De ce au „scos” rușii România de la împărțirea Ucrainei? Ciochinaru: E teza că suntem „pedepsiți”, dar îngrijorarea mare e că „deja cu România s-a vorbit”
De-a lungul anilor Rusia a oferit statelor din Europa de Est mai multe oferte în ceea ce s-ar putea numi „mere otrăvite” pentru alimentarea revizionismului și împărțirea Ucrainei, oricât de brutal și cinic ar suna. România și Polonia au fost printre statele care au refuzat constant aceste oferte, dar altele precum e Ungaria, s-au uitat tentat la măr.
Pentru că una e să aperi drepturile minorităților tale într-un stat vecin și alta să vorbește deschis despre încălcarea tuturor tratatelor internaționale și modificarea prin forță a granițelor. O reîntoarcere a politicii de secol XIX. Aceste „oferte” ale Rusiei vin să justifice ocuparea și anexarea ilegală a unor teritorii ucrainene, în ciuda tratatelor semnate.
Amintim aici că Federația Rusă a recunoscut, atât în Carta ONU în 1991 cât și în cadrul Memorandumului de la Budapesta din 1994 suveranitatea și integralitatea teritorială a Ucrainei în granițele de după prăbușirea URSS, inclusiv a recunoscut prin tratate internaționale Crimeea ca fiind parte a Ucrainei. Mai mult, în Tratatul bilateral de Prietenie din 1997, dintre Federația Rusă și Ucraina, Moscova recunoaște din nou Ucraina în granițele din 1991 și Crimeea, Donbasul și întreg sud-estul Ucrainei revendicat cu tancurile azi, ca parte integrală și suverană a Kievulul.
Inviolabilitatea frontierelor și respectarea integrităţii teritoriale a Ucrainei, la care Rusia s-a angajat ca parte a sistemului european de securitate, sunt azi călcate în picioare.
Planul Rusiei privind împărțirea Ucrainei nu e niciun secret, el e recunoscut și asumat direct de Kremlin. E însă unul complex și vizează destabilizarea Europei, prin diferite oferte care sunt mai degrabă mere otrăvite.
Oferta lui Medvedev în care și România era parte și apoi semnalul lui Narîșkin care ne ocolește. Prof. Ștefan Ciochinaru: Îngrijorarea e că rușii ar putea considera că „deja cu România s-a discutat” prin Călin Georgescu
Profesorul Ștefan Ciochinaru, profesor de științe politice și doctor în drept internațional, într-un dialog cu Tudor Curtifan, în ultima ediție a podcastului Obiectiv EuroAtlantic difuzat de DefenseRomania, a făcut o analiză a „ofertelor” revizioniste făcute de ruși Europei de Est. El a analizat chiar și ultima propunere a lui Serghei Narîșkin, șeful SVR (Serviciul de Informații Externe al Rusiei), care a vorbit despre invitarea la Moscova a unor personalități și istorici maghiari și slovaci pentru a discuta „împărțirea Ucrainei”.
Poziția lui Narîșkin vine după oferta lui Dmitri Medvedev care viza și România și Polonia, în harta prezentată de ruși anul trecut.
Prof. Ștefan Ciochinaru subliniază că toate aceste „oferte” trebuie luate foarte în serios, ele primind avizul de la cel mai înalt nivel al Kremlinului, mai ales după acceptarea tacită de către Occident a anexării Crimeei în 2014. Cu alte cuvinte nu sunt teorii prezentate de lideri ruși „după un pahar de vodkă”, ci reprezintă o politică externă calculată a Moscovei.
„În oferta prezentată prin harta lui Medvedev, România „primește” de la ruși o oferăt foarte extinsă către Kiev, în afară de Bucovina. Polonia de asemenea nu recuperează doar fostul său teritoriu ci se duce și ea către Kiev. Rusia rămâne cu Buceagul, dar ocupă practic și toată zona agricolă a Ucrainei, ruperea accesului Ucrainei la Marea Neagră și ocuparea întregului sud-est ucrainean, ceea ce rușii numesc Novorossiya. De data aceasta nu au existat discuții, toată lumea s-a întrebat dacă Medvedev tocmai primise lăzile cu vin din podgoria sa din Toscana, iar într-o stare euforică a croit acest plan. Nici vorbă, rușii nu se joacă cu așa ceva. Sunt proiecte foarte bine croite”, arată profesorul Ștefan Ciochinaru.
Foto: Harta prezentată de Dmitri Medvedev cu împărțirea Ucrainei
S-a „discutat” deja cu România? Sau ne „pedepsesc” rușii?
Apoi „în semnalul lui Narîșkin, care nu a fost o ofertă, rușii păstrează în discuția de împărțire a Ucrainei state precum Polonia și Ungaria, adaugă Slovacia, dar România e pur și simplu uitată”, arată Ștefan Ciochinaru, care explică:
„Aici sunt două planuri de analiză: Primul ar fi că România e „pedepsită” pentru sprijinul acordat Ucrainei și pentru faptul că nu a avut reacție la niciuna din ofertele anterioare, iar al doilea plan de analiză, căruia tind să îi dea greutate o serie de analiști de intelligence este planul potrivit căruia România nu mai are nevoie să fie ofertată căci s-a discutat deja cu Călin Georgescu”, subliniază prof. Ciochinaru.
Călin Georgescu. Sursa foto: Inquam Photos / George Călin
„Iar atunci nu mai are rost să se lanseze semnale care să-l vulnerabilizeze pe candidat. Candidatul de altfel s-a vulnerabilizat singur în momentul în care ca urmare a acestor discuții de reîmpărțire a Ucrainei a ridicat revendicări teritoriale. Ce înseamnă toate acestea? Că nu mai există drept internațional! Tratatele internaționale pe care se bazează pacea postbelică și după Războiul Rece încetează să mai existe.
Ceea ce ar însemna că în Europa granițele pot fi modificate prin voința celor puternici. Adică prin dreptul forței, și nu forța dreptului. Nu mă surprinde că acest lucru e propovăduit de Federația Rusă. Că sunt însă politicieni europeni care iau în calcul și discută despre acest lucru este deosebit de grav. În mod particular pentru noi românii e deosebit de grav că un candidat la președinția României, la cea mai înaltă magistratură a statului român, discută despre revendicări teritoriale care aruncă în aer dreptul internațional și tratatele la care România este parte. Nu am cuvinte să descriu gravitatea acestui lucru”, a conchis Ștefan Ciochinaru.
Urmărește integral podcastul Obiectiv EuroAtlantic, ediție în care s-a discutat despre cum Rusia deschide Cutia Pandorei: Împărțirea Ucrainei
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
