Ministrul Aurescu şi omologul turc, Mevlut Cavuşoglu, au participat la un eveniment de marcare a 10 ani de la semnarea Declaraţiei privind Parteneriatul Strategic dintre România şi Republica Turcia, intitulat "A Decade of Strategic Partnership between Romania and Turkey: mutual commitment, perspectives and opportunities", care a avut loc la Biblioteca Centrală Universitară Carol I.
"Cu 10 ani în urmă, România şi Turcia au decis să ridice relaţia bilaterală la nivel de Parteneriat Strategic. A fost o decizie luată la cel mai înalt nivel, ca recunoaştere a forţei şi profunzimii relaţiei noastre, calităţii dialogului şi, mai presus de toate, a potenţialului ridicat al relaţiilor noastre economice. (...) Privind în urmă la Declaraţia din 2011, diversele dimensiuni ale relaţiei noastre rămân astăzi la fel de valide ca şi atunci, deşi s-au înregistrat multe evoluţii de la stabilirea Parteneriatului Strategic. În acelaşi timp, suntem bucuroşi să constatăm că aceste dimensiuni s-au amplificat şi s-au extins de-a lungul timpului. Principiile de bază care au fundamentat angajamentul nostru la momentul respectiv au rămas aceleaşi. Parteneriatul nostru este puternic. Iar acest cadru întăreşte cooperarea noastră, permiţându-ne să reflectăm împreună asupra priorităţilor noastre strategice de acţiune în Europa Centrală, Estică şi de Sud-Est", a afirmat Bogdan Aurescu, potrivit Agerpres.
El a subliniat că, în cadrul întâlnirii bilaterale avute tot joi cu omologul turc, s-a convenit continuarea angajamentului pentru aprofundarea dialogului strategic.
"Pot să spun că acest lucru este parte din evoluţia naturală a relaţiei noastre. Şi am convenit, totodată, în cadrul consultărilor noastre de astăzi, să aprofundăm coordonarea privind continuarea întăririi NATO, prin angajarea în proiecte şi iniţiative comune pe Flancul Estic, prin creşterea solidarităţii noastre în calitate de aliaţi, precum şi prin sprijinirea dezvoltării capabilităţilor şi aspiraţiilor partenerilor noştri. (...) Am transmis ministrului Cavuşoglu recunoştinţa şi aprecierea din partea României pentru contribuţiile concrete ale Turciei la prezenţa înaintată a NATO în România, care confirmă şi întăresc Parteneriatul Strategic bilateral şi contribuie substanţial la securitatea regională", a spus Aurescu.
Şeful diplomaţiei române a punctat că, în prezent, Turcia este unul dintre partenerii economici cei mai importanţi ai României şi, în pofida pandemiei, în 2020, relaţiile comerciale bilaterale au însumat aproape 6,4 miliarde de dolari.
"România găzduieşte o comunitate remarcabilă şi dinamică de antreprenori şi investitori turci. Peste 16.000 de companii din Turcia desfăşoară afaceri de succes, ceea ce conferă o perspectivă optimistă asupra cooperării economice. De fapt, am discutat astăzi şi despre modalitatea de a încuraja şi mai mult legăturile şi contactele în mediul de afaceri din cele două ţări. De exemplu, am convenit, totodată, să accelerăm eforturile pentru organizarea următoarelor sesiuni ale Comisiei Mixte Interguvernamentale pentru Cooperare Economică şi Tehnică (JEC) şi a Comisiei Mixte de Cooperare Economică şi Comercială (JETCO)", a mai spus Aurescu.
Acesta a exprimat, totodată, aprecierea pentru sprijinul constant oferit de Turcia pentru candidatura României la OCDE, felicitând, în context, Turcia pentru recenta inaugurare a Centrului Regional OCDE la Istanbul.
De asemenea, şeful diplomaţiei române a subliniat că dimensiunea umană reprezintă un pilon fundamental al relaţiei dintre cele două state.
,,Minoritatea turco-tătară din România reprezintă o punte importantă de legătură între cele două state, precum şi un reper semnificativ pentru integrarea socială şi culturală, coexistenţa paşnică, reciproc benefică, din ţara noastră", a mai afirmat Aurescu.
În acelaşi cadru, a reamintit că România a fost întotdeauna un susţinător activ al unei relaţii positive, puternice şi dinamice UE-Turcia, decurgând din faptul că Turcia este un partener cheie şi stat candidat la aderarea la UE.
"Pe această bază, am transmis omologului meu astăzi că avem convingerea fermă că o relaţie solidă UE-Turcia este în interesul strategic al tuturor părţilor şi în interesul unei cooperări mai puternice cu privire la dosare europene importante. Acest parteneriat rămâne, după cum am discutat deja astăzi, un punct de referinţă important, atât pentru UE, cât şi pentru Turcia, inclusiv pentru gestionarea eficientă a provocărilor comune, precum migraţia ilegală, lupta împotriva terorismului, chestiuni legate de securitate şi apărare, securitatea energetică, pentru a menţiona doar câteva dintre domeniile în care cooperarea UE-Turcia aduce valoare adăugată substanţială. Salutăm faptul că relaţia UE-Turcia şi-a reluat de curând cursul pozitiv, pe baza agendei constructive şi orientate spre viitor agreate de liderii noştri UE în martie. Prin convenirea acestui parcurs, sperăm că evoluţiile pozitive vor continua cu privire la întărirea legăturilor economice, reluarea dialogului la nivel înalt pe subiecte actuale de importanţă majoră, precum schimbările climatice, sănătatea publică, îmbunătăţirea mobilităţii şi contactelor interumane, pentru a genera o şi mai mare apropiere între societăţile noastre", a susţinut Aurescu.
El s-a referit şi la cooperarea în cadru regional.
"Eforturile de a asigura prosperitatea şi stabilitatea regională menţin România şi Turcia în cooperare apropiată în cadrul a două organizaţii regionale importante, Organizaţia de Cooperare Economică la Marea Neagră (OCEMN) şi Procesul de Cooperare din Europa de Sud-Est (SEECP). În calitate de parteneri în regiune, împărtăşim o viziune comună orientată către abordări coordonate la nivel regional şi identificarea de soluţii bazate pe un scenariu de tip "câştig de ambele părţi". România a fost întotdeauna un promotor puternic al unei interacţiuni sporite între OCEMN şi Uniunea Europeană, din motive obiective şi pragmatice: comerţ şi investiţii. Acestea reprezintă stimulente puternice pentru o relaţie aprofundată între OCEMN şi UE", a mai declarat Aurescu.
Conferinţa a fost organizată, în parteneriat, de Centrul de Prevenire a Conflictelor şi Early Warning din Bucureşti (CPC-EW), Fundaţia pentru Cercetare Politică, Economică şi Socială (SETA) din Turcia şi de The German Marshall Fund of the US şi s-a desfăşurat în format hibrid, cu participarea, prin videoconferinţă, şi a reprezentanţilor din mediul diplomatic de la Bucureşti şi Ankara.
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
Soldați francezi au urcat la bordul unui petrolier în largul coastei de vest a Franței, afiliat așa-numitei flote din umbră a Rusiei. Agenția franceză de știri BFMTV a relatat că două persoane au fost arestate.
'Președintele american respectă suveranitatea altor țări, el m-a întrebat doar care este situația - este o diferență importantă, el nu este' ca europenii, 'care sunt mai agresivi decât americanii', a declarat Viktor Orban.
Programul de pregătire va avea o durată de până la patru luni şi va putea fi urmat de către cei care nu au îndeplinit serviciul militar activ sau în rezervă.
Pentru Donald Trump, recunoașterea publică și titlurile onorifice par să fie o monedă de schimb la fel de valoroasă ca pacea însăși. Pe măsură ce se apropia anunțul laureatului Premiului Nobel pentru Pace în 2025, președintele american și-a exprimat public și fără echivoc convingerea că prestigiosul premiu ar trebui să îi revină.
Liderii Uniunii Europene se întâlnesc miercuri, la Copenhaga, pentru discuţii informale axate pe apărare şi războiul Rusiei împotriva Ucrainei, după ce o serie de încălcări ale spaţiului aerian şi observări de drone au stârnit noi preocupări de securitate.
O zi mai târziu, zeci de lideri europeni sunt aşteptaţi la Copenhaga pentru a participa la summitul Comunităţii Politice Europene, un forum ce îşi propune să promoveze dialogul politic şi cooperarea cu ţări din afara UE.
Un studiu recent al organizației internaționale de mediu Greenpeace arată o discrepanță morală și financiară șocantă în politica externă a unor state membre ale Uniunii Europene. Analiza dezvăluie că patru țări, Franța, Belgia, Spania și Olanda, au plătit Federației Ruse pentru livrările de Gaze Naturale Lichefiate (GNL) o sumă mult mai mare decât ajutorul total oferit Ucrainei de la începutul invaziei la scară largă, în 2022.
Nici procurorii polonezi, nici cei germani nu au comentat încă cu privire la arestare.
Propunerea de a utiliza activele rusești înghețate din Europa pentru a acorda un împrumut Ucrainei nu înseamnă confiscarea acestora, a declarat marți președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen. Ucraina va rambursa împrumutul, odată ce Rusia o va compensa pentru daunele cauzate de actuala agresiune armată.
Prezent la Conferința de securitate de la Varșovia, reprezentantul Administrației Trump pentru Ucraina, gen. Keith Kellogg, a ținut să precizeze că statele europene au capacitatea să contracareze militar Rusia.
Declarația generalului Kellogg la adresa Europei este doar parțial măgulitoare, întrucât aceasta confirmă în esență orientarea politicii americane către o dezangajare treptată din spațiul european.
Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a anunțat că operațiunea de contraofensivă Dobropilia este în desfășurare. Mai mult, în zona tactică Dobropilia, oraș situat în raionul Pokrovsk, armata rusă pierde zilnic un număr cel puțin dublu de luptători, comparativ cu media anterioară.
Rusia a negat luni orice tentativă de ingerință în alegerile parlamentare de duminică din Republica Moldova, câștigate de Partidul de Acțiune și Solidaritate (PAS), partidul pro-european de guvernământ, relatează agențiile Agerpres și AFP.
Cuvintele lui Merz sunt cu siguranță îngrijorătoare, deoarece marchează că Rusia a ales o abordare și mai agresivă în relația sa cu Europa.
Casa Albă a publicat planul președintelui american Donald Trump de a pune capăt războiului din Gaza. CNN relatează că planul are 20 de puncte. Într-o conferință de presă cu premierul israelian Benjamin Netanyahu, Trump a declarat că sunt foarte aproape de un acord. Netanyahu a fost de acord cu planul, dar acum acesta trebuie aprobat de mișcarea teroristă Hamas.
Rusia reactivează un nou front de confruntare în Europa și anunță că dorește să își folosească președinția Consiliului de Securitate al ONU pentru a „reevalua” Acordurile de la Dayton, care au pus capăt sângeroaselor războaie balcanice din 1995, după destrămarea Iugoslaviei, când sârbii, croații și bosniacii s-au luptat între ei.
Ucraina continuă să lovească facilități importante de pe teritoriul Rusiei, astfel că o eventuală decizie a SUA de a livra Kievului rachete Tomahawk ar însemna încă o complicație pentru regimul de la Kremlin.
Partidul Acţiune şi Solidaritate (PAS) are majoritate parlamentară, o majoritate pro-europeană, în urma alegerilor parlamentare de duminică, a declarat, luni, într-o conferinţă de presă, liderul acestei formaţiuni politice, Igor Grosu.
Moscova a respins toate propunerile autentice de pace. Decizii cheie sunt așteptate din Europa în această săptămână, în principal adoptarea celui de-al 19-lea pachet de sancțiuni.
De asemenea, NATO analizează un nou plan de doborâre a avioanelor rusești, notează The Times.
”Suntem deja în proces de creare a unui nou tip de forță în cadrul Forțelor Aeriene: sisteme de apărare aeriană fără pilot”, a declarat generalul Oleksandr Sîrkîi, comandantul șef al Forțelor Armate ale Ucrainei.
El a menționat că este vorba în principal despre dronele interceptoare, care au o eficiență de 70% împotriva șahedelor rusești.
Rusia ar fi fost de acord să antreneze și să înarmeze un batalion aeropurtat chinez care se pregătește să invadeze Taiwanul în 2027, conform unei analize făcute de RUSI a documentelor scurse de informații publicate de grupul de hackeri Black Moon.
La ora 21:00 s-au închis urnele în Republica Moldova și în diaspora. Peste 3.3 milioane de cetățeni au fost chemați la vot pe 28.09.2025, într-un scrutin decisiv pentru parcursul pro-european al Moldovei. Nu avem însă exit poll-uri la închiderea urnelor, așa cum suntem obișnuiți în România, astfel că datele oficiale vor apărea treptat.
Zborul BA886 al companiei British Airways a întâmpinat un incident la aterizarea pe Aeroportul Otopeni, când în momentul aterizării piloții au fost anunțați că o dronă se afla pe pistă.
Alegerile din Republica Moldova se desfășoară într-o atmosferă mai tensionată ca niciodată.
În timp ce infrastructura cibernetică a Moldovei e bombardată, elementele pro-ruse acreditează ideea că alegerile din Republica Moldova vor fi anulate.
Astfel, fostul Președinte al Republicii Moldova, Igor Dodon, una dintre marionetele Moscovei, cheamă cetăţenii moldoveni în stradă la un protest "pentru a apăra victoria" în alegeri.
Într-un comunicat venit pe redacția DefenseRomania, general-locotenent (r) Florian Coldea deplânge decesul generalului de brigadă (r) Dumitru Dumbravă, cel care s-a stins din viață pe 26 septembrie 2025, la doar 53 de ani și care a activat în cadrul Serviciului Român de Informații. Redăm integral comunicatul oficial emis de general-locotenent (r) Florian Coldea.
Teheranul își retrage ambasadorii din Germania, Franța și Regatul Unit, într-o mișcare spectaculoasă care escaladează tensiunile pe fondul amenințării cu reimpunerea sancțiunilor internaționale. Televiziunea de stat iraniană a catalogat decizia ca fiind un răspuns direct la "comportamentul iresponsabil" al celor trei puteri europene (G3/UE3) care încearcă să reactualizeze sancțiunile ONU.
O parte a clerului Mitropoliei Chișinăului și a Întregii Moldove s-a implicat, de-a lungul timpului, în alegerile de orice fel pentru a susține candidați proruși. Această mitropolie se subordonează Bisericii Ortodoxe Ruse. Mitropolitul Vladimir, alături de Sinodul Mitropoliei Chișinăului și a Întregii Moldove, a interzis clerului implicarea în campaniile electorale, indiferent de mesajele candidaților. Totuși sancționarea clerului implicat în campaniile electorale s-a lăsat de multe ori așteptată.
Nu mai e nicio îndoială, Rusia caută să creeze panică și nesiguranță în rândul populației, zborurile dronelor având ca scop să slăbească încrederea cetățenilor în guvernele statelor europene și în UE. Bonus, statele sunt nevoite să consume resurse uriașe pentru a depista aparatele de zbor.
România are în vedere un parteneriat cu Ucraina pentru fabricarea de drone cu ajutorul noului mecanism comunitar SAFE (Security Action for Europe), destinat finanţării prin împrumuturi a unor achiziţii şi investiţii militare, a declarat agenţiei Reuters un oficial român.
Membrii Comisiei Electorale Centrale (CEC) au decis în cadrul ședinței de astăzi, 26 septembrie, că formațiunea condusă de fostul bașcan al Găgăuziei, Irina Vlah, nu poate participa în actualele alegeri parlamentare.
Europa accelerează reindustrializarea apărării, iar statele baltice se află în prim-planul acestei mișcări strategice. După ce Germania, prin gigantul Rheinmetall, a anunțat investiții majore în fabrici de muniție în Letonia și Lituania, Estonia se pregătește să găzduiască, la rândul ei, o unitate de producție pentru muniție de calibru mare.
Anunțul a fost confirmat de ministrul apărării, Hanno Pevkur, și de ministrul economiei și industriei, Erkki Keldo, care au subliniat că negocierile sunt avansate și că primele rezultate vor fi vizibile în săptămânile următoare.
Cetățenilor Republicii Polone care se află pe teritoriul Republicii Belarus li se recomandă să îl părăsească prin mijloacele comerciale și private disponibile, scrie presa poloneză.
Acest anunț a fost făcut în ziua redeschiderii frontierei polono-belaruse, care a fost redeschisă traficului pe 25 septembrie, după ce a fost închisă timp de aproape două săptămâni. Cu toate acestea, reprezentanți ai guvernului polonez, inclusiv prim-ministrul Donald Tusk , au avertizat că frontiera ar putea fi închisă din nou dacă situația se înrăutățește.
Mașina de război a Rusiei continuă să funcționeze, iar secretul său, deși nu tocmai ascuns, rămâne o pată neagră pe harta eforturilor internaționale de sancționare. După trei ani și jumătate de conflict, rachetele și dronele care lovesc zilnic orașele ucrainene sunt pline, la propriu, de tehnologie occidentală.
Deciziile pe câmpul de luptă, dar și cele din spatele biroului, intră în bucla viteză-AI. Comandantul Armatei a 8-a din Coreea de Sud recunoaște că „eu și Chat am devenit foarte apropiați în ultima vreme” un semnal că viitorul războiului se decide la „viteza mașinii”, nu a omului.
O operațiune internațională, denumită "SIMCARTEL", a scos la iveală o platformă sofisticată de tip "cybercrime-as-a-service" (CaaS) care a permis escrocilor cibernetici să creeze milioane de identități virtuale pentru o gamă largă de fraude, de la phishing la escrocherii cu investiții false. Pierderile înregistrate doar în Austria și Letonia se ridică la peste 5.8 milioane de dolari.
În noaptea dintre 18 și 19 octombrie 2025, un atac reușit cu drone a vizat un obiectiv strategic major din Rusia: Uzina de Procesare a Gazelor din Orenburg. Aflată la o distanță impresionantă, de cel puțin 1.000 de kilometri de granița cu Ucraina, această lovitură subliniază capacitatea militară a Kievului de a perturba infrastructura energetică vitală a Moscovei.
Patru bombardiere strategice B-1B Lancer, de la Baza Forțelor Aeriene Dyess, Texas, au ajuns, recent, la Baza Aeriană Misawa, Japonia, într-o misiune operativă. Este probabil ca aeronavele să participe la exerciții cu Japonia în următoarele săptămâni, potrivit publicației Air&Space Forces.
Franța a marcat recent un moment istoric pentru ambițiile sale militare și nucleare. La șantierul Naval Group din Cherbourg, a început sudura primei plăci de oțel pentru viitorul portavion de nouă generație (PA-NG). Deși pare un detaliu tehnic, acest act semnalează demararea efectivă a construcției fizice a celei mai mari nave de război realizate vreodată în Europa și confirmă hotărârea Parisului de a-și menține statutul de putere maritimă de prim rang, chiar și într-un context economic și politic intern dificil.
În ultimele 24 de ore, forțele ruse au stabilit un record în ceea ce privește numărul de bombe de aviație utilizate întro zi, folosind 268 de unități. Acest lucru este menționat în raportul de astăzi (18.10.2025) de la ora opt dimineața, care a fost publicat de Statul Major General al Forțelor Armate ale Ucrainei.
Agenția de presă rusă Tass a semnalat, pe 19.10.2025, că, în primele trei luni de implementare a programului PURL (Lista de cerințe prioritare pentru Ucraina), care le permite aliaților europeni din cadrul NATO să cumpere arme pentru Kiev din SUA, Ucraina a primit 2,422 de miliarde de dolari, în timp ce nevoile sale pentru această perioadă s-au ridicat la 3-4,5 miliarde.
Olanda devine primul partener european care obține „acces total” la inițiativa americană Collaborative Combat Aircraft (CCA). Este un pas major care cimentează alianța transatlantică în domeniul puterii aeriene, unde dronele autonome vor lupta alături de avioanele cu pilot, sporind semnificativ raza de acțiune și capacitatea de supraviețuire în luptă.
O evaluare dură și necesară a fost adusă în spațiul public, punând sub semnul întrebării direcția strategică a Alianței Nord-Atlantice. Miliarde de dolari cheltuite pe sisteme de armament avansate, dar care au eșuat în a anticipa sau a contracara evoluția accelerată a sistemelor de război electronic (EW) dezvoltat de Rusia, reprezintă o lecție costisitoare pentru NATO.
De la invazia din 2014 și, mai ales, după atacul la scară largă din 2022, Ucraina a adoptat o strategie neconvențională de apărare: sprijinirea mișcărilor naționale non-ruse din interiorul Federației Ruse. Kievul este convins că sprijinirea acestor popoare să obțină independența va slăbi Rusia, asigurând victoria Ucrainei pe termen scurt și securitatea pe termen lung.
Deși pare desprins dintr-un film SF, un sistem robotizat care permite lansarea și aterizarea dronelor de luptă cu ajutorul unor vehicule aflate în plină mișcare ar putea schimba radical tactica pe câmpul de luptă. Inovația, dezvoltată de compania americană Target Arm, nu doar că automatizează un proces critic, dar promite să salveze vieți, reducând riscul la care sunt expuse echipajele militare.
România are o oportunitate istorică de a-și consolida rolul în industria europeană de apărare prin instrumentul „Action for Security in Europe” (SAFE). Cu o finanțare europeană de până la 150 de miliarde de euro, SAFE poate sprijini modernizarea sistemului militar românesc, dezvoltarea industriei naționale de apărare și creșterea influenței țării în cadrul NATO și al Uniunii Europene. Comisia Europeană a anunțat în septembrie alocările financiare destinate țărilor din Europa de Est prin programul SAFE. Potrivit datelor publicate, Polonia va putea accesa până la 43,7 miliarde de euro, România până la 16,7 miliarde de euro, iar Ungaria până la 16,3 miliarde de euro.
Cine ar fi crezut că viitorul războiului naval nu va fi dominat de portavioane și distrugătoare, ci de o barcă mică, autonomă, de doar 5,5 metri, încărcată cu explozibil? Răspunsul se află în Marea Neagră, iar numele inovației ucrainene este MAGURA - acronimul pentru Maritime Autonomous Guard Unmanned Robotic Apparatus.
Afirmația recentă a președintelui Finlandei, Alexander Stubb, conform căreia Donald Trump ar fi "singurul care îl poate forța" pe Vladimir Putin la masa negocierilor, merită o analiză nuanțată. Dincolo de retorica de moment și de aura de deal-maker pe care Trump o cultivă, această ,,poziționare finlandeză'' relevă o înțelegere pragmatică a pârghiilor de putere, mai degrabă decât o simplă predilecție ideologică.
Rusia pare să se pregătească pentru intensificarea atacurilor pe distanțe lungi împotriva Ucrainei. Extinderea bazei aeriene Engels-2, un nod vital pentru bombardierele strategice, semnalează o intenție clară de a crește capacitatea de lansare a unor noi serii de atacuri Serviciile de informații ucrainene trag un semnal de alarmă: Kievul are nevoie urgentă de capacități de lovire în adâncime pentru a contracara amenințarea direct de la sursă.
Eforturile Armatei Statelor Unite de a-și restructura brigăzile de blindate (Armor Brigade Combat Teams - ABCT) sub egida inițiativei "Transforming in Contact" (TIC) reprezintă mai mult decât o simplă modernizare de tehnica militară. Ele marchează o abordare strategică de a răspunde direct la criza operativă expusă de războiul din Ucraina: prevenirea unei eventuale paralizii operaționale și regândirea principiului manevrabilităţii trupelor pe un câmp de luptă ,,transparent'', aflat sub monitorizarea dronelor.
Vizita președintelui ucrainean Volodimir Zelenski la Casa Albă, pe 17 octombrie 2025, în întâmpinarea lui Donald Trump, a scos în evidență tensiunea și complexitatea momentului diplomatic, în care rachetele de croazieră Tomahawk au ocupat, în mod așteptat, centrul scenei. Deși această noua întâlnire are loc la trei ani și jumătate de la invazia rusă, discuția nu s-a axat doar pe sprijinul militar, ci a relevat o profundă divergență de perspectivă strategică între cei doi lideri cu privire la calea optimă de a încheia războiul.
Programul ORKA, cea mai mare achiziție navală din istoria recentă a Poloniei, se apropie de deznodământ, transformând Marea Baltică într-un epicentru al manevrelor diplomatice și industriale. Cu un singur submarin învechit, moștenit din era sovietică (clasa Kilo, ORP Orzel), Marina Poloneză este într-o cursă contra-cronometru pentru a-și asigura capacitatea de descurajare, iar Guvernul Tusk a impus o dată-limită clară: selectarea "partenerului final" până la sfârșitul anului 2025.
Uniunea Europeană intensifică în mod dramatic eforturile de a valorifica activele rusești blocate pentru a asigura finanțarea pe termen lung a Ucrainei, propunând un plan ambițios: un împrumut fără dobândă de aproximativ 140 de miliarde de euro destinat Kievului, garantat de activele înghețate ale Băncii Centrale a Rusiei.
În mijlocul unei dezbateri politice intense privind furnizarea de rachete de croazieră Taurus către Ucraina, un parteneriat tehnologic discret între Japonia și Europa adaugă o nouă variabilă, extrem de sensibilă, pe tabla de șah a politicii de apărare internaționale.
Speculaţiile cu privire la o decizie iminentă a președintelui american Donald Trump privind furnizarea de rachete Tomahawk Ucrainei nu trebuie privite ca un simplu act de politică de securitate, ci o mișcare strategică. Articolele din presa occidentală sugerează o interpretare plauzibilă, dar care necesită o analiză mai nuanțată: amenințarea cu Tomahawk-urile este, de fapt, un instrument de presiune conceput pentru a-l forța pe Vladimir Putin să revină la masa negocierilor.
În fața unei lumi tot mai instabile, unde amenințările hipersonice rusești, precum Kh-47M2 „Kinzhal” (Pumnalul), au redefinit vulnerabilitatea spațiului aerian, industria de apărare a Statelor Unite dă un răspuns ferm.
Declarațiile recente ale ministrului suedez al Apărării, Pal Jonson, pe marginea întâlnirilor NATO de la Bruxelles, oferă o grilă de lectură esențială pentru înțelegerea strategiei actuale a Moscovei.
Apărarea antiaeriană rusă a tras în propriul avion militar, în timp ce respingea un atac cu drone asupra Crimeei ocupate în noaptea de 17 octombrie. Aeronava, una de tipul Su-30SM, s-a prăbușit în urma incidentului.
Statele Unite au intensificat schimbul de informații în zona intelligence cu Ucraina, incluzând acum ținte aflate adânc pe teritoriul Federației Ruse, într-o schimbare strategică menită să relanseze negocierile de pace cu Moscova, blocate după eșecul summitului din Alaska dintre președintele american Donald Trump și liderul rus Vladimir Putin.
SAFE, sau Security Action for Europe (Acțiunea de Securitate pentru Europa), este un nou instrument financiar al Comisiei Europene pentru achiziții comune între statele membre. Proiectele comune, între cel puțin două state, trebuie depuse până la finalul lunii noiembrie. Există însă un program aflat în derulare care se pliază perfect pe SAFE și care ar putea fi o gură de oxigen pentru industria de apărare din România: E vorba de transportoarele blindate Piranha 5, produse aici la Uzina Mecanică București, unde în ultimii ani au existat cel puțin două interese majore din partea unor state europene pentru a achiziționa Piranha 5 „made in Romania”, dar de fiecare dată negocierile nu s-au concretizat din cauza lipsei de cadru legislativ în România. A treia oară poate fi cu noroc.
Disensiunile politice și economice dintre SUA și Canada, generate de noua direcție a Administrației Trump, au atins apogeul după ce Canada a amenințat că va renunța la achiziția avioanelor americane generația a 5-a, F-35 Lightning II. E vorba de un contract estimat la peste 25 de miliarde de dolari, în contextul în care vecinii americanilor plănuiau să achiziționeze 88 de avioane F-35.
Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski, care a sosit joi după-amiază la Washington, unde are programată vineri o întâlnire cu şeful Casei Albe, Donald Trump, a fost surprins de discuţia telefonică purtată de preşedintele american cu liderul rus Vladimir Putin şi reuniunea între cei doi anunţată să aibă loc în curând la Budapesta, relatează portalul RBC.ua și agenția Agerpres, citând publicaţia Axios.
Donald Trump şi Vladimir Putin se vor întâlni în curând la Budapesta, un anunţ surpriză făcut în ajunul unei întâlniri la Casa Albă între preşedintele american şi omologul său ucrainean, Volodimir Zelenski, care speră să obţină rachete Tomahawk, comentează Agerpres și AFP.
Exercițiul de mobilizare desfășurat în București și județul Ilfov a scos la iveală probleme serioase în organizarea și coordonarea procesului de convocare a rezerviștilor. Guvernul spune însă că rolul exercițiului e tocmai de a identifica aceste probleme organizatorice, asta deși exercițiul MOBEX 2025 a fost planificat din timp.
De-a lungul istoriei, războaiele nu se încheie neapărat cu armistiții clare și triumfuri definitive, ci adesea se metamorfozează în stări de tensiune prelungită. Această realitate pare să fie oglindită perfect în discuțiile recente de la Kiev, unde mesajele transmise de figurile-cheie ale statului ucrainean oscilează între prudență și un optimism condiționat de deznodământul confruntării.
