„Cu începere imediată, certificarea Universității Harvard pentru programul de schimb de studenți este revocată.”
Trump interzice universității Harvard să înscrie studenți străini: Mii de studenți trebuie să se transfere sau să părăsească America
Originea lor este învăluită într-un mister pe care puținii istorici care au consemnat existența acestei minorități nu au reușit încă să îl elucideze. Însăși denumirea de „csango” este una controversată, speculându-se a deriva de la cuvântul „csángani” cu înțeles de „corcitură”, motiv pentru care mulți reprezentanți nu acceptă să fie numiți ceangăi, considerând apelativul ca fiind unul ofensator. Aceștia pot fi clasificați în două mari categorii: ceangăii romano-catolici ce păstrează tradiții specific românești și ceangăii secui, iar numărul lor variază către un maxim de 260.000 de persoane, dintre care doar 60.000- 70.000 mai vorbesc graiurile ceangăiești. Singura caracteristică incontestabilă a ceangăilor este legătura lor cu Biserica Catolică. Începând cu secolul al XIII-lea, Biserica Catolică a jucat un rol semnificativ în viața religioasă a ceangăilor, aceștia fiind convertiți la catolicism în perioada medievală, în contextul influenței imperiilor maghiar și habsburgic asupra regiunii, contribuind la consolidarea identității lor distincte.
De-a lungul istoriei, ceangăii au avut de înfruntat atât presiuni externe, cât și interne. În perioada interbelică, au fost adesea obiectul unor campanii de asimilare culturală și religioasă din partea autorităților ortodoxe din România, aceștia continuând să practice catolicismul, chiar și în fața presiunilor religioase ortodoxe care au existat în zona Moldovei. De aceea, în cele mai multe cazuri ceangăii se referă la comunitatea lor din punct de vedere al orientării religioase și nu al etniei, considerându-se ca fiind în primul rând catolici și nu români sau maghiari. În perioada comunistă, procesul de colectivizare și uniformizare a fost adesea însoțit de încercări de eliminare a particularităților lor culturale și lingvistice. În ciuda acestor presiuni, ceangăii au reușit să păstreze multe dintre tradițiile lor, inclusiv religia și dialectul propriu.
Ceangăii sunt vorbitori ai unei variante de limbă română cu influențe maghiare considerabile. Dialectele lor prezintă particularități fonetice și lexicale care le conferă un statut distinct față de populațiile majoritare din aceste zone. S-a păstrat un număr semnificativ de cuvinte din limba maghiară, mai ales în domenii precum tehnologia tradițională (în domeniul agriculturii, țesutului, etc.), dar și termeni religioși. În timp ce în orașe limba română este dominantă, în satele izolate din zona Moldovei, ceangăii vorbesc încă dialectul lor.
Deși gramatical limbajul este foarte apropiat de limba română standard, există diferențe în utilizarea unor forme de declinare sau conjugare care pot părea arhaice sau împrumutate din maghiară, fiind un exemplu valoros al influenței reciproce a două limbi din familii lingvistice complet diferite (rezultând din îmbogățirea limbajului fino-ugric cu numeroase elemente lexicale din limba română indo-europeană).
În prezent, însă, dialectele ceangăiești sunt pe cale de dispariție. Limba vorbită de ceangăi a stat la baza a numeroase teorii cu privire la proveniența ceangăilor, însă originea exactă a acestora este chiar și astăzi un subiect controversat.
Teoriile timpurii sugerau că ar putea descinde din diferite grupuri, cum ar fi hunii, avarii sau cumanii. În secolul al XVIII-lea, savanți precum Bonbardi Mihály și Timon Sámuel au susținut că grupurile cumane erau înrudite cu maghiarii, pe baza asemănărilor lingvistice și a prezenței numelor de localități maghiare în regiunile în care cumanii locuiau cândva. Ei credeau că grupurile cumane, care au migrat spre vest, au fost asimilate în cultura maghiară, contribuind astfel la formarea populației ceangăilor. Una dintre cele mai acceptate teorii sugerează că ceangăii ar fi descendenți ai unor grupuri maghiare care au migrat în zona Moldovei în perioada medievală, influențând și stabilind o comunitate distinctă, caracterizată prin limba și religia lor. Potrivit acestei teorii, în urma invaziilor maghiare din secolele IX-X, mulți maghiari au fost asimilați de populațiile românești, iar aceștia ar fi păstrat o identitate culturală distinctă, în ciuda romanizării lor.
O altă teorie avansată este aceea conform căreia ceangăii sunt de fapt descendenți ai unor grupuri românizate, care în timpul invaziilor și migrațiilor din Evul Mediu (inclusiv în perioada Imperiului Austro-Ungar), au suferit un proces de izolarea culturală și lingvistică. Astfel, deși etnic sunt români, limba și cultura lor ar fi evoluat sub influența diverselor grupuri etnice cu care au venit în contact, mai ales ungurii și sașii. Un alt curent teoretic presupune că ceangăii ar fi provenit din Transilvania- un teritoriu cu o istorie complexă de etnii mixte, inclusiv maghiari, sași și români, iar în perioada migrațiilor medievale, aceștia ar fi migrat spre sud-est, păstrând o identitate etnică distinctă. În acest context, ceangăii ar fi o ramură a grupurilor maghiare care au fost sau s-au stabilit pe teritoriile românești.
Dacă ceangăii sunt considerați descendenți ai maghiarilor medievali, acest fapt ar putea sprijini teoria unei prezențe maghiare mai vechi pe teritoriul țării noastre, legitimând astfel aspirațiile autonomiste din Ținutul Secuiesc. Un alt punct de interes îl constituie potențiala solidaritate culturală dintre ceangăi și secui.
Deși diferiți în practici și tradiții, pot fi văzuți ca două fațete ale aceleiași identități etnice, ceea ce ar putea spori sentimentul de unitate în rândul minorităților maghiare. În acest mod, ceangăii ar putea deveni o componentă simbolică în discursul autonomist al secuilor. În plus, statutul ceangăilor ca minoritate culturală distinctă, care s-a confruntat cu asimilarea, poate fi utilizat ca exemplu al necesității unor măsuri mai ferme de protejare a identității maghiare.
Ținutul Secuiesc este consierată o regiune din centrul României, care cuprinde județele Covasna, Harghita și o parte din Mureș, și este locuită majoritar de maghiari, dar și de români și alte minorități. Această zonă are o istorie complexă, marcată de perioade de autonomie și diverse forme de guvernare, inclusiv sub Imperiul Austro-Ungar. După desființarea acestui imperiu și formarea României moderne, secuimea a păstrat un puternic sentiment de identitate culturală și etnică, iar revendicările de autonomie au devenit o temă de discuție continuă.
Secuimea (sau Ținutul Secuiesc) are o tradiție de autonomie, iar în perioada interbelică și în perioada postcomunistă, au existat mișcări care au susținut o formă de autonomie culturală sau administrativă pentru această regiune. După 1989, în contextul democratizării României, au existat mai multe inițiative care vizează consolidarea drepturilor minorității maghiare și promovarea unui statut special pentru regiune, inclusiv propuneri pentru autoguvernare pe plan local sau chiar statut de autonomie culturală.
Unele dintre mișcările din Ținutul Secuiesc au susținut ideea autonomiei sau chiar independenței față de România, în anumite contexte politice. Aceste inițiative nu au un sprijin semnificativ în rândul populației maghiare din România, deși există unele grupuri și partide care au încercat să influențeze opinia publică prin revendicări naționaliste. În acest context, este important de menționat că astfel de mișcări nu sunt susținute de guvernul Ungariei, care, în general, a pledat pentru drepturile minorităților maghiare, dar nu a adoptat o poziție oficială în favoarea independenței regiunii.
Aceste revendicări sunt, de regulă, susținute de forțe politice și organizații care promovează autonomia culturală și administrația locală independentă pe plan economic sau în domeniul educației, dar nu de independență în sensul unui stat separat. De asemenea, în ultimii ani au existat tensiuni politice legate de statutul limbii maghiare și de politicile de autonomie, iar unele grupuri din regiune și-au exprimat nemulțumirea față de ceea ce consideră o insuficientă recunoaștere a drepturilor lor.Inițiativele de independență ale Ținutului Secuiesc sunt destul de limitate, dar au existat propuneri și mișcări care au susținut autonomie extinsă sau chiar separarea regiunii de România, în special în contextul revendicărilor istorice ale minorității maghiare din această zonă. Aceste mișcări sunt, de regulă, susținute de grupuri din rândul comunității maghiare și sunt centrate pe promovarea autonomiei culturale, administrative sau economice.
Totuși, trebuie subliniat că aceste inițiative nu au avut o susținere largă la nivel național sau internațional și sunt, în general, marginale în contextul politicii românești. Mai jos sunt câteva dintre principalele inițiative și propuneri de acest tip. În perioada post-comunistă, în special în anii 1990, au existat propuneri de autonomie pentru Ținutul Secuiesc.
Acestea erau susținute de organizații precum Uniunea Democrată Maghiarilor din România (UDMR), care, deși nu susținea independența, promova autonomia culturală și administrativă a regiunii. Una dintre cele mai importante propuneri a fost „Statutul Autonomiei Ținutului Secuiesc”, un proiect legislativ care a fost introdus de UDMR în 1996 și prevedea formarea unei entități administrative autonome în cadrul României, cu o administrare separată în domenii precum educația și cultura.
Totuși, această propunere nu a fost acceptată niciodată de autoritățile române.Un alt moment relevant a fost crearea, în 2003, a „Alianței pentru Autonomia Ținutului Secuiesc” (AATSC), care a fost o coaliție de organizații politice și civile care susțineau autonomia regiunii. În acea perioadă, mișcarea s-a concentrat pe cererea unui statut special pentru Ținutul Secuiesc, care ar fi inclus autonomia administrativă și economică.
Alianța a fost activă în anii 2000, dar nu a reușit să convingă guvernul român să adopte măsuri semnificative.În 2011, mai multe organizații civile din Ținutul Secuiesc au lansat o campanie pentru organizarea unui referendum local privind autonomia regiunii. Campania a fost susținută de diverse grupuri ale comunității maghiare și a fost menită să adune semnături pentru a solicita autorităților române să recunoască dreptul la autodeterminare al regiunii. Deși nu a avut un impact semnificativ, acest demers a evidențiat dorința de autonomie a unei părți a populației maghiare.
În ultimii ani, liderii politici din Ungaria, cum ar fi Viktor Orbán, au susținut în mod public drepturile minorităților maghiare din România, inclusiv în ceea ce privește autonomia culturală și administrativă a Ținutului Secuiesc. Deși guvernul Ungariei nu a susținut deschis independența regiunii, declarațiile favorabile au alimentat, indirect, sentimentul de separare al unor grupuri din cadrul comunității maghiare.În prezent, ideea autonomiei regiunii Secuimea continuă să fie un subiect de discuție politică, în special la nivel local.
De exemplu, în 2019, Consiliul Județean Harghita a adoptat o rezoluție prin care solicita Parlamentului României să acorde autonomie regiunii Secuimei în anumite domenii, cum ar fi educația și cultura. De asemenea, au existat în trecut proiecte care vizau includerea regiunii în cadrul unui model de „autonomie teritorială” similar cu cel al regiunilor autonome din alte state europene.
Originea ceangăilor reprezintă un element de interes în contextul discuțiilor despre autonomia sau independența Ținutului Secuiesc, dar influența sa este mai degrabă simbolică decât practică, numărul lor fiind relativ redus.
Deși ceangăii pot fi utilizați pentru a sublinia ideea unei prezențe maghiare extinse și continue, diferențele geografice, confesionale și politice dintre cele două comunități limitează legătura lor directă. Astfel, rolul ceangăilor în contextul autonomiei secuiești rămâne unul marginal, fiind mai degrabă o dovadă a diversității și complexității identității maghiare în România decât un factor determinant în revendicările politice ale Ținutului Secuiesc. Această situație subliniază importanța analizei identității etnice și culturale dintr-o perspectivă nuanțată, care să țină cont de diversitatea internă și de interesele specifice ale fiecărei comunități.
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
„Cu începere imediată, certificarea Universității Harvard pentru programul de schimb de studenți este revocată.”
Regatul Unit și Uniunea Europeană au semnat în mai 2025 un pachet de acorduri, marcând o resetare semnificativă a relațiilor bilaterale în domeniile comerțului, apărării și mobilității, la aproape un deceniu de la votul pentru Brexit.
Două aeronave F-16 Fighting Falcon, din cele achiziționate de România de la Regatul Norvegiei, au aterizat joi, 22 mai, în Baza 71 Aeriană „General Emanoil Ionescu" din Câmpia Turzii. Acestea vor intra în dotarea Escadrilei 571 Aviație Vânătoare din cadrul Bazei 57 Aeriene „Căpitan Aviator Constantin Cantacuzino", de la Mihail Kogălniceanu.
Rusia continuă să-și consolideze bazele militare de la granița cu Finlanda, așa cum arată imaginile din satelit publicate de New York Times.
Miercuri, 21 mai, la Jenin, Cisiordania, forțele israeliene au deschis focul asupra unei delegații de diplomați, printre care se afla și reprezentantul României la Ramallah. IDF precizează că delegația se abătuse de la traseul stabilit în prealabil și a ajuns într-o zonă în care nu aveau voie să se afle.
Armata ucraineană a folosit drone pentru a ataca o fabrică rusească de microcipuri din regiunea Oriol. Clădirea uzinei a fost avariată, iar ulterior a izbucnit un incendiu.
Președintele interimar al României, Ilie Bolojan, a declarat, în ultima sa conferință de presă ca președinte interimar, că mandatul său a fost concentrat pe consolidarea celor două direcții fundamentale ale politicii externe și de securitate ale țării: apartenența la Uniunea Europeană și la NATO, cu accent pe parteneriatul strategic cu Statele Unite.
Ministrul rus de externe, Serghei Lavrov, în timpul unei vizite la Erevan, unde a discutat cu omologul său armean Ararat Mirzoyan, a criticat Armenia pentru aprofundarea cooperării militare cu Franța și achiziționarea de arme de la aceasta. Potrivit șefului diplomației ruse, politicienii francezi urăsc Rusia.
Premierul interimar Cătălin Predoiu a avut astăzi, la Palatul Victoria, o întrevedere cu reprezentanții SIG Sauer pe tema unor posibile investiții ale companiei americane în România.
Viitorul Preşedinte al României, Nicuşor Dan, a afirmat, marţi, că îşi doreşte să aibă o întâlnire cu secretarul general al NATO, Mark Rutte, înaintea Summitului NATO de la Haga.
Gazele din Marea Neagră sunt importante și pentru Turcia.
Trump intenționează să facă un anunț la ora 15:00 ET (22:00, ora României) împreună cu secretarul Apărării, Pete Hegseth, a anunțat Casa Albă într -o actualizare a programului președintelui.
China a afirmat marţi că susţine Pakistanul în "apărarea suveranităţii şi integrităţii sale teritoriale", conform unui comunicat al ministrului său de externe, informează Agerpres și AFP.
România și Polonia sunt, la momentul actual, singurele state de pe flancul estic al NATO care dețin efectiv și operează sisteme antiaeriene cu rază lungă de acțiune moderne, respectiv sistemul PATRIOT (MIM-104) de fabricație americană. Totuși, situația se va schimba în anii următori.
Marți, 20 mai, Uniunea Europeană a aprobat cel de-al 17-lea pachet de sancțiuni împotriva Rusiei. Pachetul vizează aproape 200 de nave din așa-numita „flotă din umbră”/”flota fantomă” a Rusiei.
Parlamentul Ungariei a aprobat marți un proiect de lege care va demara procesul de retragere a țării din Curtea Penală Internațională, care va dura un an și care este considerat un demers „politic”, de către guvernul premierului Viktor Orban.
Țările UE s-au pus de acord cu privire la viitoarea alocare a unor împrumuturi de 150 de miliarde de euro. Fondurile se acordă prin Instrumentul SAFE (Acțiunea de Securitate pentru Europa) pentru achiziții comune de arme. Aprobarea finală este preconizată pentru 21 mai.
Fostul președinte american Joe Biden (2021-2025) a fost diagnosticat cu cancer de prostată cu metastaze la nivelul oaselor, iar el și familia sa analizează opțiunile de tratament, a anunțat duminică biroul său într-un comunicat - relatează agențiile internaționale de presă.
Trump, care a declarat că este puțin probabil să se înregistreze progrese în privința armistițiului până la întâlnirea lui și a lui Putin, a declarat că va vorbi cu Putin luni, la ora 16:00. La ora 19.30, discuțiile erau în curs de desfășurare.
Tancurile M1 Abrams vor fi un element-cheie la parada care va marca cea de-a 250-a aniversare a armatei și care, coincidență, va avea loc în aceeași zi cu cea de-a 79-a aniversare a președintelui Donald Trump.
Partidul de guvernământ Fidesz al premierului Viktor Orbán a depus săptămâna trecută un proiect de lege intitulat „Prin transparența vieții publice”. Pe baza acesteia, noul Oficiu pentru Apărarea Suveranității va crea o listă a organizațiilor care primesc sprijin din străinătate și amenință suveranitatea Ungariei.
O dispută aprinsă a izbucnit între premierul italian Giorgia Meloni și președintele francez Emmanuel Macron.
Nicuşor Dan, candidat independent, a obţinut 6.168.642 de voturi (53,60%), la cel de-al doilea tur de scrutin al alegerilor prezidenţiale, arată datele publicate pe site-ul Autorităţii Electorale Permanente, după centralizarea tuturor celor 20.085 de procese verbale.
Președintele interimar Ilie Bolojan a efectuat o vizită la militarii români dislocați în Bosnia și Herțegovina, cu ocazia unei escale la Sarajevo, la întoarcerea dintr-o vizită oficială în Tirana. Vizita a fost motivată de respectul față de Armata României și de dorința de a transmite aprecierea față de militarii care contribuie la menținerea păcii în regiune.
Peste 92.000 de alegători s-au prezentat la urne în diaspora, până vineri la ora 16:00 (ora României), pentru a vota la al doilea tur al alegerilor prezidenţiale, potrivit datelor furnizate în timp real de Autoritatea Electorală Permanentă.
Primele discuții directe dintre reprezentanții Ucrainei și Rusiei de la începutul invaziei rusești din februarie 2022 au început vineri, la ora 13:40, la Palatul Dolmabahce din Istanbul.
Armata Statelor Unite și-a reafirmat angajamentul ferm față de apărarea colectivă a NATO prin desfășurarea sistemului de rachete de artilerie cu mobilitate ridicată M142 HIMARS în cadrul Exercițiului Hedgehog 2025 (Ariciul 2025), cel mai amplu exercițiu militar național desfășurat vreodată de Estonia. Manevrele, la care participă peste 16.000 de militari din Estonia și din state membre NATO și care se desfășoară în apropierea orașului Voru, subliniază accentul strategic al Alianței pe pregătirea operațională și descurajarea de-a lungul Flancului Estic.
Conform planului, Consiliul Național de Securitate (NSC) s-ar micșora și ar trece de la a face recomandări președintelui la a-i executa ordinele.
Iranul este pregătit să accepte un acord cu Statele Unite privind programul său nuclear în schimbul ridicării imediate a sancţiunilor, a declarat miercuri Ali Shamkhani, un consilier al liderului suprem iranian Ali Khamenei, pentru postul de televiziune american NBC News, relatează Agerpres și AFP.
Bosnia Herzegovina traversează o perioadă tot mai tensionată, iar apelurile la dialog și respectarea ordinii constituționale par să nu reușească să evite o destabilizare majoră în regiune.
Pe măsură ce războiul din Ucraina remodelează doctrina militară, Polonia, stat aflat în prima linie pe flancul estic al NATO, nu doar că ia notițe, ci scrie deja următorul capitol pentru armata sa. Polonia își asamblează o nouă „Forță de Drone” formidabilă, o inițiativă atât de ambițioasă încât a atras atenția unuia dintre cei mai inovatori contractori militari din Statele Unite.
Armata Statelor Unite ale Americii anunţă că se pregăteşte să facă un pas calculat, dar esențial, în cursa tot mai acerbă a înzestrării cu sisteme de arme hipersonice. În timp ce prima sa unitate de rachete „Dark Eagle”, capabile să atingă viteze de peste Mach 5, este încă în faza de testare, Pentagonul a confirmat deja planurile pentru a doua baterie. Aceasta urmează să fie declarată operațională în ultimul trimestru al anului fiscal 2026, conform unui raport recent al agenției federale independente GAO (Government Accountability Office).
În ultimele două nopţi, cerul Israelului a fost brăzdat de o ploaie rachete iraniene. Aproximativ 150 până la 200 de rachete balistice au fost lansate de Iran spre ținte militare și civile, ceea ce s-a dovedit un test pentru rețeaua de apărare aeriană multi-stratificată a Israelului. Așa cum era de așteptat, sistemele precum Arrow și David's Sling au intrat în acțiune.
În timp ce oficialii vorbesc despre "parteneriat strategic" și "interoperabilitate", realitatea de pe teren, din România și până în Germania, sună altfel: zgomotul motoarelor de tanc, bubuitul artileriei și freamătul elicopterelor de atac. Exercițiul "Saber Guardian 25", cu cei aproximativ 10.000 de militari ai săi, nu este doar un antrenament. Este un mesaj puternic și clar, transmis în limbajul universal al puterii militare, iar destinatarul principal se află la Kremlin.
Sâmbătă, pe Constitution Avenue, nu a defilat doar Armata Statelor Unite. A defilat o anume viziune asupra Americii – una cu blindaj greu, susținută de zgomotul motoarelor cu turbină și aprobată personal de președintele Donald Trump. Parada aniversară a 250 de ani de la înființarea Armatei SUA, o producție care a costat zeci de milioane de dolari, a fost, în esență, spectacolul lui Donald Trump. Și, la fel ca majoritatea acțiunilor președintelui, a divizat națiunea americană pe care forțele armate au jurat să o apere.
Rusia înregistrează o nouă lovitură în Mali, după ce mercenarii care acționează în cadrul binecunoscutului Corp African au suferit pierderi mari în confruntările armate cu membrii Frontului pentru Eliberarea Azawadului (FLA). Luptele au avut loc în apropierea zonei Anomalen, regiunea Aguel-hoc, unde luptătorii FLA au atacat un convoi militar rus, distrugând mai multe vehicule și ucigând un număr neprecizat de mercenari. Informațiile locale indică faptul că forțele ruse se deplasau cu echipament militar când au fost prinse într-o ambuscadă bine coordonată.
În cursul nopții de 15.06.2025, trupele ruse au lansat un nou atac masiv cu rachete și drone asupra unor ținte de pe teritoriul Ucrainei. Pe lângă dronele kamikaze, militarii ruși au întrebuințat rachete balistice și de croazieră, dar și rachete hipersonice Kinjal.
După ani de dezvoltare în spatele unui văl de secretomanie, Forțele Aeriene ale Statelor Unite au oferit publicului o primă imagine a viitorului său arsenal de descurajare: noua rachetă de croazieră stealth cu capacitate nucleară, AGM-181A Long-Range Standoff (LRSO). Imaginea, deși doar o randare digitală, confirmă ceea ce experții bănuiau de mult: noua armă este proiectată pentru o singură misiune principală - să penetreze cele mai avansate și dense sisteme de apărare aeriană, precum cele ale Rusiei și Chinei, și să livreze o lovitură nucleară.
Aliații direcți de nivel statal ai Rusiei, în războiul de agresiune împotriva Ucrainei, sunt Iranul și Coreea de Nord. Pe lângă aceștia există și un aliat care se disimulează în jucător neutru, acesta fiind China. Orice lovitură încasată de unul dintre acești aliați importanți ai Rusiei, este una pe care Moscova o resimte din plin, deoarece pune la îndoială capacitatea ei de a gestiona amplul război hibrid pe care l-a lansat împotriva Occidentului.
O unitate ucraineană de apărare antiaeriană, proaspăt echipată cu sistemul german IRIS-T, a transformat prima sa misiune de luptă într-o demonstrație de forță. Într-o singură confruntare, unitatea a interceptat și distrus șapte rachete de croazieră rusești, stabilind un nou record de eficiență și semnalând o schimbare calitativă în capacitatea Ucrainei de a-și proteja spaţiul aerian.
În pofida sancțiunilor occidentale, exporturile Rusiei către cei mai mari 20 de parteneri comerciali ai săi au crescut cu 18%, ajungând la 330 de miliarde de dolari în timpul războiului din Ucraina, potrivit unui raport ajustat la inflație publicat pe 13 iunie de Institutul de Economie Germană din Koln. Acesta a comparat datele exporturilor Rusiei în anii 2021 și 2024.
Printr-un singur atac complex, lansat în primele ore ale zilei de vineri, 13 iunie, Israelul pare să fi realizat imposibilul: a decapitat vârful ierarhiei militare iraniene și a neutralizat cea mai mare parte a arsenalului iranian de rachete balistice înainte ca acesta să poată fi folosit. Operația, denumită „Leul Răsare” (Rising Lion), reprezintă o regândire fundamentală a modului în care Israelul îşi proiectează puterea militară în Orientul Mijlociu. Acționând pe baza informațiilor că un atac iranian era iminent, Forțele de Apărare Israeliene (IDF) au pariat totul pe o lovitură preventivă de o amploare fără precedent. Miza a fost uriașă: dacă operațiunea eșua, Israelul s-ar fi confruntat cu un baraj de sute de rachete. Dacă reușea, ar fi putut anihila amenințarea pentru anii următori.
România, aflată în prima linie a NATO în fața unei Rusii tot mai agresive, face un pariu uriaș pe viitorul forțelor sale aeriene: achiziția avionului de generația a cincea, F-35 Lightning II. Pe hârtie, este o mișcare strategică esențială si de dorit sa fie implementată cât mai repede. În realitate, aceste avioane invizibile pe radar riscă să devină cele mai scumpe piese de muzeu dacă nu vor avea unde să aterizeze. Într-o intervenție la conferința DefenseRomania Security Dialogue 2025 (DSD 25), organizată de DefenseRomania, Cătălin Podaru, CEO-ul Leviatan Group – una dintre companiile românești care construiește infrastructura critică pentru apărare – a tras un semnal de alarmă. Mesajul său a fost cât se poate de clar: România riscă să-și submineze propriile eforturi de înzestrare din cauza unui inamic intern redutabil nummit birocrație.
Ucraina are un nou as balistic în mânecă. Și este unul creat acasă. După ani de dezvoltare rachetă balistică ucraineană cu rază scurtă de acțiune, Sapsan, a trecut testul focului în luptă și a intrat în producția de serie. Pentru planificatorii militari de la Kremlin, aceasta este o veste extrem de proastă. În luna mai 2025, o rachetă Sapsan a lovit cu succes o facilitate militară rusă la o distanță de aproape 300 de kilometri, validându-și astfel capacitățile într-un mediu de luptă real. Confirmarea vine de la Valentin Badrak, directorul think-tank-ului ucrainean Centrul pentru Studii Armate, Conversie și Dezarmare, care a subliniat că nu mai există „niciun obstacol” în calea producției de serie pentru această armă.
Într-un climat internațional marcat de tensiuni strategice și de o cascadă de escaladări militare, atacul Israelului asupra instalațiilor nucleare din Iran a declanșat un val de reacții, speculații și analize. Ioana Constantin Bercean, cercetător și poate cea mai importantă voce din România pe dosarele Orientului Mijlociu, oferă o evaluare extrem de tranșantă asupra evenimentelor, dezvăluind complexitatea și riscurile unui conflict ce depășește granițele regionale. Iar ceea ce va urma va fi un test major pentru DonaldTrump care, amintește cercetătoarea, „a câștigat al doilea mandat pe un discurs anti-război”, dar America ar putea fi atrasă într-un conflict în regiune.
Comandamentul Operațional al Forțelor Armate Poloneze a informat, pe 13.06.2025, că avioane de vânătoare aparținând Forțelor Aeriene Britanice au fost ridicate în aer pentru a escorta o aeronavă de cercetare rusească de tip Il-20, în spațiul aerian polonez situate deasupra Mării Baltice.
Vineri seara, sirenele care au răsunat peste Tel Aviv și Ierusalim nu au anunțat un atac limitat al unui proxy, ci baraje de rachete balistice lansate direct de pe teritoriul iranian. A fost răspunsul previzibil, dar terifiant, la ceea ce Israelul a numit "Operațiunea Rising Lion" – un atac preventiv de o anvergură și o îndrăzneală uluitoare.
După decenii de eșecuri costisitoare și miliarde de dolari irosiți, Armata Statelor Unite pare, în sfârșit, pe drumul cel bun pentru a înlocui legendarul, dar depășitul, vehicul de luptă al infanteriei M2 Bradley. Gigantii din domeniul apararii, American Rheinmetall și General Dynamics Land Systems (GDLS), au primit undă verde pentru a trece la următoarea etapă, cea de Inginerie și Dezvoltare (EMD), a programului XM30.
Timp de peste un deceniu, narațiunea oficială a fost simplă și convenabilă din punct de vedere politic: sistemele de apărare antirachetă ale NATO din Europa, în special facilitățile terestre AegisAshore din România și Polonia, erau acolo pentru a proteja continentul de amenințări cu rachete balistice cu rază lungă de acțiune venite din Orientul Mijlociu, adică din Iran, iar mai nou dinspre Federaţia Rusa. Discuțiile purtate în prezent în spatele ușilor închise la sediul NATO nu vizează o simplă actualizare, ci o reconfigurare fundamentală a modului în care Alianța se apără în fata amenințărilor aeriene.
Ministrul german al Apărării, Boris Pistorius, a reconfirmat că actualul guvern german „nu ia în considerare” furnizarea de rachete de croazieră Taurtus către Ucraina, în pofida faptului că Kievul solicită de mult timp aceste rachete cu raza de acțiune de peste 500 km, cu care ar putea lovi ținte în adâncimea teritoriului Rusiei.
În primăvara lui 2023, România și Turcia au semnat contractul prin încredințare directă G2G (Guvern la Guvern) privind achiziția de drone turcești de tip Bayraktar TB2. Iar vestea bună e că sunt deja livrate toate dronele. Acest lucru a fost confirmat în exclusivitate de Excelența Sa Özgür Kıvanç Altan, ambasadorul Turciei în România, în cadrul conferinței DefenseRomania Security Dialogue 2025 (DSD 25), organizată de DefenseRomania.
Când ministrul german al Apărării, Boris Pistorius, a admis pe 13 iunie că Europa trebuie să se pregătească pentru o reducere a sprijinului militar american, nu a făcut doar o declarație politică. A tras un semnal de alarmă care reverberează în fabricile de armament, în statele occidentale și pe linia frontului din Ucraina. „Da, este corect. Așa ar fi, și trebuie să ne ocupăm de asta,” a spus Pistorius.
Asaltul israelian masiv asupra Iranului, din dimineaza zilei de vineri, a fost mult mai mult decât un raid aerian la scară largă. A fost o operațiune sofisticată, pe mai multe niveluri, care a inclus un element uluitor de tip ''coloana a cincea'': celule de comando conduse de Mossad care au lansat drone și rachete de precizie de la baze secrete aflate pe teritoriul iranian.
Israel a demarat o operațiune militară extinsă nemaiîntâlnită în ultimele trei decenii, numită „Operation Rising Lion” („Leul care se ridică”). Zeci de facilități iraniene au fost lovite de aviația militară israeliană. Dar israelienii nu au lovit doar facilitățile nucleare ale Iranului, ci au decimat, la propriu, conducerea militară iraniană.
În cadrul conferinței „DefenseRomania Security Dialogue 2025”, organizată de Defense Romania la București, ambasadorul Ucrainei în România, Excelența Sa Ihor Prokopchuk, a susținut un discurs despre realitățile de pe front, nevoile militare urgente ale Ucrainei și pericolul direct reprezentat de Rusia pentru întreaga regiune. Inclusiv pentru România. Discursul acestuia a avut loc în panelul ambasadorilor, unde mai mulți șefi de misiuni diplomatice au participat la invitația DefenseRomania.
În urmă cu puțin timp lovituri aeriene masive israeliene au vizat mai multe obiective militare în nord-vestul Iranului, relatează televiziunea de stat iraniană. Israelul a atacat cu avioane de luptă mai multe ținte din Iran.
Ceremonia solemnă de predare a submarinului diesel-electric Yakutsk din cadrul Proiectului 636.3 către Forțele Navale ale Federației Ruse a avut loc, pe 11.06.2025, la Șantierul naval al Amiralității (parte a Corporației întrunite producătoare de nave), relatează un corespondent al agenției de presă de stat TASS.
Vineri noapte, forțele ucrainene au efectuat atacuri cu drone asupra peninsulei Crimeea, relatează site-ul cotidianului Ukrainska Pravda, citând relatări ale locuitorilor locali de pe rețelele de socializare.
Zilele trecute apărea informația că Administrația Trump a redirecționat din Ucraina către Orientul Mijlociu detonatoarele speciale de proximitate, utilizate de rachetele ghidate cu laser de calibru 70 mm de tip Advanced Precision Kill Weapon System II (APKWS II).
DefenseRomania vă invită să urmăriți vineri, 13 iunie 2025, începând cu ora 11.00, o nouă ediție a emisiunii Obiectiv EuroAtlantic.
În noaptea de 13 iunie, Israelul a lansat atacuri aeriene la scară largă asupra infrastructurii nucleare a Iranului. Unele instalații iraniene de rachete balistice și instalații nucleare au fost lovite, într-un atac preventiv pentru a slăbi capacitățile nucleare ale Iranului. De asemenea, structura de comandă militară a fost decapitată.
NATO își extinde capacitățile de supraveghere prin satelit pentru a scana suprafețe întinse de teritoriu, permițând alianței să monitorizeze mișcările militare din Ucraina și de la granițele Rusiei cu flancul estic al NATO.
