Originea lor este învăluită într-un mister pe care puținii istorici care au consemnat existența acestei minorități nu au reușit încă să îl elucideze. Însăși denumirea de „csango” este una controversată, speculându-se a deriva de la cuvântul „csángani” cu înțeles de „corcitură”, motiv pentru care mulți reprezentanți nu acceptă să fie numiți ceangăi, considerând apelativul ca fiind unul ofensator. Aceștia pot fi clasificați în două mari categorii: ceangăii romano-catolici ce păstrează tradiții specific românești și ceangăii secui, iar numărul lor variază către un maxim de 260.000 de persoane, dintre care doar 60.000- 70.000 mai vorbesc graiurile ceangăiești. Singura caracteristică incontestabilă a ceangăilor este legătura lor cu Biserica Catolică. Începând cu secolul al XIII-lea, Biserica Catolică a jucat un rol semnificativ în viața religioasă a ceangăilor, aceștia fiind convertiți la catolicism în perioada medievală, în contextul influenței imperiilor maghiar și habsburgic asupra regiunii, contribuind la consolidarea identității lor distincte.
De-a lungul istoriei, ceangăii au avut de înfruntat atât presiuni externe, cât și interne. În perioada interbelică, au fost adesea obiectul unor campanii de asimilare culturală și religioasă din partea autorităților ortodoxe din România, aceștia continuând să practice catolicismul, chiar și în fața presiunilor religioase ortodoxe care au existat în zona Moldovei. De aceea, în cele mai multe cazuri ceangăii se referă la comunitatea lor din punct de vedere al orientării religioase și nu al etniei, considerându-se ca fiind în primul rând catolici și nu români sau maghiari. În perioada comunistă, procesul de colectivizare și uniformizare a fost adesea însoțit de încercări de eliminare a particularităților lor culturale și lingvistice. În ciuda acestor presiuni, ceangăii au reușit să păstreze multe dintre tradițiile lor, inclusiv religia și dialectul propriu.
Ceangăii sunt vorbitori ai unei variante de limbă română cu influențe maghiare considerabile. Dialectele lor prezintă particularități fonetice și lexicale care le conferă un statut distinct față de populațiile majoritare din aceste zone. S-a păstrat un număr semnificativ de cuvinte din limba maghiară, mai ales în domenii precum tehnologia tradițională (în domeniul agriculturii, țesutului, etc.), dar și termeni religioși. În timp ce în orașe limba română este dominantă, în satele izolate din zona Moldovei, ceangăii vorbesc încă dialectul lor.
Deși gramatical limbajul este foarte apropiat de limba română standard, există diferențe în utilizarea unor forme de declinare sau conjugare care pot părea arhaice sau împrumutate din maghiară, fiind un exemplu valoros al influenței reciproce a două limbi din familii lingvistice complet diferite (rezultând din îmbogățirea limbajului fino-ugric cu numeroase elemente lexicale din limba română indo-europeană).
În prezent, însă, dialectele ceangăiești sunt pe cale de dispariție. Limba vorbită de ceangăi a stat la baza a numeroase teorii cu privire la proveniența ceangăilor, însă originea exactă a acestora este chiar și astăzi un subiect controversat.
Teoriile timpurii sugerau că ar putea descinde din diferite grupuri, cum ar fi hunii, avarii sau cumanii. În secolul al XVIII-lea, savanți precum Bonbardi Mihály și Timon Sámuel au susținut că grupurile cumane erau înrudite cu maghiarii, pe baza asemănărilor lingvistice și a prezenței numelor de localități maghiare în regiunile în care cumanii locuiau cândva. Ei credeau că grupurile cumane, care au migrat spre vest, au fost asimilate în cultura maghiară, contribuind astfel la formarea populației ceangăilor. Una dintre cele mai acceptate teorii sugerează că ceangăii ar fi descendenți ai unor grupuri maghiare care au migrat în zona Moldovei în perioada medievală, influențând și stabilind o comunitate distinctă, caracterizată prin limba și religia lor. Potrivit acestei teorii, în urma invaziilor maghiare din secolele IX-X, mulți maghiari au fost asimilați de populațiile românești, iar aceștia ar fi păstrat o identitate culturală distinctă, în ciuda romanizării lor.
O altă teorie avansată este aceea conform căreia ceangăii sunt de fapt descendenți ai unor grupuri românizate, care în timpul invaziilor și migrațiilor din Evul Mediu (inclusiv în perioada Imperiului Austro-Ungar), au suferit un proces de izolarea culturală și lingvistică. Astfel, deși etnic sunt români, limba și cultura lor ar fi evoluat sub influența diverselor grupuri etnice cu care au venit în contact, mai ales ungurii și sașii. Un alt curent teoretic presupune că ceangăii ar fi provenit din Transilvania- un teritoriu cu o istorie complexă de etnii mixte, inclusiv maghiari, sași și români, iar în perioada migrațiilor medievale, aceștia ar fi migrat spre sud-est, păstrând o identitate etnică distinctă. În acest context, ceangăii ar fi o ramură a grupurilor maghiare care au fost sau s-au stabilit pe teritoriile românești.
Dacă ceangăii sunt considerați descendenți ai maghiarilor medievali, acest fapt ar putea sprijini teoria unei prezențe maghiare mai vechi pe teritoriul țării noastre, legitimând astfel aspirațiile autonomiste din Ținutul Secuiesc. Un alt punct de interes îl constituie potențiala solidaritate culturală dintre ceangăi și secui.
Deși diferiți în practici și tradiții, pot fi văzuți ca două fațete ale aceleiași identități etnice, ceea ce ar putea spori sentimentul de unitate în rândul minorităților maghiare. În acest mod, ceangăii ar putea deveni o componentă simbolică în discursul autonomist al secuilor. În plus, statutul ceangăilor ca minoritate culturală distinctă, care s-a confruntat cu asimilarea, poate fi utilizat ca exemplu al necesității unor măsuri mai ferme de protejare a identității maghiare.
Ținutul Secuiesc este consierată o regiune din centrul României, care cuprinde județele Covasna, Harghita și o parte din Mureș, și este locuită majoritar de maghiari, dar și de români și alte minorități. Această zonă are o istorie complexă, marcată de perioade de autonomie și diverse forme de guvernare, inclusiv sub Imperiul Austro-Ungar. După desființarea acestui imperiu și formarea României moderne, secuimea a păstrat un puternic sentiment de identitate culturală și etnică, iar revendicările de autonomie au devenit o temă de discuție continuă.
Secuimea (sau Ținutul Secuiesc) are o tradiție de autonomie, iar în perioada interbelică și în perioada postcomunistă, au existat mișcări care au susținut o formă de autonomie culturală sau administrativă pentru această regiune. După 1989, în contextul democratizării României, au existat mai multe inițiative care vizează consolidarea drepturilor minorității maghiare și promovarea unui statut special pentru regiune, inclusiv propuneri pentru autoguvernare pe plan local sau chiar statut de autonomie culturală.
Unele dintre mișcările din Ținutul Secuiesc au susținut ideea autonomiei sau chiar independenței față de România, în anumite contexte politice. Aceste inițiative nu au un sprijin semnificativ în rândul populației maghiare din România, deși există unele grupuri și partide care au încercat să influențeze opinia publică prin revendicări naționaliste. În acest context, este important de menționat că astfel de mișcări nu sunt susținute de guvernul Ungariei, care, în general, a pledat pentru drepturile minorităților maghiare, dar nu a adoptat o poziție oficială în favoarea independenței regiunii.
Aceste revendicări sunt, de regulă, susținute de forțe politice și organizații care promovează autonomia culturală și administrația locală independentă pe plan economic sau în domeniul educației, dar nu de independență în sensul unui stat separat. De asemenea, în ultimii ani au existat tensiuni politice legate de statutul limbii maghiare și de politicile de autonomie, iar unele grupuri din regiune și-au exprimat nemulțumirea față de ceea ce consideră o insuficientă recunoaștere a drepturilor lor.Inițiativele de independență ale Ținutului Secuiesc sunt destul de limitate, dar au existat propuneri și mișcări care au susținut autonomie extinsă sau chiar separarea regiunii de România, în special în contextul revendicărilor istorice ale minorității maghiare din această zonă. Aceste mișcări sunt, de regulă, susținute de grupuri din rândul comunității maghiare și sunt centrate pe promovarea autonomiei culturale, administrative sau economice.
Totuși, trebuie subliniat că aceste inițiative nu au avut o susținere largă la nivel național sau internațional și sunt, în general, marginale în contextul politicii românești. Mai jos sunt câteva dintre principalele inițiative și propuneri de acest tip. În perioada post-comunistă, în special în anii 1990, au existat propuneri de autonomie pentru Ținutul Secuiesc.
Acestea erau susținute de organizații precum Uniunea Democrată Maghiarilor din România (UDMR), care, deși nu susținea independența, promova autonomia culturală și administrativă a regiunii. Una dintre cele mai importante propuneri a fost „Statutul Autonomiei Ținutului Secuiesc”, un proiect legislativ care a fost introdus de UDMR în 1996 și prevedea formarea unei entități administrative autonome în cadrul României, cu o administrare separată în domenii precum educația și cultura.
Totuși, această propunere nu a fost acceptată niciodată de autoritățile române.Un alt moment relevant a fost crearea, în 2003, a „Alianței pentru Autonomia Ținutului Secuiesc” (AATSC), care a fost o coaliție de organizații politice și civile care susțineau autonomia regiunii. În acea perioadă, mișcarea s-a concentrat pe cererea unui statut special pentru Ținutul Secuiesc, care ar fi inclus autonomia administrativă și economică.
Alianța a fost activă în anii 2000, dar nu a reușit să convingă guvernul român să adopte măsuri semnificative.În 2011, mai multe organizații civile din Ținutul Secuiesc au lansat o campanie pentru organizarea unui referendum local privind autonomia regiunii. Campania a fost susținută de diverse grupuri ale comunității maghiare și a fost menită să adune semnături pentru a solicita autorităților române să recunoască dreptul la autodeterminare al regiunii. Deși nu a avut un impact semnificativ, acest demers a evidențiat dorința de autonomie a unei părți a populației maghiare.
În ultimii ani, liderii politici din Ungaria, cum ar fi Viktor Orbán, au susținut în mod public drepturile minorităților maghiare din România, inclusiv în ceea ce privește autonomia culturală și administrativă a Ținutului Secuiesc. Deși guvernul Ungariei nu a susținut deschis independența regiunii, declarațiile favorabile au alimentat, indirect, sentimentul de separare al unor grupuri din cadrul comunității maghiare.În prezent, ideea autonomiei regiunii Secuimea continuă să fie un subiect de discuție politică, în special la nivel local.
De exemplu, în 2019, Consiliul Județean Harghita a adoptat o rezoluție prin care solicita Parlamentului României să acorde autonomie regiunii Secuimei în anumite domenii, cum ar fi educația și cultura. De asemenea, au existat în trecut proiecte care vizau includerea regiunii în cadrul unui model de „autonomie teritorială” similar cu cel al regiunilor autonome din alte state europene.
Originea ceangăilor reprezintă un element de interes în contextul discuțiilor despre autonomia sau independența Ținutului Secuiesc, dar influența sa este mai degrabă simbolică decât practică, numărul lor fiind relativ redus.
Deși ceangăii pot fi utilizați pentru a sublinia ideea unei prezențe maghiare extinse și continue, diferențele geografice, confesionale și politice dintre cele două comunități limitează legătura lor directă. Astfel, rolul ceangăilor în contextul autonomiei secuiești rămâne unul marginal, fiind mai degrabă o dovadă a diversității și complexității identității maghiare în România decât un factor determinant în revendicările politice ale Ținutului Secuiesc. Această situație subliniază importanța analizei identității etnice și culturale dintr-o perspectivă nuanțată, care să țină cont de diversitatea internă și de interesele specifice ale fiecărei comunități.
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
Reducerea prezenței militare americane în Europa, anunțată miercuri de România, este o ajustare, a declarat un oficial NATO.
România și Ucraina doresc să colaboreze în domeniul producției militare, în special în cadrul mecanismului de finanțare europeană SAFE.
Ucraina a propus României implementarea unor proiecte comune.
Bulgaria și gigantul european al apărării Rheinmetall au semnat un acord în valoare de peste 1 miliard de euro pentru construirea unei fabrici în țară care va produce praf de pușcă și obuze de artilerie de 155 mm.
Ministrul Ionuț Moșteanu a declarat într-o conferință de presă că reducerea trupelor americane din România nu înseamnă o retragere a prezenței americane, iar „prezența aliaților e considerabilă în România”, fie că vorbim de SUA sau statele europene. Ionuț Moșteanu a subliniat că principala forță care apără țara e Armata României.
Administrația Trump pare să își regândească echilibrul prezenței sale militare în Europa de Est, iar România se află în centrul acestei recalibrări. Iar surse neoficiale arată că Polonia e garantată, România nu.
Rușii au vorbit despre versatilitatea lansatoarelor de rachete: “Cu modificări minime, rachetele Iskander, Oreshnik și Burevestnik pot fi lansate de pe aceeași platformă”.
Una dintre lecțiile învățate în urma războiului din Ucraina este necesitatea unei forțe europene credibile de rachete de artilerie cu rază lungă și foarte lungă de acțiune.
Practic, în cazul unui conflict de mare intensitate, întreaga capacitate de lovire la distanță lungă depinde de rachetele americane; nu există încă o muniţie europeană pe scară largă care să înlocuiască rachetele GMLRS și ATACMS. Dar situația e pe cale să se schimbe.
Germania intenționează să achiziționeze arme pentru sectoarele terestru, aerian, maritim, spațial și cibernetic în valoare de 377 de miliarde de euro.
Președintele american Donald Trump, în cadrul turneului său în țările asiatice, s-a întâlnit marți, 28 octombrie, cu noul prim-ministru al Japoniei, Sanae Takaichi.
Compania petrolieră rusă Lukoil intenționează să își vândă activele externe ca răspuns la sancțiunile impuse acesteia și filialelor sale de către Statele Unite săptămâna trecută.
Serviciile secrete americane suspectează că rachetele aer-aer chinezești au fost îmbunătățite cu tehnologie americană. Datele ar fi fost trimise la Beijing de compania G42, cu sediul în Emiratele Arabe Unite, și de Huawei.
Forțele Aeriene ale SUA au început să utilizeze avioane de atac A-10 cu rachete ghidate APKWS de 70 mm pentru a combate dronele Shahed iraniene.
Ministrul norvegian al Apărării, Tore Sandvik, a avertizat că Moscova acumulează arme nucleare și submarine de atac în apropierea Cercului Arctic, în pregătirea unui război cu NATO, potrivit publicației The Telegraph. El a declarat că au fost detectate activități de construcție în Peninsula Kola din Rusia, unde rușii își au Flota Nordică și au desfășurat o parte din arsenalul lor nuclear.
Compania petrolieră și gazieră de stat chineză Sinopec a anunțat descoperirea unui nou zăcământ petrolier de șist în bazinul Sichuan.
Primarul Moscovei, Serghei Sobianin, a anunțat duminică că mai multe drone au atacat capitala Rusiei și a menționat că toate au fost doborâte. Cu toate acestea, imagini de pe rețelele de socializare au surprins mai multe explozii.
Startup-ul din domeniul apărării, compania americană Castelion, a anunțat vineri că a câștigat contracte pentru integrarea armei sale hipersonice Blackbeard cu sistemele actuale ale Armatei SUA, un pas esențial pentru a permite armatei să-și păstreze întâietatea.
Lituania închide din nou aeroportul din Vilnius din cauza baloanelor. De asemenea, ambele puncte de trecere a frontierei cu Belarus au fost închise sâmbătă noapte, după ce baloane umplute cu heliu au survolat teritoriul național pentru a doua zi consecutiv.
Statele Unite aduc în apropiere de Venezuela tot mai multe nave de război. Cu doar 11 portavioane în serviciu activ, decizia SUA de a trimite cel mai nou și puternic dintre ele într-o zonă sensibilă indică o schimbare de priorități și o dorință clară de proiecție a forței americane.
Pe fondul disputelor privind livrarea de rachete Tomahawk către armata ucraineană, rușii anunță finalizarea testelor rachetei de croazieră cu propulsie nucleară Burevestnik.
După trei ani de creștere rapidă, sectorul rus de apărare începe să piardă din avânt. Datele agenției ruse de statistică Rosstat indică faptul că producția de apărare a scăzut în septembrie pentru prima dată din 2022.
În timpul summitului Asociației Națiunilor din Asia de Sud-Est (ASEAN) de la Kuala Lumpur, Thailanda și Cambodgia au semnat un „acord de pace” în prezența lui Donald Trump. Președintele SUA se consideră „nașul” acestui acord. Conflictul transfrontalier dintre cele două țări durează de peste un secol.
Donald Trump a declarat că nu se va întâlni cu liderul Kremlinului, Vladimir Putin, până când nu se va ajunge la un acord de pace între Rusia și Ucraina.
Serviciile de securitate georgiene din capitala Tbilisi au arestat trei cetățeni chinezi care încercau să achiziționeze ilegal uraniu în valoare de 400.000 de dolari. Aceștia plănuiau să transporte materialul nuclear prin Rusia în China, a declarat serviciul de securitate georgian.
Ziua Armatei României, 25 octombrie, este sărbătorită azi printr-o serie de manifestări organizate în principalele garnizoane din țară, în bazele militare în care sunt dislocați militarii români și în teatrele de operații, precum și în statele în care România are acreditați atașați ai apărării și în capitalele statelor unde țara noastră are reprezentanțe permanente.
După Tu-22M3 în Marea Baltică, bombardiere Tu-95MS sunt trimise în Marea Japoniei: Aviația strategică rusă își intensifică activitățile de patrulare atât în partea europeană, cât și în Extremul Orient.
Aeroporturile din oraşele lituaniene Vilnius şi Kaunas au fost închise vineri seara din cauza unor baloane meteorologice care au intrat în spaţiul aerian al Lituaniei dinspre Belarus, a anunţat Ministerul Transporturilor lituanian, precizând că este vorba despre al treilea astfel de incident în această lună, informează Agerpres.
România are încǎ o escadrilă de aeronave F-16 Fighting Falcon care execută misiuni de Poliție Aeriană sub comandă NATO.
Războiul de manevră tradițional a fost pus sub semnul întrebării după ce UAV-urile tactice, dificil de identificat și interceptat, au expus orice mișcare a mijloacele blindate la o distanță de cel puțin 5 km de linia de contact a trupelor beligerante.
Eurenco și PGZ vor colabora pentru producția încărcăturilor propulsive modulare pentru muniţie de 155 mm - cartuşe de pulbere folosite pentru a propulsa proiectile de artilerie.
Deși Germania a plasat activele locale ale Rosneft sub administrație specială, după invazia Rusiei în Ucraina în 2022, Berlinul nu a trecut la naționalizarea companiei. Acest lucru înseamnă că Germania va trebui, cel mai probabil, să negocieze o excepție de la noile restricții impuse de SUA.
În timpul atacului masiv efectuat în noaptea de 14.11.2025, Rusia a lovit regiunea Sumî din Ucraina cu cea mai avansată rachetă anti-navă Zircon, care a fost inițial concepută pentru a viza Marina SUA.
SUA au anunțat azi operațiunea "Southern Spear" și lovirea țintelor narcotice de pe teritoriul Venezuelei. În tot acest context în care tensiunile dintre SUA și Venezuela escaladează, administrația Trump a intensificat prezența militară în Caraibe. Ca răspuns, Venezuela a anunțat o mobilizare militară la scară națională, acuzând Washingtonul că pregătește o intervenție pentru înlăturarea președintelui Nicolas Maduro.
Republica Moldova are în dotare obuziere israeliene ATMOS 2000 de 155 mm montate pe camioane, ceea ce înseamnă trecerea Chișinăului de la sistemele sovietice la cele NATO.
Flota de elicoptere Black Hawk a României zboară intens iar această utilizare aduce și provocări privind mentenanța, provocări la care răspunde Aerostar Bacău, unde compania face mentenanța atât pentru Black Hawk, cât și pentru avioane F-16 Fighting Falcon. În cazul Black Hawk e vorba de elicopterele S-70M care sunt utilizate nu de Armată ci de MAI prin Ministerul Afacerilor Interne.
Industria de armament a Ucrainei începe să tureze, dronele, obuzierele sau rachetele de croazieră fiind principalele direcți pe care se concentrează oficialii și companiile ucrainene.
Miniștrii apărării din Germania, Franța, Italia, Polonia și Marea Britanie, reuniți vineri la Berlin, s-au angajat să coopereze mai strâns împotriva ''amenințărilor hibride'' din partea Rusiei, cum ar fi atacurile informatice, incursiunile de drone și dezinformarea, transmit agențiile Agerpres și AFP.
Vizita de la sfârșitul săptămânii trecute, anunțată discret de premierul ungar Viktor Orbán, a fost însoțită de numeroase speculații politice și economice. Dincolo de declarațiile diplomatice și comunicatele oficiale, natura acordurilor semnate și reacțiile interne au stârnit dezbateri aprinse la nivel intern, opoziția acuzând o posibilă „îndatorare masivă” a țării.
Autoritățile române l-au convocat pe ambasadorul Federației Ruse la București. Fragmentele recuperate de autoritățile române de la locul prăbușirii vehiculului aerian probează indubitabil apartenența acestuia și implicarea în atacurile masive asupra Ucrainei, se arată în comunicatul Ministerului român de externe.
În noaptea de 14 noiembrie, dronele ucrainene au lovit un depozit de petrol din portul rusesc Novorossiisk.
Grupul american de private equity Carlyle analizează în prezent posibilitatea achiziționării activelor internaționale ale gigantului petrolier rus Lukoil, potrivit unor surse Reuters apropiate discuțiilor.
Uniunea Africană a tras un semnal de alarmă cu privire la deteriorarea rapidă a situației umanitare și de securitate din Mali, lansând un apel urgent către comunitatea internațională pentru a interveni într-un mod coordonat și ferm pentru a confrunta gruparea Jama'at Nusrat al-Islam wal-Muslimin, legată de Al-Qaeda.
Statele Unite au lansat Operațiunea Southern Spear, care vizează narcoteroriștii din emisfera vestică, a anunțat secretarul american al Apărării, Pete Hegseth, pe rețeaua de socializare X. Potrivit acestuia, operațiunea a fost comandată de președintele american Donald Trump.
Surse rusești și ucrainene au informat că, în cursul nopții de 14.11.2025, trupele ruse au lansat o nouă serie de lovituri în adâncimea teritoriului Ucrainei, întrebuințând atât rachete balistice și de croazieră, precum și drone de atac.
Un Su-30 s-a prăbușit joi în Karelia, nord-vestul Rusiei. Accidentul a fost confirmat de Ministerul Apărării, relatează agenția de știri TASS. Cei doi membri ai echipajului au murit.
În perioada 11-12 noiembrie, miniștrii de externe ai țărilor G7 și Înaltul Reprezentant al Uniunii Europene s-au întâlnit în Canada pentru a discuta cele mai presante probleme internaționale de securitate, inclusiv despre agresiunea armată a Rusiei împotriva Ucrainei.
Tot mai multe indicii arată că România a pus în mecanismul SAFE programul mașinii de luptă a infanteriei (MLI), un program ce vizează înlocuirea bătrânelor MLI-84 Jderul.
Statul Major General al Forțelor Armate ale Ucrainei a anunțat că, în noaptea de 13 noiembrie, armata ucraineană a efectuat o serie de lovituri cu rază lungă de acțiune asupra infrastructurii militare ruse în Crimeea ocupată, regiunea Zaporojie și pe teritoriul rusesc, folosind mai multe tipuri de arme produse pe plan intern, inclusiv rachete Flamingo și Bars.
China avansează rapid în dezvoltarea celui de-al patrulea său portavion, care se pare că va fi primul cu propulsie nucleară. Un punct de cotitură și o capacitate tehnologică care ar duce China într-un club select în care doar două țări mai sunt. Desigur, unul din ele este SUA, care dispune de toate cele 11 portavioane cu astfel de propulsie.
Israelul și Turcia se confruntă direct, după ani de cooperare care s-au prăbușit în urma crizei "Flotilei Marmara" din 2010. Astăzi, cele două țări își transformă divergențele politice într-o concurență acerbă în industria de apărare, existând posibilitatea ca dronele lor să se ciocnească pe cerul Siriei, care a devenit o arenă de influență suprapusă, pe fondul unei curse aprinse pentru conducerea pieței globale a dronelor.
Uniunea Europeană va oferi Ucrainei aproape șase miliarde de euro, a anunțat joi președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, într-un discurs adresat Parlamentului European.
Europa încearcă să învețe din mers să-și dobândească o coeziune militară și industrială, proces accelerat de recalibrarea intereselor SUA și de războiul rus de agresiune în Ucraina. Dacă la nivel economic și politic lucrurile sunt bine așezate, Europa mai are mult de lucrat în ceea ce privește viziunea strategică și mai ales componenta militară. În ciuda fondurilor uriașe alocate. Iar cel mai elocvent exemplu este disputa politică și industrială, dusă deja cu cuțitele pe masă, între Franța și Germania privind construirea viitorului avion de generația a 6-a.
Președintele sirian Ahmed al-Sharaa a făcut un apel surprinzător către Statele Unite, solicitând ca forțele americane desfășurate în Siria să joace un rol direct și oficial în supravegherea integrării Forțelor Democratice Siriene (SDF) în armata națională. Această cerere reprezintă o schimbare semnificativă de poziție a Damascului, transformând Washingtonul dintr-un actor extern intervenționist într-un garant al securității și stabilității în faza post-conflict.
Tehnologia dronelor evoluează într-un ritm accelerat, iar NATO încearcă să rămână în cursa dronelor. Una dintre soluții este implicarea companiilor mici, dar dinamice, care vin cu soluții inovatoare pentru combaterea amenințărilor cu drone.
Uniunea Europenă a eliberat o nouă tranşă de ajutor financiar pentru Ucraina, în valoare de circa şase miliarde de euro, a anunţat joi în Parlamentul European preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, informează agențiile Agerpres și DPA.
Generalul de brigadă (r.) Mircea Mîndrescu, fost comandant la Joint Analysis and Lessons Learned Centre (JALLC) în cadrul NATO, afirmă că fortăreața Crimeea nu e impenetrabilă în ciuda sistemului A2/AD( Anti-Access/Area Denial) realizat de ruși în jurul peninsulei. NATO a reușit să învețe să contracareze militar sistemul, dar în ceea ce privește reziliența rămâne o întrebare la care trebuie să răspundem fără să ne mințim: În cazul ipotetic societatea românească ar fi reacționat la fel ca ucrainenii după patru ani de război?
Secretarul de stat american Marco Rubio a confirmat că SUA vor interveni în cazul unui atac al Rusiei, referindu-se la provocările constante ale Rusiei în statele europene.
Premierul Republicii Moldova, Alexandru Munteanu, aflat în vizită în România, precizează că soarta celor două ţări este strâns legată şi că declaraţiile sale recente au fost rupte din context.
Rușii fac tot posibilul să-și vândă avionul de luptă Su-57, catalogat de Moscova ca fiind „de a cincea generație” - ultima oprire fiind făcută la Dubai Airshow.
Cu o lună înainte ca Donald Trump să se întâlnească cu liderul rus Vladimir Putin la Helsinki, în 2018, infractorul sexual Jeffrey Epstein i-a făcut un deserviciu președintelui SUA încercând să-i spună ministrului rus de externe că, dacă vrea să-l înțeleagă pe Trump, ar trebui să vorbească cu el.
Pe fondul războiului hibrid tot mai agresiv al Rusiei și al amenințărilor lui Donald Trump privind reducerea sprijinului american pentru securitatea europeană, Bruxelles-ul face o mișcare strategică ce produce deja unde de șoc în birocrația UE. Comisia Europeană, sub conducerea directă a Ursulei von der Leyen, a început să pună bazele unui nou ,,serviciu de informații''.
Preşedintele american Donald Trump a promulgat miercuri legea care pune capăt celei mai lungi paralizii bugetare din istoria SUA, profitând de ocazie pentru a critica opoziţia democrată şi a-şi lăuda din nou politicile economice, relatează Agerpres.
Sistemul Energetic Național (SEN) – sistem generator de securitate națională. SEN reprezintă coloana vertebrală a funcționării industriei și economiei naționale, asigurând alimentarea cu energie electrică a populației și a instituțiilor statului. Prin funcționarea sa continuă, stabilă și eficientă, SEN devine un element strategic de securitate energetică și implicit de securitate națională.
