Germania va transfera două lansatoare Patriot suplimentare Ucrainei, a anunțat vineri, 1 august, Ministerul german al Apărării. În lunile următoare, vor fi trimise toate elementele sistemului Patriot, care vor forma două baterii.

România a ratat șansa de a semna un contract important de export de tehnică militară cu Bulgaria în anul 2023, din cauza lipsei unui cadru legislativ care să permită vânzarea de echipamente militare prin mecanismul guvern-la-guvern (G2G). Exact aceeași poveste se întâmplase înainte de bulgari și cu Slovacia, care a fost și ea interesată de Piranha 5 „made in Romania”. Despre acest lucru publicația noastră a scris mult, dar acum au apărut și explicațiile din perspectivă legislativă.

Alocările bugetare fără precedent în istoria UE, anunțate recent de Comisia Europeană, încep destul de rapid să-și facă simțite efectele.

Ambasadorul Rusiei în Danemarca, Vladimir Barbin, a declarat că Danemarca a făcut un pas fără precedent prin acordul semnat cu Ucraina, prin care companiile ucrainene vor produce arme pe teritoriul danez.

După ani de zile în care programul privind achiziția de tancuri moderne de luptă nu a fost o prioritate, războiul rus de agresiune împotriva Ucrainei a schimbat nu doar strategia României, dar și a altor țări aliate. Țara noastră s-a orientat către tancuri americane M1 Abrams, dar e doar o primă fază a achiziției. Planul e ca în viitorul apropiat această etapă să fie completată cu alte achiziții de tancuri. K2 Panther produs de Hyundai Rotem, unul din cele mai moderne tancuri principale de luptă din lume, dar și Leopard 2 al Rheinmetall au apărut în discuție imediat. Sunt însă câteva aspecte esențiale în ceea ce privește achiziția de tancuri iar războiul din Ucraina a arătat importanța acestor aspecte.

O echipă de doar patru ingineri ucraineni, pornind de la o simplă barcă de pescuit în vara anului 2022, a declanșat o revoluție în războiul naval. Dezvoltarea și evoluția explozivă a seriei de drone navale (USV) Magura, care a culminat cu platforme capabile să doboare avioane de vânătoare, a neutralizat practic Flota Rusă la Marea Neagră și a rescris doctrinele navale pentru o nouă eră a conflictelor asimetrice. Aceasta este povestea, dezvăluită în premieră de analistul H.I. Sutton în publicația Naval News, a modului în care inovația rapidă a învins forța brută.

În ultimele zile s-a vorbit mult despre câteva numiri pe care ministrul Economiei Radu Miruță (USR) le-a făcut în Consiliul de Administrație al societății Avioane Craiova S.A. 

Pentru prima dată de la lansarea proiectului, Rusia a testat în mod public configurația completă a complexului său de asalt robotic greu „Shturm”, un sistem avansat dezvoltat de Uralvagonzavod (UVZ) pe baza șasiurilor de tanc T-72 și T-90. 

Primele 18 state membre solicită cel puțin 127 de miliarde EUR în cadrul instrumentului de apărare SAFE.

Zilele trecute în o parte din media românească s-a declanșat ceea ce putem numi „isteria Iron Dome” după ce unele publicații au scris despre faptul că în programul SHORAD/VSHORAD țara noastră va achiziționa celebrul sistem israelian, informație preluată și de unele publicații internaționale. Dar lucrurile au devenit și mai interesante în contextul în care Ministerul Apărării Naționale a transmis că nu e nici Iron Dome și nici Spyder. Așadar ce achiziționează România? 

Războiul aerian din Ucraina s-a transformat fundamental, trecând de la raiduri aeriene directe la lovituri cu rachete și drone lansate de la distanță (standoff). Această schimbare nu este o speculație, ci o observație clară a militarilor care opereaza avioane de supraveghere E-3 Sentry ale NATO, care patrulează la granița estică a alianței și documentează nașterea unei noi realități: dominația apărării antiaeriene și sfârșitul visului supremației aeriene clasice.

Într-unul dintre cele mai clare semnale ale transformării sale strategice, Germania face un pas decisiv pentru a-și dezvolta o capacitate de atac la mare distanţă, lansând un proiect ambițios pentru drone de luptă cu rază lungă de acțiune. Programul, care a atras deja trei consorții puternice formate din giganți industriali și startup-uri, vizează dotarea Forțelor Aeriene Germane (Luftwaffe) cu o platformă capabilă să lovească ținte aflate la mii de kilometri distanță, depășind cu mult raza actualelor rachete de croazieră Taurus.

În spatele frontului din Ucraina, se conturează o nouă linie de producție pentru mașina de război a Rusiei, una care trece direct prin Belarus. Regimul de la Minsk și-a asumat un rol central în subminarea sancțiunilor occidentale, transformându-și rapid industria națională într-un centru vital pentru fabricarea de componente critice destinate arsenalului rusesc de drone și rachete. Această strategie, semnalată de Serviciul de Informații Externe al Ucrainei (SZRU), nu reprezintă doar un sprijin politic din partea Belarusului, ci o integrare industrială profundă, cu implicații directe pentru securitatea flancului estic al NATO.

Noul plan de achiziții al Germaniei, evaluat la peste 22 de miliarde de euro doar pentru platformele terestre și aeriene majore, reprezintă un pas decisiv în strategia cancelarului Friedrich Merz de a transforma Bundeswehr-ul în cea mai puternică armată convențională din Europa.

România a transmis Comisiei Europene un portofoliu de proiecte pentru dezvoltarea industriei de apărare și creșterea mobilității militare, investiții care urmează să fie finanțate prin mecanismul european Security Action for Europe (SAFE).

Producătorul italian de camioane Iveco a declarat marți că se află în discuții „continue și avansate” cu mai multe părți pentru două tranzacții separate: una referitoare la divizia sa de apărare și cealaltă la restul companiei, relatează Reuters.

Pentru prima oară a fost fotografiat un avion de luptă rusesc Su-35S aflat în misiune de luptă și integrând noile rachete aer-aer R-77M. 

Industria de apărare a Turciei a obținut un succes major la export, finalizând un acord strategic cu Indonezia pentru vânzarea a 48 de avioane de luptă de generația a cincea KAAN și a două fregate din clasa Istif. 

Rusia a epuizat practic stocurile de armament sovietic folosite în timpul invaziei la scară largă în Ucraina. Dar acest lucru nu înseamnă nicidecum că Rusia își pierde capacitatea de a lupta. Dimpotrivă, motoarele industriei de apărare sunt turate la maximum iar industria a trecut pe economie de război. Mai mult, Rusia beneficiază de sprijin masiv din partea statelor aliate din așa-numita Axă a Răului.

Elbit Systems Ltd. a anunțat astăzi că a obținut un contract în valoare de aproximativ 260 de milioane de dolari din partea Airbus Defence and Space, pentru a furniza sistemele de autoprotecție J-MUSIC™ (Directed Infrared Counter Measures – DIRCM), care vor fi instalate pe aeronavele de transport A400M Atlas ale Forțelor Aeriene Germane.

O declarație recentă a Secretarului General al NATO, Mark Rutte, a stârnit multe controverse în rândul experţilor din domeniul militar: Rusia ar produce „de trei ori mai multă muniție în trei luni decât întregul NATO într-un an”.  Această afirmație alarmantă, menită să sublinieze urgența sprijinului care trebuie acordat Ucrainei, ridică o întrebare fundamentală: a depășit cu adevărat baza industrială de apărare a Rusiei capacitatea combinată a celor 32 de națiuni aliate?

Gigantul german Rheinmetall a lansat o ,,ofensivă industrială'' fără precedent în România, încercând să preîntâmpine decizia în cea mai mare competiție de înzestrare a țării prin stabilirea producției pentru blindatul Lynx KF41 direct pe teritoriul național, la Mediaș. Mișcarea, care are ca miză un contract estimat la 3 miliarde de euro, este menită să transforme fundamental criteriile de selecție, mutând accentul de la performanța tehnică la valoarea adăugată strategică și industrială. Susținerea politică pentru o astfel de colaborare, evidențiată și în cadrul discuțiilor la nivel înalt româno-germane de pe 18 iulie, semnalează că argumentul producției locale este unul de o importanță capitală pentru securitatea pe Flancul Estic al NATO.

Compania americană Bell Helicopter, parte a grupului Textron, intenționează să investească în capacități de producție în Ucraina, un semnal puternic al adâncirii cooperării în domeniul apărării între cele două țări. Anunțul a fost făcut de ministrul ucrainean al Economiei, Oleksiy Sobolev, și marchează o nouă etapă în parteneriatul strategic dintre Ucraina și Statele Unite.

Industria de apărare a Turciei a făcut o nouă demonstrație de forță în cadrul expoziției IDEF 2025, anunțând testarea cu succes a două muniții de mare putere: bomba termobarică cu fragmentare GAZAP ș oi bomba de tip bunker buster NEB-2 „Ghost”. Aceste teste, alături de prezentarea unei noi rachete balistice, subliniază eforturile Ankarei de a-și consolida capacităţile militare și statutul de exportator major de tehnologie de apărare.

Prin noua sa inițiativă, „Pariul Tehnologic”, anunțată pe 25 iulie, Ucraina își propune o consolidare radicală a apărării sale aeriene. Elementul central al acestui efort este directiva președintelui Volodimir Zelenski adresată industriei de apărare: atingerea unei capacități zilnice de producție de cel puțin 1.000 de drone interceptoare, menite să anihileze amenințarea reprezentată de atacurile masive ale Rusiei.

În ciuda unui istoric marcat de depășiri de buget și întârzieri, F-35 Lightning II a devenit, de facto, avionul de luptă preferat al Alianței Nord-Atlantice. Paisprezece dintre cele 32 de state membre NATO, inclusiv România, Germania, Polonia și Finlanda, au comandat deja aeronava. 

România va achiziționa sistemul de apărare antiaeriană Spyder de la compania israeliană Rafael Advanced Defense Systems. Însă, dincolo de acordul-cadru evaluat la peste 2 miliarde de euro, rapoarte din surse locale și speculații din industria poloneză de apărare sugerează că programul SHORAD-VSHORAD va avea o configurație neobișnuită, integrând și rachete Piorun, testate în luptă.

Relația SUA-Ucraina în materie de cooperare militară merge în ambele sensuri și nu se rezumă doar la achiziția de tehnică de luptă americană. Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a anunțat că a ajuns la un acord cu președintele american Donald Trump privind achiziția de drone ucrainene de către Statele Unite.

Într-o Europă care se clatină sub amenințarea unui război prelungit, Germania pare să joace un joc dublu, navigând cu prudență între solidaritatea declarată cu Ucraina și propriile interese, sau cel puțin, propriile temeri. Recentele declarații ale oficialilor de la Berlin ridică semne de întrebare serioase cu privire la coerența strategică a Europei și la angajamentul său pe termen lung.

În contextul unei agitații tot mai mari la granița estică a NATO, Polonia, una dintre țările europene cu cele mai mari cheltuieli pentru apărare, a dezvăluit un nou proiect ambițios. Este vorba despre o rachetă de croazieră, supranumită Lanca (Sulița), o armă care se dorește a fi un pas major spre independența strategică a Varșoviei.

Săptămâna trecută Federația Rusă a folosit pentru prima oară drone maritime pe Dunăre, unde au lovit nava de cercetare ucraineană Simferopol, chiar la gurile de vărsare a Dunării, în imediata apropiere a apelor teritoriale române. Incidentul nu doar că marchează o premieră în acest sens, dar ridică serioase îngrijorări cu privire la capacitatea Rusiei de a-și adapta capabilitățile și de a periclita securitatea și interesele României în regiune, inclusiv prin viitoare acte de sabotaj și operațiuni hibride.

Ultimele ore se scurg înainte de parada militară, una dintre cele mai mari din lume, cu peste două milioane de soldați, care va avea loc în inima Beijingului. Marele spectacol, care marchează cea de-a 80-a aniversare a capitulării Japoniei Imperiale la sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial, este o oportunitate de a demonstra capacitatea tot mai mare a Chinei de a rivaliza cu Statele Unite într-un potențial conflict.

La sfârșitul lunii august, un vehicul aerian fără pilot (UAV) de tipul RQ-4B Global Hawk a devenit o siluetă recurentă deasupra Mării Negre, un spațiu strategic unde rivalitatea dintre marile puteri se desfășoară cu o intensitate sporită. Aparent un simplu zbor de recunoaștere, această misiune scoate la iveală o strategie complexă și riscantă a Statelor Unite, care continuă să manevreze între nevoia de a-și susține aliații și pericolele unei confruntări directe.

Chiar și după summitul din august dintre președintele rus Vladimir Putin și președintele american Donald Trump din Alaska, Moscova pare să nu fie mai aproape de a pune capăt invaziei sale în Ucraina. 

În noaptea de 02.09.2025, drone rusești au lovit facilitățile din partea portuară a orașului Izmail din Odesa, care se află pe malul Dunării. Surse ucrainene susțin că Forțele Armate ruse au efectuat în zonă cel mai masiv atac cu drone aeriene de la începutul războiului.

Potrivit Statului Major General al Apărării Naționale Elene, avioanele turcești F-16, înarmate cu rachete aer-aer, au încălcat reglementările de trafic aerian intrând în spațiul de informare a zborurilor (FIR)al Greciei, fără plan de zbor, dar nu au pătruns în spațiul aerian național grec. În plus, un avion turc ATR-72 și un elicopter militar au intrat, de asemenea, în aceeași zi în FIR fără autorizație. Nu au fost raportate exerciții militare turcești programate în zonă, astfel că Atena acuză Ankara de noi provocări în Mediterană.

Există tensiuni între China, Iran și India, membre ale Organizației de Cooperare de la Shanghai (OCS), scrie jurnalistul Robert Spencer de la The Times în articolul „Sub demonstrația de fraternitate la summitul SCO, tensiunile dintre autocrați cresc”.

În noaptea de 1 spre 2 septembrie, în jurul orei 23.00, sistemele de supraveghere radar ale MApN au detectat un atac aerian al Federației Ruse asupra infrastructurii portuare din Ucraina, la nord de Brațul Chilia al Dunării, județul Tulcea.

Cheltuielile pentru armament în Uniunea Europeană vor atinge un nou record în acest an, ajungând la 381 de miliarde de euro, a anunţat marţi Agenţia Europeană de Apărare (AEA), relatează Agerpres.

Ministrul german al Apărării, Boris Pistorius, a comentat declarația președintelui Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, conform căreia aliații ar putea desfășura trupe pe teritoriul Ucrainei, dupăîncheierea conflictului. 

Republica Cehă va închiria 12 avioane de vânătoare de tip JAS-39 Gripen din Suedia după anul 2027. Ministerul Apărării a semnat astăzi (01.09.2025) un acord de prelungire a contractului de închiriere până în 2035 pentru 16,695 miliarde de coroane cehe (670 de milioane de euro), inclusiv TVA. Ministerul a informat despre acest lucru pe site-ul său. Guvernul a discutat oferta la sfârșitul lunii iunie.

Balticii își continuă tradiția de pragmatism, concret și fezabil privind Ucraina. Gitanas Nauseda, președintele  Lituaniei, a declarat, luni – 1 septembrie, că aderarea Ucrainei la Uniunea Europeană este  atât o necesitate strategică, cât și o obligație morală, precum și o parte a viitoarelor garanții de securitate ale țării.

Într-un război modern, chiar și o simplă dronă doborâtă poate deveni o dovadă crucială a implicării unui stat în susţinerea eforturilor de război ale altui stat. Este cazul unei drone rusești de tip „Gerbera”, doborâtă recent de forțele ucrainene, în interiorul căreia a fost descoperită o cameră video cu un secret neașteptat. Înregistrarea video, recuperată de specialistul ucrainean în război electronic, Serhii Beskrestnov (cunoscut și ca „Flash”), nu arăta frontul din Ucraina, ci un drum intens circulat dintr-un oraș chinezesc, Shenzhen.

Peste doi ani de la livrarea lor, cele 14 tancuri Challenger 2, trimise de Marea Britanie, rămân o forță de elită în serviciul armatei ucrainene. Unice prin tunul lor ghintuit și prin caracteristicile de design, aceste vehicule de luptă s-au dovedit a fi „lunetiști” formidabili pe front. O echipă de la Army TV a stat de vorbă cu unul dintre echipajele care le operează, pentru a afla cum se comportă aceste tancuri pe câmpul de luptă, dominat de drone.

O ceremonie oficială în Suedia a marcat un moment crucial pentru armata cehă: livrarea primului vehicul de luptă pentru infanterie CV9030 MkIV. Un simbol al modernizării și al angajamentului ferm față de NATO, acest vehicul blindat de ultimă generație, supranumit „oțelul de pe front”, reprezintă mult mai mult decât o simplă achiziție militară. El este rezultatul unor negocieri intense, al unei cooperări industriale strategice și al unei viziuni pe termen lung pentru securitatea Europei. La eveniment au participat atât ministrul suedez al apărării, Pal Jonson, cât și omologul său ceh, Jana Cernochova, o prezență ce subliniază importanța parteneriatului strategic dintre cele două țări.

De-a lungul ultimelor săptămâni, forțele ucrainene au intensificat loviturile asupra unor ținte militare strategice rusești din Crimeea, semnalând o schimbare de abordare cu privire la țintele vizate. Nu mai e vorba doar de atacuri izolate. Recent, o unitate specială a GUR (Direcția Principală de Informații) a Ucrainei, numită "Prymary" (Fantomele), a executat o operațiune complexă, vizând noduri critice de apărare aeriană și navigație rusească, obiective a căror distrugere ar putea avea un impact profund asupra capacității Moscovei de a opera în regiune.

Planul de a crea o unitate militară de reacție rapidă, capabilă să neutralizeze amenințările nucleare globale, prinde contur la Washington. O idee care, până de curând, ar fi putut părea desprinsă din filmele de acțiune, devine o propunere strategică, alimentată de un context internațional volatil și de o istorie de neproliferare marcată de ambiguități. Henry Sokolski, director executiv al Centrului de Politici de Neproliferare, propune o abordare sistemică, un „comandament cu pumn de oțel” pentru o problemă ce a fost tratată, până acum, ad-hoc.

Forțele speciale ucrainene au reușit o operațiune spectaculoasă în care au distrus două elicoptere rusești Mi-8. Însă mai interesant decât acest lucru e că dronele ucrainene au reușit să lovească baza militară Hvardiiske, chiar în inima Crimeei, considerată de ruși impenetrabilă, aceasta fiind unul din obiectivele militare cele mai protejate de ocupant în Crimeea anexată ilegal în martie 2014. Totul a fost surprins video.

Avionul care o ducea pe președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a fost vizat de interferențe care au dus la blocarea semnalului GPS în timp ce aeronava încerca să aterizeze ieri în Bulgaria.

În anul electoral 2025, propaganda rusă își intensifică eforturile în Republica Moldova, reluând vechiul arsenal de mituri istorice și identitare menite să fractureze unitatea de neam dintre românii de pe ambele maluri ale Prutului. Tactica Moscovei rămâne aceeași: transformarea ocupațiilor în „eliberări” și cultivarea unei identități moldovenești artificiale, distincte de cea românească.

Aviația militară a României trece printr-o perioadă de tranziție și de modernizare, urmând ca în scurt timp să dețină trei escadrile formate din 49 de avioane de luptă F-16 Fighting Falcon ce vor asigura trecerea la generația a 5-a, F-35 Lightning II, în cea mai modernă versiune Block 4. Dar chiar și așa, de ani de zile mulți critică, nedrept am spune, achiziția de F-16 în contextul în care România a ales să cumpere avioane în uz. Însă să facem un arc peste timp și să revenim de unde am plecat și cum s-a ajuns aici.

Coreea de Nord a glorificat la televiziunea de stat tacticile sinucigaşe ale trupelor sale trimise să lupte împotriva Ucrainei, cu câteva zile înainte ca liderul nord-coreean Kim Jong-un să călătorească la Beijing pentru a participa la o paradă militară unde se va întâlni cu preşedintele rus Vladimir Putin, în timp ce Moscova ia în considerare posibilitatea unui summit bilateral, informează Agerpres și EFE.

La forumul internațional “Războiul informațional: de la rezistență la reziliență”, șeful serviciilor de informații militare ucrainene, Kyrylo Budanov, a avertizat că viitorul exercițiu militar strategic comun ruso-belarus Vest-2025 (Zapad) va declanșa un val major de dezinformare și presiune cognitivă împotriva Ucrainei și a țărilor europene.

Portavionul Amiral Kuznețov, singurul portavion al Rusiei, se află în lucrări de mentenanță din 2017. Lucrări care tocmai au fost sistate pe termen nemenționat de industria rusă, ceea ce coincide practic cu „finalul de drum” al navei ruse. Dar cum s-a ajuns aici? Cum a fost posibil faptul ca lucrări de mentenanță planificate să dureze doi ani s-au întins pe o perioadă atât de lungă? Sancțiunile impuse industriei ruse după invadarea Ucrainei, dar și sistemele foarte vechi și depășite tehnologic ale navei sunt doar câteva dintre răspunsuri. Ceea ce a pus „capac” portavionului Amiral Kuznețov sunt câteva incidente deosebit de grave petrecute în perioada lucrărilor de modernizare. Să le trecem în revistă.

Planul SUA pentru Fâşia Gaza după război prevede strămutarea întregii populaţii a acestui teritoriu palestinian, care ar urma să fie plasat sub administraţie americană timp de zece ani pentru a fi transformat într-un centru turistic şi tehnologic, a relatat duminică Washington Post, citat de Agerpres și AFP.

Președintele rus Vladimir Putin a sosit în China într-o vizită oficială efectuată la invitația președintelui RPC Xi Jinping.

Armata ucraineană a înconjurat forțele ruse de ocupație în apropierea orașului Dobropillya din regiunea Donețk din estul Ucrainei. Acest lucru a fost declarat sâmbătă (30.08.2025) de purtătorul de cuvânt militar al armatei ucrainene, Viktor Trehubov, pentru Radio NV.

Rusia a anunțat săptămâna aceasta cu surle și trâmbițe că a scufundat nava de cercetare medie ucraineană Simferopol, chiar la gura de vărsare a Dunării. La „câțiva centimetri” în termeni geografici, de apele teritoriale ale României. 

Cancelarul german Friedrich Merz a declarat sâmbătă că se aşteaptă ca Rusia să oprească războiul împotriva Ucrainei atunci când nu va mai putea să-l poarte din motive economice şi militare, având în vedere că eforturile diplomatice au eşuat în ultimele săptămâni, relatează Agerpres și Reuters.

Europa se pregătește de o premieră istorică. Avioane de vânătoare F-15J ale Forțelor Aeriene ale Japoniei (JASDF) vor fi dislocate pe bătrânul continent.