Franța va desfășura avioane de luptă Rafale echipate cu focoase nucleare supersonice de-a lungul graniței sale cu Germania în 2035, a anunțat președintele francez Emmanuel Macron la 18 martie la baza aeriană Luxeuil-Saint-Sauveur, potrivit BFMTV.
Over the last decade, China has made remarkable inroads into the Latin American arms market. From almost zero in 2005 to over USD 130 million in 2014, China has carefully and systematically emerged as a major arms supplier to countries of the region and has shifted from a donor of logistics and medical equipment to a significant supplier of weapons and weapons systems.
This growth in influence most glaringly demonstrated in May 2017 when two Chinese-made Tiger armoured personnel carriers were delivered to the Bahamas, in military camouflage and equipped with tear gas dispensers and a turret capable of mounting guns. These vehicles arrived in the middle of the night and unloaded under a veil of secrecy. The Bahamas had neither floated a tender for such vehicles nor does the country have an army or an internal security situation warranting such a purchase.
Traditional Suppliers
Traditionally, Latin American nations have opted for arms based on the ideology of their ruling regimes. Countries such as Nicaragua and Cuba were firmly in the Soviet camp while Peru flirted with socialism; this resulted in an influx of Soviet bloc arms such as various MiGs, Sukhoi Su-22s, T-series tanks and Soviet SAMs into these countries. The rest of the region was firmly in the Western camp as far as arms sales were concerned, and their armed forces were equipped with French combat aircraft, British ships and American transports and ageing tanks.
When the Cold War ended, Russia made some inroads into the region with increased sales to Peru and minor sales to Uruguay and considerable sales of transport aircraft and transport helicopters. However, the United States of America continued to dominate, with a brisk trade in foreign-used arms such as tanks and combat aircraft. Mention must also be made of the reasonably capable arms industries in countries like Brazil, Colombia, Peru and Chile, and Argentina retaining considerable industrial prowess despite its economic woes. This precludes the necessity of imports of basic military equipment such as small arms, ammunition and small naval vessels.
Israel has also been a major supplier of weapons and, more recently, weapons technology into the region with countries such as Argentina, Colombia, Brazil, Ecuador and Venezuela making extensive use of Israeli avionics, second-hand aircraft and missiles to upgrade their air forces. In addition, supplies of new and second-hand naval vessels and tanks have found their way into countries such as Chile and Uruguay.
China's Entry
China's foray into the region's military market was initially in the form of non-lethal aid: uniforms, medical supplies, hospital equipment, engineering equipment and an extensive package of training at Chinese military academies for staff officers. This was combined with visits by a Chinese hospital ship Peace Ark in 2011 in a successful exercise of Beijing's soft power and this vessel has made several visits in subsequent years.
The impact of these initiatives, in particular, the training at Chinese academies, should not be underestimated as several officers who attended such schools have attained positions of some power and influence in their respective countries. This has also been synchronized with China's expanding economic footprint in the region. Its trade with the region rose to USD 289 billion in 2013 from only 12 billion in 2000 and it has also offered to invest over 250 billion into the region.
China's breakthrough came when Venezuela's then-President Hugo Chavez, in his quest to diversify arms supplies given a somewhat uneasy relationship with the United States, turned to Russia for Su-30MKV fighters and to China for K-8 trainers and air search radars in 2008. Subsequently, the Chavez, and later Maduro, regimes made extensive purchases from China, including transport aircraft, self-propelled artillery and armoured personnel carriers, some of which were deployed to crush protesters in 2014. The Maduro Government has indicated that it wishes to purchase more Chinese arms, but the Venezuelan economic collapse may impact these plans. Chinese armoured personnel carriers and riot-control vehicles have been instrumental in enabling the Venezuelan National Guard to quell anti-Maduro protests.
The next big success for China came in 2009 when a somewhat petulant act by a US government irritated with the left-leaning Evo Morales of Bolivia pressured the Czech Republic to cancel the sale of L-159 light attack/ trainers which make extensive use of American technology. Following the cancellation of the deal, Bolivia, aided by a loan from China, purchased six K-8 aircraft. Subsequent Bolivian purchases include six Z-9 helicopters which operate alongside a larger force of ageing US-made helicopters and more modern European variants. Rather interestingly, Bolivia has refrained from making additional large-scale purchases of Chinese arms.
USA Reluctance
The Bolivian deal highlights one of the factors for China's success – American pressure on potential Western suppliers. In addition, the US has been unwilling to transfer state-of-the-art hardware to Latin America, with only Chile and (two decades before Chavez came to office) Venezuela operating F-16s and no other modern US combat aircraft serving in the region. In fact, outside of the Chilean F-16 and some infantry equipment, Latin American militaries are equipped with an arsenal of ageing hardware in need of replacement. China's willingness to supply modern equipment at highly competitive prices makes purchases from it very attractive. China has also been willing to sell to states considered to be pariahs by the United States and its allies – such as Venezuela and Bolivia – and it is willing to offer financing packages as an additional incentive. This has enabled China to secure sales of much higher value in Africa and to a certain extent East and South-East Asia.
China's Formula for Success
It is this combination of political determination to penetrate the market, an "agnostic" approach to regimes, a readiness to supply the entire plethora of hardware with few restrictions and the use of China's financial institutions to facilitate the purchase of military hardware that make China a formidable presence in the region.
China has not been averse to using its influence to subvert normal tendering and procurement processes, relying on courting leaders to secure arms deals. In two instances – Trinidad & Tobago and Argentina – deals were secured in large part because of personal connections with the respective leaders of those two countries. In the latter case, however, the change in government meant that a potentially huge deal was left to languish.
In the case of Trinidad & Tobago, the then Prime Minister, Kamla Persad-Bissessar, committed to the purchase of a 79m offshore patrol in a deal that was widely criticized, coming on the heels of a messy arbitration against BAES over the cancellation of a deal for 3 OPVs of superior quality and being concluded in the absence of any naval experts and without any evaluation. The purchase of this vessel was apparently tied to a loan of USD 5 billion being offered by China to Trinidad. Similarly, the Chinese company Huawei was awarded a contract to build a national command centre without going through the stipulated tender process.
Argentina's cooperation with China blossomed under the leadership of then President Christine Fernandez de Kirchner, while that with the United States declined. In 2014, a comprehensive strategic partnership with China was announced and in 2015 President Fernandez de Kirchner pledged to purchase 110 VN-1 8×8 armoured personnel carriers, five 1,800-ton P-18A Malvinas-class OPVs, and 14 Chengdu Aircraft Corporation (CAC) FC-1/JF-17 Thunder multi-role fighters.
If pursued, this deal would have be the largest Chinese arms deal ever in Latin America. But with a new government in power in Buenos Aires, these plans failed to come to fruition, partly because the centre-right government of Mauricio Macri may seek to pull Argentina's foreign policy away from alignment with Russia, China and the ALBA alliance. These two examples highlight the potential drawbacks of finalizing arms deals through personal relationships as a change of government could jeopardize such arrangements.
While it is certainly true that China has not always had its own way with defence deals in Latin America – with Peru and Ecuador cancelling planned purchases – it is nonetheless true that China's inroads into the region have been remarkable. This has serious implications for the region and for those seeking to limit or at least moderate Chinese influence in the region. Concern and focus have been placed on China's trade, investment and other economic activity in Latin America. But, to date, little assessment has been made on the impact of China's military sales to the region with respect to the building of influence and the subtle forging of alliances that could inevitably follow.
*Dr Sanjay Badri-Maharaj was a Visiting Fellow at IDSA. He is an independent defense analyst and attorney-at-law based in Trinidad and Tobago. He holds a PhD on India's nuclear weapons programme and an MA from the Department of War Studies, Kings College London. He has served as a consultant to the Trinidad and Tobago Ministry of National Security
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
Franța va desfășura avioane de luptă Rafale echipate cu focoase nucleare supersonice de-a lungul graniței sale cu Germania în 2035, a anunțat președintele francez Emmanuel Macron la 18 martie la baza aeriană Luxeuil-Saint-Sauveur, potrivit BFMTV.
Kremlinul dorește ca toate livrările de arme occidentale către Ucraina să înceteze în timpul unui armistițiu propus, dar prioritizează o pauză a armamentului american ca „obiectiv de bază”, a relatat Bloomberg pe 18 martie, citând două surse confidențiale din Moscova. Președintele rus Vladimir Putin a declarat la 13 martie că Moscova este deschisă la o încetare a focului de 30 de zile, convenită de SUA și Ucraina, dar numai dacă Kievul încetează să primească arme străine și să recruteze și să antreneze forțele sale.
Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, susține un discurs despre apărarea europeană la Academia Militară Regală Daneză, la Copenhaga.
Analizând răspunsul președintelui Rusiei, Vladimir Putin, la propunerea de încetare a focului convenită de Statele Unite cu Ucraina în cadrul discuțiilor de la Jeddah, Arabia Saudită, experții iau în considerare diferite opțiuni privind comportamentul Moscovei și ce ar însemna acestea pentru procesul de pace. Aceștia discută, de asemenea, despre ceea ce poate oferi Ucrainei încrederea că Moscova nu va ataca din nou.
Declarațiile lui Donald Trump despre Ucraina din ultimele săptămâni i-au oferit lui Friedrich Merz acoperirea politică necesară pentru a acționa imediat. În contextul în care viitorul cancelar german a pus sub semnul întrebării predictibilitatea alianței cu SUA, Berlinul urmărește un plan istoric de împrumut care ar putea genera cheltuieli de 1 trilion de euro pentru apărare și infrastructură în următorul deceniu. E o schimbare radicală a doctrinei economice care va fi votată în Bundestag, pentru amendarea Constituției în ceea ce presa numește printre cele mai importante voturi din istoria Germaniei de după Războiul Rece.
E o naivitate să crezi că Europa se poate decupla peste noapte de SUA. Criza din Ucraina a demonstrat că Europa e încă profund dependentă de America din punct de vedere al securității iar industriile de apărare europene încă nu sunt capabile să țină singure o situație de criză majoră. E o realitate pe care întâi trebuie să o admitem dacă vrem să o schimbăm.
Michael Waltz, consilier pentru securitate națională al președintelui american Donald Trump, a declarat că un acord pentru Ucraina este posibil, în cadrul căruia această țară ar putea primi garanții de securitate, însă ar putea de asemenea să suporte pierderi teritoriale. Într-un interviu pentru ABC News, Waltz a subliniat că un astfel de acord ar putea determina statutul viitor al Ucrainei, dar nu a specificat ce formă ar putea avea aceste garanții de securitate, conform Ukrainskaia Pravda.
Încetarea focului pentru 30 de zile convenită de Ucraina în urma discuțiilor cu SUA la Jeddah a fost subiectul multor discuții în rândul politicienilor și experților. Cum poate fi garantat și este oare posibil încetarea focului în Ucraina? Vineri, 14 martie, ministrul de externe al Ucrainei, Andri Sîbiga, a anunțat pregătirea unei echipe pentru a monitoriza încetarea focului convenită anterior cu Rusia.
Ministerul Apărării din Franța a admis că urmează o strategie pentru a „recupera” tehnică militară rivală, uneori și clandestin. O practică pe care americanii, dar și sovieticii au implementat-o în perioada Războiului Rece.
Casa Albă a cerut armatei americane să ia în considerare modalități de a-și spori prezența militară în Panama. După cum a relatat NBC, care a făcut referire la doi oficiali americani care nu au fost menționați, Comandamentul Sudic al SUA analizează posibile scenarii, inclusiv creșterea colaborării cu armata panameză și scenariul mai puțin probabil al preluării forțate a controlului asupra Canalului Panama. În discursul său recent adresat Congresului, Donald Trump a indicat: „Pentru a consolida mai bine securitatea națională, administrația mea va revendica Canalul Panama”. Cu toate acestea, administrația nu a clarificat ce înțelege prin „preluarea” controlului asupra acestei rute comerciale.
Statele Unite sunt pe punctul de a relua livrările către Ucraina de bombe cu rază lungă de acțiune cunoscute sub numele de Ground-Launched Small Diameter Bombs (GLSDB), după ce acestea au fost modernizate pentru a rezista mai bine bruiajului rusesc, a relatat Reuters pe baza informațiilor obtinute de la sursele sale. Bombele GLDBS au fost achiziționate în timpul administrației americane a fostului președinte Joe Biden, prin intermediul „Ukraine Security Assistance Initiative”.
Președintele american Donald Trump își concepe politica față de Rusia în funcție de relația sa personală cu Vladimir Putin, după cum a indicat fostul consilier pentru securitate națională John Bolton. Bolton susține că Trump îl vede pe Putin ca pe un prieten și are încredere în el, în timp ce Putin îl vede pe Trump ca fiind ușor de manipulat.
Mai mulţi experții consultaţi de Vocea Americii cred că reacția Kremlinului la încetarea focului pentru 30 de zile este o tactică rusească tipică. Majoritatea cred că Trump face presiuni asupra lui Putin pentru o poziție mai acceptabilă. Puţin și-a reiterat disponibilitatea de a înceta ostilitățile, menționând anumite „nuanțe”.
Pentru a rămâne o putere militară mondială, capabilă să ducă și să câștige un război cu China, Statele Unite vor trebui să schimbe radical industria de apărare și modul de finanțare a programelor militare, arată o analiză TheEconomist.
DefenseRomania vă invită să urmăriți vineri, 14 martie 2025, o nouă ediție a emisiunii „Obiectiv EuroAtlantic”.
Președintele polonez Andrzej Duda a cerut Statelor Unite să desfășoare arme nucleare în Polonia, ca măsură de descurajare împotriva unei viitoare agresiuni rusești, a declarat el într-un interviu acordat Financial Times publicat pe 13 martie. Andrzej Duda a declarat că a discutat despre mutarea armelor nucleare americane în Polonia cu trimisul special al președintelui SUA, Keith Kellogg, dar ideea este de natură să antagonizeze Moscova.
Statele Unite au reluat pe deplin schimbul de informații și livrările de arme către Ucraina în urma întâlnirii din 11 martie dintre reprezentanții americani și ucraineni în Arabia Saudită, a declarat un oficial american pentru CNN. Pe fondul invaziei rusești în curs de desfășurare din Ucraina, administrația Trump a suspendat toate ajutoarele militare pentru Kiev după întâlnirea președintelui american Donald Trump și a vicepreședintelui JD Vance cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski la Washington în urmă cu două săptămâni, făcând presiuni asupra Ucrainei cu privire la negocierile de pace cu Rusia.
Pentru prima dată de la începutul ostilităților, pe 12.03.2025, președintele rus, Vladimir Putin, a inspectat punctul de comandă al trupelor participante la luptele din regiunea Kursk. Îmbrăcat în uniformă militară, șeful statului rus a fost întâmpinat de comandantul militar al armatei, generalul Valeri Gherasimov.
Trupele ruse avansează în regiunea Kursk și este posibil să fi lansat o ofensivă la Sudzha, au declarat experții Institutului pentru Studiul Războiului (ISW), cu sediul la Washington, într-un raport, în contextul în care Kremlinul a declarat miercuri că așteaptă detalii de la Washington cu privire la o propunere pentru o încetare a focului pe o perioadă de 30 de zile în Ucraina înainte de a răspunde. Anterior, secretarul de stat american Marco Rubio a declarat că speră că se va ajunge la un acord în câteva zile.
România ar trebui să-şi stabilească drept scop, având în vedere nivelul de risc şi importanţa sa, să atragă cel puţin 20 de miliarde de euro din cele 150 de miliarde de euro menţionate de preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, pentru acordarea de împrumuturi în sectorul apărării, a declarat marţi, la Strasbourg, eurodeputatul PSD Victor Negrescu, conform Agerpres.
În Arabia Saudită au avut loc discuții între reprezentanți ai Ucrainei și ai Statelor Unite, care au condus la decizia Casei Albe de a relua schimbul de informații și sprijinul militar. Aceste informații au fost dezvăluite pe site-ul oficial al administraţie prezidenţiale de la Kiev. Ucraina s-a arătat dispusă să accepte sugestia SUA privind o încetare imediată a focului cu o durată de 30 de zile. Această încetare a focului poate fi prelungită prin acordul reciproc al părților, sub rezerva acceptării și punerii în aplicare simultane de către Federația Rusă. Cu toate acestea, nici americani şi nici ucrainenii nu au precizat dacă s-a rediscutat ideea că Ucraina să facă concesii teritoriale Rusiei.
Președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a făcut apel la țările UE să cumpere arme europene cu ajutorul unui nou program european de împrumut. Vorbind marți în fața deputaților europeni, ea a declarat că, în cadrul planului REARM Europe, UE creează o nouă facilitate de împrumut pentru statele membre de până la 800 de miliarde EUR.
O nouă inițiativă militară europeană denumită „Operation Sky Shield ” a fost propusă pentru a proteja Ucraina împotriva atacurilor cu rachete și drone rusești. Elaborat de experți militari din Europa, planul propune desfășurarea a 120 de avioane de luptă pentru a proteja Kievul și vestul Ucrainei, concentrându-se pe zone critice precum Odesa, Lviv și centralele nucleare operaționale ale țării.
Delegații ucraineni și americani își încep discuțiile la Jeddah pe 11 martie, într-o întâlnire care va avea probabil un impact major asupra viitorului sprijin al Washingtonului pentru Kiev și orice efort de a pune capăt războiului dintre Rusia și Ucraina.„Întâlnirea cu echipa SUA a început foarte constructiv; lucrăm pentru o pace justă și durabilă”, a declarat șeful de cabinet al președintelui Volodimir Zelenski, Andrii Yermak.
Ambasadorul Ucrainei în Regatul Unit a criticat SUA pentru „distrugerea” ordinii mondiale existente, remarci care vin în contextul în care Ucraina încearcă să își repare relația cu SUA după o întâlnire problematică între Volodimir Zelenski și Donald Trump. Valerii Zaluzhnîi, care a fost destituit din funcția de șef al armatei ucrainene anul trecut, dar care deține acum o poziție diplomatică a avertizat împotriva încercării SUA de a ajunge la un compromis cu Rusia.
Ucraina are o viziune clară pentru încetarea treptată a războiului, convenită cu partenerii săi, iar coordonarea acestui plan va fi în centrul discuțiilor cu partea americană în Arabia Saudită, a declarat o sursă familiarizată cu pregătirile delegației ucrainene pentru discuțiile cu Statele Unite în Arabia Saudită pentru redacţia de limba ucrainean al Voice of America.
Franța a confirmat, la 10 martie 2025, că avioanele de luptă Mirage 2000-5F operate de Forțele Aeriene Ucrainene vor fi echipate cu bombe ghidate AASM, sporind astfel capacitatea Ucrainei de a efectua atacuri de precizie pe durata conflictului actual cu Rusia.
Germanii se tem că avioanele de luptă F-35 de generația a cincea pe care doresc să le achiziționeze ar putea fi inutile în cazul unei rupturi cu Washingtonul, deoarece americanii le-ar putea dezactiva de la distanță.
La o primă vedere, părea că administrația Trump reușește cu grație să își autosaboteze interesele militare strategice doar în relația cu Europa, prin subminarea activității NATO. Dar unda neîncrederii s-a propagat rapid atingând aproape cu aceeași amplitudine și fratele mai mic al NATO, așa cum mai este cunoscută alianța AUKUS bazată pe un acord în care se presupunea că SUA vor lupta umăr la umăr cu Australia și Marea Britanie pentru protejarea Indo-Pacificului.
Timp de secole, Rusia a considerat Marea Neagră drept un obiectiv strategic important, o poartă către Mediterană și o arteră vitală pentru comerț și proiecția puterii sale militare. Flota rusă din Marea Neagră, cu baza istorică în Sevastopol, Crimeea, a fost piatra de temelie a acestei ambiții. Cu toate acestea, războiul actual din Ucraina a modificat dramatic importanța strategică a flotei, expunându-i vulnerabilitățile și diminuându-i substanţial prezența în apele Mării Negre, fiind una dintre ţintele preferate ale forţelor ucrainene.
României îi vor fi transferate definitiv avioanele F-16 Fighting Falcon pe care Olanda le-a dislocat aici, ca parte a Centrului de Pregătire de la Baza 86 Aeriană Borcea, unde piloți români și ucraineni fac trecerea pe F-16.
Ziua NATO în România este marcată, în 2025, la 6 aprilie. Această zi este celebrată în prima duminică a lunii aprilie, începând cu anul 2005, în baza Legii 390/2004. Aderarea la NATO e unul din cele mai importante momente din istoria țării noastre, România fiind azi sub o umbrelă de securitate de care nu a beneficiat niciodată în istoria sa. Aderarea însă la cea mai puternică alianță militară defensivă din istoria omenirii nu a fost un proces simplu iar pe lângă diplomația politică, la proces a participat și diplomația militară și mai ales Armata României prin sacrificiile pe care le-a făcut în teatrele de operații.
În cursul nopții de 06.04.2025, trupele ruse au efectuat noi atacuri masive cu drone și rachete de croazieră asupra unor ținte de pe teritoriul Ucrainei. A fost vizată în special capitala Kiev, dar loviturile mijloacelor rusești de atac aerian au ajuns din nou până în vestul teritoriului ucrainean.
Președintele Comisiei pentru Servicii Armate a Senatului, republicanul Roger Wicker, a criticat, joi, conducerea „la nivel mediu” a Pentagonului pentru că vehiculează un plan de reducere a numărului de militari americani din Europa, avertizând, totodată, că amenințarea rusă nu poate fi ignorată.
Administrația Trump 2.0 a anunțat un război comercial al SUA împotriva întregii lumi prin impunerea de tarife mai multor state, inclusiv aliate, tarife ce se încep de la 10% și pot ajunge chiar și la 34%. E ceea ce președintele Donald Trump a numit „Ziua Eliberării”. Dar efectul pe termen mediu va lovi și industria de apărare din State.
Obuzierele autopropulsate coreene de 155 mm de tip K9 Thunder sunt alegerea pe care mai multe state din Flancul Estic și Nordul Europei au făcut-o pentru contracararea amenințării ruse. Inclusiv România.
S-a încercat de mai multe ori în ultimele luni „marea cu sarea”, în Marea Roșie. Nu mai târziu de luna trecută portavionul american USS Harry S. Truman a fost ținta rebelilor Houthi susținuți de Iran, care au lansat rachete balistice și drone asupra portavionului american.
Analistul de politică externă Ștefan Popescu e de părere că noua strategie a SUA ar putea împinge aliații către parteneriate cu alte state, parteneriate care erau aproape de neimaginat în urmă cu câteva luni.
Un material video cu un Su-35, zburând foarte aproape de un F-35 american, a fost dat publicității recent. Materialul datează dintr-o misiune deasupra Arcticii, cel mai probabil în luna februarie. Imaginile sunt suprinse din cockpitul unui avion rusesc Su-35, cel mai promovat avion al industriei aeronautice din Rusia.
Relocarea bateriilor Patriot din Coreea de Sud în Orientul Mijlociu constituie un alt semn care indică pregătirile pentru o lovitură asupra instalațiilor nucleare iraniene, dar cu prețul slăbirii protejării aliatului său din Asia de Est. Necesitatea unei apărări antirachetă suplimentare a bazelor sale militare din Orientul Mijlociu împotriva rachetelor balistice a forțat Pentagonul să decidă relocarea bateriilor Patriot PAC-3 de la USFK din Coreea de Sud.
Ministerul rus al Apărării a declarat sâmbătă că Ucraina și-a intensificat atacurile asupra infrastructurii energetice rusești, lovind ținte de 14 ori în ultimele 24 de ore, în pofida unui moratoriu intermediat de SUA, relatează Agerpres și Reuters.
Un lunetist ucrainean a eliminat un infanterist rus cu un singur glonț tras cu o pușcă de calibrul 12,7 mm, aflat la o distanță de aproximativ 1,5 kilometri. Înregistrarea video și detaliile referitoare la modul în care a fost realizată acesta împușcătura au fost publicate pe canalul Gray Area Group.
Regatul Unit se află în plin proces de dezafectare a avioanelor Eurofighter Typhoon, care sunt versiunea cea mai veche denumită Tranche 1. Posibilitatea ca acestea să fie folosite pentru a consolida capabilităţile Forțele Aeriene Ucrainene a fost discutată de mai multe ori, dar ultima poziție cunoscută a Londrei rămâne neschimbată - acestea nu vor fi transferate în Ucraina. Un articol publicat de The Times a evidențiat adevărata soartă a acestor aeronave, explicând perfect această decizie.
Cel puţin 14 persoane şi-au pierdut viaţa şi 50 au fost rănite vineri într-un bombardament rus într-o zonă rezidenţială a oraşului ucrainean Krivoi Rog (centru), potrivit autorităţilor locale, fiind una dintre cele mai grave lovituri din ultimele săptămâni în Ucraina, relatează Agerpres, AFP şi Reuters. A fost lovit un parc în timp ce mai multe persoane se aflau la locul de joacă. Printre victime se numără din păcate și mulți copii, precum și părinți.
Generalul Christopher Cavoli, vorbind în fața Comisiei pentru servicii armate a Senatului SUA, a descris Rusia drept un negociator extrem de strategic și deliberat, în contextul intensificării eforturilor SUA de a negocia o încetare a focului în Ucraina.
În cadrul Conferința McAleese privind programele de apărare ale SUA, organizată la Washington pe 18 martie 2025, comandantul Comandamentului strategic al SUA (Stratcom), generalul de aviație Anthony J. Cotton, a tras un semnal de alarmă cu privire la necesitatea modernizării rapide a triadei nucleare americane, avertizând că un mediu de securitate globală fără precedent, caracterizat prin extinderea capacităților mai multor state care dispun de arme nucleare (precum China și Rusia), nu lasă timp de pierdut.
Turcia a demarat o campanie îndrăzneață menită să impună controlul asupra bazei aeriene T-4 din centrul Siriei, un obiectiv strategic situat în apropierea orașului antic Palmyra, intenționând să desfășoare acolo sisteme avansate de apărare aeriană și drone, potrivit unor surse citate de cotidianul Middle East Eye.
După aproape 12 ani, compania suedeză Saab a reușit să spargă gheața și să vândă avioane de luptă JAS 39 Gripen.
Cercurile apropiate lui Donald Trump îl sfătuiesc să nu poarte nicio convorbire telefonică cu Putin până când acesta nu se angajează la o încetare completă a focului cu Ucraina, a relatat joi postul de televiziune NBC News, citând responsabili de la Casa Albă, sub rezerva anonimatului, potrivit Agerpres, Reuters și Xinhua.
China va impune taxe vamale de 34% asupra tuturor importurilor din SUA începând cu 10 aprilie. Beijingul ripostează imediat și extrem de dur tarifelor impuse de americani.
Forțele Armate americane au desfășurat, recent, cele mai avansate avioane de luptă ale sale în Orientul Mijlociu, în timp ce continuă să lovească rebelii Houthi din Yemen, o grupare teroristă susținută de Iran care atacă nave comerciale în Marea Roșie, potrivit mai multor colaboratori ai Congresului.
Pe 2 aprilie 2025, Forțele Aeriene Bulgare au marcat un moment istoric odată cu sosirea primului avion de vânătoare F-16 Block 70 Viper, cea mai modernă versiune a F-ului american, la Baza Aeriană Graf Ignatievo. Avionul a fost fabricat în SUA.
Ministerul danez al Apărării a făcut furori cu anunțul său din 30 martie referitor la un plan naval ambițios care vizează achiziționarea a cel puțin 26 de nave noi și trasează planuri pe termen scurt și lung pentru achizițiile, capacitățile și obiectivele strategice ale Royal Danish Navy și ale Naval Home Guard.
Trupele ruse au intrat joi (03.04.2025) în lupte grele cu forțele ucrainene în regiunea Kursk din vestul Rusiei, în încercarea de a le împinge afară din ultima parte a teritoriului ocupat pe teritoriul suveran al Rusiei, au declarat bloggeri de război citați de Reuters.
DefenseRomania vă invită să urmăriți vineri, 04 aprilie 2025, o nouă ediție a emisiunii „Obiectiv EuroAtlantic”.
Secretarul de stat al SUA, Marco Rubio, și noul ambasador al administrației Trump la NATO încearcă să reasigure aliații precauți ai NATO cu privire la angajamentul SUA față de alianță. Rubio a criticat joi „isteria și hiperbola” din mass-media cu privire la intențiile președintelui Donald Trump, în ciuda semnalelor persistente de la Washington că NATO, așa cum a existat timp de 75 de ani, ar putea să nu mai fie relevantă.
Inițiativa cehă privind muniția destinată Ucrainei a atras resurse financiare suplimentare din Canada, Norvegia, Danemarca și Țările de Jos. Astfel, livrările de muniție de artilerie vor putea continua cel puțin până în luna septembrie, a declarat astăzi (03.04.2025) ministrul de externe ceh, Jan Lipavský, la sediul NATO din Bruxelles, unde începe o întâlnire de două zile a șefilor diplomațiilor din țările membre ale alianței.
Inspectorul general al Departamentului Apărării va ancheta asupra utilizării de către şeful său, Pete Hegseth, a aplicaţiei de mesagerie criptată Signal, după încălcarea securităţii în ceea ce priveşte atacurile americane asupra rebelilor houthi din Yemen, potrivit unei note publicate joi, notează Agerpres și AFP.
În cazul unui atac asupra Poloniei, după aproximativ o lună, armata poloneză și-ar putea pierde capacitatea de a desfășura operațiuni, a apreciat generalul polonez Leon Komornicki. Într-un interviu acordat RMF FM, fostul adjunct al șefului Statului Major General a avertizat, de asemenea, cu privire la o criză la nivelul Alianței Nord-Atlantice. ,,Rușii vor testa NATO prin atacarea țărilor baltice. Iar acest lucru s-ar putea întâmpla încă la începutul anului viitor”, a prezis el.
Forțele Aeriene ale SUA își accelerează planurile de a utiliza inteligența artificială (AI) în spațiul aerian, utilizarea unor sisteme autonome fiind următorul front al războiului modern. Proiectul VENOM al U.S. Air Force își propune să dezvolte un singur software bazat pe inteligență artificială care ar putea fi utilizat pe o varietate de aeronave actuale și viitoare, în loc să investească în mai multe programe individuale pentru sisteme de zbor fără pilot pe anumite aeronave.
Potrivit informațiilor publicate de CNN World pe 2 aprilie 2025, Forțele Aeriene ale Statelor Unite au desfășurat deja șase bombardiere stealth B-2 Spirit, un avion de transport militar C-17 și mai multe avioane cisternă de realimentare KC-135 la Diego Garcia, o bază insulară îndepărtată din Oceanul Indian care a servit din punct de vedere istoric drept punct-cheie de lansare pentru operațiunile SUA în Orientul Mijlociu și Asia de Sud.
Cine și-ar fi imaginat la Moscova, în dimineața zilei de 24 februarie 2022, când blitzkriegul rus împotriva Ucrainei trebuia să se termine în trei zile prin schimbarea conducerii politice și readucerea Ucrainei în sfera rusă de influență, că acțiunea Armatei Ruse va trezi din somn o putere economică și militară ca Germania, decenii la rând „adormită” după cataclismul cauzat de nemți împreună cu sovietici în 1939.