Poți descărca aplicația:
Get it on App Store Get it on Google Play
CIA, închisoare secretă în România. Decizie CEDO privind acuzele
Intelligence
Data publicării:
Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) a decis joi că România a comis mai multe încălcări ale drepturilor omului ca urmare a complicităţii sale la programul centrelor de detenţie secrete ale CIA, relevă un comunicat de presă al CEDO. 

Instanţa europeană s-a pronunţat joi în cazul plângerii depuse contra României de cetăţeanul saudit Abd al Rahim al-Nashiri şi al plângerii lui Zayn al-Abidin Muhammad Husayn, alias Abu Zubaydah, contra Lituaniei, cu privire la predarea lor către presupuse centre de detenţie secrete ale CIA. 

Potrivit deciziei sale de joi, CEDO a ajuns la concluzia că România a încălcat articolul 3 (interzicerea torturii) al Convenţiei Europene privind Drepturile Omului, întrucât guvernul român nu a reuşit să ancheteze eficient acuzaţiile aduse de Al-Nashiri şi din cauza complicităţii guvernului român la acţiunile CIA care au condus la rele tratamente. 

De asemenea, au fost încălcate articolul 5 (dreptul la libertate şi securitate), articolul 8 (dreptul la respectarea vieţii private şi familiale), articolul 13 (dreptul la o despăgubire efectivă) în conjuncţie cu articolele 3, 5 şi 8. 

Ţara noastră a mai încălcat articolul 6 (dreptul la un proces corect într-un interval rezonabil) şi articolele 2 (dreptul la viaţă) şi 3 luate împreună cu articolul 1 al Protocolului nr. 6 (abolirea pedepsei cu moartea) pentru că România a ajutat la transferarea lui Abd al Rahim al-Nashiri de pe teritoriul său în pofida existenţei riscului real ca acesta să poată face obiectul unei negări flagrante a justiţiei şi al pedepsei cu moartea. 

Daune

CEDO a mai decis că România va trebui să îi achite lui Al-Nashiri daune în valoare de 100.000 de euro. Abd al Rahim al-Nashiri nu a solicitat plata cheltuielilor de judecată. 

''Curtea a ajuns la concluzia că România a găzduit o închisoare secretă a CIA, care a avut numele de cod Detention Site Black, în perioada septembrie 2003 - noiembrie 2005, că domnul Al-Nashiri s-a aflat în detenţie acolo pentru circa 18 luni şi că autorităţile locale au ştiut că CIA îl vor supune unor tratamente contrare Convenţiei (Europene privind Drepturile Omului). De asemenea, România a permis mutarea lui către un alt centru de detenţie al CIA situat fie în Afganistan (Detention Site Brown), fie în Lituania (Detention Site Violet), aşa cum arată decizia luată astăzi în cazul 'Abu Zubaydah versus Lituania', expunându-l astfel la alte rele tratamente. Astfel, Curtea a ajuns la concluzia că domnul Al-Nashiri s-a aflat în jurisdicţia României şi că această ţară a fost responsabilă pentru încălcarea drepturilor lui, aşa cum sunt ele prevăzute în Convenţie'', relevă decizia luată joi de CEDO. 

Instanţa europeană i-a recomandat României să desfăşoare o investigaţie completă privind cazul Al-Nashiri cât mai rapid posibil şi, dacă este necesar, să pedepsească orice oficiali găsiţi vinovaţi. De asemenea, România ar trebui să obţină garanţii din partea SUA că Al-Nashiri nu va primi pedeapsa cu moartea. 

CEDO nu a avut acces Abd al Rahim al-Nashiri pe când acesta încă se afla deţinut de autorităţile SUA în condiţii extrem de restrictive astfel că a putut să stabilească faptele din diverse alte surse. În special, ea a strâns informaţii dintr-un raport al Senatului SUA cu privire la cazurile de tortură ale CIA, document prezentat în decembrie 2014. De asemenea, a audiat mărturia unui expert. 

Abd al-Rahim al-Nashiri şi Zayn al-Abidin Muhammad Husayn, aflaţi în prezent în detenţie la baza navală Guantanamo Bay din Cuba, au fost aşa-numiţi 'deţinuţi de valoare ridicată' (HVD) de către CIA la începutul 'războiului contra terorismului' pe care l-a lansat preşedintele George W. Bush după atacurile de la 11 septembrie 2001. Abd al Rahim al-Nashiri este un cetăţean saudit de origine yemenită, născut în 1965. Autorităţile americane îl suspectează pe Al-Nashiri că a participat, în octombrie 2000, la atentatul care a vizat nava americană USS Cole în portul yemenit Aden. De asemenea, se bănuieşte că sauditul a avut un rol în atacul contra petrolierului francez MV Limburg în Golful Aden, în octombrie 2002. Procedurile judiciare împotriva sa sunt în desfăşurare în SUA pentru presupusul lui rol în atacuri. 

Deținut secret pe teritoriul României

Al-Nashiri susţine că România a permis CIA să îl deţină în secret pe teritoriul său şi să îl supună torturilor şi diverselor forme de abuz fizic şi mental, şi acuză lipsa posibilităţii de a lua legătura cu familia sa. De asemenea, el a acuzat România că a permis mutarea sa către alte centre de detenţie secretă gestionate de CIA, expunându-l unor tratamente similare pentru mai mulţi ani. În fine, Abd al Rahim al-Nashiri a criticat lipsa unei anchete rapide şi cuprinzătoare cu privire la acuzaţiile sale. Acest caz a fost înregistrat la CEDO în data de 1 iunie 2012. 

Potrivit articolelor 43 şi 44 ale Convenţiei Europene privind Drepturile Omului, decizia acestei camere nu este definitivă. În termen de trei luni de la anunţarea deciziei, oricare dintre părţi poate solicita ca acest caz să fie adresat Marii Camere a CEDO. Dacă o astfel de cerere este înaintată, atunci un panel format din cinci judecători va decide dacă respectivul caz merită să fie examinat suplimentar. În această situaţie, Marea Cameră va organiza audieri privind acest caz şi va da o decizie definitivă. Dacă nu este făcută o solicitare către Marea Cameră, atunci decizia de joi a camerei devine definitivă. 

De îndată ce o decizie devine finală, ea este transmisă Comitetului de Miniştri al Consiliului Europei, pentru supravegherea punerii ei în aplicare. 


Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență

Get it on App Store
Get it on Google Play

Google News icon  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News

Bundeswehr este vizat de serviciile secrete rusești. Ce ar vrea să știe Kremlinul
O unitate notorie a agenției ruse de informații militare (GRU) desfășoară atacuri cibernetice împotriva țărilor occidentale
Ce s-a ales de Wagner Group la un an de la moartea lui Evgheni Prigojin? Foștii mercenari fac acum parte din Rosgvardiya și din forțele cecene Akhmat
"Spionaj deosebit de intim", când agenții ruși își mint proprii copii. Detalii despre familia care a fost repatriată în Rusia după schimbul de prizonieri cu SUA
Forțele pentru Operaţii Speciale ale Ucrainei, atac asupra forţelor ruse aflate la gura de vărsare a fluviului Nipru (Foto/Video)
Serviciile speciale ucrainene plănuiau asasinarea președintelui Putin și ministrului rus al apărării. Planurile au fost dejucate după o convorbire telefonică între miniștrii apărării din Rusia și SUA
”Patria nu te-a uitat”, consemnul Kremlinului pentru toți spionii ruși din Vest. Schimbul de condamnați va amplifica acțiunile de spionaj ale Moscovei?
Discuțiile privind schimbul istoric de prizonieri între Occident și Rusia au durat peste 2 ani: Care a fost cel mai important deţinut pentru Moscova?
Parlamentul R. Moldova, penetrat de ruși? SIS efectuează o investigație privind un caz de spionaj rusesc în forul suprem al Moldovei
O unitate specială a agenției ruse GRU recrutează sabotori în Europa prin intermediul Telegram și TikTok
Serviciile franceze de informații au arestat un rus, bănuit că pregătea acte de „destabilizare” în timpul Jocurilor Olimpice, în colaborare cu o ”putere străină”
Expulzarea diplomatului român din Rusia arată că România respinge tentaculele ruse. Spionajul rus, o caracatiță ce se întinde în Europa
SBU a dejucat o tentativă de lovitură de stat în Ucraina. Un grup subversiv planifica preluarea Radei și schimbarea guvernului
ICEYE face diferența: Spionajul militar ucrainean dezvăluie cât de importată a devenit utilizarea în scopuri strategice a imaginilor obţinute din satelit
Fostul șef al Armatei R. Moldova le oferea rușilor inclusiv detalii ale rutei România - Ucraina. Cât de gravă e situația? „Dacă Rusia trece Nistrul, Moldova devine garnizoană rusă”
Investigaţie media: Fostul șef al Marelui Stat Major al Republicii Moldova a lucrat pentru Rusia. România, menţionată ca poartă de intrare a echipamentelor militare destinate Ucrainei
Hibrid, război hibrid. Rusia vrea să sperie Europa prin zeci de operații speciale de sabotaj, atacuri cibernetice, campanii de dezinformare sau spionaj
Un sirian a aruncat cu cocktail Molotov în Ambasada Israelului din România. Brigada antitero a SRI a intervenit într-o fracțiune de secundă
Între epoca de după Războiul Rece și o eră nouă și incertă: CIA vede în războiul din Ucraina o oportunitate uriașă pentru a recruta spioni ruși
Contraspionajul britanic MI5 își schimbă centrul de greutate al activităților principale: Accentul va fi mutat de la teroriștii internaționali către spionii din Rusia și China
După spionaj, Rusia trece la următorul nivel: Serviciile ruse de informații și-au intensificat campania de sabotaj în Europa
O rețea coordonată de FSB-ul rusesc, destructurată de Serviciul ucrainean de Securitate. Președintele Ucrainei urma să fie asasinat într-un atac cu rachete antitanc
Înalt oficial american: Războiului purtat de Rusia împotriva Ucrainei, puțin probabil să se încheie în viitorul apropiat
Serviciile secrete britanice indică numele unor înalți oficiali ruși care ar putea fi afectați de arestarea adjunctului ministrului rus al apărării
Cel puțin o treime dintre diplomații ruși din Elveția sunt spioni: Geneva a devenit un adevărat avanpost al spionajului rus
Serviciile de informații din NATO sunt cu ochii pe Serbia pe fondul escaladării tensiunilor cu Kosovo dar și din cauza exercițiului ”Vârtejul 2024”
Vizita unui oficial român din cadrul serviciilor de informaţii la Damasc, anunțată de o televiziune anti Assad, nu este confirmată de presă pro-guvernamentală siriană
Germania arestează doi cetățeni cu dublă cetățenie pentru legături cu serviciile ruse de informaţii: Principala ţintă, o bază militară cu tancuri Abrams pentru ucraineni
Spioni ruși la sediul NATO, atacuri asupra rețelelor de transport din UE, noi detalii despre rețeaua de spionaj din Austria

Ştiri Recomandate

,,Arsenalul de promisiuni'' cu care este înarmată Ucraina: Franţa nu vrea să plătească pentru armament american, având ca obiectiv ,,autonomia strategică europeană"
Israelul a bombardat centrul Damascului, un avertisment la adresa regimului sirian
Orban critică încălcarea drepturilor omului și cere UE să aplice sancțiuni. Dar nu împotriva Rusiei, ci a Ucrainei
Iranul este dezamăgit de Rusia și se îndreaptă spre Beijing
Aeronave F-16 ale Forţelor Aeriene Romane, alertate în urma unui atac cu drone în Ucraina: Dronele rusești au lovit infrastructura portuară ucraineană aflată pe Dunăre
Dronele rusești au atacat o fabrică poloneză din Ucraina. A fost intenționat, susține Sikorski
SUA pregăteșc extinderea producției B-21, bombardierele de generația a 6-a. În 2026 două B-21 urmează să zboare și vor fi rapid gata pentru misiuni de luptă
Armata ucraineană rămâne blocată între promisiuni şi zvonuri: Donald Trump exclude livrarea de rachete cu rază lungă către Ucraina
China, Brazilia și India ar trebui să pună presiune pe Rusia altfel, sancțiunile SUA le-ar putea afecta „foarte dur”– Rutte
Dominație prin tehnologie: Cum şi-a propus compania Hyundai Rotem să redefinească supremația pe câmpul de luptă cu proiectul tancului K3
Militarii Grupului de Luptă NATO condus de Franța în România, își depășesc constant limitele: „Concentrare, viteză și eficiență”
Spațiul cibernetic, partea nevăzut a frontului din Ucraina: Serviciile ucrainene de informații au dat o lovitură industriei ruse de armament
Rusia începe asaltul Republicii Moldova. Adjunctul Administrației de la Kremlin, responsabil cu dinamitarea viitorului european al Chișinăului
Vestea bună e că sistemele Patriot și muniția pentru Ucraina sunt deja gata. SUA așteaptă doar să fie achitate, iar primele țări europene s-au așezat deja la masă
Franța avertizează: Un război major în Europa este „foarte probabil” până în 2030. Chiar pe axa Balcanilor și Moldova
În cel mai pozitiv scenariu: Avioanele F-16 ale Ucrainei să lovească adânc Rusia cu rachete JASSM. De ce e nevoie însă de optimism rezervat
Nu, România nu cumpără Iron Dome ci sisteme Spyder. Și nici nu e prima țară europeană care face lucrul acesta
România și Polonia, discuții privind implicarea comună în reconstrucția Ucrainei și sancțiuni suplimentare aplicate Rusiei
Cehia nu se va alătura acum achizițiilor de arme americane pentru Ucraina. Praga se concentrează însă pe alte modalități de a sprijini Ucraina
Dezastrul în aer Air India 171: Ce știm sigur până acum e că erau oprite comutatoarele de alimentare ale avionului 787 Dreamliner. Și de aici trei scenarii și speculații
Soluția împotriva dronelor Shahed? Ucraina se pregătește să desfășoare zeci de mii de interceptoare
Cine ajută Rusia să-şi menţină maşinăria de război în viaţă: Producţia de obuziere, susţinută cu echipamente industriale achiziţionate prin intermediari din Europa
Cine ar intra în „vizorul” SUA după ultimatumul de 50 de zile: China, Europa și India, principalii parteneri economici ai Rusiei. Exact în această ordine
Rușii au răspuns la ultimele declarații ale președintelui american: Medvedev - Rusia nu este interesată de “ultimatumurile teatrale” ale lui Trump
De ce rușii nu pot străpunge frontul ucrainean. Fostul șef al armatei ucrainene: Câmpul de luptă a devenit complet „transparent”
OFICIAL: Germania vrea rachete cu rază lungă de acţiune de la Statele Unite. Detaliile sistemului Typhon
SUA au pe masă decizia de a livra rachete Tomahawk către Ucraina. Lovirea Moscovei și St. Petersburgului e în pixul președintelui american
Ambasadorul Franței: „România poate conta pe sprijinul Franței. Să construim împreună Europa de mâine”. Apărarea comună, prioritate strategică
Analiză: România consolidează flancul NATO cu sistemul de apărare aeriană SPYDER din Israel, nu cu Iron Dome
Statele Unite schimbă jocul în Ucraina: Livrări masive de armament, posibil rachete GMLRS, și un termen limită de 50 de zile pentru Rusia
Proiectul militar Zeitenwende: Cum se reînarmează Germania cu 7.000 de tancuri și blindate
Descriere foto: Trageri de luptă cu LAROM, la Smârdan. Sursă foto: Trustul de presă al MApN
EXCLUSIV
Colacul e la Bolojan, iar premierul trebuie doar să-l „arunce”. Cum riscă România să se înece la mal, într-un moment în care industria de apărare are o șansă mare de salvare
pixel