Operatorii ucraineni de drone din cadrul Regimentului 14 Separat al Forțelor de Sisteme fără Pilot au identificat și coordonat lovituri de artilerie asupra a trei unități nord-coreene de artilerie autopropulsată M1989 Koksan. 

Donald Trump și Vladimir Putin au vorbit astăzi timp de cel puțin 90 de minute. Ca urmare, Rusia a fost de acord cu o încetare parțială a focului privind atacarea infrastructurii energetice ucrainene, pentru o perioadă de 30 de zile.

Liderii Uniunii Europene constată că Rusia și China folosesc „arsenale digitale masive” pentru a interveni în democrațiile occidentale, în timp ce mesajele acestora despre războiul din Ucraina au devenit din ce în ce mai aliniate.

Franța va desfășura avioane de luptă Rafale echipate cu focoase nucleare supersonice de-a lungul graniței sale cu Germania în 2035, a anunțat președintele francez Emmanuel Macron la 18 martie la baza aeriană Luxeuil-Saint-Sauveur, potrivit BFMTV.

Kremlinul dorește ca toate livrările de arme occidentale către Ucraina să înceteze în timpul unui armistițiu propus, dar prioritizează o pauză a armamentului american ca „obiectiv de bază”, a relatat Bloomberg pe 18 martie, citând două surse confidențiale din Moscova. Președintele rus Vladimir Putin a declarat la 13 martie că Moscova este deschisă la o încetare a focului de 30 de zile, convenită de SUA și Ucraina, dar numai dacă Kievul încetează să primească arme străine și să recruteze și să antreneze forțele sale.

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, susține un discurs despre apărarea europeană la Academia Militară Regală Daneză, la Copenhaga. 

Analizând răspunsul președintelui Rusiei, Vladimir Putin, la propunerea de încetare a focului convenită de Statele Unite cu Ucraina în cadrul discuțiilor de la Jeddah, Arabia Saudită, experții iau în considerare diferite opțiuni privind comportamentul Moscovei și ce ar însemna acestea pentru procesul de pace. Aceștia discută, de asemenea, despre ceea ce poate oferi Ucrainei încrederea că Moscova nu va ataca din nou.

Declarațiile lui Donald Trump despre Ucraina din ultimele săptămâni i-au oferit lui Friedrich Merz acoperirea politică necesară pentru a acționa imediat. În contextul în care viitorul cancelar german a pus sub semnul întrebării predictibilitatea alianței cu SUA, Berlinul urmărește un plan istoric de împrumut care ar putea genera cheltuieli de 1 trilion de euro pentru apărare și infrastructură în următorul deceniu. E o schimbare radicală a doctrinei economice care va fi votată în Bundestag, pentru amendarea Constituției în ceea ce presa numește printre cele mai importante voturi din istoria Germaniei de după Războiul Rece.

E o naivitate să crezi că Europa se poate decupla peste noapte de SUA. Criza din Ucraina a demonstrat că Europa e încă profund dependentă de America din punct de vedere al securității iar industriile de apărare europene încă nu sunt capabile să țină singure o situație de criză majoră. E o realitate pe care întâi trebuie să o admitem dacă vrem să o schimbăm.

Michael Waltz, consilier pentru securitate națională al președintelui american Donald Trump, a declarat că un acord pentru Ucraina este posibil, în cadrul căruia această țară ar putea primi garanții de securitate, însă ar putea de asemenea să suporte pierderi teritoriale. Într-un interviu pentru ABC News, Waltz a subliniat că un astfel de acord ar putea determina statutul viitor al Ucrainei, dar nu a specificat ce formă ar putea avea aceste garanții de securitate, conform Ukrainskaia Pravda.

Încetarea focului pentru 30 de zile convenită de Ucraina în urma discuțiilor cu SUA la Jeddah a fost subiectul multor discuții în rândul politicienilor și experților. Cum poate fi garantat și este oare posibil încetarea focului în Ucraina? Vineri, 14 martie, ministrul de externe al Ucrainei, Andri Sîbiga, a anunțat pregătirea unei echipe pentru a monitoriza încetarea focului convenită anterior cu Rusia.

Ministerul Apărării din Franța a admis că urmează o strategie pentru a „recupera” tehnică militară rivală, uneori și clandestin. O practică pe care americanii, dar și sovieticii au implementat-o în perioada Războiului Rece.

Casa Albă a cerut armatei americane să ia în considerare modalități de a-și spori prezența militară în Panama. După cum a relatat NBC, care a făcut referire la doi oficiali americani care nu au fost menționați, Comandamentul Sudic al SUA analizează posibile scenarii, inclusiv creșterea colaborării cu armata panameză și scenariul mai puțin probabil al preluării forțate a controlului asupra Canalului Panama. În discursul său recent adresat Congresului, Donald Trump a indicat: „Pentru a consolida mai bine securitatea națională, administrația mea va revendica Canalul Panama”. Cu toate acestea, administrația nu a clarificat ce înțelege prin „preluarea” controlului asupra acestei rute comerciale.

Statele Unite sunt pe punctul de a relua livrările către Ucraina de bombe cu rază lungă de acțiune cunoscute sub numele de Ground-Launched Small Diameter Bombs (GLSDB), după ce acestea au fost modernizate pentru a rezista mai bine bruiajului rusesc, a relatat Reuters pe baza informațiilor obtinute de la sursele sale. Bombele GLDBS au fost achiziționate în timpul administrației americane a fostului președinte Joe Biden, prin intermediul „Ukraine Security Assistance Initiative”.

Președintele american Donald Trump își concepe politica față de Rusia în funcție de relația sa personală cu Vladimir Putin, după cum a indicat fostul consilier pentru securitate națională John Bolton. Bolton susține că Trump îl vede pe Putin ca pe un prieten și are încredere în el, în timp ce Putin îl vede pe Trump ca fiind ușor de manipulat. 

Mai mulţi experții consultaţi de Vocea Americii cred că reacția Kremlinului la încetarea focului pentru 30 de zile este o tactică rusească tipică. Majoritatea cred că Trump face presiuni asupra lui Putin pentru o poziție mai acceptabilă. Puţin și-a reiterat disponibilitatea de a înceta ostilitățile, menționând anumite „nuanțe”.

Pentru a rămâne o putere militară mondială, capabilă să ducă și să câștige un război cu China, Statele Unite vor trebui să schimbe radical industria de apărare și modul de finanțare a programelor militare, arată o analiză TheEconomist.

DefenseRomania vă invită să urmăriți vineri, 14 martie 2025, o nouă ediție a emisiunii „Obiectiv EuroAtlantic”.

Președintele polonez Andrzej Duda a cerut Statelor Unite să desfășoare arme nucleare în Polonia, ca măsură de descurajare împotriva unei viitoare agresiuni rusești, a declarat el într-un interviu acordat Financial Times publicat pe 13 martie. Andrzej Duda a declarat că a discutat despre mutarea armelor nucleare americane în Polonia cu trimisul special al președintelui SUA, Keith Kellogg, dar ideea este de natură să antagonizeze Moscova.

Statele Unite au reluat pe deplin schimbul de informații și livrările de arme către Ucraina în urma întâlnirii din 11 martie dintre reprezentanții americani și ucraineni în Arabia Saudită, a declarat un oficial american pentru CNN. Pe fondul invaziei rusești în curs de desfășurare din Ucraina, administrația Trump a suspendat toate ajutoarele militare pentru Kiev după întâlnirea președintelui american Donald Trump și a vicepreședintelui JD Vance cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski la Washington în urmă cu două săptămâni, făcând presiuni asupra Ucrainei cu privire la negocierile de pace cu Rusia.

Pentru prima dată de la începutul ostilităților, pe 12.03.2025, președintele rus, Vladimir Putin, a inspectat punctul de comandă al trupelor participante la luptele din regiunea Kursk. Îmbrăcat în uniformă militară, șeful statului rus a fost întâmpinat de comandantul militar al armatei, generalul Valeri Gherasimov.

Trupele ruse avansează în regiunea Kursk și este posibil să fi lansat o ofensivă la Sudzha, au declarat experții Institutului pentru Studiul Războiului (ISW), cu sediul la Washington, într-un raport, în contextul în care Kremlinul a declarat miercuri că așteaptă detalii de la Washington cu privire la o propunere pentru o încetare a focului pe o perioadă de 30 de zile în Ucraina înainte de a răspunde. Anterior, secretarul de stat american Marco Rubio a declarat că speră că se va ajunge la un acord în câteva zile.

România ar trebui să-şi stabilească drept scop, având în vedere nivelul de risc şi importanţa sa, să atragă cel puţin 20 de miliarde de euro din cele 150 de miliarde de euro menţionate de preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, pentru acordarea de împrumuturi în sectorul apărării, a declarat marţi, la Strasbourg, eurodeputatul PSD Victor Negrescu, conform Agerpres.

În Arabia Saudită au avut loc discuții între reprezentanți ai Ucrainei și ai Statelor Unite, care au condus la decizia Casei Albe de a relua schimbul de informații și sprijinul militar. Aceste informații au fost dezvăluite pe site-ul oficial al administraţie prezidenţiale de la Kiev. Ucraina s-a arătat dispusă să accepte sugestia SUA privind o încetare imediată a focului cu o durată de 30 de zile. Această încetare a focului poate fi prelungită prin acordul reciproc al părților, sub rezerva acceptării și punerii în aplicare simultane de către Federația Rusă. Cu toate acestea, nici americani şi nici ucrainenii nu au precizat dacă s-a rediscutat ideea că Ucraina să facă concesii teritoriale Rusiei.

Președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a făcut apel la țările UE să cumpere arme europene cu ajutorul unui nou program european de împrumut. Vorbind marți în fața deputaților europeni, ea a declarat că, în cadrul planului REARM Europe, UE creează o nouă facilitate de împrumut pentru statele membre de până la 800 de miliarde EUR.

O nouă inițiativă militară europeană denumită „Operation Sky Shield ” a fost propusă pentru a proteja Ucraina împotriva atacurilor cu rachete și drone rusești. Elaborat de experți militari din Europa, planul propune desfășurarea a 120 de avioane de luptă pentru a proteja Kievul și vestul Ucrainei, concentrându-se pe zone critice precum Odesa, Lviv și centralele nucleare operaționale ale țării.

Delegații ucraineni și americani își încep discuțiile la Jeddah pe 11 martie, într-o întâlnire care va avea probabil un impact major asupra viitorului sprijin al Washingtonului pentru Kiev și orice efort de a pune capăt războiului dintre Rusia și Ucraina.„Întâlnirea cu echipa SUA a început foarte constructiv; lucrăm pentru o pace justă și durabilă”, a declarat șeful de cabinet al președintelui Volodimir Zelenski, Andrii Yermak.

Ambasadorul Ucrainei în Regatul Unit a criticat SUA pentru „distrugerea” ordinii mondiale existente, remarci care vin în contextul în care Ucraina încearcă să își repare relația cu SUA după o întâlnire problematică între Volodimir Zelenski și Donald Trump. Valerii Zaluzhnîi, care a fost destituit din funcția de șef al armatei ucrainene anul trecut, dar care deține acum o poziție diplomatică a avertizat împotriva încercării SUA de a ajunge la un compromis cu Rusia.

Un cartier general din Wiesbaden, Germania, a servit drept „armă secretă” pentru Ucraina și aliații săi, prin orchestrarea operațiunilor Forțelor Armate și pregătirea ajutorului militar necesar respingerii invaziei Rusiei, a declarat fostul comandant-șef ucrainean Valerii Zaluzhnîi într-o postare pe Facebook la 8 aprilie.

Piloții Forțelor Aeriene Ucrainene operează avioane de luptă F-16 „în fiecare zi”, interceptand rachetele rusesti și lovind regiunea estică a Rusiei, a declarat recent cel mai înalt general american din Europa.

La 7 aprilie 2025, a apărut pe internet un nou material video care prezintă ''misteriosul''avion de vânătoare stealth J-36 al Chinei în timpul unuia dintre ultimele sale zboruri de testare. Filmarea scurtă, de doar 6 secunde, realizată dintr-o mașină, oferă pasionaților de aviație și analiștilor din domeniul apărării o imagine detaliată a designului aeronavei. Misteriosul avion de vânătoare J-36 poate fi văzut zburând la joasă înălțime deasupra unei autostrăzi urbane din China, în timpul apropierii finale pentru aterizare.

După cum reiese dintr-o serie de imagini publicate pe reţelele de socializare, pe 3 aprilie 2025, Rusia continuă construcția celei mai mari nave de război pe care a construit-o de la Războiul Rece până în prezent, nava de asalt Ivan Rogov din clasa Proiect 23900. Potrivit imaginilor, nave se afla la șantierul naval Zaliv situat în orașul Kerch din Crimeea, aflat în prezent sub control rusesc. Destinată să devină noua navă amiral a Flotei Mării Negre, Ivan Rogov depășește semnificativ dimensiunea crucișătorului cu rachete Moskva din clasa Slava, scufundat în 2022 după un puternic atac ucrainean.

Sursele de monitorizare a aviației de pe rețelele de socializare au semnalat faptul că, pe 07.04.2025, cerul european a fost martorul unei intense activități de cercetare aeriană desfășurate de forțele NATO, cu mai multe aeronave angajate în misiuni de cercetare strategică și monitorizare.

Cu ocazia expoziției franceze SOFINS, dedicată Forțelor pentru Operații Speciale, Direcția Generală pentru Înzestrare (DGA) și compania Airbus Helicopters France au prezentat, pentru prima dată publicului, prototipul elicopterului NH90 Caïman. Acesta este dedicat forțelor speciale franceze.

Acțiunile celor mai mari companii europene din domeniul industriei de apărare au înregistrat scăderi semnificative după anunțul președintelui Trump, din 2 aprilie.

Statul Major al Forțelor Aeriene lansează, în perioada 7-11 aprilie 2025, o amplă campanie de promovare a carierei militare sub forma unei caravane care va traversa cinci orașe din sud-estul țării: Galați, Brăila, Tulcea, Constanța și Medgidia.

Într-o eră a competiției tehnologice și militare atât de intensă, investițiile în capabilitățile aeriene au devenit prioritare pentru marile puteri ale lumii. 

Micul stat baltic continuă să-și dezvolte infrastructura militară, mai ales în zona Mării Baltice.

70% din totalul exporturilor UE către SUA sunt supuse unor tarife de 20% sau mai mult.

Citând un raport al Institutului pentru Studierea Războiului (ISW) din SUA, agenția de presă AP a informat, pe 07.04.2025, că ritmul ofensivei Rusiei în Ucraina a scăzut constant în ultimele patru luni, parțial datorită contraatacurilor ucrainene de succes în estul țării.

Obiectivul de referință al Organizației Tratatului Atlanticului de Nord (NATO) de a aloca cel puțin 2% din produsul intern brut (PIB) al unui stat membru pentru cheltuielile de apărare, deși este un angajament luat pentru a asigura securitatea colectivă, pare din ce în ce mai insuficient pentru a descuraja în mod credibil și, dacă este necesar, pentru a contracara o potențială agresiune militară la scară largă din partea Rusiei. O multitudine de factori, de la creșterea rapidă a cheltuielilor militare ale Rusiei și evoluția doctrinelor de război până la lacunele specifice în materie de capacități ale membrilor europeni ai NATO, sugerează că obiectivul actual de cheltuieli oferă un sentiment fals de securitate.

Think-tank-ul britanic de renume RUSI a publicat un nou raport pe tema „mobilizării industriale” a Rusiei într-un război total îndreptat împotriva Ucrainei. Textul acestei lucrări acoperă, de asemenea, activitatea industriei de apărare a Ucrainei și a țărilor occidentale. Una dintre concluziile la care ajunge raportul RUSI este ca Rusia a crescut semnificativ producția de apărare în timpul invaziei Ucrainei, în timp ce statele europene membre ale NATO au avut dificultăți la acest capitol, în ciuda fondurilor disponibile.

Aliaţii europeni din NATO ar trebui să aibă o "foaie de parcurs clară" care să explice cum ar funcţiona orice retragere a SUA de pe continent, a declarat ministrul finlandez al apărării, Antti Hakkanen, pentru Politico.

Armata SUA a desfășurat a doua baterie a sistemului de rachete THAAD în Israel, pe fondul tensiunilor dintre SUA și Iran, potrivit The Times of Israel. Potrivit informațiilor publicate, a doua baterie a sistemului de rachete a ajuns în Israel la 5 aprilie 2025 la baza aeriană Nevatim din sudul țării.

Încă de anul trecut, Ucraina s-a concentrat asupra atacurilor asupra infrastructurii petroliere și militare ale Rusiei, situate în spatele liniilor inamice. Au vost vizate în special marile depozite de arme și muniții, precum și facilitățile de petrol și gaze. 

Momentul 24 februarie 2022, când Rusia a declanșat invazia pe scară largă a Ucrainei, nu a fost suficient pentru a trezi Europa la realitate deși indiciile, că Rusia are un plan militar de refacere a URSS, erau de multă vreme la vedere. A fost nevoie de o zdruncinătură zdravănă dată de administrația Trump pentru ca națiunile europene să conștientizeze mai bine pericolul mare la care se expun dacă nu se pregătesc temeinic pentru apărare.

Senzori de spionaj ruseşti au fost găsiți în apele teritoriale ale Marii Britanii, poziționați periculos de aproape de submarinele nucleare din clasa Vanguard ale Royal Navy. După cum a relatat The Sunday Times, aceste dispozitive au fost descoperite de forțele navale, unele ajungând pe țărm, iar altele fiind detectate de nave specializate în vânătoare de mine.

Un raport neobişnuit apărut în Rusia la 6 aprilie 2025 pune în lumină un moment rar de auto-reflexie militară al ruşilor. Institutul de Cercetare pentru Vehicule Blindate situat în Kubinka, lângă Moscova, și care funcționează în cadrul Ministerului rus al Apărării, a publicat un studiu detaliat intitulat ,,Rezultatele testelor de cercetare ale IFV Bradley M2A2 ODS SA''.

U.S. Army Contracting Command de la Redstone Arsenal a atribuit companiei Lockheed Martin Missiles and Fire Control, la 28 martie 2025, un contract IDIQ (indefinite-delivery, indefinite-quantity) cu o valoare maximă de 4,9 miliarde de dolari. Acest contract major începe cu un ordin de livrare pentru 400 de sisteme Precision Strike Missile (PrSM) Increment 1, marcând un pas înainte semnificativ în consolidarea capacității de atac de precizie cu rază lungă de acțiune a armatei SUA.

Experți americani din domeniul informațiilor, care au activat în CIA și în alte servicii de informații ale SUA, și-au exprimat, recent, îngrijorarea că modificările aduse de administrația Trump în securitatea națională vor da un avantaj decisiv adversarilor Americii.

Rusia se adaptează. Industria de război învață din mers iar pentru ucraineni devine mai dificil de interceptat rachetele ruse, inclusiv cele hipersonice Kinjal, precum și dronele. Însă Ucraina e în permanent dialog cu partenerii occidentali care dezvoltă sisteme de apărare antiaeriană și îi informează cu privire la modul în care rușii se adaptează.

Într-o intervenție în cadrul podcastului Obiectiv EuroAtlantic, moderat de Tudor Curtifan la DefenseRomania, analistul de politică externă Ștefan Popescu a criticat pasivitatea diplomatică a României, acuzând lipsa de reacție a MAE ntr-un context geopolitic tensionat.

României îi vor fi transferate definitiv avioanele F-16 Fighting Falcon pe care Olanda le-a dislocat aici, ca parte a Centrului de Pregătire de la Baza 86 Aeriană Borcea, unde piloți români și ucraineni fac trecerea pe F-16.

Ziua NATO în România este marcată, în 2025, la 6 aprilie. Această zi este celebrată în prima duminică a lunii aprilie, începând cu anul 2005, în baza Legii 390/2004. Aderarea la NATO e unul din cele mai importante momente din istoria țării noastre, România fiind azi sub o umbrelă de securitate de care nu a beneficiat niciodată în istoria sa. Aderarea însă la cea mai puternică alianță militară defensivă din istoria omenirii nu a fost un proces simplu iar pe lângă diplomația politică, la proces a participat și diplomația militară și mai ales Armata României prin sacrificiile pe care le-a făcut în teatrele de operații.

În cursul nopții de 06.04.2025, trupele ruse au efectuat noi atacuri masive cu drone și rachete de croazieră asupra unor ținte de pe teritoriul Ucrainei. A fost vizată în special capitala Kiev, dar loviturile mijloacelor rusești de atac aerian au ajuns din nou până în vestul teritoriului ucrainean.

Președintele Comisiei pentru Servicii Armate a Senatului, republicanul Roger Wicker, a criticat, joi, conducerea „la nivel mediu” a Pentagonului pentru că vehiculează un plan de reducere a numărului de militari americani din Europa, avertizând, totodată, că amenințarea rusă nu poate fi ignorată.

NATO rămâne garantul apărării noastre colective, iar angajamentul României de a-şi respecta obligaţiile în cadrul Alianţei este de neclintit, a afirmat, duminică, preşedintele interimar al României, Ilie Bolojan, în mesajul transmis cu ocazia Zilei NATO în România şi a aniversării a 21 de ani de la aderarea ţării noastre la Alianţa Transatlantică.

Administrația Trump 2.0 a anunțat un război comercial al SUA împotriva întregii lumi prin impunerea de tarife mai multor state, inclusiv aliate, tarife ce se încep de la 10% și pot ajunge chiar și la 34%. E ceea ce președintele Donald Trump a numit „Ziua Eliberării”. Dar efectul pe termen mediu va lovi și industria de apărare din State.

Obuzierele autopropulsate coreene de 155 mm de tip K9 Thunder sunt alegerea pe care mai multe state din Flancul Estic și Nordul Europei au făcut-o pentru contracararea amenințării ruse. Inclusiv România.