Over the last decade, China has made remarkable inroads into the Latin American arms market. From almost zero in 2005 to over USD 130 million in 2014, China has carefully and systematically emerged as a major arms supplier to countries of the region and has shifted from a donor of logistics and medical equipment to a significant supplier of weapons and weapons systems.
This growth in influence most glaringly demonstrated in May 2017 when two Chinese-made Tiger armoured personnel carriers were delivered to the Bahamas, in military camouflage and equipped with tear gas dispensers and a turret capable of mounting guns. These vehicles arrived in the middle of the night and unloaded under a veil of secrecy. The Bahamas had neither floated a tender for such vehicles nor does the country have an army or an internal security situation warranting such a purchase.
Traditional Suppliers
Traditionally, Latin American nations have opted for arms based on the ideology of their ruling regimes. Countries such as Nicaragua and Cuba were firmly in the Soviet camp while Peru flirted with socialism; this resulted in an influx of Soviet bloc arms such as various MiGs, Sukhoi Su-22s, T-series tanks and Soviet SAMs into these countries. The rest of the region was firmly in the Western camp as far as arms sales were concerned, and their armed forces were equipped with French combat aircraft, British ships and American transports and ageing tanks.
When the Cold War ended, Russia made some inroads into the region with increased sales to Peru and minor sales to Uruguay and considerable sales of transport aircraft and transport helicopters. However, the United States of America continued to dominate, with a brisk trade in foreign-used arms such as tanks and combat aircraft. Mention must also be made of the reasonably capable arms industries in countries like Brazil, Colombia, Peru and Chile, and Argentina retaining considerable industrial prowess despite its economic woes. This precludes the necessity of imports of basic military equipment such as small arms, ammunition and small naval vessels.
Israel has also been a major supplier of weapons and, more recently, weapons technology into the region with countries such as Argentina, Colombia, Brazil, Ecuador and Venezuela making extensive use of Israeli avionics, second-hand aircraft and missiles to upgrade their air forces. In addition, supplies of new and second-hand naval vessels and tanks have found their way into countries such as Chile and Uruguay.
China's Entry
China's foray into the region's military market was initially in the form of non-lethal aid: uniforms, medical supplies, hospital equipment, engineering equipment and an extensive package of training at Chinese military academies for staff officers. This was combined with visits by a Chinese hospital ship Peace Ark in 2011 in a successful exercise of Beijing's soft power and this vessel has made several visits in subsequent years.
The impact of these initiatives, in particular, the training at Chinese academies, should not be underestimated as several officers who attended such schools have attained positions of some power and influence in their respective countries. This has also been synchronized with China's expanding economic footprint in the region. Its trade with the region rose to USD 289 billion in 2013 from only 12 billion in 2000 and it has also offered to invest over 250 billion into the region.
China's breakthrough came when Venezuela's then-President Hugo Chavez, in his quest to diversify arms supplies given a somewhat uneasy relationship with the United States, turned to Russia for Su-30MKV fighters and to China for K-8 trainers and air search radars in 2008. Subsequently, the Chavez, and later Maduro, regimes made extensive purchases from China, including transport aircraft, self-propelled artillery and armoured personnel carriers, some of which were deployed to crush protesters in 2014. The Maduro Government has indicated that it wishes to purchase more Chinese arms, but the Venezuelan economic collapse may impact these plans. Chinese armoured personnel carriers and riot-control vehicles have been instrumental in enabling the Venezuelan National Guard to quell anti-Maduro protests.
The next big success for China came in 2009 when a somewhat petulant act by a US government irritated with the left-leaning Evo Morales of Bolivia pressured the Czech Republic to cancel the sale of L-159 light attack/ trainers which make extensive use of American technology. Following the cancellation of the deal, Bolivia, aided by a loan from China, purchased six K-8 aircraft. Subsequent Bolivian purchases include six Z-9 helicopters which operate alongside a larger force of ageing US-made helicopters and more modern European variants. Rather interestingly, Bolivia has refrained from making additional large-scale purchases of Chinese arms.
USA Reluctance
The Bolivian deal highlights one of the factors for China's success – American pressure on potential Western suppliers. In addition, the US has been unwilling to transfer state-of-the-art hardware to Latin America, with only Chile and (two decades before Chavez came to office) Venezuela operating F-16s and no other modern US combat aircraft serving in the region. In fact, outside of the Chilean F-16 and some infantry equipment, Latin American militaries are equipped with an arsenal of ageing hardware in need of replacement. China's willingness to supply modern equipment at highly competitive prices makes purchases from it very attractive. China has also been willing to sell to states considered to be pariahs by the United States and its allies – such as Venezuela and Bolivia – and it is willing to offer financing packages as an additional incentive. This has enabled China to secure sales of much higher value in Africa and to a certain extent East and South-East Asia.
China's Formula for Success
It is this combination of political determination to penetrate the market, an "agnostic" approach to regimes, a readiness to supply the entire plethora of hardware with few restrictions and the use of China's financial institutions to facilitate the purchase of military hardware that make China a formidable presence in the region.
China has not been averse to using its influence to subvert normal tendering and procurement processes, relying on courting leaders to secure arms deals. In two instances – Trinidad & Tobago and Argentina – deals were secured in large part because of personal connections with the respective leaders of those two countries. In the latter case, however, the change in government meant that a potentially huge deal was left to languish.
In the case of Trinidad & Tobago, the then Prime Minister, Kamla Persad-Bissessar, committed to the purchase of a 79m offshore patrol in a deal that was widely criticized, coming on the heels of a messy arbitration against BAES over the cancellation of a deal for 3 OPVs of superior quality and being concluded in the absence of any naval experts and without any evaluation. The purchase of this vessel was apparently tied to a loan of USD 5 billion being offered by China to Trinidad. Similarly, the Chinese company Huawei was awarded a contract to build a national command centre without going through the stipulated tender process.
Argentina's cooperation with China blossomed under the leadership of then President Christine Fernandez de Kirchner, while that with the United States declined. In 2014, a comprehensive strategic partnership with China was announced and in 2015 President Fernandez de Kirchner pledged to purchase 110 VN-1 8×8 armoured personnel carriers, five 1,800-ton P-18A Malvinas-class OPVs, and 14 Chengdu Aircraft Corporation (CAC) FC-1/JF-17 Thunder multi-role fighters.
If pursued, this deal would have be the largest Chinese arms deal ever in Latin America. But with a new government in power in Buenos Aires, these plans failed to come to fruition, partly because the centre-right government of Mauricio Macri may seek to pull Argentina's foreign policy away from alignment with Russia, China and the ALBA alliance. These two examples highlight the potential drawbacks of finalizing arms deals through personal relationships as a change of government could jeopardize such arrangements.
While it is certainly true that China has not always had its own way with defence deals in Latin America – with Peru and Ecuador cancelling planned purchases – it is nonetheless true that China's inroads into the region have been remarkable. This has serious implications for the region and for those seeking to limit or at least moderate Chinese influence in the region. Concern and focus have been placed on China's trade, investment and other economic activity in Latin America. But, to date, little assessment has been made on the impact of China's military sales to the region with respect to the building of influence and the subtle forging of alliances that could inevitably follow.
*Dr Sanjay Badri-Maharaj was a Visiting Fellow at IDSA. He is an independent defense analyst and attorney-at-law based in Trinidad and Tobago. He holds a PhD on India's nuclear weapons programme and an MA from the Department of War Studies, Kings College London. He has served as a consultant to the Trinidad and Tobago Ministry of National Security
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
Cooperarea din ce în ce mai accentuată între Rusia, China, Iran și Coreea de Nord este un motiv de îngrijorare pentru țările NATO. Alianța încearcă să evite o confruntare directă, dar analiștii fac unele presupuneri cu privire la modul în care adversarii celei mai puternice alianțe militare, inclusiv Rusia, ar putea atrage NATO într-un conflict direct.
Neutralitatea militară sună bine pentru Elveția și Austria aflate în mijlocul Europei și înconjurate de națiuni prietenoase.
Ucraina și-a consolidat capacitățile de apărare aeriană prin adăugarea a trei lansatoare de rachete Patriot, un atu esențial în contracararea valului tot mai intens de atacuri rusești cu rachete și drone. Oficiali de la Kiev și din Țările de Jos au anunțat livrarea acestora, subliniind sprijinul internațional continuu pentru eforturile defensive ale Ucrainei.
Decizia Washingtonului de a permite Kievului să folosească arme fabricate în SUA pentru a lovi adânc în Rusia nu a crescut riscul unui atac nuclear, a raportat Reuters pe 27 noiembrie, citând cinci surse anonime familiarizate cu datele serviciilor de informații. Vestea vine în contextul în care președintele rus Vladimir Putin a actualizat doctrina nucleară la 19 noiembrie, iar oficialii guvernamentali ruși continuă să critice recenta decizie a Casei Albe, numind-o un impuls pentru „escaladare”.
Joi, 28 noiembrie 2024, a avut loc, la Palatul Cotroceni, ședința Consiliului Suprem de Apărare a Țării, condusă de către Președintele României, Klaus Iohannis. Consiliul Suprem de Apărare a Țării nu are atribuții legate de desfășurarea procesului electoral, însă, în cazul în care există elemente cu impact asupra securității naționale, se impune analiza acestor aspecte în cadrul unei reuniuni a CSAT.
Europa nu se află în prezent într-o situație de „pre-război”, ci într-un „război real” împotriva Rusiei, a declarat fostul șef al MI6 Richard Dearlove pentru Sky News pe 27 noiembrie. „Cred că trebuie să recunoaștem faptul că rușii cred că sunt în stare de război cu noi”, a declarat Dearlove.
Țările U.E care se învecinează cu Rusia își consolidează frontierele anticipând o eventuală ofensivă a Moscovei. În același timp, țările occidentale suferă deja de pe urma războiului hibrid al Rusiei împotriva lor, iar o serie de experți și politicieni susțin că europenii „evită să reacționeze” la acesta, numind atacurile hibride manifestări directe ale terorismului.
Președintele ales al SUA, Donald Trump, l-a nominalizat pe fostul consilier pe probleme de securitate națională al vicepreședintelui Mike Pence, generalul în retragere Keith Kellogg, în calitate de trimis special în Ucraina pentru negocieri în vederea încheierii războiului declanşat de Rusia, a anunțat Trump pe 27 noiembrie. „Împreună, vom asigura pacea prin forță și vom face America și lumea din nou sigure”, a declarat Trump pe rețeaua sa de socializare Truth Social.
Pe fondul tensiunilor în creștere la frontierele sale estice și pe frontul din Ucraina, Polonia își consolidează semnificativ capacitățile militare. În centrul acestei transformări se află achiziționarea tancurilor sud-coreene K2 Black Panther, o alegere strategică menită să modernizeze forțele terestre ale Poloniei și să-i consolideze rolul în cadrul NATO. Acest program reflectă ambiția Poloniei de a deveni un actor-cheie în apărarea regională, consolidându-și în același timp industria națională de apărare.
Turcia este acum pregătită să desfășoare sistemele sale de apărare aeriană S-400 în modul de luptă în doar 12 ore, conform unor informații publicate recent. Acest fapt survine după o schimbare semnificativă în relațiile dintre SUA și Turcia, Washingtonul nemaifiind împotriva pregătirii operaționale a celor patru baterii S-400 pe care Turcia le-a achiziționat de la Rusia cu ani în urmă. Între timp, conform unor informaţii încă neconfirmate oficial, Ministerul turc al Apărării a trimis deja Washingtonului o cerere de achiziție pentru șase avioane F-35A care au fost produse anterior în SUA pentru Turcia.
Prima instanță a Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) a respins un dosar introdus de operatorul gazoductului Nord Stream 2, care urmărea să conteste reglementările UE privind separarea transportului de gaze de celelalte activități comerciale. “Nord Stream 2 AG ar fi putut prevedea la construirea conductei în 2021 că nu va îndeplini criteriile UE”, a hotărât instanța din Luxemburg miercuri, 27 noiembrie. Gazoductul a fost construit deși era de înțeles că nu respectă normele UE.
Rusia își consolidează influența în Africa prin utilizarea Bisericii Ortodoxe Ruse ca instrument de soft power, alături de instrumente militare precum mercenarii Wagner Group și instrumente de propagandă precum canalul de televiziune RT. Samuel Ramani, cercetător la Royal United Services Institute (RUSI), a declarat acest lucru în cadrul unui eveniment desfășurat joi, 22 noiembrie, la Washington.
Șeful informațiilor cehe, Michal Koudelka, consideră că Rusia va ataca estul și centrul Europei dacă nu este oprită la porțile Ucrainei. Într-un interviu acordat Bloomberg (publicat pe 26 noiembrie), el îi avertizează pe aliați că împingerea Kievului să accepte concesii semnificative pentru a pune capăt războiului din Ucraina nu va face decât să încurajeze Kremlinul.
Angela Merkel, care a condus guvernul german din 2005 până în 2021, își apără din nou acțiunile în calitate de cancelar, răspunzând în special la acuzațiile privind războiul purtat de Rusia împotriva Ucrainei și cooperarea cu Vladimir Putin. Cu ocazia publicării memoriilor sale, o carte intitulată ,,Libertate: Memorii 1954-2021'', Merkel a acordat o serie de interviuri și a planificat deplasări în diferite țări pentru a se adresa publicului din Statele Unite și Marea Britanie, printre altele.
Surse americane susțin că Marea Britanie a livrat Ucrainei zeci de rachete de croazieră Storm Shadow cu câteva săptămâni înainte de acordarea aprobării oficiale pentru atacuri cu aceste arme în adâncimea teritoriului rus. Bloomberg a semnalat această livrare, afirmând că a avut loc după ce Ucraina și-a epuizat stocurile.
Washingtonul ia în serios amenințările Kremlinului de a „neutraliza” baza de apărare antirachetă din orașul polonez Redzikowo, care a fost deschisă oficial la 13 noiembrie. Acest lucru a fost declarat de consilierul pe probleme de comunicare al Casei Albe, John Kirby, în cadrul unui briefing din 25 noiembrie. „Astfel de amenințări trebuie luate în serios, și o facem. Oricât de nesăbuite și iresponsabile ar fi, le luăm în serios”, a declarat Kirby.
Răspunsul natural ar trebui să fie tot. Sunt însă câteva nuanțe la care m-aș opri puțin.
Japonia și Statele Unite elaborează un plan militar comun pentru a răspunde la o posibilă escaladare în Taiwan. Planul include desfășurarea de rachete în Japonia, a relatat duminică agenția de presă japoneză Kyodo.
Recent, trupele ruse din regiunea Donețk au avansat mai rapid decât pe intreg parcursul anului 2023 și, având în vedere succesele inregistrate in apropiere de orasele Vuhledar și Velika Novosilka, comandamentul acestor trupe de ocupatie ar putea încerca mai multe opțiuni pentru continuarea avansării în regiunea Donețk. Acesta este punctul de vedere al analiștilor de la Institutul american pentru Studiul Războiului (ISW).
Candidatul independent Călin Georgescu a obținut în mod neașteptat cele mai multe voturi în primul tur al alegerilor prezidențiale din România (peste 22%) și este posibil să se întreacă cu Elena Lasconi (peste 19%) din partea partidului Uniunea Salvați România (USR) în turul al doilea care va fi decisiv pe 8 decembrie.
În timpul summitului NATO de la București în 2008, liderii NATO au respins cererea ca Georgia și Ucraina să devină candidați pentru aderarea la Alianță.
Pe 21 noiembrie, Vladimir Putin a anunțat că Rusia a lansat un nou tip de rachetă într-un atac asupra Ucrainei, o demonstrație de putere militară menită să descurajeze aliații Kievului de la orice sprijin suplimentar împotriva invaziei sale la scară largă. „În prezent, nu există nicio modalitate de a contracara această armă. Rachetele atacă țintele cu o viteză de 10 Mach, adică 2,5-3 km pe secundă”, a spus atunci Putin. „Suntem pregătiți pentru orice evoluție. Dacă cineva încă se mai îndoiește de acest lucru, nu ar trebui. Va exista întotdeauna un răspuns”.
La 21 noiembrie, la primele ore ale dimineții, Rusia a folosit pentru prima dată o rachetă balistică intercontinentală împotriva Ucrainei, fără să aibă un focos nuclear. Rusia a mai atacat Ucraina de multe ori cu arme care pot transporta un focos nuclear și chiar a lansat rachete cu un ''focos nuclear simulat''. Dar ultimul atac a fost special. Această rachetă, pe care experții o numesc Rubizh, iar Putin o numește Oreshnik, a avut un efect sonor și vizual puternic. Potrivit forțelor aeriene ucrainene, racheta a fost lansată din regiunea Astrakhan din Rusia. Rusia a lansat, de asemenea, o rachetă balistică aeriană și mai multe rachete de croazieră.
Rusia și-a atins scopul. Lovitura cu racheta balistică Oreshnik cu rază de aproximativ 5.000 de km, lansată asupra Ucrainei pe 21 noiembrie, a fost privită cu îngrijorare în Occident, de unde vine tot ajutorul pentru Ucraina. Conducerea rusă continuă să glorifice racheta balistică Oreshnik și este foarte posibil ca aceasta să-și repete lansarea în zilele următoare, potrivit analiștilor Institutului American pentru Studiul Războiului (ISW).
Un nou raport privind strategia nucleară a Statelor Unite, sosit în ultimele zile la Congresul SUA, avertizează împotriva impredictibilității Rusiei, a arsenalul în creștere al Chinei și a pericolelor din Iran și Coreea de Nord.
Potrivit Caspic Policy Center, cu sediul la Washington, NATO ar trebui să acorde o atenție mai mare rutelor din Marea Caspică și de pe Canalul Volga-Don, unde oportunitățile de intervenție militară ale alianței sunt încă limitate.
Deși, din punct de vedere al amenințării nucleare, Rusia reprezintă pericolul cel mai acut pentru Statele Unite, potențialul nuclear al Chinei este cea mai mare amenințare pe termen mediu și lung, declară oficialii americani.
Implicarea tot mai mare a puterilor din Asia de Est în războiul din Ucraina devine tot mai evidentă.
Marea Britanie este pregătită să își trimită soldații să lupte împotriva Rusiei dacă aceasta invadează o țară NATO de pe flancul estic al alianței, a declarat Rob Magowan, șeful adjunct al Statului Major al Apărării din Marea Britanie, pe 21 noiembrie, potrivit Politico. Preocupările cu privire la agresiunea rusă cresc în Europa, alimentate de progresele Rusiei în estul Ucrainei.
Kievul „nu va încheia niciun acord cu Moscova în schimbul cedării unor teritorii”, a declarat ministrul ucrainean de externe, Andrii Sîbiga, adăugând că nu există alternativă la „pacea prin forță”. „Ucraina nu va accepta nicio propunere care implică un compromis privind suveranitatea sau integritatea noastră teritorială. Nu vom accepta nicio inițiativă elaborată fără participarea noastră. Nu vom accepta acorduri de forma „teitoriu la schimb pentru pace”, a declarat oficialul ucrainean în timpul unei audieri în Congresul SUA. Aceasta ar însemna să lase milioane de oameni în mâinile agresorului, ceea ce ar duce la genocid, tortură și opresiune, a explicat Sîbiga.
Ucraina a primit un nou pachet extins de arme din Germania, a anunţat luni Ministerul Apărării de la Kiev, informează Agerpres și DPA. Printre altele pachetul include tancuri Leopard 1A5, sisteme antiaeriene Gepard sau obuziere PzH 2000.
Avioanele de vânătoare JAS 39 Gripen ale Forțelor Aeriene Regale Tailandeze au reușit o performanță excelentă în exercițiile comune cu avioanele Su-27 ale Forțelor Aeriene ale Armatei de Eliberare a Poporului din China (PLAAF). Astfel, în cadrul unor simulări de dogfight (n.r. - lupte aeriene), tailandezii care pilotau avioane Gripen au reușit să „doboare” 41 de Su-27 și au fost „doborâți” de 9 ori.
Pierderile înregistrate în rândul militarilor nord-coreeni care participă de partea Federației Ruse la operațiile militare împotriva Ucrainei sunt estimate la aproximativ 1.100 de persoane, după cum a informat luni, 23 decembrie, agenția Renhap, citând surse sud-coreene.
Taiwanul, care a atins în august un buget record pentru apărare de 20,2 miliarde de dolari în contextul intensificării agresiunii chineze, a primit în această lună primul lot de 38 de tancuri americane M1A2T Abrams.
O analiză militară recentă susține utilitatea pe câmpul de luptă a unui avion de vânătoare stealth de generația a VI-a, după cum informează Breaking Defense. Cu toate acestea, decizia finală privind platforma Next Generation Air Dominance (NGAD) aparține acum administrației Trump. O analiză recentă a Forțelor Aeriene ale SUA susține dezvoltarea unui nou avion de luptă cu echipaj, de ultimă generație, relatează publicaţia Breaking Defense pe baza consultării mai multor surse oficiale americane. Acesta decizie ar fi o constatare care coincide cu o dezbatere de actualitate privind viitorul programului Next Generation Air Dominance (NGAD), în valoare de câteva miliarde de dolari.
„Europa trebuie să își asume mai multă responsabilitate pentru propria securitate”, a declarat premierul suedez Ulf Kristersson la summitul Nord-Sud găzduit de Finlanda în acest weekend. La summit au participat liderii Finlandei, Italiei, Greciei și Suediei, precum și conducerea politicii externe a UE. Subiectele summitului au fost apărarea UE, Ucraina și migrația, a declarat Înaltul Reprezentant al UE pentru afaceri externe și politica de securitate, Kaja Kallas.
Presa rusă a informat că, în ultimele zile, navele mari de desant Ivan Gren (Proiect 11711), Alexander Shabalin și Alexander Otrakovsky (Proiect 775) aparținând Flotei de Nord și Flotei din Marea Baltică au trecut prin Strâmtoarea Gibraltar și se îndreaptă spre portul sirian Tartus.
În fața reducerilor bugetare de după Războiul Rece, Forțele Aeriene ale SUA au continuat să investească în celebrul şi costisitorul avion de luptă F-22 Raptor, în parte din cauza unui motiv poate neașteptat: îngrijorările cu privire la apărarea aeriană siriană. Secretarul Forțelor Aeriene, Frank Kendall, a vorbit recent despre rolul pe care apărarea aeriană siriană la jucat în dezvoltarea proiectului militar care a dat naştere avionului F-22.
Un incident recent în care dronele ruseşti de tip FPV au atacat un tanc Abrams operat de forțele ucrainene în regiunea rusă Kursk evidențiază rezistenta tancului american, dar și ingeniozitatea echipajului, care a reușit să suporte multiple lovituri directe fără a suferi pierderi. Deși tancul a fost avariat, protecția tancului a permis echipajului să supraviețuiască, subliniind necesitatea modernizării echipamentelor de luptă pentru a contracara amenințările emergente precum dronele FPV.
Rusia a început construcția adăposturilor pentru aeronave la baza aeriană Primorsko-Akhtarsk, în Krasnodar Krai, ca răspuns la utilizarea tot mai intensă de către Ucraina a armelor cu raza lungă de acţiune împotriva aviației rusești. Imaginile realizate din satelit confirmă expansiunea semnificativă a lucrărilor de construcție, inclusiv realizarea structurilor metalice și turnarea betonului pentru a oferi un nivel mai mare de protecție avioanelor, în special împotriva dronelor și rachetelor ucrainene.
Se crede că regimul nord-coreean a transferat sisteme de rachete KN-15 (Pukguksong-2) în Rusia, conform informaţiilor relatate de publicaţia ucraineana Militarnyi. Un material apărut pe un canal de Telegram arată vehicule cu forme cilindrice asemănătoare rachetelor Pukguksong-2, care aparent au fost transportate prin Rusia. De asemenea, Coreea de Nord are o colaborare mai strânsă cu Rusia în domeniul tehnologiei militar și a armamentului, ceea ce reprezintă o nouă provocare pentru securitatea internațională.
Forumurile platformei de gaming War Thunder sunt în centrul unei alte controverse în urma scurgerii de documente clasificate legate de sistemele radar ale aeronavei Eurofighter Typhoon.
Ministerul rus al Apărării a anunțat că, pe 21.12.2024, în portul Kaspiysk din Marea Caspică, s-a desfășurat o ceremonie solemnă de acceptare în cadrul Forțelor Navale ale Federației Ruse a navei mici purtătoare de rachete (MRK) Tucha, Proiect 22800.
Comandamentul central al SUA (CENTCOM) a informat că în seara zilei de vineri, 20 decembrie, au fost efectuate lovituri majore împotriva centrelor de comandă și control ale grupării Houthi și a instalațiilor de depozitare a rachetelor din vestul Yemenului.
Lockheed Martin a semnat un contract cu Departamentul de Apărare (DoD) al SUA pentru producția 145 de avioane de vânătoare F-35 Lightning II de generația a cincea.
Polonia a dat undă verde atât avioanelor de luptă de tip F-16 Fighting Falcon din dotarea Armatei poloneze, precum și sistemelor de apărare antiaeriene să doboare drone sau rachete rusești.
Drone explozive ucrainene au lovit un depozit de petrol situat lângă orașul Orel, Federația Rusă.
Premierul ungar, Viktor Orban, a declarat sâmbătă că livrările de energie către Ungaria prin Ucraina vor deveni din ce în ce mai dificile şi că "este mai bine să presupunem că nimic nu va veni de acolo", relatează MTI.
Franța a început vineri, 20 decembrie, să retragă trupele din Ciad, după cum a declarat Ministerul Forțelor Armate din Ciad, în contextul în care luna trecută N’Djamena a încetat brusc cooperarea militară cu fosta putere colonială.
Șeful Guvernului de Unitate Națională Libian, Abdul Hamid Al-Dabaiba, și-a exprimat joi temerile că țara sa va deveni o arenă pentru conflicte între țări, în urma informațiilor despre transferul de arme rusești din Siria după căderea președintelui acestei țări, Bashar al-Assad, în timp ce Națiunile Unite urmăresc retragerea forțelor străine și prevenirea ingerințelor externe, ca o condiție necesară pentru progresul către o soluție politică care să ducă la unificarea instituțiilor țării și la organizarea alegerilor.
Frank Kendall, Secretarul Forțelor Aeriene, gata să-și părăsească funcția luna viitoare, consideră că eforturile sale de a promova dronele autonome care vor însoți avioanele cu pilot — programul Collaborative Combat Aircraft (CCA)— va fi cel mai revoluționar dintre numeroasele programe pe care le-a lansat.
O companie ucraineană formată din roboți de luptă a lansat un atac la sol în regiunea Harkov.
Zborurile au fost suspendate temporar pe aeroportul din oraşul rus Kazan, a anunţat sâmbătă autoritatea rusă pentru aviaţia civilă, Rosaviatsia, transmit Agerpres și Reuters. Anunţul vine după un atac ucrainean cu drone asupra oraşului.
Decenii la rând investițiile Germaniei în apărare au fost inexistente, în ciuda faptului că discutăm despre cea mai puternică economie a Europei. Moștenirea celui de-al Doilea Război Mondial și arhitectura geo-strategică de după Războiul Rece încheiat cu înfrângerea URSS au contribuit la lipsa de investiții militare a Berlinului.
Consilieri ai viitorului preşedinte american Donald Trump le-au transmis oficialilor europeni că el va cere statelor membre NATO să-şi crească bugetele Apărării până la 5% din PIB, faţă de ţinta actuală de 2%, care nici aceasta nu este atinsă de o parte dintre membri, şi că intenţionează să continue să ofere Ucrainei ajutor militar în războiul cu Rusia, scrie Agerpres care citează Financial Times (FT).
Diplomații austrieci, inclusiv numărul doi din Ministerul de Externe de la Viena, au vizitat localitatea Bucha în regiunea Kiev și au onorat memoria victimelor agresiunii ruse.
Fondatorul Armatei Siriene Libere, generalul de brigadă Riad Al-Asaad, a făcut public faptul că din 2017 s-au făcut eforturi mari pentru a se pregăti răsturnarea guvernului Assad și a se ajunge la acest moment crucial.
Preşedintele american, Joe Biden, a aprobat un ajutor militar de 571 de milioane de dolari pentru Taiwan, a anunţat vineri Casa Albă, notează Agerpres și AFP.
Membri ai delegaţiei Statelor Unite la Adunarea Parlamentară a NATO au apreciat vineri într-un comunicat "rolul României de aliat ferm al NATO şi membru deplin al Uniunii Europene" şi în acest context şi-au exprimat îngrijorarea în legătură cu "eforturile ruse de a submina şi influenţa procesul electoral" din ţara noastră.
În dimineața zilei de 20.12.2024, trupele ruse au lansat un atac cu rachete asupra Kievului, în urma căruia cel puțin o persoană a fost ucisă și alte câteva au fost rănite. De asemenea, mai multe clădiri au fost avariate. O serie de incendii au izbucnit în mai multe locuri din capitală, care, potrivit autorităților locale, au fost cauzate de fragmente de la rachetele doborâte.
Secretarul de presă al Pentagonului, generalul-maior Pat Ryder, a recunoscut în timpul unei conferințe de presă de joi, 19 decembrie, că numărul de trupe americane în Siria este mult mai mare decât a raportat anterior administrația Biden-Harris. În timp ce Pentagonul a susținut luni de zile că în Siria mai sunt dislocați doar aproximativ 900 de militari americani, în realitate numărul acestora este de aproximativ 2.000.
România deține o escadrilă completă de F-16 Fighting Falcon, e vorba de Escadrila 53 Vânătoare de la Baza 86 Borcea. Alte două escadrile vor lua naștere din 32 de F-uri achiziționate din Norvegia și sunt în prezent în curs de formare. Avioanele deși sunt în uz sunt modernizate, dar acest lucru nu le-a ferit de criticile „experților” care arată cu degetul că România nu a cumpărat avioane noi.
