladimir Putin a anunțat că Rusia a lansat un nou tip de rachetă într-un atac asupra Ucrainei, o demonstrație de putere militară menită să descurajeze aliații Kievului de la orice sprijin suplimentar împotriva invaziei sale la scară largă. „În prezent, nu există nicio modalitate de a contracara această armă. Rachetele atacă țintele cu o viteză de 10 Mach, adică 2,5-3 km pe secundă”, a spus atunci Putin. „Suntem pregătiți pentru orice evoluție. Dacă cineva încă se mai îndoiește de acest lucru, nu ar trebui. Va exista întotdeauna un răspuns”.
La 21 noiembrie, la primele ore ale dimineții, Rusia a folosit pentru prima dată o rachetă balistică intercontinentală împotriva Ucrainei, fără să aibă un focos nuclear. Rusia a mai atacat Ucraina de multe ori cu arme care pot transporta un focos nuclear și chiar a lansat rachete cu un ''focos nuclear simulat''. Dar ultimul atac a fost special. Această rachetă, pe care experții o numesc Rubizh, iar Putin o numește Oreshnik, a avut un efect sonor și vizual puternic. Potrivit forțelor aeriene ucrainene, racheta a fost lansată din regiunea Astrakhan din Rusia. Rusia a lansat, de asemenea, o rachetă balistică aeriană și mai multe rachete de croazieră.
Rusia și-a atins scopul. Lovitura cu racheta balistică Oreshnik cu rază de aproximativ 5.000 de km, lansată asupra Ucrainei pe 21 noiembrie, a fost privită cu îngrijorare în Occident, de unde vine tot ajutorul pentru Ucraina. Conducerea rusă continuă să glorifice racheta balistică Oreshnik și este foarte posibil ca aceasta să-și repete lansarea în zilele următoare, potrivit analiștilor Institutului American pentru Studiul Războiului (ISW).
Un nou raport privind strategia nucleară a Statelor Unite, sosit în ultimele zile la Congresul SUA, avertizează împotriva impredictibilității Rusiei, a arsenalul în creștere al Chinei și a pericolelor din Iran și Coreea de Nord.
Potrivit Caspic Policy Center, cu sediul la Washington, NATO ar trebui să acorde o atenție mai mare rutelor din Marea Caspică și de pe Canalul Volga-Don, unde oportunitățile de intervenție militară ale alianței sunt încă limitate.
Deși, din punct de vedere al amenințării nucleare, Rusia reprezintă pericolul cel mai acut pentru Statele Unite, potențialul nuclear al Chinei este cea mai mare amenințare pe termen mediu și lung, declară oficialii americani.
Implicarea tot mai mare a puterilor din Asia de Est în războiul din Ucraina devine tot mai evidentă.
Marea Britanie este pregătită să își trimită soldații să lupte împotriva Rusiei dacă aceasta invadează o țară NATO de pe flancul estic al alianței, a declarat Rob Magowan, șeful adjunct al Statului Major al Apărării din Marea Britanie, pe 21 noiembrie, potrivit Politico. Preocupările cu privire la agresiunea rusă cresc în Europa, alimentate de progresele Rusiei în estul Ucrainei.
Kievul „nu va încheia niciun acord cu Moscova în schimbul cedării unor teritorii”, a declarat ministrul ucrainean de externe, Andrii Sîbiga, adăugând că nu există alternativă la „pacea prin forță”. „Ucraina nu va accepta nicio propunere care implică un compromis privind suveranitatea sau integritatea noastră teritorială. Nu vom accepta nicio inițiativă elaborată fără participarea noastră. Nu vom accepta acorduri de forma „teitoriu la schimb pentru pace”, a declarat oficialul ucrainean în timpul unei audieri în Congresul SUA. Aceasta ar însemna să lase milioane de oameni în mâinile agresorului, ceea ce ar duce la genocid, tortură și opresiune, a explicat Sîbiga.
După 1000 de zile de război, Rusia nu a reușit să cucerească Ucraina. Dar în întreaga lume, în afara câmpului de luptă militar, Rusia continuă să avanseze în războiul său nedeclarat împotriva Occidentului. Generalul american Ben Hodges a explicat pentru Kyiv Post că alianța ruso-iraniană-nord-coreeană-chineză este o amenințare la adresa Occidentului, o amenințare pe care trebuie să o învingem înainte de a fi prea târziu.
Un incident recent în care dronele ruseşti de tip FPV au atacat un tanc Abrams operat de forțele ucrainene în regiunea rusă Kursk evidențiază rezistenta tancului american, dar și ingeniozitatea echipajului, care a reușit să suporte multiple lovituri directe fără a suferi pierderi. Deși tancul a fost avariat, protecția tancului a permis echipajului să supraviețuiască, subliniind necesitatea modernizării echipamentelor de luptă pentru a contracara amenințările emergente precum dronele FPV.
Rusia a început construcția adăposturilor pentru aeronave la baza aeriană Primorsko-Akhtarsk, în Krasnodar Krai, ca răspuns la utilizarea tot mai intensă de către Ucraina a armelor cu raza lungă de acţiune împotriva aviației rusești. Imaginile realizate din satelit confirmă expansiunea semnificativă a lucrărilor de construcție, inclusiv realizarea structurilor metalice și turnarea betonului pentru a oferi un nivel mai mare de protecție avioanelor, în special împotriva dronelor și rachetelor ucrainene.
Se crede că regimul nord-coreean a transferat sisteme de rachete KN-15 (Pukguksong-2) în Rusia, conform informaţiilor relatate de publicaţia ucraineana Militarnyi. Un material apărut pe un canal de Telegram arată vehicule cu forme cilindrice asemănătoare rachetelor Pukguksong-2, care aparent au fost transportate prin Rusia. De asemenea, Coreea de Nord are o colaborare mai strânsă cu Rusia în domeniul tehnologiei militar și a armamentului, ceea ce reprezintă o nouă provocare pentru securitatea internațională.
Forumurile platformei de gaming War Thunder sunt în centrul unei alte controverse în urma scurgerii de documente clasificate legate de sistemele radar ale aeronavei Eurofighter Typhoon.
Ministerul rus al Apărării a anunțat că, pe 21.12.2024, în portul Kaspiysk din Marea Caspică, s-a desfășurat o ceremonie solemnă de acceptare în cadrul Forțelor Navale ale Federației Ruse a navei mici purtătoare de rachete (MRK) Tucha, Proiect 22800.
Comandamentul central al SUA (CENTCOM) a informat că în seara zilei de vineri, 20 decembrie, au fost efectuate lovituri majore împotriva centrelor de comandă și control ale grupării Houthi și a instalațiilor de depozitare a rachetelor din vestul Yemenului.
Lockheed Martin a semnat un contract cu Departamentul de Apărare (DoD) al SUA pentru producția 145 de avioane de vânătoare F-35 Lightning II de generația a cincea.
Polonia a dat undă verde atât avioanelor de luptă de tip F-16 Fighting Falcon din dotarea Armatei poloneze, precum și sistemelor de apărare antiaeriene să doboare drone sau rachete rusești.
Drone explozive ucrainene au lovit un depozit de petrol situat lângă orașul Orel, Federația Rusă.
Premierul ungar, Viktor Orban, a declarat sâmbătă că livrările de energie către Ungaria prin Ucraina vor deveni din ce în ce mai dificile şi că "este mai bine să presupunem că nimic nu va veni de acolo", relatează MTI.
Franța a început vineri, 20 decembrie, să retragă trupele din Ciad, după cum a declarat Ministerul Forțelor Armate din Ciad, în contextul în care luna trecută N’Djamena a încetat brusc cooperarea militară cu fosta putere colonială.
Șeful Guvernului de Unitate Națională Libian, Abdul Hamid Al-Dabaiba, și-a exprimat joi temerile că țara sa va deveni o arenă pentru conflicte între țări, în urma informațiilor despre transferul de arme rusești din Siria după căderea președintelui acestei țări, Bashar al-Assad, în timp ce Națiunile Unite urmăresc retragerea forțelor străine și prevenirea ingerințelor externe, ca o condiție necesară pentru progresul către o soluție politică care să ducă la unificarea instituțiilor țării și la organizarea alegerilor.
Frank Kendall, Secretarul Forțelor Aeriene, gata să-și părăsească funcția luna viitoare, consideră că eforturile sale de a promova dronele autonome care vor însoți avioanele cu pilot — programul Collaborative Combat Aircraft (CCA)— va fi cel mai revoluționar dintre numeroasele programe pe care le-a lansat.
O companie ucraineană formată din roboți de luptă a lansat un atac la sol în regiunea Harkov.
Zborurile au fost suspendate temporar pe aeroportul din oraşul rus Kazan, a anunţat sâmbătă autoritatea rusă pentru aviaţia civilă, Rosaviatsia, transmit Agerpres și Reuters. Anunţul vine după un atac ucrainean cu drone asupra oraşului.
Decenii la rând investițiile Germaniei în apărare au fost inexistente, în ciuda faptului că discutăm despre cea mai puternică economie a Europei. Moștenirea celui de-al Doilea Război Mondial și arhitectura geo-strategică de după Războiul Rece încheiat cu înfrângerea URSS au contribuit la lipsa de investiții militare a Berlinului.
Consilieri ai viitorului preşedinte american Donald Trump le-au transmis oficialilor europeni că el va cere statelor membre NATO să-şi crească bugetele Apărării până la 5% din PIB, faţă de ţinta actuală de 2%, care nici aceasta nu este atinsă de o parte dintre membri, şi că intenţionează să continue să ofere Ucrainei ajutor militar în războiul cu Rusia, scrie Agerpres care citează Financial Times (FT).
Diplomații austrieci, inclusiv numărul doi din Ministerul de Externe de la Viena, au vizitat localitatea Bucha în regiunea Kiev și au onorat memoria victimelor agresiunii ruse.
Fondatorul Armatei Siriene Libere, generalul de brigadă Riad Al-Asaad, a făcut public faptul că din 2017 s-au făcut eforturi mari pentru a se pregăti răsturnarea guvernului Assad și a se ajunge la acest moment crucial.
Preşedintele american, Joe Biden, a aprobat un ajutor militar de 571 de milioane de dolari pentru Taiwan, a anunţat vineri Casa Albă, notează Agerpres și AFP.
Membri ai delegaţiei Statelor Unite la Adunarea Parlamentară a NATO au apreciat vineri într-un comunicat "rolul României de aliat ferm al NATO şi membru deplin al Uniunii Europene" şi în acest context şi-au exprimat îngrijorarea în legătură cu "eforturile ruse de a submina şi influenţa procesul electoral" din ţara noastră.
În dimineața zilei de 20.12.2024, trupele ruse au lansat un atac cu rachete asupra Kievului, în urma căruia cel puțin o persoană a fost ucisă și alte câteva au fost rănite. De asemenea, mai multe clădiri au fost avariate. O serie de incendii au izbucnit în mai multe locuri din capitală, care, potrivit autorităților locale, au fost cauzate de fragmente de la rachetele doborâte.
Secretarul de presă al Pentagonului, generalul-maior Pat Ryder, a recunoscut în timpul unei conferințe de presă de joi, 19 decembrie, că numărul de trupe americane în Siria este mult mai mare decât a raportat anterior administrația Biden-Harris. În timp ce Pentagonul a susținut luni de zile că în Siria mai sunt dislocați doar aproximativ 900 de militari americani, în realitate numărul acestora este de aproximativ 2.000.
România deține o escadrilă completă de F-16 Fighting Falcon, e vorba de Escadrila 53 Vânătoare de la Baza 86 Borcea. Alte două escadrile vor lua naștere din 32 de F-uri achiziționate din Norvegia și sunt în prezent în curs de formare. Avioanele deși sunt în uz sunt modernizate, dar acest lucru nu le-a ferit de criticile „experților” care arată cu degetul că România nu a cumpărat avioane noi.
Președintele rus Vladimir Putin a declarat că Rusia ar fi trebuit să lanseze invazia pe scară largă a Ucrainei mai devreme și să fie mai bine pregătită pentru război.
Președintele Rusiei, Vladimir Putin, a sugerat că Statele Unite ar trebui să desfășoare sistemul de rachete anti-balistic THAAD în Ucraina pentru a-l testa împotriva noii rachete ruseşti ,,Oreshnik'', argumentând că acest sistem este inferior sistemului rusesc S-400. Deși Ucraina a solicitat acest sistem în contextul agresiunii ruse, Pentagonul a respins desfășurarea sa în țară, menționând diferențele dintre conflictele din Ucraina și cele din Orientul Mijlociu. Putin a adăugat că observațiile legate de utilizarea sistemului ar putea aduce soluții tehnice valoroase pentru Rusia.
Polonia își intensifică pregătirile pentru a contracara o posibilă agresiune rusă în Europa. De la consolidarea apărării sale aeriene la construirea unui ''scut de apărare estic'' în valoare de 2,5 miliarde de euro, Polonia se pregătește pentru orice, de la pătrunderea rachetelor în spaţiul său aerian până la un posibil conflict major la frontierele sale. Ministrul polonez al Apărării, Wladislaw Kosiniak-Kamisz, a vorbit despre toate aceste într-un interviu exclusiv acordat redacţiei radioului Voice of America (VOA) pentru Europa de Est.
În apropierea bazei din Severomorsk a Flotei ruse de Nord au avut loc mai multe explozii puternice. O înregistrare video, postată miercuri seara pe rețelele de socializare din Murmansk, arată o explozie masivă la orizont.
Prim-ministrul Republicii Portugheze, Luis Montenegro, însoțit de reprezentanți din conducerea Ministerului Apărării, a efectuat o vizită de lucru în România, vineri, 20 decembrie, în garnizoana Caracal, unde sunt dislocate trupe portugheze.
Belgia și-a amânat planurile de a transfera avioane de luptă F-16 către Ucraina, invocând o lipsă de piloți instruiți și de piese de schimb esențiale. Primele două aeronave, programate inițial pentru livrare până la sfârșitul anului 2024, nu vor fi transferate în acest an, a confirmat ministrul belgian al apărării, Ludivine Dedonder, la 19 decembrie 2024.
Armata SUA a desfășurat oficial noul sistem de rachete cu lansare multiplă (MLRS) M270A2 la Brigada 41 de Artilerie de Câmp desfășurată în Germania, ceea ce este esențial pentru consolidarea capacităților sale europene în materie de artilerie. Această măsură vine în contextul în care tensiunile cu Rusia continuă să crească, ca urmare a războiului din Ucraina, unde eficiența versiunilor anterioare ale MLRS-ului american a fost demonstrată în mod constant pe câmpul de luptă.
Preşedintele ales al SUA, Donald Trump, a ameninţat vineri Uniunea Europeană cu taxe vamale dacă blocul comunitar nu îşi reduce excedentul comercial în relaţiile cu SUA prin cumpărarea de mai mult gaz şi petrol american, transmite Agerpres și AFP