În realitate, lucrurile nu stau nici pe departe așa, un exemplu elocvent fiind prezentat într-un video postat în urmă cu peste doi ani, în care se vede cum avionul de luptă multirol american F/A-18 Hornet execută o manevră aproape similară, având inclusiv peste o tonă de armament la bord.
Videoclipul de mai sus este destul de vechi, și reprezintă o înregistrare a zborurilor demonstrative privind manevrabilitatea aeronavei Hornet testată în timp în condiții de luptă.
Avioanele rusești prezintă Cobra lui Pugaciov la aproape fiecare spectacol aerian, dar o fac fără a avea armament la bord, deși în Rusia se mai consideră că o astfel de manevră este utilă în lupta aeriană, oferind pilotului posibilitatea de a evita focul inamicului și de a obține o poziție avantajoasă de tragere.
Unele studii tactice au demonstrat însă că posibilitatea de eschivă printr-o astfel de manevră este foarte redusă, deoarece pilotul, cel mai probabil, nu va avea timp să reacționeze oportun la apropierea unei rachetei și chiar dacă o va observa într-un interval de timp rezonabil, manevra nu asigură timpul necesar pentru a ieși din raza de distrugere a focosului rachetei.
Pentru corectitudine, trebuie precizat că manevrele efectuate de F-18 în filmare nu sunt chiar Cobra lui Pugaciov în forma pe care o practică avioanele rusești din seria Su-27. Acest lucru se datorează și faptului că școlile de acrobație diferă foarte mult de la o țară la alta.
Pentru prima dată, publicul a putut vedea această figură spectaculoasă în 1989, în cadrul Le Bourget Air Show, prezentată de pilotul sovietic Victor Pugaciov. Deși nu a fost primul pilot care a făcut o „cobră”, manevra a fost numită după el.
Anterior, la sfârșitul anilor 1970, Igor Volk a devenit un pionier în URSS, când, din cauza unei greșeli de pilotaj, avionul Su-27 la manșa căruia se afla a atins unghiuri de atac critice și sistemul de control automat (fly-by-wire / EDSU) al aeronavei a încetat să mai funcționeze. Pentru a salva aeronava, Volk a dezactivat controlul automat al elementelor de direcție și a constatat că avionul a revenit de unul singur la zborul la nivel. Ulterior, manevra a fost efectuată intenționat de mai multe ori și au fost chiar elaborate instrucțiuni pentru realizarea ei.
În 1967, „cobra” a mai fost fost executată accidental de pilotul sirian Muhammad Mansur, în timpul confruntării cu o patrulă de MiG-21 sovietice. Se mai cunoaște că „manevra cu viteză zero” a fost încercată în luptele aeriene din timpul războiului arabo-israelian din 1973, dar nu există date privind eficacitatea utilizării acesteia, cel puțin nu în sursele deschise.
Cu toate acestea, date declasificate după mai multe zeci de ani relevă că, înainte de a fi descoperită întâmplător, această manevră a fost inventată de piloții suedezi la sfârșitul anilor 1950. Aceștia au încercat să frâneze avionul de vânătoare Saab 35, care era greu de manevrat și relativ instabil în zbor.
Această aeronavă a fost înaintea timpului său în multe privințe, însă testele sale au fost umbrite de mai multe accidente soldate cu decese. Pentru a contracara cumva reducerea portanței aeronavei la unghiuri mari de atac, piloții au dezvoltat o serie de tehnici care din exterior semănau cu așezarea aeronavei în poziție verticală, cu vârful în sus, pentru o scurtă perioadă de timp. De aici a venit denumirea suedeză “kort parad” (“paradă scurtă”, pentru că avionul părea să stea în poziție de prezentare).
Tehnica a fost ținută secretă și nu s-a putut afla despre soluția suedezilor, așa că asocierea manevrei cu numele lui Pugaciov și cu aviația sovietică, prima care a făcut publică această manevră, nu este surprinzătoare.
Figura aeriană nu conține cerințe stricte pentru unghiul maxim de atac, principalul element este ca acesta să fie de cel puțin 90 de grade. Un Su-37 experimental cu control vectorial de tracțiune și stabilizator frontal poate de fapt zbura pentru câteva secunde la un unghi care depășește 150 de grade. În general, un număr mare de avioane moderne, inclusiv F-35 și F-22, precum și avionul de luptă multirol F/A-18 dezvoltat cu câțiva ani mai devreme decât Su-27, pot „rezista pe coada fără să urce”.
Problema folosirii în luptă a „cobrei” a fost dezbătută de mai multe ori și nu s-a ajuns la un consens categoric. Unii experți și piloți susțin că o scădere atât de bruscă a vitezei poate fi uneori utilă în lupta reală, însă Pyotr Deneykin, fostul comandant al Forțelor Aeriene ruse în perioada 1992-1998, consideră că este o opinie exagerată și că, în afara spectacolului, această manevră nu este indicată.
De asemenea, experții militari americani sunt rezervați față de utilizarea acrobației în luptă reală. Stilul de luptă al forțelor aeriene americane se bazează pe distrugerea aeronavelor inamice de la distanță mare, adoptată ca cea mai sigură soluție, iar pentru evitarea urmăritorului și a atacului din spate se consideră că manevra Herbst - efectuarea unei întoarceri în “J” cu o mică urcare - este mult mai practică.
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
O delegație ucraineană se află la Washington pentru a încheia un acord cu administrația președintelui Donald Trump, care ar implica transferul de către Ucraina a tehnologiei sale de drone testate în luptă în schimbul unor redevențe sau al altor forme de compensație.
Acordul privind dronele este conceput pentru a permite armatei americane să profite de avantajul competitiv al Ucrainei în domeniul vehiculelor aeriene fără pilot.
Grecia se află din nou sub presiunea partenerilor NATO pentru a-și spori contribuția la sprijinirea Ucrainei în fața invaziei ruse. Potrivit informațiilor din presa elenă, mai multe state occidentale, în frunte cu Statele Unite și Franța, dar și țări din Europa de Est aflate în proximitatea frontului, cer Atenei să accepte vânzarea către intermediari a unei părți importante din cele 25 de avioane Mirage 2000-5 aflate în dotarea Forțelor Aeriene elene.
În seara zilei de joi, 02.10.2025, alte două avioane de vânătoare F-16 aparținând Forțelor Aeriene Slovace au aterizat pe aeroportul militar din Kuchyna, lângă Malacky. E vorba de F-16 Fighting Falcon Block 70 Viper, cea mai modernă versiune a F-ului american.
La aproape două decenii de la retragerea să oficială, silueta triunghiulară și inconfundabilă a legendarului avion stealth F-117A Nighthawk reapare pe cer, stârnind un val de speculații. Observarea recentă a două aeronave F-117A zburând în formație cu un avion-cisternă al Forțelor Aeriene ale SUA, în apropiere de granița cu Mexicul, trebuie interpretată doar o nostalgie aviatică sau este un semnal strategic puternic, se întreabă deja comunităţile de analişti militari pe reţelele de socializare.
Olanda confirmă o premieră istorică: un avion de luptă F-35A al Forțelor Aeriene Regale Olandeze (RNLAF) a doborât o dronă rusească de tip Shahed/Gerbera, în timpul incursiunii fără precedent în spațiul aerian polonez din noaptea de 9 spre 10 septembrie 2025. Incidentul, care a determinat Varșovia să invoce Articolul 4 din Tratatul NATO, a pus în lumină rolul crucial al noii generații de avioane de vânătoare în apărarea flancului estic al Alianței.
În timpul atacului aerian masiv din weekend asupra Ucrainei, Rusia a folosit din nou un nou tip de rachetă de croazieră, S8000 Banderol, care este mai mică și mai manevrabilă decât clasica rachetă de croazieră Kh-101. Racheta nu este lansată din aeronave, ci de pe drone de mari dimensiuni Orion.
Ministrul adjunct al Apărării al Ucrainei, generalul-locotenent Ivan Havrylyuk, a anunțat că în prezent se „așteaptă” ca Ucraina să primească livrări suplimentare de avioane F-16, precum și de avioane suedeze Gripen.
Prezent la Conferința de securitate de la Varșovia, reprezentantul Administrației Trump pentru Ucraina, gen. Keith Kellogg, a ținut să precizeze că statele europene au capacitatea să contracareze militar Rusia.
Declarația generalului Kellogg la adresa Europei este doar parțial măgulitoare, întrucât aceasta confirmă în esență orientarea politicii americane către o dezangajare treptată din spațiul european.
Nicolae Fălcoi, președintele Consiliului de Administrație al Avioane Craiova, a anunțat printr-o postare publică primele „rezultate concrete” ale programului de modernizare a aeronavelor IAR-99. După o întârziere uriașă, în contextul în care programul trebuia deja finalizat în integralitate.
O declarație a unui înalt oficial de la Kiev a aprins din nou speranțele în spațiul informațional ucrainean, dar și internațional: Ucraina ar urma să primească mult-discutatele avioane de luptă suedeze JAS 39 Gripen. Deși știrea a circulat rapid, fiind atribuită general-locotenentului Ivan Havrîliuk, prim-adjunct al ministrului ucrainean al Apărării, o analiză atentă a sursei primare și a contextului dezvăluie nuanțe importante, specifice diplomației și comunicării pe timp de război.
Statele Unite ale Americii, sub administrația Trump, iau în considerare o escaladare militară majoră în lupta împotriva traficului de droguri, evaluând opțiunea de a lansa atacuri aeriene de precizie împotriva cartelurilor de pe teritoriul Venezuelei. Aceste informații, dezvăluite de surse citate de NBC News, indică o nouă tip de presiune pe care Statele Unite sunt dispuse sa-l exercite asupra regimului lui Nicolás Maduro, deși decizia finală a președintelui Trump încă nu a fost aprobată.
Ucraina continuă să lovească facilități importante de pe teritoriul Rusiei, astfel că o eventuală decizie a SUA de a livra Kievului rachete Tomahawk ar însemna încă o complicație pentru regimul de la Kremlin.
În războiul de uzură declanșat de Rusia, unde spaţiul aerian este inundat zilnic de roiuri de drone de atac ieftine, Ucraina a găsit o soluție pe cât de ingenioasă, pe atât de disperată: a scos de la naftalină vechile avioane de antrenament sovietice și le-a înarmat cu simple puști de asalt. Această tactică subliniază ambiţia ucrainenilor de a găsii soluţii cu resursele limitate, dar și natura inovatoare a conflictului modern.
Sâmbătă, 27 septembrie, Danemarca a raportat un alt zbor ilegal al uneia sau mai multor drone neidentificate deasupra unui aeroport local, de data aceasta deasupra bazei aeriene Karup. Potrivit AFP, este vorba despre cea mai mare bază militară din țară. După cum a informat presa locală, poliția daneză a raportat incidentul încă de vineri seara.
Nu mai e nicio îndoială, Rusia caută să creeze panică și nesiguranță în rândul populației, zborurile dronelor având ca scop să slăbească încrederea cetățenilor în guvernele statelor europene și în UE. Bonus, statele sunt nevoite să consume resurse uriașe pentru a depista aparatele de zbor.
Ministrul german al Apărării, Boris Pistorius, a avertizat joi cu privire la amenințarea tot mai mare reprezentată de activitățile spațiale rusești, invocând îngrijorări legate de doi sateliți ruși care urmăresc sateliții Intelsat utilizați de forțele germane și de alte organizații.
Su-57 e un proiect rus care a întâmpinat numeroase dificultăți tehnice, mai ales în ceea ce privește motorizarea avioanelor. Programul avionul de generația a 5-a rus e mult întârziat, numărul avioanelor livrate către Forțele Aeriene Ruse fiind redus iar sancțiunile impuse industriei aeronautice ruse au afectat și ele programul.
Comandamentul Nord-American de Apărare Aerospațială (NORAD) a observat miercuri patru aeronave rusești apropiindu-se de Alaska.
NORAD a trimis mai multe aeronave proprii, inclusiv avioane de vânătoare F-16, pentru a confirma identificarea acestora și a se asigura că nu au încălcat spațiul aerian american sau canadian.
Vinerea trecută, spațiul aerian al Estoniei a fost scena unui episod tensionat. Trei avioane rusești MiG-31 au intrat adânc de opt kilometri în teritoriul NATO, fiind imediat interceptate de două aparate italiene F-35, identificate ca „Ghost 1” și „Ghost 2”.
Tensiunile la granița de est a NATO cresc. Aparenta „rutină” a interceptărilor aeriene ascunde o escaladare calculată a Moscovei, la care Alianța răspunde cu un amestec de forță discretă și diplomație rece. Mizele sunt însă uriașe, iar calmul strategic al Estoniei, o lecție pentru întreaga Europă.
Forțele ucrainene au doborât un avion de luptă rusesc de tip Su-34 în regiunea Zaporojie în primele ore ale zilei de 25 septembrie, au anunțat Forțele Aeriene ale Ucrainei. Avionul Su-34 a fost doborât în jurul orei locale 04 dimineața în sectorul Zaporojie al liniei frontului, au declarat reprezentanții Forțele Aeriene. Avionul de război ar fi atacat orașul Zaporojie cu bombe aeriene ghidate în momentul atacului.
Avioane de vânătoare rusești MiG-29 au ajuns în Iran ca parte a unui plan pe termen scurt de consolidare a forțelor aeriene, urmând ca avioane Sukhoi Su-35 mai avansate să urmeze treptat, a declarat marți un parlamentar iranian.
La conferința Air, Space, and Cyber Conference 2025, de la Washington D.C., publicaţia americană The War Zone am avut ocazia să stea de vorba cu col. Timothy „Diesel” Causey, comandantul ,,Escadrilei 494 de Avioane de Luptă'', și cu maiorul Benjamin „Irish” Coffey, șeful de Stat Major al unității. Cei doi au povestit despre momentele de maximă tensiune de pe 13 aprilie 2024, când Iranul a lansat un atac masiv cu drone kamikaze Shahed-136, dar și cu rachete balistice și de croazieră.
Sprijinul Statelor Unite pentru Ucraina continuă greu, dar din fericire continuă pe multiple planuri, iar cel mai recent contract de 26 de milioane de dolari, acordat de Forțele Aeriene ale SUA către gigantul Lockheed Martin, subliniază o nouă etapă în adaptarea Ucrainei la standardele occidentale. Această sumă considerabilă nu este destinată achiziționării de noi avioane, ci finanțării unui aspect aparent tehnic, dar absolut vital: crearea documentației de operare și mentenanță, personalizată pentru flota de F-16 a Ucrainei.
Corporația de stat Rostec din Federația Rusă a anunțat, pe 24.09.2025, că Întreprinderea de aviație Yuri Gagarin (KnAAZ) din Komsomolsk pe Amur a produs și predat Ministerului rus al Apărării un nou lot de avioane de vânătoare multifuncționale de tip Su-35S.
Ministrul estonian al Apărării, Hanno Pevkur a precizat că țara sa este deschisă desfășurării de avioane de vânătoare britanice F-35A cu capacități nucleare.
Proiectul ambițios al Sistemului de luptă aerian al viitorului (SCAF), lansat în 2017 de Franța și Germania și la care ulterior s-a alăturat Spania - asta după ce francezii au strâmbat din nas -, traversează una dintre cele mai dificile etape de până acum. Iar soarta programului care ar trebui să „nască” primul avion de generația a 6-a european, care să înlocuiască Rafale și Eurofighter, riscă să fie pecetluită din cauza disensiunilor uriașe între Paris și Berlin. Programul e deja blocat oricum.
Dronele rusești testează frontierele NATO, reacția autorităților și opinia publică. În acest context, fiecare decizie, fiecare investiție în securitate este critică pentru protejarea suveranității și integrității teritoriale, arată Cristian Sfichi, Director General Regional pentru România, Ucraina și Caucaz al Thales, într-un editorial pe care DefenseRomania îl publică integral.
Din cauza războiului în curs de desfășurare din Ucraina, Rusia a oprit lucrările la noul avion de avertizare timpurie AWACS de tip A-100, direcționându-și eforturile către modernizarea aeronavelor A-50 deja existente la standardul A-50U.
Tensiunile dintre NATO și Rusia cresc din nou, după o serie de încălcări repetate ale spațiului aerian al alianței pe flancul estic. În ultimele două săptămâni, Moscova a testat răbdarea și capacitatea de reacție a statelor membre prin incursiuni aeriene pe teritoriul Poloniei, României și Estoniei. Una din cele mai dure reacții le-a avut Lituania, micuțul stat baltic sugerând că avioanele ruse care violează spațiul aerian al NATO ar trebui doborâte.
Dacă SUA ezită încă să livreze rachete Tomahawk către Ucraina, rachete care ar putea lovi adânc în teritoriul Rusiei ținte militare și logistice, Marea Britanie tocmai a livrat un nou lot de rachete de croazieră de tip Storm Shadow către Forțele de Apărare ale Ucrainei. Londra rămâne unul din cei mai mari furnizori de armament pentru Ucraina.
România a semnat azi oficial contractul prin care Olanda donează, la prețul simbolic de un euro, o escadrilă de avioane F-16 Fighting Falcon. E vorba de escadrila aflată la Baza 86 Aeriană Borcea și care va continua să fie utilizată în cadrul Centrului de pregătire de aici, unde piloți români și ucraineni fac trecerea pe F-16. Această donație a fost anunțată în exclusivitate, pe surse, de publicația noastră încă din primăvara acestui an și ulterior confirmată de MApN la summitul NATO din această vară.
Forțele Aeriene ale Statelor Unite (USAF) trag un semnal de alarmă și cer o creștere semnificativa a flotei de avioane de luptă. Un nou plan strategic pe zece ani, trimis Congresului și obținut de presa americană, stabilește o țintă de 1.558 de avioane gata de luptă până în 2035. Este un salt uriaș, cu aproape 300 de avioane mai mult decât inventarul estimat pentru anul fiscal 2026 (1.271).
Rheinmetall și Guvernul român au semnat acordul final pentru a construi o fabrică de pulbere pentru muniție în Victoria, județul Brașov, contractul final fiind semnat azi și anunțat într-o conferință comună de presă de către Armin Papperger, CEO Rheinmetall și premierul Ilie Bolojan.
A devenit „viral” printre unitățile militare ucrainene și reprezintă exemplul perfect al automatizării tot mai accelerate a războiului. Ucraina a implementat un sistem de atacuri cu drone în stilul jocurilor pe calculator, care recompensează soldații pentru atacurile reușite. Miza: puncte care pot fi folosite pentru a cumpăra mai multe arme dintr-un magazin online.
De la bordul Air Force One, președintele Donald Trump a transmis duminică nu doar un refuz militar, ci o sentință geostrategică. Întrebat dacă va furniza Ucrainei rachete Tomahawk, capabile să lovească Moscova, răspunsul său a fost de o nonșalanță care îngheţa sângele în vene aliaților Americii: „Nu, nu prea...”.
Ministerul Apărării rus a anunţat luni că forţele sale au avansat în oraşul ucrainean Pokrovsk şi au efectuat lovituri asupra unor obiective militare şi industriale, transmit agențiile Agerpres și Reuters.
Armata Republicii Cehe este deja clară în ceea ce privește numărul de militari pe care dorește să îi recruteze anul viitor. Și este unul dintre cele mai ambițioase obiective stabilite vreodată. Potrivit Ministerului Apărării, în mod ideal, peste 2.200 de noi soldați noi ar trebui să intre în rândul forțelor armate. Cu toate acestea, pe termen lung, oficialii apărării au vorbit despre baza armatei. Obiectivul de recrutare pentru 2025 a fost îndeplinit, iar cel pentru anul viitor este mai mare.
Hotărârea recentă a Curții Europene a Drepturilor Omului (CEDO), care obligă Rusia să plătească Georgiei despăgubiri de 253 de milioane de euro pentru acțiunile sale din 2008, oferă o perspectivă sumbră și, totodată, un model juridic crucial pentru viitorul Ucrainei.
Dezbaterea privind descurajarea nucleară în cadrul NATO se învârte, în ultimii ani, în jurul a două mari teme, lăsând în umbră cea mai presantă problemă internă a Alianței. Pe de o parte, agresiunea Rusiei în Ucraina a veni cu întrebarea dacă arsenalul nuclear aliat, în principal armele americane din Europa, trebuie modernizat sau consolidat. Pe de altă parte, încă din mandatul lui Donald Trump, persistă îndoiala dacă SUA mai pot fi considerate un partener de încredere și ce s-ar întâmpla dacă Washingtonul și-ar retrage umbrela nucleară.
China pare să dezvolte o nouă și enigmatică navă de luptă, care ar putea marca o schimbare de paradigmă în războiul naval prin capacitatea sa de a opera autonom, fără echipaj. Potrivit unui raport detaliat publicat de Naval News, acest vas misterios este în prezent în construcție la șantierul naval Huangpu din Guangzhou.
În septembrie, Pakistanul și Statele Unite au semnat un acord istoric prin care firma americană US Strategic Metals (USSM), specializată în reciclarea și procesarea mineralelor critice, se angajează să investească aproape 500 de milioane de dolari în Pakistan pentru explorarea, dezvoltarea și rafinarea zăcămintelor rare.
Cele mai recente lovituri ucrainene cu UAV-uri au avut obiective diverse, fiind atacate elemente de infrastructură petrolieră portuară, sistemul de energie electrică, precum și obiective importante de sprijin de luptă și logistic.
Rușii au acumulat stocuri de rachete balistice și au crescut de cinci ori intensitatea atacurilor efectuate cu acestea în luna octombrie. În total au fost folosite 87 de rachete Iskander și 14 Kinjal. Presa ucraineană a semnalat sâmbătă (01.11.2025) că atacurile din ce în ce mai dese ale Forțelor Armate ale Ucrainei asupra unor obiective de pe teritoriul Rusiei provoacă lovituri de represalii din partea Moscovei, care au fost intensificate în ultima lună.
Statele Unite ale Americii au mobilizat în Caraibe o forță militară fără precedent în ultimele decenii, într-o desfășurare care amintește de tensiunile Războiului Rece.
Ministerul rus al Apărării a anunțat că, pe 01.10.2025, la Șantierul Naval Sevmash din Severodvinsk, a fost lansat la apă submarinul nuclear cu destinație specială Habarovsk (Proiect 09851). Acesta a fost proiectat de Biroul Rubin și a fost dezvoltat pentru a rezolva sarcinile Forțelor Navale ruse folosind arme subacvatice moderne.
Vladimir Putin a readus recent în atenția publică așa-numitele „arme minune” ale Rusiei, cu care Moscova amenință zilnic Europa, în timp ce luptă de aproape patru ani să ocupe în Ucraina teritoriile pe care le-au anexat ilegal.
Surse ale DefenseRomania arată că Asociația Ofițerilor în Rezervă din România (AORR) a transmis Senatului o solicitare oficială de audiență, cu caracter de urgență, în legătură cu propunerea legislativă PLx-350/2025, aflată în prezent în procedură parlamentară.
Într-un gest ce subliniază prețul tragic pe care regimurile dictatoriale îl pun pe viața propriilor cetățeni, doi prizonieri de război nord-coreeni, capturați pe frontul din Ucraina, au solicitat oficial transferul lor către Coreea de Sud.
Forțele ruse plătesc un preț mare în Pokrovsk. Statul Major General ucrainean și-a trimis acolo forțe de șoc pentru a scoate rușii din oraș.
Donald Trump a întocmit o listă confidențială de posibile ținte ce pot fi lovite în Venezuela, în acest moment fiind așteptat doar ordinul președintelui american.
După achiziția unei nave de patrulare OPV (Offshore Patrol Vessel) din clasa Hisar, din Turcia, România țintește achiziția următoarelor două prin programul european SAFE și, desigur, producția lor în țară. E vorba de nave de patrulare OPV numite popular „corvete ușoare”.
Rusia azi, ajunsă dependentă militar de state precum Coreea de Nord, e la ani lumină nu doar în ceea ce privește PIB-ul, dar și dezvoltarea tehnologică, atât de SUA cât și de China. Lucru demonstrat și de competiția în spațiu dintre SUA și China, pentru a ajuns la Polul Sudic al Lunii.
Corporația întrunită constructoare de avioane din Rusia (UAC) a efectuat o nouă livrare de avioane de luptă multirol de tip Su-35S către Forțele Aerocosmice Ruse (VKS). Acest lucru a fost anunțat sâmbătă (01.10.2025) pe canalul oficial de Telegram al UAC.
Exporturile Rusiei de gaze naturale lichefiate (GNL) au scăzut în ritm anual cu 3,4% în primele zece luni din acest an, la 25,2 milioane tone metrice (mmt), deşi în octombrie s-a înregistrat un avans record, de 21%, în urma începerii livrărilor de la noua uzină Arctic LNG 2, a anunţat furnizorul global de date LSEG, transmit Agerpres și Reuters.
Deși situația în estul Ucrainei în zona Pokrovsk este critică, ocupantul rus încercând să forțeze avansul pentru a „deschide ușa” către Donețk și a încerca ocuparea întregului Donbas, ultimele rapoarte arată că de fapt nu aici rușii au reușit cel mai mare avans în ultimele 30 de zile.
Guvernul Taiwanului ia în calcul măsuri legale împotriva companiilor americane care produc avioanele de luptă F-16V - cea mai modernă versiune a F-16 Block 70 -, după ce livrarea celor 66 de avioane noi, achiziționate din Statele Unite ale Americii, a suferit întârzieri semnificative.
Ucraina a debarcat trupe speciale pentru a lupta în zonele asediate din oraşul Pokrovsk, din estul Ucrainei, la începutul acestei săptămâni, chiar în momentul în care Rusia a anunţat că a înconjurat forţele Kievului din zonă, au declarat vineri două surse militare ucrainene, citate de Reuters. De partea celaltă Moscova susține că a respins desantul și că operatorii FOS ucrainean au fost uciși.
Armata ucraineană caută modalităţi de a contracara noua tactică a "infiltrărilor" folosită de trupele ruse, tactică ce presupune folosirea unor grupuri mici de infanterie care se strecoară prin defensiva lacunară a unităţilor ucrainene, în timp ce unele dintre acestea din urmă sunt cel puţin semi-încercuite pe sectoarele de front din zona oraşelor Pokrovsk şi Kupiansk, relatează agențiile Agepres și EFE.
Secretarul Consiliului Securității Rusiei, Serghei Șoigu, a avertizat vineri SUA în legătura cu degradarea stabilității strategice după anunțul Casei Albe privind reluarea testelor cu arme nucleare, dar a afirmat că Rusia este pregătită să efectueze teste pe poligoanele sale de testare, în caz de necesitate, potrivit Agerpres și EFE.
După ce mai multe drone rusești au încălcat spațiul aerian al Poloniei luna trecută, liderii politici si militari de pe continent au accelerat brusc ideea unui „zid anti-drone”. Pare o reacție logică la o amenințare palpabilă, dar este, în esență, o capcană strategică costisitoare.
Pentagonul a transmis Casei Albe că furnizarea rachetelor Tomahawk către Ucraina este fezabilă din punct de vedere militar și nu ar afecta stocurile strategice ale Statelor Unite. Această evaluare tehnică, menită să deblocheze o decizie crucială, pare însă a se fi lovit de un zid politic la Washington. Decizia finală rămâne în mâinile președintelui Donald Trump, iar semnalele de la Casa Albă sunt, în cel mai bun caz, contradictorii.
