Originea lor este învăluită într-un mister pe care puținii istorici care au consemnat existența acestei minorități nu au reușit încă să îl elucideze. Însăși denumirea de „csango” este una controversată, speculându-se a deriva de la cuvântul „csángani” cu înțeles de „corcitură”, motiv pentru care mulți reprezentanți nu acceptă să fie numiți ceangăi, considerând apelativul ca fiind unul ofensator. Aceștia pot fi clasificați în două mari categorii: ceangăii romano-catolici ce păstrează tradiții specific românești și ceangăii secui, iar numărul lor variază către un maxim de 260.000 de persoane, dintre care doar 60.000- 70.000 mai vorbesc graiurile ceangăiești. Singura caracteristică incontestabilă a ceangăilor este legătura lor cu Biserica Catolică. Începând cu secolul al XIII-lea, Biserica Catolică a jucat un rol semnificativ în viața religioasă a ceangăilor, aceștia fiind convertiți la catolicism în perioada medievală, în contextul influenței imperiilor maghiar și habsburgic asupra regiunii, contribuind la consolidarea identității lor distincte.
De-a lungul istoriei, ceangăii au avut de înfruntat atât presiuni externe, cât și interne. În perioada interbelică, au fost adesea obiectul unor campanii de asimilare culturală și religioasă din partea autorităților ortodoxe din România, aceștia continuând să practice catolicismul, chiar și în fața presiunilor religioase ortodoxe care au existat în zona Moldovei. De aceea, în cele mai multe cazuri ceangăii se referă la comunitatea lor din punct de vedere al orientării religioase și nu al etniei, considerându-se ca fiind în primul rând catolici și nu români sau maghiari. În perioada comunistă, procesul de colectivizare și uniformizare a fost adesea însoțit de încercări de eliminare a particularităților lor culturale și lingvistice. În ciuda acestor presiuni, ceangăii au reușit să păstreze multe dintre tradițiile lor, inclusiv religia și dialectul propriu.
Ceangăii sunt vorbitori ai unei variante de limbă română cu influențe maghiare considerabile. Dialectele lor prezintă particularități fonetice și lexicale care le conferă un statut distinct față de populațiile majoritare din aceste zone. S-a păstrat un număr semnificativ de cuvinte din limba maghiară, mai ales în domenii precum tehnologia tradițională (în domeniul agriculturii, țesutului, etc.), dar și termeni religioși. În timp ce în orașe limba română este dominantă, în satele izolate din zona Moldovei, ceangăii vorbesc încă dialectul lor.
Deși gramatical limbajul este foarte apropiat de limba română standard, există diferențe în utilizarea unor forme de declinare sau conjugare care pot părea arhaice sau împrumutate din maghiară, fiind un exemplu valoros al influenței reciproce a două limbi din familii lingvistice complet diferite (rezultând din îmbogățirea limbajului fino-ugric cu numeroase elemente lexicale din limba română indo-europeană).
În prezent, însă, dialectele ceangăiești sunt pe cale de dispariție. Limba vorbită de ceangăi a stat la baza a numeroase teorii cu privire la proveniența ceangăilor, însă originea exactă a acestora este chiar și astăzi un subiect controversat.
Teoriile timpurii sugerau că ar putea descinde din diferite grupuri, cum ar fi hunii, avarii sau cumanii. În secolul al XVIII-lea, savanți precum Bonbardi Mihály și Timon Sámuel au susținut că grupurile cumane erau înrudite cu maghiarii, pe baza asemănărilor lingvistice și a prezenței numelor de localități maghiare în regiunile în care cumanii locuiau cândva. Ei credeau că grupurile cumane, care au migrat spre vest, au fost asimilate în cultura maghiară, contribuind astfel la formarea populației ceangăilor. Una dintre cele mai acceptate teorii sugerează că ceangăii ar fi descendenți ai unor grupuri maghiare care au migrat în zona Moldovei în perioada medievală, influențând și stabilind o comunitate distinctă, caracterizată prin limba și religia lor. Potrivit acestei teorii, în urma invaziilor maghiare din secolele IX-X, mulți maghiari au fost asimilați de populațiile românești, iar aceștia ar fi păstrat o identitate culturală distinctă, în ciuda romanizării lor.
O altă teorie avansată este aceea conform căreia ceangăii sunt de fapt descendenți ai unor grupuri românizate, care în timpul invaziilor și migrațiilor din Evul Mediu (inclusiv în perioada Imperiului Austro-Ungar), au suferit un proces de izolarea culturală și lingvistică. Astfel, deși etnic sunt români, limba și cultura lor ar fi evoluat sub influența diverselor grupuri etnice cu care au venit în contact, mai ales ungurii și sașii. Un alt curent teoretic presupune că ceangăii ar fi provenit din Transilvania- un teritoriu cu o istorie complexă de etnii mixte, inclusiv maghiari, sași și români, iar în perioada migrațiilor medievale, aceștia ar fi migrat spre sud-est, păstrând o identitate etnică distinctă. În acest context, ceangăii ar fi o ramură a grupurilor maghiare care au fost sau s-au stabilit pe teritoriile românești.
Dacă ceangăii sunt considerați descendenți ai maghiarilor medievali, acest fapt ar putea sprijini teoria unei prezențe maghiare mai vechi pe teritoriul țării noastre, legitimând astfel aspirațiile autonomiste din Ținutul Secuiesc. Un alt punct de interes îl constituie potențiala solidaritate culturală dintre ceangăi și secui.
Deși diferiți în practici și tradiții, pot fi văzuți ca două fațete ale aceleiași identități etnice, ceea ce ar putea spori sentimentul de unitate în rândul minorităților maghiare. În acest mod, ceangăii ar putea deveni o componentă simbolică în discursul autonomist al secuilor. În plus, statutul ceangăilor ca minoritate culturală distinctă, care s-a confruntat cu asimilarea, poate fi utilizat ca exemplu al necesității unor măsuri mai ferme de protejare a identității maghiare.
Ținutul Secuiesc este consierată o regiune din centrul României, care cuprinde județele Covasna, Harghita și o parte din Mureș, și este locuită majoritar de maghiari, dar și de români și alte minorități. Această zonă are o istorie complexă, marcată de perioade de autonomie și diverse forme de guvernare, inclusiv sub Imperiul Austro-Ungar. După desființarea acestui imperiu și formarea României moderne, secuimea a păstrat un puternic sentiment de identitate culturală și etnică, iar revendicările de autonomie au devenit o temă de discuție continuă.
Secuimea (sau Ținutul Secuiesc) are o tradiție de autonomie, iar în perioada interbelică și în perioada postcomunistă, au existat mișcări care au susținut o formă de autonomie culturală sau administrativă pentru această regiune. După 1989, în contextul democratizării României, au existat mai multe inițiative care vizează consolidarea drepturilor minorității maghiare și promovarea unui statut special pentru regiune, inclusiv propuneri pentru autoguvernare pe plan local sau chiar statut de autonomie culturală.
Unele dintre mișcările din Ținutul Secuiesc au susținut ideea autonomiei sau chiar independenței față de România, în anumite contexte politice. Aceste inițiative nu au un sprijin semnificativ în rândul populației maghiare din România, deși există unele grupuri și partide care au încercat să influențeze opinia publică prin revendicări naționaliste. În acest context, este important de menționat că astfel de mișcări nu sunt susținute de guvernul Ungariei, care, în general, a pledat pentru drepturile minorităților maghiare, dar nu a adoptat o poziție oficială în favoarea independenței regiunii.
Aceste revendicări sunt, de regulă, susținute de forțe politice și organizații care promovează autonomia culturală și administrația locală independentă pe plan economic sau în domeniul educației, dar nu de independență în sensul unui stat separat. De asemenea, în ultimii ani au existat tensiuni politice legate de statutul limbii maghiare și de politicile de autonomie, iar unele grupuri din regiune și-au exprimat nemulțumirea față de ceea ce consideră o insuficientă recunoaștere a drepturilor lor.Inițiativele de independență ale Ținutului Secuiesc sunt destul de limitate, dar au existat propuneri și mișcări care au susținut autonomie extinsă sau chiar separarea regiunii de România, în special în contextul revendicărilor istorice ale minorității maghiare din această zonă. Aceste mișcări sunt, de regulă, susținute de grupuri din rândul comunității maghiare și sunt centrate pe promovarea autonomiei culturale, administrative sau economice.
Totuși, trebuie subliniat că aceste inițiative nu au avut o susținere largă la nivel național sau internațional și sunt, în general, marginale în contextul politicii românești. Mai jos sunt câteva dintre principalele inițiative și propuneri de acest tip. În perioada post-comunistă, în special în anii 1990, au existat propuneri de autonomie pentru Ținutul Secuiesc.
Acestea erau susținute de organizații precum Uniunea Democrată Maghiarilor din România (UDMR), care, deși nu susținea independența, promova autonomia culturală și administrativă a regiunii. Una dintre cele mai importante propuneri a fost „Statutul Autonomiei Ținutului Secuiesc”, un proiect legislativ care a fost introdus de UDMR în 1996 și prevedea formarea unei entități administrative autonome în cadrul României, cu o administrare separată în domenii precum educația și cultura.
Totuși, această propunere nu a fost acceptată niciodată de autoritățile române.Un alt moment relevant a fost crearea, în 2003, a „Alianței pentru Autonomia Ținutului Secuiesc” (AATSC), care a fost o coaliție de organizații politice și civile care susțineau autonomia regiunii. În acea perioadă, mișcarea s-a concentrat pe cererea unui statut special pentru Ținutul Secuiesc, care ar fi inclus autonomia administrativă și economică.
Alianța a fost activă în anii 2000, dar nu a reușit să convingă guvernul român să adopte măsuri semnificative.În 2011, mai multe organizații civile din Ținutul Secuiesc au lansat o campanie pentru organizarea unui referendum local privind autonomia regiunii. Campania a fost susținută de diverse grupuri ale comunității maghiare și a fost menită să adune semnături pentru a solicita autorităților române să recunoască dreptul la autodeterminare al regiunii. Deși nu a avut un impact semnificativ, acest demers a evidențiat dorința de autonomie a unei părți a populației maghiare.
În ultimii ani, liderii politici din Ungaria, cum ar fi Viktor Orbán, au susținut în mod public drepturile minorităților maghiare din România, inclusiv în ceea ce privește autonomia culturală și administrativă a Ținutului Secuiesc. Deși guvernul Ungariei nu a susținut deschis independența regiunii, declarațiile favorabile au alimentat, indirect, sentimentul de separare al unor grupuri din cadrul comunității maghiare.În prezent, ideea autonomiei regiunii Secuimea continuă să fie un subiect de discuție politică, în special la nivel local.
De exemplu, în 2019, Consiliul Județean Harghita a adoptat o rezoluție prin care solicita Parlamentului României să acorde autonomie regiunii Secuimei în anumite domenii, cum ar fi educația și cultura. De asemenea, au existat în trecut proiecte care vizau includerea regiunii în cadrul unui model de „autonomie teritorială” similar cu cel al regiunilor autonome din alte state europene.
Originea ceangăilor reprezintă un element de interes în contextul discuțiilor despre autonomia sau independența Ținutului Secuiesc, dar influența sa este mai degrabă simbolică decât practică, numărul lor fiind relativ redus.
Deși ceangăii pot fi utilizați pentru a sublinia ideea unei prezențe maghiare extinse și continue, diferențele geografice, confesionale și politice dintre cele două comunități limitează legătura lor directă. Astfel, rolul ceangăilor în contextul autonomiei secuiești rămâne unul marginal, fiind mai degrabă o dovadă a diversității și complexității identității maghiare în România decât un factor determinant în revendicările politice ale Ținutului Secuiesc. Această situație subliniază importanța analizei identității etnice și culturale dintr-o perspectivă nuanțată, care să țină cont de diversitatea internă și de interesele specifice ale fiecărei comunități.
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
Ungaria va cumpăra 4 miliarde de metri cubi de gaze de la compania franceză Engie între 2028 și 2038. Acordul de furnizare a gazelor a fost semnat la Budapesta de reprezentanții Engie și ai companiei energetice maghiare MVM, chiar dacă Ungaria va continua să cumpere și gaze rusești.
Grupul rusesc Aeroflot va primi opt aeronave cargo Boeing care au aparținut anterior companiei Volga-Dnepr și intenționează să le folosească ca donatori de piese de schimb pentru propria flotă.
Ameninţarea cu drone nu mai este doar o chestiune legată de vecinătatea cu Rusia, iar zidul anti-drone ar putea fi operaţional în câteva luni, a declarat, joi, preşedintele Nicuşor Dan, la sosirea la reuniunea Comunităţii Politice Europene.
Soldați francezi au urcat la bordul unui petrolier în largul coastei de vest a Franței, afiliat așa-numitei flote din umbră a Rusiei. Agenția franceză de știri BFMTV a relatat că două persoane au fost arestate.
'Președintele american respectă suveranitatea altor țări, el m-a întrebat doar care este situația - este o diferență importantă, el nu este' ca europenii, 'care sunt mai agresivi decât americanii', a declarat Viktor Orban.
Programul de pregătire va avea o durată de până la patru luni şi va putea fi urmat de către cei care nu au îndeplinit serviciul militar activ sau în rezervă.
Pentru Donald Trump, recunoașterea publică și titlurile onorifice par să fie o monedă de schimb la fel de valoroasă ca pacea însăși. Pe măsură ce se apropia anunțul laureatului Premiului Nobel pentru Pace în 2025, președintele american și-a exprimat public și fără echivoc convingerea că prestigiosul premiu ar trebui să îi revină.
Liderii Uniunii Europene se întâlnesc miercuri, la Copenhaga, pentru discuţii informale axate pe apărare şi războiul Rusiei împotriva Ucrainei, după ce o serie de încălcări ale spaţiului aerian şi observări de drone au stârnit noi preocupări de securitate.
O zi mai târziu, zeci de lideri europeni sunt aşteptaţi la Copenhaga pentru a participa la summitul Comunităţii Politice Europene, un forum ce îşi propune să promoveze dialogul politic şi cooperarea cu ţări din afara UE.
Un studiu recent al organizației internaționale de mediu Greenpeace arată o discrepanță morală și financiară șocantă în politica externă a unor state membre ale Uniunii Europene. Analiza dezvăluie că patru țări, Franța, Belgia, Spania și Olanda, au plătit Federației Ruse pentru livrările de Gaze Naturale Lichefiate (GNL) o sumă mult mai mare decât ajutorul total oferit Ucrainei de la începutul invaziei la scară largă, în 2022.
Nici procurorii polonezi, nici cei germani nu au comentat încă cu privire la arestare.
Propunerea de a utiliza activele rusești înghețate din Europa pentru a acorda un împrumut Ucrainei nu înseamnă confiscarea acestora, a declarat marți președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen. Ucraina va rambursa împrumutul, odată ce Rusia o va compensa pentru daunele cauzate de actuala agresiune armată.
Prezent la Conferința de securitate de la Varșovia, reprezentantul Administrației Trump pentru Ucraina, gen. Keith Kellogg, a ținut să precizeze că statele europene au capacitatea să contracareze militar Rusia.
Declarația generalului Kellogg la adresa Europei este doar parțial măgulitoare, întrucât aceasta confirmă în esență orientarea politicii americane către o dezangajare treptată din spațiul european.
Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a anunțat că operațiunea de contraofensivă Dobropilia este în desfășurare. Mai mult, în zona tactică Dobropilia, oraș situat în raionul Pokrovsk, armata rusă pierde zilnic un număr cel puțin dublu de luptători, comparativ cu media anterioară.
Rusia a negat luni orice tentativă de ingerință în alegerile parlamentare de duminică din Republica Moldova, câștigate de Partidul de Acțiune și Solidaritate (PAS), partidul pro-european de guvernământ, relatează agențiile Agerpres și AFP.
Cuvintele lui Merz sunt cu siguranță îngrijorătoare, deoarece marchează că Rusia a ales o abordare și mai agresivă în relația sa cu Europa.
Casa Albă a publicat planul președintelui american Donald Trump de a pune capăt războiului din Gaza. CNN relatează că planul are 20 de puncte. Într-o conferință de presă cu premierul israelian Benjamin Netanyahu, Trump a declarat că sunt foarte aproape de un acord. Netanyahu a fost de acord cu planul, dar acum acesta trebuie aprobat de mișcarea teroristă Hamas.
Rusia reactivează un nou front de confruntare în Europa și anunță că dorește să își folosească președinția Consiliului de Securitate al ONU pentru a „reevalua” Acordurile de la Dayton, care au pus capăt sângeroaselor războaie balcanice din 1995, după destrămarea Iugoslaviei, când sârbii, croații și bosniacii s-au luptat între ei.
Ucraina continuă să lovească facilități importante de pe teritoriul Rusiei, astfel că o eventuală decizie a SUA de a livra Kievului rachete Tomahawk ar însemna încă o complicație pentru regimul de la Kremlin.
Partidul Acţiune şi Solidaritate (PAS) are majoritate parlamentară, o majoritate pro-europeană, în urma alegerilor parlamentare de duminică, a declarat, luni, într-o conferinţă de presă, liderul acestei formaţiuni politice, Igor Grosu.
Moscova a respins toate propunerile autentice de pace. Decizii cheie sunt așteptate din Europa în această săptămână, în principal adoptarea celui de-al 19-lea pachet de sancțiuni.
De asemenea, NATO analizează un nou plan de doborâre a avioanelor rusești, notează The Times.
”Suntem deja în proces de creare a unui nou tip de forță în cadrul Forțelor Aeriene: sisteme de apărare aeriană fără pilot”, a declarat generalul Oleksandr Sîrkîi, comandantul șef al Forțelor Armate ale Ucrainei.
El a menționat că este vorba în principal despre dronele interceptoare, care au o eficiență de 70% împotriva șahedelor rusești.
Rusia ar fi fost de acord să antreneze și să înarmeze un batalion aeropurtat chinez care se pregătește să invadeze Taiwanul în 2027, conform unei analize făcute de RUSI a documentelor scurse de informații publicate de grupul de hackeri Black Moon.
La ora 21:00 s-au închis urnele în Republica Moldova și în diaspora. Peste 3.3 milioane de cetățeni au fost chemați la vot pe 28.09.2025, într-un scrutin decisiv pentru parcursul pro-european al Moldovei. Nu avem însă exit poll-uri la închiderea urnelor, așa cum suntem obișnuiți în România, astfel că datele oficiale vor apărea treptat.
Zborul BA886 al companiei British Airways a întâmpinat un incident la aterizarea pe Aeroportul Otopeni, când în momentul aterizării piloții au fost anunțați că o dronă se afla pe pistă.
Alegerile din Republica Moldova se desfășoară într-o atmosferă mai tensionată ca niciodată.
În timp ce infrastructura cibernetică a Moldovei e bombardată, elementele pro-ruse acreditează ideea că alegerile din Republica Moldova vor fi anulate.
Astfel, fostul Președinte al Republicii Moldova, Igor Dodon, una dintre marionetele Moscovei, cheamă cetăţenii moldoveni în stradă la un protest "pentru a apăra victoria" în alegeri.
Într-un comunicat venit pe redacția DefenseRomania, general-locotenent (r) Florian Coldea deplânge decesul generalului de brigadă (r) Dumitru Dumbravă, cel care s-a stins din viață pe 26 septembrie 2025, la doar 53 de ani și care a activat în cadrul Serviciului Român de Informații. Redăm integral comunicatul oficial emis de general-locotenent (r) Florian Coldea.
Teheranul își retrage ambasadorii din Germania, Franța și Regatul Unit, într-o mișcare spectaculoasă care escaladează tensiunile pe fondul amenințării cu reimpunerea sancțiunilor internaționale. Televiziunea de stat iraniană a catalogat decizia ca fiind un răspuns direct la "comportamentul iresponsabil" al celor trei puteri europene (G3/UE3) care încearcă să reactualizeze sancțiunile ONU.
O parte a clerului Mitropoliei Chișinăului și a Întregii Moldove s-a implicat, de-a lungul timpului, în alegerile de orice fel pentru a susține candidați proruși. Această mitropolie se subordonează Bisericii Ortodoxe Ruse. Mitropolitul Vladimir, alături de Sinodul Mitropoliei Chișinăului și a Întregii Moldove, a interzis clerului implicarea în campaniile electorale, indiferent de mesajele candidaților. Totuși sancționarea clerului implicat în campaniile electorale s-a lăsat de multe ori așteptată.
Nu mai e nicio îndoială, Rusia caută să creeze panică și nesiguranță în rândul populației, zborurile dronelor având ca scop să slăbească încrederea cetățenilor în guvernele statelor europene și în UE. Bonus, statele sunt nevoite să consume resurse uriașe pentru a depista aparatele de zbor.
România are în vedere un parteneriat cu Ucraina pentru fabricarea de drone cu ajutorul noului mecanism comunitar SAFE (Security Action for Europe), destinat finanţării prin împrumuturi a unor achiziţii şi investiţii militare, a declarat agenţiei Reuters un oficial român.
Adio Kalanșnikov? România e aproape de un moment important: bătrânele automate din epoca sovietică, cu care au fost instruite zeci de generații de soldați, ar putea deveni istorie.
DefenseRomania a fost singura publicație din țară care a fost invitată la facilitățile de producție din Belgia ai unuia dintre cei mai importanți producători de armament ușor: FN Herstal.
O zi istorică pentru Europa. Astăzi a fost adoptată o decizie de oprire completă a importului de gaze din Rusia.
Europa e obligată să contrabalanseze o decizie strategică greșită, luată cu decenii în urmă, care a făcut ca majoritatea statelor să depindă aproape în totalitate de gazele rusești.
Liderul suprem al Iranului, ayatollahul Ali Khamenei, a respins luni afirmația președintelui american Donald Trump conform căreia Statele Unite au distrus industria nucleară a Iranului.
Declarațiile recente ale Mareșalului Lord Richards, fost Șef al Statului Major al Apărării din Marea Britanie, reprezintă mai mult decât o simplă evaluare militară. Ele constituie o radiografie dură a calculului strategic eronat al Occidentului și un apel la realism, în contextul în care războiul din Ucraina se prelungește de peste trei ani. Analiza sa, prezentată în podcastul „World of Trouble” al publicației The Independent, nu este doar o profeție pesimistă, ci o oglindă a dilemelor geopolitice care macină coeziunea și eficiența sprijinului occidental.
Ucraina nu va ceda teritoriile sale pentru a pune capăt războiului cu Rusia și va continua să consolideze cooperarea cu partenerii internaționali în domeniul apărării și energiei, a declarat președintele Volodimir Zelenski.
Recentele evoluții din relația Washington-Kiev, cristalizate în jurul întâlnirii tensionate dintre președintele Donald Trump și omologul său ucrainean, Volodimir Zelenski, semnalează o schimbare de paradigmă în abordarea americană a conflictului din Ucraina. Propunerile publice și cele vehiculate în spatele ușilor închise, de "împărțire" a regiunii Donbas, nu sunt simple declarații conjuncturale, ci dezvăluie o mutație de substanță în doctrina de politică externă a administrației Trump, cu implicații profunde pentru ordinea internațională post-2022.
România devine o piață tot mai importantă pentru industria de apărare din Turcia, fapt pentru care un număr tot mai mare de companii din Turcia sunt interesate să colaboreze și, inclusiv, să producă aici. Un lucru care se pliază pe strategia Bucureștiului de a revitaliza industria națională de apărare. Iar în acest sens exemplul Otokar cu blindatele 4x4 Cobra II produse la Automecanica Mediaș SRL ar putea fi implementat și de alte companii.
Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a anunțat, în timpul vizitei sale la Washington, că negociază un acord crucial pentru apărarea antiaeriană a Ucrainei: achiziționarea a 25 de sisteme de apărare antiaeriană Patriot, fabricate în SUA. Deși livrarea integrală va fi eșalonată pe parcursul mai multor ani din cauza constrângerilor legate de producție, liderul de la Kiev a subliniat că finanțarea principală este deja „pusă la punct”, urmând să provină din utilizarea activelor rusești înghețate.
Submarinul rusesc Novorossiysk, o navă din clasa Improved Kilo, a fost nevoit să se întoarcă șchiopătând acasă în Marea Baltică, după o defecțiune mecanică în Marea Mediterană. În timp ce unele rapoarte au exagerat situația acestuia, incidentul expune prezența în scădere a Marinei Ruse în regiune.
Pe 16 octombrie, președintele SUA, Donald Trump și omologul său rus, Vladimir Putin, au purtat prima discuție telefonică după întâlnirea pe care au avut-o în Alaska în urmă cu două luni.
Mașina de război a Rusiei continuă să funcționeze, iar secretul său, deși nu tocmai ascuns, rămâne o pată neagră pe harta eforturilor internaționale de sancționare. După trei ani și jumătate de conflict, rachetele și dronele care lovesc zilnic orașele ucrainene sunt pline, la propriu, de tehnologie occidentală.
Deciziile pe câmpul de luptă, dar și cele din spatele biroului, intră în bucla viteză-AI. Comandantul Armatei a 8-a din Coreea de Sud recunoaște că „eu și Chat am devenit foarte apropiați în ultima vreme” un semnal că viitorul războiului se decide la „viteza mașinii”, nu a omului.
O operațiune internațională, denumită "SIMCARTEL", a scos la iveală o platformă sofisticată de tip "cybercrime-as-a-service" (CaaS) care a permis escrocilor cibernetici să creeze milioane de identități virtuale pentru o gamă largă de fraude, de la phishing la escrocherii cu investiții false. Pierderile înregistrate doar în Austria și Letonia se ridică la peste 5.8 milioane de dolari.
În noaptea dintre 18 și 19 octombrie 2025, un atac reușit cu drone a vizat un obiectiv strategic major din Rusia: Uzina de Procesare a Gazelor din Orenburg. Aflată la o distanță impresionantă, de cel puțin 1.000 de kilometri de granița cu Ucraina, această lovitură subliniază capacitatea militară a Kievului de a perturba infrastructura energetică vitală a Moscovei.
Patru bombardiere strategice B-1B Lancer, de la Baza Forțelor Aeriene Dyess, Texas, au ajuns, recent, la Baza Aeriană Misawa, Japonia, într-o misiune operativă. Este probabil ca aeronavele să participe la exerciții cu Japonia în următoarele săptămâni, potrivit publicației Air&Space Forces.
Franța a marcat recent un moment istoric pentru ambițiile sale militare și nucleare. La șantierul Naval Group din Cherbourg, a început sudura primei plăci de oțel pentru viitorul portavion de nouă generație (PA-NG). Deși pare un detaliu tehnic, acest act semnalează demararea efectivă a construcției fizice a celei mai mari nave de război realizate vreodată în Europa și confirmă hotărârea Parisului de a-și menține statutul de putere maritimă de prim rang, chiar și într-un context economic și politic intern dificil.
În ultimele 24 de ore, forțele ruse au stabilit un record în ceea ce privește numărul de bombe de aviație utilizate întro zi, folosind 268 de unități. Acest lucru este menționat în raportul de astăzi (18.10.2025) de la ora opt dimineața, care a fost publicat de Statul Major General al Forțelor Armate ale Ucrainei.
Agenția de presă rusă Tass a semnalat, pe 19.10.2025, că, în primele trei luni de implementare a programului PURL (Lista de cerințe prioritare pentru Ucraina), care le permite aliaților europeni din cadrul NATO să cumpere arme pentru Kiev din SUA, Ucraina a primit 2,422 de miliarde de dolari, în timp ce nevoile sale pentru această perioadă s-au ridicat la 3-4,5 miliarde.
Olanda devine primul partener european care obține „acces total” la inițiativa americană Collaborative Combat Aircraft (CCA). Este un pas major care cimentează alianța transatlantică în domeniul puterii aeriene, unde dronele autonome vor lupta alături de avioanele cu pilot, sporind semnificativ raza de acțiune și capacitatea de supraviețuire în luptă.
O evaluare dură și necesară a fost adusă în spațiul public, punând sub semnul întrebării direcția strategică a Alianței Nord-Atlantice. Miliarde de dolari cheltuite pe sisteme de armament avansate, dar care au eșuat în a anticipa sau a contracara evoluția accelerată a sistemelor de război electronic (EW) dezvoltat de Rusia, reprezintă o lecție costisitoare pentru NATO.
De la invazia din 2014 și, mai ales, după atacul la scară largă din 2022, Ucraina a adoptat o strategie neconvențională de apărare: sprijinirea mișcărilor naționale non-ruse din interiorul Federației Ruse. Kievul este convins că sprijinirea acestor popoare să obțină independența va slăbi Rusia, asigurând victoria Ucrainei pe termen scurt și securitatea pe termen lung.
Deși pare desprins dintr-un film SF, un sistem robotizat care permite lansarea și aterizarea dronelor de luptă cu ajutorul unor vehicule aflate în plină mișcare ar putea schimba radical tactica pe câmpul de luptă. Inovația, dezvoltată de compania americană Target Arm, nu doar că automatizează un proces critic, dar promite să salveze vieți, reducând riscul la care sunt expuse echipajele militare.
România are o oportunitate istorică de a-și consolida rolul în industria europeană de apărare prin instrumentul „Action for Security in Europe” (SAFE). Cu o finanțare europeană de până la 150 de miliarde de euro, SAFE poate sprijini modernizarea sistemului militar românesc, dezvoltarea industriei naționale de apărare și creșterea influenței țării în cadrul NATO și al Uniunii Europene. Comisia Europeană a anunțat în septembrie alocările financiare destinate țărilor din Europa de Est prin programul SAFE. Potrivit datelor publicate, Polonia va putea accesa până la 43,7 miliarde de euro, România până la 16,7 miliarde de euro, iar Ungaria până la 16,3 miliarde de euro.
Cine ar fi crezut că viitorul războiului naval nu va fi dominat de portavioane și distrugătoare, ci de o barcă mică, autonomă, de doar 5,5 metri, încărcată cu explozibil? Răspunsul se află în Marea Neagră, iar numele inovației ucrainene este MAGURA - acronimul pentru Maritime Autonomous Guard Unmanned Robotic Apparatus.
Afirmația recentă a președintelui Finlandei, Alexander Stubb, conform căreia Donald Trump ar fi "singurul care îl poate forța" pe Vladimir Putin la masa negocierilor, merită o analiză nuanțată. Dincolo de retorica de moment și de aura de deal-maker pe care Trump o cultivă, această ,,poziționare finlandeză'' relevă o înțelegere pragmatică a pârghiilor de putere, mai degrabă decât o simplă predilecție ideologică.
Rusia pare să se pregătească pentru intensificarea atacurilor pe distanțe lungi împotriva Ucrainei. Extinderea bazei aeriene Engels-2, un nod vital pentru bombardierele strategice, semnalează o intenție clară de a crește capacitatea de lansare a unor noi serii de atacuri Serviciile de informații ucrainene trag un semnal de alarmă: Kievul are nevoie urgentă de capacități de lovire în adâncime pentru a contracara amenințarea direct de la sursă.
Eforturile Armatei Statelor Unite de a-și restructura brigăzile de blindate (Armor Brigade Combat Teams - ABCT) sub egida inițiativei "Transforming in Contact" (TIC) reprezintă mai mult decât o simplă modernizare de tehnica militară. Ele marchează o abordare strategică de a răspunde direct la criza operativă expusă de războiul din Ucraina: prevenirea unei eventuale paralizii operaționale și regândirea principiului manevrabilităţii trupelor pe un câmp de luptă ,,transparent'', aflat sub monitorizarea dronelor.
Vizita președintelui ucrainean Volodimir Zelenski la Casa Albă, pe 17 octombrie 2025, în întâmpinarea lui Donald Trump, a scos în evidență tensiunea și complexitatea momentului diplomatic, în care rachetele de croazieră Tomahawk au ocupat, în mod așteptat, centrul scenei. Deși această noua întâlnire are loc la trei ani și jumătate de la invazia rusă, discuția nu s-a axat doar pe sprijinul militar, ci a relevat o profundă divergență de perspectivă strategică între cei doi lideri cu privire la calea optimă de a încheia războiul.
Programul ORKA, cea mai mare achiziție navală din istoria recentă a Poloniei, se apropie de deznodământ, transformând Marea Baltică într-un epicentru al manevrelor diplomatice și industriale. Cu un singur submarin învechit, moștenit din era sovietică (clasa Kilo, ORP Orzel), Marina Poloneză este într-o cursă contra-cronometru pentru a-și asigura capacitatea de descurajare, iar Guvernul Tusk a impus o dată-limită clară: selectarea "partenerului final" până la sfârșitul anului 2025.
Uniunea Europeană intensifică în mod dramatic eforturile de a valorifica activele rusești blocate pentru a asigura finanțarea pe termen lung a Ucrainei, propunând un plan ambițios: un împrumut fără dobândă de aproximativ 140 de miliarde de euro destinat Kievului, garantat de activele înghețate ale Băncii Centrale a Rusiei.
În mijlocul unei dezbateri politice intense privind furnizarea de rachete de croazieră Taurus către Ucraina, un parteneriat tehnologic discret între Japonia și Europa adaugă o nouă variabilă, extrem de sensibilă, pe tabla de șah a politicii de apărare internaționale.
Speculaţiile cu privire la o decizie iminentă a președintelui american Donald Trump privind furnizarea de rachete Tomahawk Ucrainei nu trebuie privite ca un simplu act de politică de securitate, ci o mișcare strategică. Articolele din presa occidentală sugerează o interpretare plauzibilă, dar care necesită o analiză mai nuanțată: amenințarea cu Tomahawk-urile este, de fapt, un instrument de presiune conceput pentru a-l forța pe Vladimir Putin să revină la masa negocierilor.
