După câștigarea alegerilor din SUA de către Donald Trump, în noiembrie 2024, și după anunțul său că va găsi rapid o cale prin care să încheie războiul ruso-ucrainean, a început jocul scenariilor despre cum va arăta Ucraina dacă se va ajunge la pace.
Pe 21 decembrie 2024, Coreea de Nord a transferat probabil sisteme de rachete KN-15 (Pukguksong-2) și obuziere M-1989 Koksan în Rusia, în contextul conflictului din Ucraina care continuă să escaladeze.
Aceasta livrare subliniază un trend în creștere al cooperării privind apărarea, Rusia căutând resurse militare esențiale în fața aprovizionării insuficiente din cauza războiului prelungit. Implicarea soldaților nord-coreeni in conflict adaugă o dimensiune nouă acestui parteneriat, ceea ce ar putea intensifica provocările pe care Ucraina le întâmpină la capitoul aparare.
While the whole world is anxiously watching Ukraine and waiting for World War III, North Korean launchers of Pukguksong-2 (KN-15) ballistic missiles with an estimated range of 1300-1500 km, possibly up to 2000 km, have already been spotted in Russia.
I wonder, will there be any… pic.twitter.com/6aWIhnms2q— Denis Danilov (@DenisDanilovL) December 22, 2024
Transportul rachetelor KN-15 Pukguksong-2 către Rusia sugerează o intensificare a colaborării între cele două țări în contextul conflictului din Ucraina. Rusia, pusa in fata unei nevoi acute de armament, s-a întors către Coreea de Nord pentru suplimentarea resurselor militare esențiale.
De la începutul războiului, Coreea de Nord a livrat peste 100 de sisteme de artilerie, inclusiv obuziere și rachete balistice, contribuind la continuarea agresiunii miltiare ruse in Ucraina.
Pukguksong-2 este un sistem de rachete balistice cu rază medie de acțiune.Primul zbor de testare al Pukguksong-2 a avut loc pe 12 februarie 2017. Raza maximă estimată a rachetei Pukguksong-2 este de aproximativ 2.000 de kilometri, conform analiștilor occidentali. Coreea de Nord colaborează cu Rusia în dezvoltarea tehnologiei rachetelor, ceea ce poate intensifica amenințările regionale. Rusia folosește deja sisteme de rachete nord-coreene KN-11 (Hwasong-11) în conflictul din Ucraina.
Implicarea soldaților nord-coreeni în suportul operațiunilor rusești sugerează un nivel de colaborare militară mai profund, cu riscuri crescute de escaladare a conflictului. Parteneriatul militar în expansiune între Rusia și Coreea de Nord are implicații semnificative pentru securitatea globală, dar și pentru strategia Ucrainei în acest război.
De asemenea, prezența soldaților nord-coreeni poate îmbunătăți eficiența utilizării armamentului nord-coreean, cum ar fi obuzierele M-1989 Koksan și rachetele KN-15 Pukguksong-2. Aceasta le oferă rușilor un avantaj în utilizarea acestor sisteme avansate, care sunt esențiale pentru strategiile lor de bombardament și suport de foc.
Parteneriatul militar în expansiune între Rusia și Coreea de Nord are implicații geopolitice semnificative pe termen lung, influențând nu doar conflictul din Ucraina, ci și stabilitatea regională și globală.
Colaborarea dintre Rusia și Coreea de Nord întărește legăturile dintre două regimuri autoritare, care se confruntă cu sancțiuni internaționale și izolare. Aceasta poate încuraja alte regimuri similare să colaboreze, creând un bloc mai unit împotriva influenței occidentale.
Astfel, livrările de arme și resurse militare din Coreea de Nord permit Rusiei să își mențină și să își extindă capacitățile militare în contextul conflictului din Ucraina. Aceasta nu doar că prelungește conflictul, dar și complică eforturile Ucrainei de apărare, făcându-le mai vulnerabile la atacuri.
Creșterea prezenței militare nord-coreene în Rusia și implicarea soldaților nord-coreeni în conflictul din Ucraina pot destabiliza și mai mult regiunea. Aceasta ar putea duce la o escaladare a tensiunilor în Asia de Est, în special în relațiile cu Coreea de Sud și Japonia, care sunt deja îngrijorate de programele nucleare și de rachete ale Coreei de Nord.
Intensificarea parteneriatului militar dintre Rusia și Coreea de Nord va provoca probabil reacții puternice din partea puterilor occidentale.
Acestea ar putea intensifica sancțiunile împotriva ambelor țări și ar putea duce la o consolidare a sprijinului militar pentru Ucraina, ceea ce ar putea escalada și mai mult conflictul.
În concluzie, parteneriatul dintre Rusia și Coreea de Nord nu doar că afectează conflictul din Ucraina, dar are și implicații profunde asupra securității globale, stabilității regionale și dinamicii alianțelor internaționale. Aceasta va necesita o atenție sporită din partea comunității internaționale pentru a gestiona provocările emergente.
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
După câștigarea alegerilor din SUA de către Donald Trump, în noiembrie 2024, și după anunțul său că va găsi rapid o cale prin care să încheie războiul ruso-ucrainean, a început jocul scenariilor despre cum va arăta Ucraina dacă se va ajunge la pace.
Corespondentul de război Radu Hossu, prezent mult timp în zonele cele mai fierbinți ale frontului ucrainean, a declarat în cadrul podcastului Obiectiv EuroAtlantic realizat la DefenseRomania de Tudor Curtifan că dacă ritmul actual al războiului se va menține, la finalul anului 2025 Rusia riscă să devină o putere regională în ceea ce privește armata convențională. Rămâne însă o mare putere nucleară.
Forța Spațială americană a declasificat o parte a activităților desfășurate de unitățile sale pe timpul celor două atacuri masive cu rachete și drone lansate anul trecut de Iran împotriva Israelului.
Compania americană de apărare Lockheed Martin a anunțat, pe 22 ianuarie 2025, livrarea a șase sisteme de rachete M142 HIMARS către Estonia, marcând un nou pas în îmbunătățirea capacităților de apărare ale țării, ca răspuns la provocările de securitate regionale.
Aeronave din cadrul Forțelor Aeriene ale Franței au îndeplinit o misiune complexă de cercetare în zona Mării Negre.
DefenseRomania vă invită să urmăriți vineri, 24 ianuarie 2025, începând cu ora 11.00, o nouă ediție a emisiunii Obiectiv EuroAtlantic.
Armata rusă se pregătește pentru o mare bătălie prin care urmărește să preia controlul inimii Donbasului (ce cuprinde provinciile ucrainene Donețk și Lugansk), înainte de începerea negocierilor dintre președintele rus Vladimir Putin și noul președinte american Donald Trump, care a amenințat că ar putea impune noi sancțiuni Rusiei dacă nu încheie rapid un acord de pace cu Ucraina, scriu agențiile Agerpres și EFE.
Președintele polonez Andrzej Duda a declarat joi, 23 ianuarie, că liderul de la Kremlin, Vladimir Putin, trebuie să fie obligat „să implore Ucraina și pe aliații ei să se așeze la masă și să discute”.
Rusia nu are în prezent potențialul militar pentru o ofensivă rapidă în Ucraina, deoarece se confruntă cu probleme privind personalul. „Nu este o viziune politică, ci militară”, potrivit celui mai înalt militar al NATO din Europa.
În discursul său de la Forumul Economic Mondial de la Davos, președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a făcut apel la Europa să crească cheltuielile pentru producția de armament și să dea dovadă de unitate în politica de securitate. În ceea ce privește procesul de pace din Ucraina, acesta a menționat că una dintre componentele garanțiilor de securitate pentru Kiev ar trebui să fie desfășurarea a cel puțin 200 000 de militari europeni pentru misiuni de menținere a păcii.
Într-un demers neobișnuit, președintele Franței, Emmanuel Macron, a cerut noi propuneri pentru acțiunile de îmbunătățire substanțială a apărării naționale. Deși au trecut sub trei ani de la ultima revizuire a strategiei de apărare, conducerea Franței intenționează să actualizeze din nou documentele în acest sens, inclusiv cel de bază și anume Evaluarea Strategică Națională (în franceză, Revue nationale stratégique).
Principalii lideri europeni și-au declarat disponibilitatea și voința de a dezvolta cooperarea transatlantică cu noua administrație prezidențială a SUA, dar există și avertismente venite din Europa. La 21 ianuarie, principalul purtător de cuvânt al Comisiei Europene, Valdis Dombrovskis, comisarul pentru economie și productivitate, a subliniat că UE și SUA sunt parteneri strategici și a afirmat că cooperarea este importantă „mai ales într-un moment în care regimurile autocratice sfidează din ce în ce mai mult ordinea internațională bazată pe reguli”.
Donald Trump a blocat ajutorul acordat de SUA altor țări pentru o perioadă de 90 de zile și a ordonat un audit al programelor. Unul dintre primele sale decrete după preluarea mandatului, președintele american Donald Trump a suspendat ajutorul pentru orice alt stat sau organizație. Aceasta măsură ridică întrebarea dacă acest lucru amenință situația din Ucraina, care a primit 66,5 miliarde de dolari sub formă de ajutor pentru armament din partea SUA începând din 2022.
Noul președinte american Donald Trump a spus că dorește să se întâlnească cu președintele rus Vladimir Putin. El nu a menționat o dată, dar a spus că ar putea fi „foarte curând”.
Cu administrația Joe Biden s-a încheiat o eră, cea a președinților americani - fie republicani, fie democrați - ale căror viziuni politice au fost ancorate în logica Războiului Rece, cu Europa cap compas.
Președintele rus Vladimir Putin a declarat că este deschis dialogului cu administrația președintelui american Donald Trump, care va prelua din nou puterea astăzi, potrivit agenției de știri de stat TASS. CNN a raportat în weekend că Trump și-a instruit echipa să organizeze o convorbire telefonică cu șeful Kremlinului în primele zile după inaugurare.
Armata României urmează să demareze mai multe programe de înzestrare și de modernizare anul acesta, iar printre ele se numără, în sfârșit, o veste bună pentru cea mai văduvită structură de forță din cadrul Armatei: Forțele Navale Române.
Războiul purtat de Rusia împotriva Ucrainei a fost dictat atât de luptele aeriene, cât și de câștigurile teritoriale de pe linia frontului. În timp ce ambele părți se bazează din ce în ce mai mult pe dronele de luptă, rachetele de croazieră și rachetele balistice rămân instrumente importante pentru lansarea de atacuri puternice. Pusă în faţa unor astfel de provocări strategice, Ucraina a făcut presiuni asupra partenerilor internaționali pentru a obține mai multe capacități de apărare aeriană, ca urmare a intensificării atacurilor ruse care vizează infrastructura energetică.
Mike Waltz, pe care președintele ales al SUA, Donald Trump, intenționează să îl numească în funcția de consilier pentru securitate națională, a asigurat că președintele ales este „hotărât” să pună capăt războiului purtat de Rusia în Ucraina. Waltz a declarat acest lucru în cadrul emisiunii Face the Nation de pe CBS din 19 ianuarie.
Președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, le-a cerut din nou aliaților săi să furnizeze Ucrainei mai multe sisteme de apărare antiaeriană Patriot. El a spus că Rusia a efectuat peste 1.000 de atacuri aeriene pe teritoriul ucrainean în ultima săptămână. Agenția de presă slovacă TASR a informat despre acest lucru, preluând un raport al agenției DPA.
Iranul a inaugurat sâmbătă o bază navală subterană de rachete într-o locație necunoscută din Golf, a declarat televiziunea de stat, cu două zile înainte de începerea celui de-al doilea mandat al lui Donald Trump ca președinte al Statelor Unite. Această nouă facilitate militară a fost dezvăluită într-un moment în care se așteaptă că tensiunile cu Washingtonul să crească. Liderii iranieni sunt îngrijorați de faptul că Trump i-ar putea permite premierului israelian Benjamin Netanyahu să atace siturile nucleare ale Iranului, înăsprind în același timp sancțiunile americane asupra industriei petroliere iraniene prin politica sa de „maximă presiune”.
Prăbușirea regimului lui Bashar al-Assad din Siria a stârnit îngrijorarea mai multor țări regionale, precum Israelul, Emiratele Arabe Unite și Egiptul. De fapt, Tel Avivul este deosebit de îngrijorat de această evoluție, un comitet guvernamental israelian sugerând chiar că Siria, condusă de islamiști sunniți care nu recunosc dreptul Israelului de a exista, ar putea reprezenta o amenințare mai mare pentru țară decât Iranul, arhi-inamicul Israelului.
În mod normal, România nu face publice date oficiale privind cantitatea de tehnică militară furnizată Ucrainei, existând până în prezent doar speculaţii şi, ocazional, unele declaraţii cu privire la diversitatea de echipamente militare transferate, printre care se numără şi MLRS-ul românesc APR-40, care arată ca o copie a sistemului sovietic BM-21 Grad.
Pe 18 ianuarie, dronele Direcției Principale de Informații (GUR) din cadrul Ministerului Apărării din Ucraina au lovit un depozit de petrol din regiunea rusă Tula, situat la aproximativ 300 km de frontiera cu Ucraina. Depozitul petrolier ,,8 Marta'' al Rezervei Federale Ruse are 58 de tancuri pentru depozitarea produselor petroliere. Acesta este situat la coordonatele 54.027450, 38.050564 și la 230 km de frontiera de stat a Ucrainei. În prezent, autoritățile oficiale din regiunea Tula afirmă că incendiul a fost cauzat de căderea resturilor de drone și că un total de 5 UAV-uri inamice au fost distruse de forțele de apărare aeriană și de război electronic.
Costurile reale ale războiului purtat de Rusia împotriva Ucrainei depășesc cu mult statisticile oficiale, punând cu adevărat Moscova sub o presiune economică enormă. În plus, măsurile financiare luate de guvernul rus pentru a sprijini efortul de război au dus la crearea unei „bule strategice de credit”, o situație extrem de periculoasă pentru economia rusă.
Echipa de la vârf a președintelui ales al SUA, Donald Trump, a fost audiată în zilele trecute de comitetele de specialitate ale Congresului. Printre cei care au răspuns întrebărilor parlamentarilor americani s-au numărat oficialii care vor ocupa funcțiile de Secretar al Apărării - Pete Hegseth, șef al CIA - John Ratcliffe, precum și cea de Secretar de Stat - Marco Rubio.
Noul acord ruso-iranian privind parteneriatul strategic dintre Rusia și Iran va da un impuls cooperării practice în toate domeniile, a declarat președintele rus Vladimir Putin, după întâlnirea cu omologul său iranian Masoud Pezeshkyan.
Forțele ruse folosesc tot mai des drone încărcate cu explozibil, conectate la operatorii lor prin cabluri de fibră optică, pentru a lovi cu precizie trupele și echipamentele militare ucrainene, iar Kievul caută o soluție pentru a riposta. Dronele cu fibră optică au apărut din ce în ce mai des în luptă în ultimul an și reprezintă o provocare. În peisajul în schimbare al războiului modern, atât Ucraina, cât și Rusia au început să întrebuințeze drone FPV cu fibră optică, imune la interferențele electronice. Aceste drone sunt periculoase pentru că nu pot fi bruiate cu ajutorul războiului electronic tradițional și sunt dificil de apărat împotriva lor, subliniind necesitatea găsirii unei soluții.
Războiul din Ucraina a servit, fără îndoială, drept o reamintire dură a modului în care evoluează războiului, dar și provocările cu care se confruntă NATO în secolul XXI. Răspunsul NATO la conflict, inclusiv sprijinul militar sporit acordat Ucrainei și o stare de pregătire sporită, reflectă angajamentul Alianței față de apărarea colectivă. Printre lecțiile-cheie pe care NATO le va învăța probabil se numără importanța unei descurajări solide, necesitatea de a continua investițiile în capacitățile de apărare și importanța rezilienței în fața amenințărilor hibride. Războiul a subliniat, de asemenea, importanța legăturilor transatlantice puternice și a cooperării între statele aliate în faţa noilor provocări de securitate.
Acțiunile concertate de manipulare care se desfășoară pe rețelele de socializare cu permisiunea platformei respective trebuie combătute cât mai rapid cu măsuri drastice, care pot ajunge până la limitarea funcționării serviciului respectiv, într-un mod similar cu regulile aplicate în cazul posturilor TV și radio.
O dronă de lovitură rusă cu un focos puternic exploziv a lovit cupola celei de-a patra unități energetice distruse a centralei nucleare de la Cernobîl în noaptea de vineri, 14 februarie, a informat președintele Volodimir Zelenski.
Președintele american Donald Trump a declarat joi că Statele Unite vor vinde Indiei avioane de luptă stealth F-35, care se vor alătura clubului de elită al țărilor cu avioane stealth, de generația a cincea.
Dacă Rusia nu este de acord cu un acord care să asigure independența Ucrainei, SUA ar putea folosi presiunea militară împotriva acestuia, a declarat vicepreședintele JD Vance pentru WSJ.
DefenseRomania vă invită să urmăriți vineri, 14 februarie 2025, începând cu ora 11.00, o nouă ediție a emisiunii Obiectiv EuroAtlantic.
Prima frază din titlu, „Cu 31 de Abrams nu poți rupe frontul rus”, e sugestivă pentru ceea ce s-a întâmplat în cei aproape trei ani de război de mare intensitate rus împotriva Ucrainei, după invazia din 24 februarie 2022.
Președinții ambelor țări în conflict vor participa la discuții pentru a pune capăt războiului dintre Rusia și Ucraina, a confirmat secretarul american al Apărării, Pete Hegseth, la o conferință de presă la Bruxelles.
Liderii statelor membre nu i-au promis niciodată Ucrainei că va deveni membră NATO dacă se va ajunge la un acord de pace cu Rusia, a declarat secretarul general al Alianţei Nord-Atlantice, Mark Rutte, joi, la Bruxelles.
O echipă de specialiști din Ministerul Apărării Naționale, Serviciul Român de Informații și Ministerul Afacerilor Interne au efectuat joi, 13 februarie, investigații în două zone de pe teritoriul România, de lângă granița cu Ucraina.
Hanwha Aerospace a finalizat cu succes testele de acceptare a unui nou motor diesel de 1.000 de cai putere construit autohton de coreeni, care va fi integrat pe obuzierul autopropulsat (SPH) K9.
În urmă cu câteva zile, pe reţele de socializare, au apărut imagini cu ceea ce pare să fie surprinderea unui avion F-16AM Fighting Falcon al Forțelor Aeriene Ucrainene în timpul unei misiune de atac, efectuând o trecere la joasă altitudine. Acestea sunt primele imagini cu un F-16 ucrainean care poartă o încărcătură completă de bombe ghidate GBU-39 SDB.
Ucraina nu va accepta niciun acord încheiat de Moscova și Washington fără Kiev. Europa ar trebui să participe la negocieri, a declarat președintele ucrainean Volodimir Zelenski.
Rusia a convenit cu Sudanul să înființeze o bază navală la Marea Roșie. Kremlinul a negociat-o inițial cu fostul președinte al țării, Omar al-Bashir, dar acesta a fost răsturnat de armată, ceea ce a întârziat acordul.
Președinele interimar al României, Ilie Bolojan, a atransmis primul său mesaj de la preluarea funcției de președinte.
Potrivit informațiilor ucrainene, Federația Rusă intenționează să antreneze în acest an aproximativ 150.000 de militari suplimentari pe teritoriul Belarusului.
Reprezentanți de seamă ai țărilor europene au subliniat participarea obligatorie a Ucrainei și a Europei în întregime la orice negocieri cu Rusia anunțate de președintele american Donald Trump. La 12 februarie, președintele Trump a anunțat începerea negocierilor cu Moscova pentru a pune capăt războiului Rusiei în Ucraina, după o convorbire telefonică cu Vladimir Putin și președintele ucrainean Volodimir Zelenski.
Un acord privind minereurile semnat între Kiev și Washington ar putea oferi Ucrainei un „scut de securitate” după încheierea războiului cu Rusia, a precizat secretarul Trezoreriei SUA, Scott Bessent, a declarat acest lucru după întâlnirea cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski.
Raytheon, o companie RTX, anunță că a finalizat cu succes un nou test al Radarului de apărare antiaeriană și antirachetă de joasă altitudine (LTAMDS), în cadrul unui exercițiu complex cu muniție reală.
Reputata publicație poloneză Defence 24 va organiza în perioada 6-7 mai 2025 conferința Defence24 DAYS 2025, cea mai mare din regiunea Europei Centrale și de Est axată pe apărare și securitate. DefenseRomania va fi partener media al conferinței, unde publicația noastră va fi prezentă.
Cel puţin 28 de persoane au fost rănite, o parte foarte grav, în incidentul de joi din centrul Munchenului în care un autoturism a intrat într-un grup de oameni, potrivit oficialilor şi pompierilor, transmit Agerpres și DPA. Premierul landului Bavaria, Markus Soder, a declarat că incidentul este tratat ca "presupus atac".
Potrivit surselor de monitorizare a navigației de pe rețelele de socializare, în cursul zilei de 12.02.2025, submarinul B-265 Krasnodar aparținând Forțelor Navale ale Federației Ruse a traversat Strâmtoarea Gibraltar și a intrat în Marea Mediterană. Submarinul este escortat de remorcherul Evgeniy Churov.
Președintele american Donald Trump a avut convorbiri telefonice atât cu liderul rus Vladimir Putin, cât și cu președintele Volodimir Zelenski, anunțând la 12 februarie că negocierile pentru a pune capăt războiului vor începe „imediat” și că o încetare a focului în Ucraina ar urma să fie posibilă într-un „viitor nu prea îndepărtat”.
În noaptea de miercuri, 12 februarie, spre joi, 13 februarie, sisteme de drone rusești au executat un nou atac asupra unor obiective civile și de infrastructură aflate pe teritoriul Ucrainei, în apropierea frontierei cu România.
Oficiali din Marea Britanie au confirmat recent că, printre altele, Londra ajută la dezvoltarea a două tipuri de vehicule maritime fără echipaj (UMV) pentru Ucraina, după ce forțele ucrainene au obținut succese notabile împotriva mijloacelor navale rusești din Marea Neagră prin utilizarea UMV-urilor ca elemente de atac unidirecționale.
Rusia ar putea ataca state NATO în decurs de doi ani, a avertizat serviciul de informații al Ministerului danez al Apărării, în raportul său anual. Mai mult, armata rusă ar putea forța un conflict ”cu o țară cu care se învecinează” (probabil stat non-NATO) chiar și la aproximativ 6 luni de la oprirea războiului din Ucraina.
Preşedintele american Donald Trump a anunţat miercuri pe reţeaua sa de socializare Truth Social că a avut o "conversaţie prelungită şi foarte productivă" cu omologul său rus Vladimir Putin, în timpul căreia cei doi au convenit să înceapă "imediat" negocierile cu privire la Ucraina, relatează Agerpres și AFP.
Rusia nu va negocia niciodată cu Ucraina pentru a schimba teritoriul ucrainean capturat cu teritoriul ocupat de trupele ucrainene din regiunea Kursk din vestul Rusiei. Acest lucru a fost declarat astăzi (12.02.2025) de Dmitri Peskov, purtătorul de cuvânt al președintelui rus, Vladimir Putin, potrivit agențiilor de presă.
Secretarul american al Apărării, Pete Hegseth, a declarat că o revenire la granițele Ucrainei de dinainte de 2014 este un obiectiv nerealist și că administrația Trump nu vede aderarea la Kiev la NATO ca parte a unei soluții la războiul declanșat de invazia Rusiei.
Americanii au făcut o demonstrație de forță cu avioane de tip F-22 Raptor, considerate de mulți ca fiind în continuare, în ciuda ascensiunii F-35, ca fiind cele mai bune avioane din lume, cel puțin în confruntări aeriene directe.
Serviciul secret al SBU l-a arestat pe șeful de cabinet al centrului său antiterorist. Îl acuză că lucrează pentru serviciul secret rus, FSB.
Statele Unite au eliberat din închisoare un cetățean rus, ca parte a unui schimb pentru americanul Mark Fogel, care a fost eliberat dintr-o închisoare rusă. Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat că rusul eliberat se va întoarce acasă în zilele următoare, moment în care, a spus el, Moscova îi va face public numele. Potrivit unui oficial anonim al administrației americane, persoana eliberată este Alexander Vinnik, condamnat pentru infracțiuni cibernetice.
Avionul Rusiei Su-57, considerat de generația a cincea, și-a găsit primul client extern.
Președintele Volodimir Zelenski a avertizat că, fără Ucraina, Europa s-ar putea confrunta cu o ocupație rusă la scară largă, din cauza avantajului numeric al Moscovei în ceea ce privește forțele, a declarat acesta într-un interviu acordat The Guardian publicat pe 12 februarie. Zelenski a subliniat disparitatea de forțe dintre Rusia și Europa, afirmând că armata Ucrainei este formată din 110 brigăzi, în timp ce Rusia dispune de 220 și intenționează să se extindă la 250 în acest an. În schimb, Europa, inclusiv trupele americane staționate acolo, are doar aproximativ 82 de brigăzi de luptă, a spus el.